Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-11 / nr. 4857
Pag. 2 PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL lll-LEA AL P.M.B IN DEZDATEREA OAMENILOR FlINCII ftiiHiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiimiHiiiiiiiiiNiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiHiiitiiiiiHiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiiiim^ N-ar putea fi folosite şi in acest fel avantajele specializării? Proiectul de Directive acordă o atenţie deosebită creşterii producţiei industriei construcţiilor de maşini, prin mai buna folosire a suprafeţelor productive existente, cit şi prin utilarea şi reutilarea cu maşini şi instalaţii moderne. In întreprinderea noastră, producţia de bază o constituie maşinile agricole pentru selectarea şi tratatul seminţelor. Prin sistematizarea fluxului tehnologic şi prin măsurile tehnico-organizatorice luate, producţia de maşini agricole a crescut în ultimii 5 ani cu peste 80 la sută, iar productivitatea muncii a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o creştere de 42 la sută. Consider, însă, că în fabrica noastră sunt încă multe rezerve de creştere a productivităţii muncii. In legătură cu valorificarea în continuare a acestor rezerve vreau să fac aici cîteva propuneri care, cred eu, interesează şi alte colective. In primul rînd mă refer la necesitatea de a se asigura din timp documentaţia complectă pentru fiecare produs nou care este pus în fabricaţie. In prezent — aşa se întîmplă, după cîte ştiu, şi in alte fabrici — întreprinderea îşi realizează singură prototipul noului produs, înainte de a avea documentaţia complectă. Dat fiind că, de multe ori, termenul de execuţie a unor maşini este scurt, întreprinderea este pusă în situaţia de a executa paralel şi prototipul şi documentaţia tehnologică de fabricaţie.. Se pierde apoi, din această cauză, mult timp cu modificările, deoarece, de multe ori, documentaţia nu corespunde prototipurilor. Neavind la timp prototipurile şi documentaţia respectivă nu putem pregăti nici sculele şi dispozitivele necesare. Aceasta duce la o productivitate scăzută, la pierdere de timp şi la cheltuieli mari. Ce propun ? Să se examineze posibilitatea ca un număr de întreprinderi cu un grad de tehnicitate mai inart şi cu procesul tehnologic bine pus la punct să execute prototipurile şi documentaţia respective pentru produsele noi, pe care apoi să le predea altor întreprinderi spre a fi trecute in producţia de serie. Sau, dacă acest lucru nu este posibil, cred că ar fi bine ca întreprinderilor cărora li se încredinţează spre fabricare produse noi să li se asigure timpul necesar pentru executarea în bune condiţii a prototipului şi pentru pregătirea documentaţiei. Aceasta este posibil, după părerea mea, printr-o planificare din timp a noilor produse ce urmează a fi fabricate. In altă ordine de idei, aş propune ca în cadrul măsurilor ce se iau pentru adîncirea specializării întreprinderilor, să se examineze posibilitatea creării unei unităţi specializate în fabricarea roţilor dinţate universale. In acest fel calitatea acestor roţi s-ar îmbunătăţi mult, iar preţul de cost ar putea fi redus simţitor ; nu va mai fi nevoie ca fiecare întreprindere să-şi confecţioneze singură roţile dinţate. Am avea astfel posibilitatea să înlocuim imediat roţile uzate sau defecte de la orice fel de maşină, fapt ce ar duce la o creştere serioasă a productivităţii muncii, la economii însemnate. AUREL CHIŢESCU , muncitor — întreprinderea me- talurgică „Tehnometal“ , Timişoara Proiectele-tip şi construcţiile şcolare In anii planului de şase ani se vor construi şi în cuprinsul regiunii noastre numeroase şcoli. Incepînd încă din anul trecut, la îndrumarea comitetului regional de partid, construcţiile de şcoli reprezintă una din preocupările importante ale comitetului executiv al sfatului popular regional. Ne-au ajutat foarte mult proiectele-tip pentru diferite tipuri de şcoli, elaborate pe plan central şi care ne-au înlesnit lucrările de calcul şi de amplasare a acestor construcţii. Anul acesta vor fi înălţate in oraşele şi satele regiunii noastre 345 săli de clasă. Este prevăzută construirea unor şcoli mari de 24 şi 16 săli de clasă in oraşele Piteşti, Rm. Vîlcea, Curtea de Argeş, precum şi în comuna Costeşti, din raionul Horezu. In realizarea construcţiilor şcolare primim un larg sprijin din partea cetăţenilor. Ne vom da toată silinţa să realizăm întocmai prevederile Directivelor, construind şcoli luminoase şi încăpătoare, la termenele fixate. In legătură cu termenul de construcţie aş vrea să fac o propunere. Avem unele greutăţi care întirzie deschiderea unor şantiere de construcţii şcolare. Toată documentaţia necesară întocmită conform proiectului-tip trebuie trimisă spre avizare şi aprobare Ministerului Invăţămîntului şi Culturii. Această operaţie durează destul de mult, dacă ne gindim că din fiecare regiune pornesc spre minister asemenea documentaţii. Eu cred că, de vreme ce există aceste proiecte-tip aprobate de minister, avizarea documentaţiei ar putea să fie aprobată de comitetul executiv al sfatului popular regional, cu excepţia acelor construcţii mari care necesită alcătuirea unui proiect special. Desigur, controlul exigent, pe teren, din partea organelor tutelare este necesar, obligaţia noastră fiind de a respecta cu stricteţe proiectele-tip şi de a veghea permanent la buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti. Prof. NICOLAE MIHAILESCU vicepreşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional-Piteşti Măsuri care ar îmbunătăţi asistenţa medicală Proiectul de Directive prevede o serie de măsuri de mare însemnătate pentru ocrotirea sănătăţii poporului nostru. Se pune accentul pe măsurile cu caracter preventiv, prin dezvoltarea activităţii antiepidemice şi de igienă, sporirea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a bolilor profesionale şi a accidentelor, educaţia sanitară a populaţiei. De asemenea, se va dezvolta şi îmbunătăţi asistenţa medicală prin crearea de noi policlinici şi spitale. Sunt de părere că deservita medicală a populaţiei poate fi îmbunătăţită şi prin unele măsuri organizatorice, în unele oraşe — şi lucrul este valabil şi pentru Craiova — o parte din circumscripţiile sanitare ar trebui amplasate mai judicios, în aşa fel ca ele să fie şi mai mult la îndemîna populaţiei pe care o deservesc. Cred că sfaturile populare ar trebui să acorde o şi mai mare atenţie acestei chestiuni. De asemenea, poate fi îmbunătăţită asistenţa de noapte la domiciliul bolnavilor. în unele cazuri, staţiile de salvare nu reuşesc să asigure tratamentul la domiciliu al bolnavilor care n-au nevoie neapărată de internare în spital sau staţionar. Socotesc că aceste probleme merită să fie studiate şi rezolvate, spre a se asigura o deservire sanitară cit mai operativă a cetăţenilor. CORNELIU STANCESCU medic pensionar Craiova REZERVE PENTRU REDUCEREA PREŢULUI DE COST ÎN TURNĂTORII Aşa cum se subliniază in proiectul de Directive, în fiecare întreprindere trebuie dusă o luptă hotărîtă și sistematică pentru reducerea maximă a pierderilor provocate de rebuturi. A- ceasta este, desigur,o parte integrantă a luptei pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In turnătoria noastră de fontă, rebuturile nu sunt reduse încă pe măsura posibilităţilor. Aceasta pentru că nu întotdeauna se respectă tehnologia de turnare , pînă nu de mult aprecierea temperaturii fontei se făcea deseori „după ochi", la intîmplare. Socotim însă că o cauză principală a menţinerii unui procent ridicat de rebuturi este aceea că la noi, In turnătorie, se lucrează Încă după metode Învechite . In phis, munca este Insuficient mecanizată. Ne dăm seama că reducerea procentului de rebuturi depinde intr-o foarte mare măsură de noi, de folosirea rezervelor interne pentru creşterea productivităţii muncii. In turnătoria noastră sînt mulţi muncitori care dovedesc grijă şi răspundere faţă de calitatea pieselor executate. Ne putem mîndri cu turnătorii Ion Ţepeş, Vasile Ion, Tudor Ion, Tudor Ciobotaru, Mircea Huper şi alţii. Dar mai avem muncitori care dau dovadă de neglijenţă faţă de calitatea produselor. Ce propunem noi ! Important este să se ia măsuri pentru ridicarea nivelului tehnic In turnătorie. Ar trebui studiate posibilităţile de mecanizare a unor operaţii mai ales la formare. De asemenea, ar fi necesar, după părerea noastră, să fie întărit controlul calitativ, prin înzestrarea laboratorului cu diferite aparate pentru controlul materiei prime şi al produselor finite. Experienţa din ultima lună, cînd din iniţiativa organizaţiei de partid s-au ţinut şedinţe şi convorbiri pe tema reducerii rebuturilor, dovedeşte că pe măsura creşterii exigenţei şi răspunderii faţă de muncă, putem lucra chiar sub procentul admis de rebuturi. Considerăm că problema ridicării nivelului tehnic al muncitorilor din turnătorii a devenit deosebit de actuală. O mare răspundere pentru ridicarea calificării lor revine muncitorilor fruntaşi şi tehnicienilor din turnătorii şi de aceea propunem ca experienţa acestora să fie in mod organizat transmisă tinerilor. Partidul ne cere să fim neîngăduitori faţă de rebuturi. Este o cerinţă care corespunde intereselor ridicării propriului nostru nivel de trai. In lupta dusă de colectivul nostru pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, în ce priveşte reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, un loc principal trebuie să-l ocupe lupta pentru reducerea continuă a rebuturilor. CONSTANTIN POPA şi PETRE NICULESCU, muncitori turnători, uzinele „Armătura“-Bucureşti Animale de rasă superioară pentru G. A. D in proiectul de Directiv« al» Congresului al III-lea al partidului ce prevăd sarcini insemnate privind dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective. Colectiviştii din Cucuteni, comuna leţcani şi-au propus ca in acest an să mărească numărul de vaci la 40, iar al junincilor la 11 Odată cu aceasta, colectiviştii te gândesc cum să-şi îmbunătăţească rata de animale. Aş face următoarea propunere: Ministerul Agriculturii să studieze posibilitatea ca un decurs de un an sau doi, gospodăriile agricole colective să fie ajutat« să-şi procure un număr de vaci şi tineret bovin din rase superioare potrivite pentru fiecare zonă (in funcţie de posibilităţile existente inară şi de condiţiile fiecărei gospodării) care să constituie nucleul de dezvoltare a fermelor de animale prin insămîntări artificiale şi prin crust«r«a tineretului bovin. MIHAI DOBRE instructor al Comitetului raional P.M.R. Iaşi Zidarul şamotor Dumitru Budică de la uzinele „Boleslaw Bierut“ din Capitală este unul din fruntaşii acestei întreprinderi. Prin recondiţionarea oalelor de grafit de la cuptoare el a reuşit să economisească materiale în valoare de 3.000 lei. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive tov. D. Budică şi-a luat angajamentul de a mai economisi pină la sfîrşitul anului incă 6.000ei. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive, tov. Docea State, muncitoare fruntaşă la întreprinderea „Textila Griviţa“ din Capitală, a venit cu o preţioasă propunere. Referindu-se la experienţa Sa proprie, ea a propus să se extindă în fabrică sortarea linei pe două lungimi de fibră, încercarea făcută in secţia ei in luna mai a dus la reducerea consumului specific şi la obţinerea unei economii de cca. 20.000 lei. (Foto : R. Costin) SeINTEIA Cum formăm noile cadre de muncitori petrolişti Grupul nostru şcolar a dobîndit, în ultimii ani, o bogată experienţă în creşterea noilor cadre necesare industriei. Sute de tineri, muncitori calificaţi, lucrează azi la majoritatea schelelor, sectoarelor de foraj, uzinelor metalurgice din regiunea Ploeşti şi din ţară. In cele ce urmează vreau să fac o propunere referitoare la îmbunătăţirea pregătirii teoretice şi practice a ucenicilor din şcolile profesionale. După cum se poate vedea în proiectul de Directive, în industria petrolului se pun probleme calitativ superioare. Aceasta va cere un număr important de cadre de muncitori calificaţi cu o bună pregătire tehnică. Pînă acum însă, nici în regiunea Ploeşti şi nici în alte părţi unde industria petrolului are o pondere mare în economia întregii regiuni, nu există o profilare a şcolilor profesionale de ucenici pentru meserii specifice acestei ramuri industriale. In prezent, şcolarizarea tinerilor pentru meseria de lăcătuş mecanic montator se face atît la Grupul şcolar petrol-chimie nr. 2 Cîmpina, cît şi la şcolile profesionale de ucenici din Ploeşti şi Buşteni, pentru meseria de strungari la şcolile din Cîmpina, Moreni şi Tîrgovişte etc. De aceea, propun ca şcolile profesionale de ucenici ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei din regiunea Ploeşti să se profileze în pregătirea de muncitori calificaţi în anumite meserii: sondori, turişti, mecanici motoare şi altele. Această profilare va face posibilă mai buna folosire a condiţiilor materiale existente, îmbunătăţirea continuă a pregătirii profesionale a viitorilor muncitori petrolişti. Fiind pe lîngă întreprinderi cu specific petrolier, aceste şcoli vor putea organiza în condiţii bune practica în producţie a ucenicilor. în acest fel, şcolile profesionale de ucenici din regiunea noastră vor contribui la pregătirea unor cadre de muncitori calificaţi necesari industriei petrolului şi economiei naţionale. DUMITRU VACARIU director al Grupului şcolar petrol-chimie nr. 1 Cîmpina Vom înfăptui cu entuziasm sarcinile trasate de partid «LAMINORUL“ Brăila In adunarea de dezbatere a proiectului de Directive ale Congresului al III-lea al P.M.R. care a avut loc la uzinele „Laminorul“ din Brăila, fiecare vorbitor a subliniat că proiectul de Directive constituie un măreţ program de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare a nivelului de trai al poporului muncitor. — Proiectul de Directive prevede, printre altele, creşterea simţitoare a producţiei de laminate, atît de necesare dezvoltării economiei naţionale — a spus în cuvîntul său cunoscutul laminator Mihai Săndulescu. Echipa în care lucrez şi-a dat seama că există încă multe posibilităţi de creştere a producţiei, mai ales printr-o mai bună folosire a capacităţii de producţie a agregatelor şi de aceea ne luăm angajamentul să terminăm planul anual de producţie cu cel puţin trei săptămîni înainte de termen şi să dăm peste plan 3.000 tone laminate. Mai mulţi participanţi la discuţii au făcut propuneri preţioase pentru sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost al laminatelor. Laminatorul Ion Ivan, responsabil de brigadă, a propus ca secţia laminorul I să fie dotată cu o foarfecă pentru tăiatul „cozilor“ materialului prelucrat. Cu ajutorul acesteia se va putea reduce procentul „declasatelor“ şi se va îmbunătăţi calitatea produselor. Ing. Alexandru Florea a subliniat că este necesară prescrierea programului de laminare în aşa fel incit să se evite schimbările inutile de cilindri. Din discuţii a reieşit cu putere dorinţa colectivului nostru de a munci cu entuziasm pentru înfăptuirea prevederilor măreţului program de dezvoltare economică a ţării elaborat de partid. Noi ne-am angajat ca pînă la sfîrşitul anului să dăm peste plan 8.000 tone de laminate şi să realizăm economii peste plan în valoare de 4.500.000 lei. LA INSTITUTUL POLITEHNIC Iaşi Zilele acestea a avut loc adunarea cadrelor didactice şi a personalului administrativ al Institutului politehnic „Gh. Asachi“ din Iaşi, pentru a dezbate proiectul de Directive. Nota pregnantă care a dominat dezbaterile a constat în satisfacţia şi entuziasmul cu care numeroşi vorbitori şi-au manifestat încrederea şi ataşamentul faţă de politica partidului nostru, care asigură continua şi multilaterala dezvoltare a patriei noastre. Remarcînd caracterul realist al proiectului de Directive, prof. Dr. Matei Ilie, membru corespondent al Academiei R. P. Române, a subliniat că acum 15—20 de ani asemenea realizări apăreau drept un vis uneori şi pentru cea mai mare parte a intelectualilor şi specialiştilor cinstiţi, devotaţi patriei, poporului lor. Astăzi însă, chiar şi cele mai îndrăzneţe „visuri“ devin realitate, intr-un ritm cu adevărat socialist, datorită politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, politică a întregului popor. Vorbitorul a amintit că în anii regimului burghezo-moşieresc ţara noastră a fost ţinută într-o cruntă înapoiere economică, deşi, după cum au dovedit-o faptele în anii regimului de democraţie populară, ţara noastră a dispus şi dispune de nesecate resurse economice şi izvoare de materii prime. Vorbitorul a subliniat însemnătatea prevederii din proiectul de Directive privitoare la repartizarea forţelor de producţie în aşa fel, incit să se asigure dezvoltarea multilaterală continuă a tuturor regiunilor ţării. Cu mult interes au fost ascultate cuvintele rostite de prof. ing. Aurel Cernătescu, decanul Facultăţii de construcţii, care a vorbit despre felul cum sunt pregătiţi viitorii ingineri constructori pentru a corespunde cerinţelor crescînde de mecanizarea construcţiilor. Vorbitorul a făcut unele propuneri interesante cu privire la transformarea şantierelor de construcţii în şantiere de montaj, dezvoltarea industriei prefabricatelor în domeniul construcţiilor, mecanizarea pe verticală şi orizontală a lucrărilor de construcţie. Propuneri interesante au mai făcut şi prof. dr. ing. Nicolae Boţan, prof. ing. Anton Şesan, conferenţiar ing. Constantin Picaş şi alţii. Toţi vorbitorii şi-au exprimat hotărîrea de a lega tot mai mult cercetările ştiinţifice de nevoile producţiei, şi-au luat angajamentul să pregătească asemenea cadre de ingineri specialişti incit să corespundă întru totul nivelului tehnic înaintat al industriei noastre socialiste şi să participe cu întreaga lor capacitate la construirea socialismului. Ing. DAN NICOLESCU asistent, Facultatea de mecanică, Institutul politehnic din Iaşi LA S.M.T. JIRLĂU raionul Filimon Sîrbu Odată cu exprimarea bucuriei şi aprobării unanime pentru măreţul program elaborat de partid, mecanizatorii de la S.M.T. Jirlău, raionul Filimon Sîrbu au subliniat hotărîrea lor de a îmbunătăţi continuu calitatea muncii pe care o fac. — Brigada noastră îşi va organiza în aşa fel munca incit să terminăm recoltatul păioaselor în opt, cel mult zece zile, astfel incit să nu avem pierderi prin scuturarea griului, a spus printre altele tov. Teodor Aniţulesei, şeful brigăzii nr. 1, fruntaşă pe staţiune. In afară de aceasta, pînă la sfîrşitul lunii iunie vom face economii de carburanţi şi piese de schimb în valoare de 1.600 lei peste angajamentul luat iniţial în cinstea congresului. Jercan Stancu, şeful brigăzii nr. 2, s-a angajat ca brigada sa să execute numai lucrări de bună calitate şi la timp, contribuind astfel la sporirea producţiei de cereale la hectar. El a propus totodată ca, în scopul ridicării producţiei de cereale la hectar, să se urmărească nu numai numărul de hantri executaţi de fiecare brigadă, ci în special cantitatea de produse realizată de pe fiecare hectar. In cadrul dezbaterilor, tov. Veronica Gheorghe, Dumitru Grozea, Vişan Grigore şi alţii au făcut numeroase propuneri, care traduse în viaţă, pot contribui la îmbunătăţirea activităţii staţiunii noastre de maşini şi tractoare. PAVEL NECULAIE organizator de partid, S.M.T. Jirlău regiunea Galaţi UZINELE OCNA MUREŞULUI Manifestîndu-şi entuziasmul faţă de măsurile prevăzute în proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea puternică a industriei chimice din ţara noastră, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor de produse sodice din Ocna Mureşului şi-au înnoit angajamentele luate în cinstea Congresului şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea muncii în întreprindere, pentru o mai bună folosire a instalaţiilor industriale. — Aplicînd o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru a mări capacitatea de producţie a utilajelor, schimbul nostru va economisi cu 75.000 lei mai mult decit angajamentul ce ni l-am luat anterior — a spus maistrul Simion Puşcaş de la secţia sodă calcinată. Şi operatorul chimist Gavrilă Marcu a făcut propuneri concrete care vor asigura o mărire a randamentului filtrelor cu 1 la sută, astfel incit se vor realiza însemnate economii la preţul de cost. Numeroşi alţi vorbitori de la secţia cuptoare de var, secţia sodă calcinată şi sodă caustică şi-au luat noi angajamente şi au făcut unele propuneri de îmbunătăţiri tehnice. Bunăoară, Constantin Riceanu, operator chimist la secţia sodă calcinată, a propus ca bandele executate din material feros să fie înlocuite cu blinde fabricate din material plastic. Aplicarea propunerii sale va duce la mărirea duratei de folosire a blindelor şi în acelaşi timp la economisirea unor însemnate cantităţi de material feros. DIONISIE ONIGA funcţionar muncitor MARIN MARIN la uzina „Laminorul”-Brăila Propaganda agricolă — mai strîns legată de nevoile producţiei Realizarea sarcinilor mari prevăzute de proiectul de Directive pentru creşterea producţiei agricole este condiţionată în măsură însemnată de aplicarea pe scară largă a metodelor agrotehnice şi zootehnice avansate. In legătură cu aceasta, consider că un rol din ce în ce mai mare trebuie să-l aibă propaganda agricolă. Partidul şi statul nostru au luat măsuri importante şi s-au tipărit numeroase cărţi şi broşuri pe teme agricole. Lucrări din domeniul agriculturii tipăresc Editura tehnică, Editura Academiei R.P. Române, ca să nu mai vorbim de Editura agrosilvică, pentru care agricultura constituie preocuparea principală. Cred însă că la unele din aceste edituri este o orientare greşită în sensul că se ocupă mai mult de lucrări pur ştiinţifice, de editarea de tratate. Dacă, la Editura Academiei, acest lucru este, bineînţeles, justificat, nu la fel se pune problema în ce priveşte Editura agro-silvică. N-ar fi mai bine ca măcar Editura agro-silvică să-şi pună pe primul plan lucrări mai simple, mai puţin voluminoase, accesibile ţăranilor muncitori, care n-au posibilitate să studieze miile de pagini din tratate ? Chiar şi pentru noi, agronomii, sunt foarte necesare asemenea lucrări. Consider că este nevoie să se publice operativ diferite broşuri din care să aflăm pe scurt ultimele noutăţi ştiinţifice la diferite culturi sau în domeniul creşterii animalelor. In ţara noastră, în toate zonele agricole, avem multe unităţi socialiste care au experienţă bogată în realizarea de producţii mari. Ce bine ar prinde gospodăriilor colective ca această experienţă să fie trecută în broşuri, scrise pe înţelesul colectiviştilor. De asemenea lucruri, Editura agro-silvică s-a ocupat însă foarte puţin. Tovarăşii care se ocupă cu editarea acestor broşuri ar trebui să ştie că sînt destule unităţi care au acumulat o bogată experienţă, că acele unităţi pe care le-au cunoscut dînşii acum cîţiva ani, deşi şi ele s-au dezvoltat în continuare, au fost poate întrecute de altele, încă o problemă. Ne-ar fi de mare folos dacă anual s-ar edita o agendăîndrumător agricol, mică, de buzunar, în care să se dea diferite soluţii, indicaţii, ce lucrări să se facă într-o anumită perioadă. Agenda să fie ilustrată cu diferite desene, schiţe etc. — cu un cuvînt, să fie cît mai sugestivă, să cuprindă ultimele noutăţi ştiinţifice şi realizări ale practicii înaintate. O astfel de agendă ne-ar fi de un mare ajutor în muncă. Editura agro-silvică trebuie să dea o mai mare atenţie editării unor lucrări din domeniul economiei agrare. In gospodăriile colective de pildă, se pun foarte multe probleme economice. In acest domeniu sunt experienţe diferite care merită atenţie, care cer cunoaşterea lor şi de către alte unităţi. Un mijloc foarte important de popularizare a diferitelor metode noi este şi filmul. Consider că e necesar ca Ministerul Agriculturii şi Ministerul învăţămîntului şi Culturii să analizeze mai îndeaproape felul cum se prezintă filmele de popularizare agricolă Nu ştiu care este cauza , sau nu se produc filme care să corespundă cu cerinţele producţiei, sau la difuzare e o proastă organizare, dar la noi, de pildă, se dau filme de acum cîţiva ani cu desmiriştitul sau cu însilozarea furajelor cu casmaua. Or se ştie că lucrarea de dezmiriştit a fost înlocuită cu altă lucrare mai eficace, iar pentru însilozare avem acum multe alte metode bune şi economice Ar fi bine ca aceste firme să ţină pas cu cerinţele noi ale producţiei agricole. Ing. agr. DUMITRU VIŞA G.A.C. Feldioara, regiunea Stalin *. mt LA G. A. S. FETEŞTI Pentru tot ce s-a realizat pînă acum şi, mai cu seamă, pentru programul de mari înfăptuiri cuprins în proiectul de Directive, muncitorii de la G.A.S. Feteşti au manifestat un puternic entuziasm. Luînd cuvîntul, numeroşi muncitori, printre care Ion Paul şi Alexandru Păunescu, au arătat că prevederile proiectului de Directive în domeniul agriculturii sunt pe deplin realizabile. în ceea ce ne priveşte pe noi, au subliniat ei, putem scoate cu Trifilt mai mult decit 2.500 kg. grîu la hectar, cit e prevăzut în proiect. Nu-i lucru uşor, fireşte, dar cu mijloacele mecanizate pe care le are gospodăria şi prin irigarea unor suprafeţe întinse se pot obţine asemenea recolte. Inginerul Dumitru Cîrstea, şeful secţiei pomicole, s-a angajat, în numele colectivului secţiei, să reducă preţul de cost la caise cu 10 la sută, la piersici cu 15 la sută, la struguri cu 20 la sută. In adunarea de dezbatere a proiectului de Directive, lucrătorii de la G.A.S. Feteşti s-au angajat ca în anul acesta să livreze statului peste sarcina de plan însemnate cantităţi de produse şi să reducă preţul de cost pe fiecare produs cu 10 la sută. In cadrul dezbaterilor, un loc important l-au ocupat problemele legate de dezvoltarea sectorului zootehnic. CONSTANTIN BANCIU activist al Comitetului raional de partid Fetești PE SCURT din scrisorile sosite la redacţie PETRU MUNTEANU, maistru în sectorul filatură al fabricii „Ţesătura“ Iaşi : „Propun ca filaturile de bumbac să fie înzestrate cu mai multe fusolete tip „Cugir R. 48", care înlocuiesc foarte bine fusele. Aceste fusolete costă cu aproape 75 lei mai puţin decit fusele care se folosesc in prezent in filaturi". EREMIA DRACEA, directorul uzinei de produse sodice Govora : „In vederea valorificării deşeurilor de fabricaţie (leşie finală şi plan de caustificare) propun să se studieze posibilitatea introducerii unei instalaţii de fabricare a clorurei de calciu pentru îngrăşăminte chimice cu o capacitate de 30-40.000 tone pe an, precum şi a unei instalaţii cu o capacitate de 40-50.000 tone anual pentru fabricarea carbonatului de calciu necesar industriei de coloranţi”. GHEORGHE NECULAIŢA, muncitor la uzinele de fibre şi firr sintetice Savineşti . „Propun ca marile combinate industriale - aşezate de regulă la cîţiva km. de oraşe - să fie legate de oraşele apropiate prin anii de troleibuze. Aceasta ar uşura mult transportul muncitorilor şi ar elibera un mare număr de mijloace auto care pot fi folosite pentru transporturi pe distante lungi". ’ MIHAI AILINCAI, profesor la şcoala de 7 ani din comuna Negreşti, raionul Piatra Neamţ : „Propun ca lucrările practice agricole in şcolile din mediul sătesc să se execute in cadrul GAC., pe loturi puse la dispoziţie de acestea. Actualele loturi şcolare, avînd o suprafaţă mică, nu permit efectuarea lucrărilor mecanizate de culturile agrricole. Aceasta va prinde bine ţevilor, deoarece, la timpul lor, agricultura va fi complect mecanizată". (O propunere asemănătoare am primit şi de la tov. I. Odăţeanu, profesor la şcoala de 7 ani din comuna Saligny, raionul Medgidia). NICOLAE BORDEIANU, elev In anul II A, şcoala de ucenici a uzinelor „Victoria“ din Coloni „Propun ca absolvenţii şcolilor profesionale de ucenici să poată urma cursurile serale ale învăţămîntului mediu de cultură generală chiar din primul an de producţie, In felul acesta, neîntrerupind studiul un an de zile, s-ar realiza o legătură mai strînsă Intre teorie şi practică, s-ar menţine In continuar* contactul cu şcoala*. NICANOR COMERZAN, tehnician agronom, din comune Sidău, raionul Criş, regiunea Oradea si întrunit in regiunea noastră nu există o staţiune experimentală agricolă, propun ca staţiunile din regiunile învecinate, cum e regiunea Timişoara, de pildă, să facă observaţii şi pe terenurile agricole ale regiunii noastre. In felul acesta ni s-ar putea comunica observaţii!« $i propunerile in privinţa folosirii diverselor soiuri de plante si metode agrotehnica*. FOTIN TURTURICA, colectivist, comuna Risipiţi, raionul Pleniţe : „Avînd in vedere dezvoltarea continuă a sericiculturii, propun să se studieze posibilitatea măririi şi modernizării capacităţii filaturii de mătase din Lugoj pentru a face faţă producţiei din ce în ce mai mari de gogoşi de mătase“.