Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-10 / nr. 4856

Proletari din toate ţările, tiniţi-vaî Anul XXIX Nr. 4856 Vineri 10 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Construcţia de locuinţe - o problemă centrală a planului de dezvoltare economică Păienjenişul de schele a dispărut peste noapte , elegant şi sobru, un nou bloc de locuinţe îmbogăţeşte peisajul. A mai dispărut un mai­dan, s-a mai pus o „plombă“ pe un loc viran de pe o arteră principală, a dispărut imaginea unei construcţii învechite şi insalubre. Le-au luat lo­cul ansambluri arhitectonice moder­ne, cartiere noi, blocuri trainice cu Beci şi sute de apartamente fiecare. In ţara noastră, concomitent cu­­eforturile susţinute pentru dezvol­tarea industriei socialiste, pentru avîntul continuu al forţelor de pro­ducţie, se desfăşoară un vast pro­gram de construcţii de locuinţe. Un număr tot mai mare de oameni ai muncii se mută în case noi ; oraşele ţării se îmbogăţesc cu noi cartiere, harta ţării , cu oraşe ca Victoria, Oneşti, Uricani, Oraşul Nou Hune­doara ş.a., ridicate din temelii în anii puterii populare. Pe măsura posibilităţilor ce se creează în procesul de dezvoltare a economiei naţionale, partidul şi guvernul îndreaptă an de an fonduri tot mai însemnate pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de locuit ale oa­menilor muncii, pentru lichidarea treptată a grelei moşteniri pe care regimul burghezo-moşieresc şi răz­boiul hitlerist ne-au lăsat-o în acest domeniu. In intervalul 1956—1960 statul a alocat pentru construcţii de locuinţe fonduri in sumă totală de peste 5 miliarde de lei, din care s-a construit pînă la sfîrşitul anului 1959 un număr de peste 63.000 de apartamente. In 1960, pînă la sfîr­şitul anului, vor fi date în folosinţă încă 31.000 de apartamente — ceea ce înseamnă, în medie, aproape 100 de noi apartamente pe zi. Oamenii muncii, care în aceste zile se pregă­tesc cu însufleţire să intîmpine Con­gresul al IlI-lea al partidului cu realizări cît mai de seamă in mun­ca lor, constată cu bucurie că sar­cina pusă de partid la Congresul al II-lea al P.M.R. în privinţa îm­bunătăţirii condiţiilor de locuit nu numai că s-a îndeplinit, dar a fost şi depăşită in mod substanţial , s-au construit cu peste 16.000 apartamen­te mai mult faţă de prevederile Di­rectivelor Congresului al II-lea. Oa­menii muncii văd şi cu acest prilej cu proprii lor ochi şi simt în pro­pria lor viaţă cum, datorită înţe­­leptei politici a partidului, efortu­rile lor rodnice pentru sporirea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, pentru creşterea acumulărilor statu­lui se materializează în măsuri con­crete pentru îmbunătăţirea conti­nuă a nivelului lor de trai. Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al partidului trasează planuri şi mai îndrăzneţe în domeniul construcţiei de locuin­ţe. Subliniind că „îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii constituie o problemă cen­trală a planului de dezvoltare eco­nomică“ proiectul de Directive pre­vede ca în următorii şase ani să se construiască din fondurile statului peste 9 milioane m.p. suprafaţă lo­cuibilă — circa 300.000 de aparta­mente — adică un volum de peste 3 ori mai mare decît cel realizat în perioada anilor 1954—1959. Se prevede ca în următorii 10—15 ani problema locuinţelor să fie, practic, rezolvată în toate oraşele şi centrele industriale ale ţării, asigurîndu-se oamenilor muncii condiţiile necesare de confort. Cît de grăitor ilustrează aceste prevederi grija şi strădaniile neobosite ale partidului şi guvernu­lui de a asigura poporului muncitor un nivel înalt de civilizaţie şi bună­stare ! Socialismul a scos din mize­rie şi a pus în drepturile sale fireşti pe omul muncii, pe acela pe care regimul burghezo-moşieresc îl înghe­suia în cocioabele insalubre ale mahalalelor, îl osîndea să doarmă sub cerul liber pe maidane sau sub poduri. Construcţia de locuinţe din ţara noastră este un lucru însufleţitor, care naşte sentimente de mîndrie patriotică în inima fiecărui om al muncii; în acelaşi timp, ea este o chestiune de mare însemnătate prac­tică. Partidul îndrumă şi cere lu­crătorilor din sectorul construcţiilor de locuinţe să muncească în aşa fel încît să se asigure o eficienţă maxi­mă a fondurilor mari investite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. Succesul unei construcţii începe încă de la întocmirea proiectului. De munca creatoare, de spiri­tul de răspundere al proiectan­ţilor depind în bună măsură ritmul construcţiei, preţul ei de cost, confortul ce se asigură locatarilor. Folosind şi dezvoltînd cu mai multă perseverenţă experienţa pozitivă do­bândită pînă acum, înlăturînd cu hotărîre lipsurile, orientîndu-se spre tot ce este nou şi cu adevărat valo­ros în practica construcţiilor de lo­cuinţe, lucrătorii din acest sector pot şi au datoria să aducă o contribuţie importantă la îmbunătăţirea între­gii activităţi de construcţii de lo­cuinţe din ţara noastră. O orientare mai fermă spre metode industriale de execuţie, către siste­me de lucru cu prefabricate, către folosirea unor noi materiale de con­strucţii bune, mai ieftine şi mai uşoare — iată încotro trebuie să se îndrepte in primul rînd eforturile proiectanţilor. Soarta proiectului se hotărăşte însă pe şantier. Aici prin munca constructorilor, planurile gîndite la planşetă de proiectant, devin con­strucţii concrete, prind viaţă. De felul cum se organizează munca pe şantiere, de modul cum sunt folosite aici utilajele, materialele etc., de­pind în cea mai mare măsură rit­mul şi calitatea lucrărilor, preţul de cost. In practica întrecerii socialiste constructorii au dat la iveală iniţia­tive valoroase menite să ducă la scurtarea duratei de execuţie, la mai buna gospodărire a materiale­lor. Ziarele au relatat recent despre iniţiativa constructorilor de pe şan­tierul de locuinţe de la Hunedoara de a realiza la fiecare 24 apartamen­te, un apartament din economii, sau de pe un alt şantier din Iaşi, unde brigada de zidari condusă de Aurel Rotaru a hotărît — şi şi-a susţinut prin fapte hotărîrea — să construiască un etaj în numai 4 zile. Asemenea iniţiative merită să-şi găsească pretutindeni un spri­jin larg. Ţelul şi frumuseţea muncii de constructor constă tocmai în aceasta : să-ţi organizezi în aşa fel lucrul, să foloseşti asemenea metode, încît într-un termen cît mai scurt — terminînd exemplar toate lucră­rile pînă la ultimul amănunt — să ai posibilitatea să „ridici ancora“, să te îndrepţi spre alte noi şi noi şantiere pe care anii ce vin le vor înflori cu sutele, cu miile pe me­leagurile patriei noastre. (Continuare în pag. IlI-a, col. 1—3) -o». La praşitul culturilor CLUJ (coresp. „Scinteii"). Timpul prielnic din aceste zile este folosit cu pricepere de către ţăranii muncitori din satele raionului Cluj. In cele 12 gospodării colective şi 116 întovărăşiri agricole din raion praşila l­a la cul­turile de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui a fost terminată în cea mai mare parte. Pînă în ziua de 8 iu­nie a.c. ţăranii colectivişti şi întovără­şiţi au executat praşila a II-a pe 1800 ha. cu porumb, 380 ha. cu floarea-soa­­relui şi la alte culturi. Această lucrare este aproape terminată la cultura sfe­clei de zahăr. La executarea în timpul optim a a­­cestor lucrări în gospodăriile colecti­ve din raion a contribuit foarte mult faptul că în acest an, la aceste cul­turi a fost introdus sistemul de retri­buire nu numai după muncă ci şi după sporul de producţie obţinut. Pionierii au sosit in tabără BAIA MARE (coresp. „Scritell“).­­ In oraşul Baia Sprie, la poalele muntelui Gutin, s-a deschis ieri o tabără de vară pentru pionieri şi elevi. Aici vor petrece zile minunate copii din toate colţurile ţării. In pri­ma serie au sosit 260 de pionieri. Copiii sosiţi în tabără au asigu­rate condiţii confortabile­ de odihnă şi distracţie, vor merge in excursii prin împrejurimi. ------0*0-----­Transportul în staţiunile de pe litoral Pentru transportul oamenilor muncii care vin la odihnă şi trata­ment în staţiunile balneare de pe li­toralul Mării Negre, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a pus la dispoziţie un număr sporit de autobuze IRTA ce vor circula de la Constanţa în localităţile Eforie, Vasile Roaită, Techirghiol şi Manga­lia. Aceste autobuze aşteaptă călă­torii chiar în staţia C.F.R.-Constanţa. Cei ce au bilete sau legitimaţii de călătorie C.F.R. valabile pînă la Con­stanţa îşi vor putea procura bilete pentru drumul cu autobuzul în sta­ţiuni, de la casa de bilete IRTA aflată în staţie. Pentru întoarcere, din fiecare lo­calitate circulă autobuze care fac legătura cu trenul din Constanţa, astfel încît ultimul autobuz să so­sească cu cel puţin 20 minute îna­inte de plecarea trenului respectiv. Craiova Forează în contul semestrului doi Brigăzile conduse de Alexandru Ri­diche, Ion Nedelcu și altele de la în­treprinderea de foraj Craiova forează zilnic peste plan un număr însemnat de metri. Pe luna mai, sondorii din brigada lui Sabău Vasile au forat pe­ste pian 167 m. Sondorii de aici dau o mare atenţie introducerii metodelor înaintate de muncă. In afară de săparea sondelor cu turbina simplă, de curînd s-a în­ceput forajul cu turbina cuplată. Pri­mii au fost sondorii din brigada lui Alexandru Ridiche. Acum şi sondorii din brigăzile lui Ion Nedelcu şi Nico­lae Popescu aplică forajul cu turbina cuplată. Datorită acestui lucru procen­tul de săpare a sondelor cu turbina sporeşte mereu. Petroliştii din Oltenia au obţinut un succes remarcabil. Ei au realizat planul de foraj pe pri­mul semestru al anului cu 22 zile mai devreme. Proiectul de Directive în dezbaterea oamenilor muncii La Săvineşti In aceste zile la fabrica de fi­re şi fibre sintetice din Săvineşti se desfăşoară cu entuziasm între­cerea în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Oamenii „uzi­nei albe“ — cum este numită uzi­na de la Săvineşti — se mîndresc că au cinstea să lucreze în aceas­tă uzină-laborator, una din moder­nele întreprinderi socialiste construi­te după cel de-al II-lea Congres al partidului. Nu există muncitor, tehni­cian sau inginer care să nu fi primit cu bucurie prevederile cuprinse în pro­iectul de Directive, cu privire la du­blarea capacităţii fabricii de relon şi a fabricii de volan de la Săvineşti, care vor da o producţie anuală de 13.000 tone de fibre şi fire sintetice. Discuţiile care au avut loc în cadrul adunărilor de dezbatere a proiectului de Directive au subliniat încă odată că colectivul acestei uzine tinere este conştient de faptul că realizarea acestei prevederi depinde în măsură hotăritoare de mun­ca şi priceperea lor. Tocmai de aceea, toţi aceia care au luat cuvîntul în ca­drul dezbaterilor au făcut propuneri importante bine chibzuite. Ne aflăm în sectorul textil al fabri­cii de lă Săvineşti. Totul străluceşte de curăţenie. Maşinile aşezate întro or­dine perfectă, sutele de bobine din materiel plastic de diferite culori, pe care sunt înfăşurate firele albe de fe­lon, precum şi lumina de zi pe care o dau şirurile de lămpi de neon­iţi creează impresia că te afli nu intr-o fabrică, ci într-un laborator. In jurul maşinilor, asemenea unor albine har­nice, zeci de fete tinere, — majorita­tea din ele absolvente ale şcolilor me­dii — urmăresc cu priviri agere mer­sul firului. Ele se întrec pentru a da fire de bună calitate, pentru a redu­ce cît mai mult deşeurile. Iată-te pe Elena Bagdaşu, pe Olim­pia Braşoveanu şi pe Elisabeta Flutu­ra?. Acum un an nici una din ele nu ştia ce-i munca în fabrică, iu colectiv. Acum sunt muncitoare fruntaşe pe care te poţi bizui. Toate trei au luat cuvîn­tul în adunarea de dezbatere a pro­iectului de Directive. Alături de tineri au luat cuvîntul şi muncitori cu ani în­delungaţi de experienţă în industrie. — Sintem­ un colectiv tînăr, într-o fa­brică tînără dar cu o avuţie bogată spunea, parcă molipsit de tinereţe, to­varăşul R. Căciularu. (El este muncitor cu o vechime de peste 30 de ani în producţie la fabrica din Buhuşi, iar acum este şeful sectorului textil de la Săvineşti). Această avuţie trebuie să o folosim şi s-o păstrăm cu grijă. De multe ori cînd privesc maşinile, uzina noastră, îmi amintesc cu ce maşini şi în ce condiţii lucram in vremea capita­liştilor. Majoritatea dintre voi cei din secţie n-aţi apucat acele vremuri - aşa că nu puteţi să le comparaţi decît pe baza faptelor pe care le ştiţi de la noi, muncitorii mei vîrstnici, sau de la părinţii voştri. SONIA MOLDOVANU NICOLAE MOCANU­ (Continuu-* In pag. IIl-a) La G.A.C.-„Viată Nouă“, satul Brabeţi, raionul Gura Jiului In cadrul a­­dunării gene­rale care a a­­vut loc in gos­podăria noas­tră pentru dez­baterea proiectului de Directive, mulţi colectivişti, bazaţi pe posibi­lităţile existente, au făcut propuneri concrete pentru dezvoltarea gospo­dăriei obşteşti încă din acest an. — Sectorul nostru zootehnic s-a dezvoltat in ultimii ani — a spus colectivistul Ion Popa— însă fiecare dintre noi ne-am dat seama că el nu s-a dezvoltat pe măsura puterilor noastre. După discuţii amănunţite şi so­coteli gospodăreşti, adunarea gene­rală a aprobat ca în anul acesta sectorul zootehnic să crească cu încă 82 de vaci pentru lapte şi 500 de oi cu lună fină şi semifină. Brigadierul Ion Hîrnău a propus consiliului de conducere al gospo­dăriei colective să organizeze mun­ca in aşa fel incit pînă la 19 iunie să dea 3 prăşiţe la toate culturile prăşitoare. El s-a angajat să execute lucrările de întreţinere a culturilor de porumb, floarea-soarelui şi sfe­clă de zahăr la timp şi aşa cum prevăd regulile agrotehnice pentru a obţine o recoltă cu cîteva sute kg. h­% ha. mai mare decît se prevede în planul de producţie al gospodăriei colective. — Noi am confecţionat 150.000 cărămizi, din care urmează să con­struim in acest an o magazie, o puerniţă şi o maternitate pentru scroafe — a arătat colectivistul Jean Iacobescu. Dacă ţinem seama de ce am făcut pînă acum există toate condiţiile să le terminăm mult mai devreme. Propun ca în acest an să pietruim şi drumul ce leagă sediul gospodăriei cu graj­durile pentru animale. Propunerile făcute de colectivişti, printre care şi aceea făcută de pre­şedintele gospodăriei, tov. Gheorghe Mazilu, de a se mai construi in acest an prin resurse locale şi prin muncă voluntară încă un pătul cu capacitate de 500 tone, au fost dis­cutate temeinic de adunarea colec­tiviştilor şi apoi aprobate. CONSTANTIN ŞT. STAMIN , colectivist Noi blocuri de locuințe in fata Gării de Nord In Inllmplnorea Congresului partidului *nnuniiuuuuiininiuuiiuuniu[uuuniiiinuuiniiiniiiniiuinHiiuiuiiiuiiiHnninnnuiuuranuiranuiiuiiinniuuninnnHunnnuniniiuiiufflinHnuirauimmii«HflHHinm!iininniiimiuimiinHinufflHraminiiiuiHnHiHinnuHninunnHiinHiiniBninuBUBBMB*BnBBUwn>nnnnnuBnnn>u Uzina Poiana Cîmpina. Aici se re­pară o însemnată parte din utila­jul petrolier. In întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al partidului, colectivul secţiei care se ocupă de reparaţia tractoarelor pentru schele condusă de ing. Nicolae Bobescu şi-a propus ca în primele 20 de zile ale lunii iunie să realizeze 80 la sută din planul de producţie pe întrea­ga lună. Brigada condusă de tov. Constantin Manea, care execută re­paraţia la şenilele de tractor, a dat mai multe perechi de şenile peste plan. Şi brigada condusă de tov. Gheorghe Hornea a reparat pînă ieri peste plan 4 bucăţi cutii de vi­teze. In fotografie: O parte din colec­tivul secţiei pentru reparaţia trac­toarelor, de la uzina Poiana Câm­pina. (Foto : R. Costin) FOLOSIND DIN PLIN REZERVELE INTERNE 5000 tone fontă peste plan Ca­lan Colectivul de munci­tori, tehnicieni şi in­gineri din cadrul sec­­­iei furnale de la uzine­­­le „Victoria" din Calan desfăşoară o susţinută întrecere pentru a în­­tîmpina cel de-al III-lea Congres al P.M.R. cu succese deosebite în producţie. Mărind debitul de aer insuflat în furnale, şi prin aplicarea al­tor metode, furnaliştii de aici au reuşit să producă zilnic 150—1­60 kg. fontă pe fiecare metru cub volum util de furnal peste prevede­rile plenului de produc- Jie. în acest fel furnaliştii din Calan au reușit sa-și îndeplinească de pe acum angajamentul luat de a produce în cinstea celui de-al III- lea Congres al P.M.R. 5000 tone fonti peste plan. . Oraşul Stalin Trenuri cu supratonaj Este bine cunoscută iniţiativa me­canicilor de locomotive de la depoul Timiş-Triaj din Or. Stalin de remor­­care a trenurilor cu supratonaj. Cînd s-a născut această iniţiativă, pe ruta Or. Stalin—Predeal se remor­cau trenuri cu un tonaj de cca. 809 tone. In scurt timp mecanicii de lo­comotivă de aici au ajuns să remor­cheze trenuri de 1.000 tone, apoi de 1.250 tone. In prezent se remorchează trenuri în deplină siguranţă de circulaţie cu un supratonaj pînă la 1.450 tone. De la începutul anului pînă în prezent s-au remorcat peste plan mai mult de 200.000 tone. Cu prile­jul dezbaterii proiectului de Direc­tive ale Congresului, mecanicii de aici s-au angajat ca pînă la sfîrşitul anului să mai remorcheze peste plan încă 250.000 tone. Economiile la combustibil conven­ţional realizate pînă în prezent sînt de cca. 7.000 tone cu ajutorul cărora se mai pot remorca în plus încă 5 trenuri cu supratonaj. Oameni fi iniţiative­i LĂCĂTUŞI — Imi place să fiu lăcătuş deoarece in meseria asta intU­­neşti întotdeauna lucruri noi. Trebuie să dai dovadă de In­ventivitate şi de imaginaţie. Sunt interesat, dealtfel, de tot ce e in legătură cu tehnica şi descoperirile ştiinţifice, fie că e vorba de medicină sau de zbo­rurile cosmice. Iată — relatate de el însuşi — citeva din preocupările tină­­rului Florian Lupan, din echipa condusă de Constantin Ştefa­­novici, care lucrează la întreţi­nerea reductorului de 3 ţoli de la uzina „Republica". Figura sa este reprezentativă pentru acest colectiv de oameni isteţi, entu­ziaşti, cu preocupări multilate­rale, plini de iniţiativă. Lăcătuşii de la întreţinere mai au o particularitate: cu­nosc mai bine decît oricine a­­gregatele, căci ei le desfac şi le montează la foc. E firesc ca un astfel de co­lectiv de oameni Inimoşi să fi manifestat in mod deosebit Ini­ţiativă in întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al parti­dului,, Sufletul colectivului este comunistul Constantin Stefanovici, şeful echipei, un moldovean calm, bun cunoscă­tor al meseriei şi un adevărat profesor pentru cei mai tineri. — E drept că munca noastră, a lăcătuşilor — le-a spus el celorlalţi — se oglindeşte în producţia reductorului de trei ţoli. Ţevile destinate instalaţii­lor de apă din noile apartamen­te conţin ceva şi din munca noastră de fiece zi. V. NICOROVICI (Continuare în pag. 11­ a col. 4-5) O nouă instalaţie a rafinăriei Brazi a intrat în funcţiune PLOEŞTI.­­ Intensi­­ficînd întrecerea socia­listă în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., colectivul şantie­rului de construcţii şi montaj de la Brazi a ter­minat construcţia noii instalaţii de etil mercap­tan de la rafinăria nr. 7 din Brazi, înzestrată cu utilaj produs in ţară. Zilele trecute, după ce s-au executat ultimele probe, instalaţia a intrat in funcţiune cu întreaga capacitate. Prin intrarea ei în funcţie, rafinăria nr. 7 din Brazi produce a­­nual circa 100.000 tone de etil mercaptan - pro­dus odorant necesar de­tectării gazelor naturale din instalaţii şi conducte. (Agerpres) »4. RAIONUL MURGENI Realizările colectiviştilor cel mai convingător îndemn Colectiviştii din raionul Murgeni, regiunea Iaşi, lucrează din plin la în­treţinerea culturilor şi fac ultimele pregătiri pentru recoltările de vară. In executarea muncilor agricole ei sunt fruntaşi pe regiune. Aceasta se dato­­reşte condiţiilor create de faptul că agricultura raionului a fost colectivi­zată. Aici sunt acum 49 de gospodării colective în care aproape 14.000 de ţă­rani muncitori lucrează în comun o suprafaţă de peste 51.500 hectare de teren. Ţăranii întovărăşiţi din raion s au convins tot mai mult de superioritatea gospodăriei colective. Colectiviştii au vizitat cunoscuţi şi rude din întovără­şirile agricole arătindu-se, pe bază de date şi cifre, avantajele muncii în gos­podăria colectivă. Succesele gospodă­riilor colective au fost de asemenea popularizate prin fotomontaje, panouri, grafice comparative. Toate acestea au întărit convingerea ţăranilor întovără­şiţi că gospodăria colectivă oferă po­sibilităţi mari pentru sporirea produc­ţiei şi ridicarea necontenită a bunăstă­rii materiale a membrilor ei. Gospodăriile agricole colective din Văleni, Şuletea şi altele au obţinut pe mari suprafeţe producţii medii între 1.200—2.000 kg. de floarea-soarelui la han, cele din Periani, Lăţeşti, Epureni au strîns de asemenea de pe supra­feţe mari în medie 2000 kg. de porumb la hectar, iar colectiviştii din Giurcani au obţinut peste 24.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Gospodăriile colective din raionul Murgeni şi-au dezvoltat multilateral producţia agricolă. Numai în acest an colectiviştii au plantat 180 ha. cu viţă de vie şi alte 100 ha. cu pomi fructiferi. Efectivul de animale a cres­cut de aproape 5 ori faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. De asemenea numărul adăposturilor pen­tru animale s-a dublat comparativ cu începutul anului 1959 Valorificind cantităţi crescinde de produse pe bază de contract cu statul, gospodăriile colective au realizat ve­nituri însemnate, ceea ce a determinat sporirea fondurilor lor de bază cu peste 5.700.000 lei. întărirea economi­­co-organizatorică a gospodăriilor co­lective a făcut posibilă creşterea va­lorii zilei-muncă. Numeroşi colec­tivişti şi-au construit case noi, mulţi şi-au cumpărat mobilă, aparate de ra­dio, biciclete, maşini de cusut. Colectiviştii din raionul Murgeni se îngrijesc de dezvoltarea avutului ob­ştesc, ridică noi construcţii, măresc numărul de animale, execută diferite lucrări pentru mai buna folosire a pă­­mîntului. (Agerpres) Pregătiri pentru deschiderea „Expoziţiei sovietice“ In a doua jumătate a lunii iu-­­nie se va deschide în pavilionul din parcul I. V. Stalin „Expoziţia sovietică". Sub larga cupolă a pavilionului şi pe terenurile din jur în aceste zile e o forfotă ne­întreruptă. După ce au străbătut mii de kilometri, sosesc ultimele maşini. Montorii, tîmplarii şi de­coratorii romîni împreună cu specialiştii sovietici execută ul­timele lucrări de finisaj. Sufle­tul acestor febrile pregătiri este arhitectul sovietic Nikolai Grişin, care conduce lucrările de an­samblu. Vor fi prezentate circa 6 000 de exponate din ramurile prin­cipale ale economiei. Multe din maşinile unelte expuse vor putea fi văzute în funcţiune Scopul acestei expoziţii este de a înfăţişa o parte a succeselor obţinute de poporul sovietic în industrie, tehnică, agricultură, ştiinţă, cultură şi în alte domenii. Centrul expoziţiei va fi domi­nat de un podium pe care vor fi expuse machetele în mă­rime naturală ale sateliţilor artificiali ai pămîntului şi a ulti­mei trepte a rachetei cosmice. O uriaşă spirală azurie va sugera pornirea în Cosmos a rachetei. Pe peretele din fund a fost prin­să o uriaşă fotografie care înfăţi­şează Kremlinul şi o parte din Moscova. Standurile se amena­jează pe ramuri de activitate economică. Mult interes vor sus­cita maşinile automate de prelu­crare a metalelor sau lemnului, strungul revolver model 1341-P — complect automat, maşinile pentru industria textilă, maca­raua pentru construcţia de po­duri peste ape mari, aparatele de măsurat, noile tipuri de tele­vizoare şi aparate de rad­o şi multe altele. Toate maşinile au fost montate. A început amena­jarea standurilor care vor prezen­ta produse de larg consum Vor fi expuse aici articole electro­teh­nice, aparate optice, instrumente muzicale, confecţii, textile şi co­voare, materiale sportive, cărţi şi altele. Pe terenul din jurul pavilionului vor fi prezentate uti­laje petroliere, tractoare, maşini agricole şi alte utilaje. Tot aici vor fi expuse două helicoptere. Pentru vizitatori se vor organiza zboruri de agrement cu helicop­terul pe deasupra Capitalei. V. TINCU

Next