Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-10 / nr. 4856
Proletari din toate ţările, tiniţi-vaî Anul XXIX Nr. 4856 Vineri 10 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Construcţia de locuinţe - o problemă centrală a planului de dezvoltare economică Păienjenişul de schele a dispărut peste noapte , elegant şi sobru, un nou bloc de locuinţe îmbogăţeşte peisajul. A mai dispărut un maidan, s-a mai pus o „plombă“ pe un loc viran de pe o arteră principală, a dispărut imaginea unei construcţii învechite şi insalubre. Le-au luat locul ansambluri arhitectonice moderne, cartiere noi, blocuri trainice cu Beci şi sute de apartamente fiecare. In ţara noastră, concomitent cueforturile susţinute pentru dezvoltarea industriei socialiste, pentru avîntul continuu al forţelor de producţie, se desfăşoară un vast program de construcţii de locuinţe. Un număr tot mai mare de oameni ai muncii se mută în case noi ; oraşele ţării se îmbogăţesc cu noi cartiere, harta ţării , cu oraşe ca Victoria, Oneşti, Uricani, Oraşul Nou Hunedoara ş.a., ridicate din temelii în anii puterii populare. Pe măsura posibilităţilor ce se creează în procesul de dezvoltare a economiei naţionale, partidul şi guvernul îndreaptă an de an fonduri tot mai însemnate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii, pentru lichidarea treptată a grelei moşteniri pe care regimul burghezo-moşieresc şi războiul hitlerist ne-au lăsat-o în acest domeniu. In intervalul 1956—1960 statul a alocat pentru construcţii de locuinţe fonduri in sumă totală de peste 5 miliarde de lei, din care s-a construit pînă la sfîrşitul anului 1959 un număr de peste 63.000 de apartamente. In 1960, pînă la sfîrşitul anului, vor fi date în folosinţă încă 31.000 de apartamente — ceea ce înseamnă, în medie, aproape 100 de noi apartamente pe zi. Oamenii muncii, care în aceste zile se pregătesc cu însufleţire să intîmpine Congresul al IlI-lea al partidului cu realizări cît mai de seamă in munca lor, constată cu bucurie că sarcina pusă de partid la Congresul al II-lea al P.M.R. în privinţa îmbunătăţirii condiţiilor de locuit nu numai că s-a îndeplinit, dar a fost şi depăşită in mod substanţial , s-au construit cu peste 16.000 apartamente mai mult faţă de prevederile Directivelor Congresului al II-lea. Oamenii muncii văd şi cu acest prilej cu proprii lor ochi şi simt în propria lor viaţă cum, datorită înţeleptei politici a partidului, eforturile lor rodnice pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru creşterea acumulărilor statului se materializează în măsuri concrete pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului lor de trai. Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al partidului trasează planuri şi mai îndrăzneţe în domeniul construcţiei de locuinţe. Subliniind că „îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii constituie o problemă centrală a planului de dezvoltare economică“ proiectul de Directive prevede ca în următorii şase ani să se construiască din fondurile statului peste 9 milioane m.p. suprafaţă locuibilă — circa 300.000 de apartamente — adică un volum de peste 3 ori mai mare decît cel realizat în perioada anilor 1954—1959. Se prevede ca în următorii 10—15 ani problema locuinţelor să fie, practic, rezolvată în toate oraşele şi centrele industriale ale ţării, asigurîndu-se oamenilor muncii condiţiile necesare de confort. Cît de grăitor ilustrează aceste prevederi grija şi strădaniile neobosite ale partidului şi guvernului de a asigura poporului muncitor un nivel înalt de civilizaţie şi bunăstare ! Socialismul a scos din mizerie şi a pus în drepturile sale fireşti pe omul muncii, pe acela pe care regimul burghezo-moşieresc îl înghesuia în cocioabele insalubre ale mahalalelor, îl osîndea să doarmă sub cerul liber pe maidane sau sub poduri. Construcţia de locuinţe din ţara noastră este un lucru însufleţitor, care naşte sentimente de mîndrie patriotică în inima fiecărui om al muncii; în acelaşi timp, ea este o chestiune de mare însemnătate practică. Partidul îndrumă şi cere lucrătorilor din sectorul construcţiilor de locuinţe să muncească în aşa fel încît să se asigure o eficienţă maximă a fondurilor mari investite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. Succesul unei construcţii începe încă de la întocmirea proiectului. De munca creatoare, de spiritul de răspundere al proiectanţilor depind în bună măsură ritmul construcţiei, preţul ei de cost, confortul ce se asigură locatarilor. Folosind şi dezvoltînd cu mai multă perseverenţă experienţa pozitivă dobândită pînă acum, înlăturînd cu hotărîre lipsurile, orientîndu-se spre tot ce este nou şi cu adevărat valoros în practica construcţiilor de locuinţe, lucrătorii din acest sector pot şi au datoria să aducă o contribuţie importantă la îmbunătăţirea întregii activităţi de construcţii de locuinţe din ţara noastră. O orientare mai fermă spre metode industriale de execuţie, către sisteme de lucru cu prefabricate, către folosirea unor noi materiale de construcţii bune, mai ieftine şi mai uşoare — iată încotro trebuie să se îndrepte in primul rînd eforturile proiectanţilor. Soarta proiectului se hotărăşte însă pe şantier. Aici prin munca constructorilor, planurile gîndite la planşetă de proiectant, devin construcţii concrete, prind viaţă. De felul cum se organizează munca pe şantiere, de modul cum sunt folosite aici utilajele, materialele etc., depind în cea mai mare măsură ritmul şi calitatea lucrărilor, preţul de cost. In practica întrecerii socialiste constructorii au dat la iveală iniţiative valoroase menite să ducă la scurtarea duratei de execuţie, la mai buna gospodărire a materialelor. Ziarele au relatat recent despre iniţiativa constructorilor de pe şantierul de locuinţe de la Hunedoara de a realiza la fiecare 24 apartamente, un apartament din economii, sau de pe un alt şantier din Iaşi, unde brigada de zidari condusă de Aurel Rotaru a hotărît — şi şi-a susţinut prin fapte hotărîrea — să construiască un etaj în numai 4 zile. Asemenea iniţiative merită să-şi găsească pretutindeni un sprijin larg. Ţelul şi frumuseţea muncii de constructor constă tocmai în aceasta : să-ţi organizezi în aşa fel lucrul, să foloseşti asemenea metode, încît într-un termen cît mai scurt — terminînd exemplar toate lucrările pînă la ultimul amănunt — să ai posibilitatea să „ridici ancora“, să te îndrepţi spre alte noi şi noi şantiere pe care anii ce vin le vor înflori cu sutele, cu miile pe meleagurile patriei noastre. (Continuare în pag. IlI-a, col. 1—3) -o». La praşitul culturilor CLUJ (coresp. „Scinteii"). Timpul prielnic din aceste zile este folosit cu pricepere de către ţăranii muncitori din satele raionului Cluj. In cele 12 gospodării colective şi 116 întovărăşiri agricole din raion praşila la la culturile de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui a fost terminată în cea mai mare parte. Pînă în ziua de 8 iunie a.c. ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi au executat praşila a II-a pe 1800 ha. cu porumb, 380 ha. cu floarea-soarelui şi la alte culturi. Această lucrare este aproape terminată la cultura sfeclei de zahăr. La executarea în timpul optim a acestor lucrări în gospodăriile colective din raion a contribuit foarte mult faptul că în acest an, la aceste culturi a fost introdus sistemul de retribuire nu numai după muncă ci şi după sporul de producţie obţinut. Pionierii au sosit in tabără BAIA MARE (coresp. „Scritell“). In oraşul Baia Sprie, la poalele muntelui Gutin, s-a deschis ieri o tabără de vară pentru pionieri şi elevi. Aici vor petrece zile minunate copii din toate colţurile ţării. In prima serie au sosit 260 de pionieri. Copiii sosiţi în tabără au asigurate condiţii confortabile de odihnă şi distracţie, vor merge in excursii prin împrejurimi. ------0*0-----Transportul în staţiunile de pe litoral Pentru transportul oamenilor muncii care vin la odihnă şi tratament în staţiunile balneare de pe litoralul Mării Negre, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a pus la dispoziţie un număr sporit de autobuze IRTA ce vor circula de la Constanţa în localităţile Eforie, Vasile Roaită, Techirghiol şi Mangalia. Aceste autobuze aşteaptă călătorii chiar în staţia C.F.R.-Constanţa. Cei ce au bilete sau legitimaţii de călătorie C.F.R. valabile pînă la Constanţa îşi vor putea procura bilete pentru drumul cu autobuzul în staţiuni, de la casa de bilete IRTA aflată în staţie. Pentru întoarcere, din fiecare localitate circulă autobuze care fac legătura cu trenul din Constanţa, astfel încît ultimul autobuz să sosească cu cel puţin 20 minute înainte de plecarea trenului respectiv. Craiova Forează în contul semestrului doi Brigăzile conduse de Alexandru Ridiche, Ion Nedelcu și altele de la întreprinderea de foraj Craiova forează zilnic peste plan un număr însemnat de metri. Pe luna mai, sondorii din brigada lui Sabău Vasile au forat peste pian 167 m. Sondorii de aici dau o mare atenţie introducerii metodelor înaintate de muncă. In afară de săparea sondelor cu turbina simplă, de curînd s-a început forajul cu turbina cuplată. Primii au fost sondorii din brigada lui Alexandru Ridiche. Acum şi sondorii din brigăzile lui Ion Nedelcu şi Nicolae Popescu aplică forajul cu turbina cuplată. Datorită acestui lucru procentul de săpare a sondelor cu turbina sporeşte mereu. Petroliştii din Oltenia au obţinut un succes remarcabil. Ei au realizat planul de foraj pe primul semestru al anului cu 22 zile mai devreme. Proiectul de Directive în dezbaterea oamenilor muncii La Săvineşti In aceste zile la fabrica de fire şi fibre sintetice din Săvineşti se desfăşoară cu entuziasm întrecerea în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Oamenii „uzinei albe“ — cum este numită uzina de la Săvineşti — se mîndresc că au cinstea să lucreze în această uzină-laborator, una din modernele întreprinderi socialiste construite după cel de-al II-lea Congres al partidului. Nu există muncitor, tehnician sau inginer care să nu fi primit cu bucurie prevederile cuprinse în proiectul de Directive, cu privire la dublarea capacităţii fabricii de relon şi a fabricii de volan de la Săvineşti, care vor da o producţie anuală de 13.000 tone de fibre şi fire sintetice. Discuţiile care au avut loc în cadrul adunărilor de dezbatere a proiectului de Directive au subliniat încă odată că colectivul acestei uzine tinere este conştient de faptul că realizarea acestei prevederi depinde în măsură hotăritoare de munca şi priceperea lor. Tocmai de aceea, toţi aceia care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor au făcut propuneri importante bine chibzuite. Ne aflăm în sectorul textil al fabricii de lă Săvineşti. Totul străluceşte de curăţenie. Maşinile aşezate întro ordine perfectă, sutele de bobine din materiel plastic de diferite culori, pe care sunt înfăşurate firele albe de felon, precum şi lumina de zi pe care o dau şirurile de lămpi de neoniţi creează impresia că te afli nu intr-o fabrică, ci într-un laborator. In jurul maşinilor, asemenea unor albine harnice, zeci de fete tinere, — majoritatea din ele absolvente ale şcolilor medii — urmăresc cu priviri agere mersul firului. Ele se întrec pentru a da fire de bună calitate, pentru a reduce cît mai mult deşeurile. Iată-te pe Elena Bagdaşu, pe Olimpia Braşoveanu şi pe Elisabeta Flutura?. Acum un an nici una din ele nu ştia ce-i munca în fabrică, iu colectiv. Acum sunt muncitoare fruntaşe pe care te poţi bizui. Toate trei au luat cuvîntul în adunarea de dezbatere a proiectului de Directive. Alături de tineri au luat cuvîntul şi muncitori cu ani îndelungaţi de experienţă în industrie. — Sintem un colectiv tînăr, într-o fabrică tînără dar cu o avuţie bogată spunea, parcă molipsit de tinereţe, tovarăşul R. Căciularu. (El este muncitor cu o vechime de peste 30 de ani în producţie la fabrica din Buhuşi, iar acum este şeful sectorului textil de la Săvineşti). Această avuţie trebuie să o folosim şi s-o păstrăm cu grijă. De multe ori cînd privesc maşinile, uzina noastră, îmi amintesc cu ce maşini şi în ce condiţii lucram in vremea capitaliştilor. Majoritatea dintre voi cei din secţie n-aţi apucat acele vremuri - aşa că nu puteţi să le comparaţi decît pe baza faptelor pe care le ştiţi de la noi, muncitorii mei vîrstnici, sau de la părinţii voştri. SONIA MOLDOVANU NICOLAE MOCANU (Continuu-* In pag. IIl-a) La G.A.C.-„Viată Nouă“, satul Brabeţi, raionul Gura Jiului In cadrul adunării generale care a avut loc in gospodăria noastră pentru dezbaterea proiectului de Directive, mulţi colectivişti, bazaţi pe posibilităţile existente, au făcut propuneri concrete pentru dezvoltarea gospodăriei obşteşti încă din acest an. — Sectorul nostru zootehnic s-a dezvoltat in ultimii ani — a spus colectivistul Ion Popa— însă fiecare dintre noi ne-am dat seama că el nu s-a dezvoltat pe măsura puterilor noastre. După discuţii amănunţite şi socoteli gospodăreşti, adunarea generală a aprobat ca în anul acesta sectorul zootehnic să crească cu încă 82 de vaci pentru lapte şi 500 de oi cu lună fină şi semifină. Brigadierul Ion Hîrnău a propus consiliului de conducere al gospodăriei colective să organizeze munca in aşa fel incit pînă la 19 iunie să dea 3 prăşiţe la toate culturile prăşitoare. El s-a angajat să execute lucrările de întreţinere a culturilor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr la timp şi aşa cum prevăd regulile agrotehnice pentru a obţine o recoltă cu cîteva sute kg. h% ha. mai mare decît se prevede în planul de producţie al gospodăriei colective. — Noi am confecţionat 150.000 cărămizi, din care urmează să construim in acest an o magazie, o puerniţă şi o maternitate pentru scroafe — a arătat colectivistul Jean Iacobescu. Dacă ţinem seama de ce am făcut pînă acum există toate condiţiile să le terminăm mult mai devreme. Propun ca în acest an să pietruim şi drumul ce leagă sediul gospodăriei cu grajdurile pentru animale. Propunerile făcute de colectivişti, printre care şi aceea făcută de preşedintele gospodăriei, tov. Gheorghe Mazilu, de a se mai construi in acest an prin resurse locale şi prin muncă voluntară încă un pătul cu capacitate de 500 tone, au fost discutate temeinic de adunarea colectiviştilor şi apoi aprobate. CONSTANTIN ŞT. STAMIN , colectivist Noi blocuri de locuințe in fata Gării de Nord In Inllmplnorea Congresului partidului *nnuniiuuuuiininiuuiiuuniu[uuuniiiinuuiniiiniiiniiuinHiiuiuiiiuiiiHnninnnuiuuranuiranuiiuiiinniuuninnnHunnnuniniiuiiufflinHnuirauimmii«HflHHinm!iininniiimiuimiinHinufflHraminiiiuiHnHiHinnuHninunnHiinHiiniBninuBUBBMB*BnBBUwn>nnnnnuBnnn>u Uzina Poiana Cîmpina. Aici se repară o însemnată parte din utilajul petrolier. In întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al partidului, colectivul secţiei care se ocupă de reparaţia tractoarelor pentru schele condusă de ing. Nicolae Bobescu şi-a propus ca în primele 20 de zile ale lunii iunie să realizeze 80 la sută din planul de producţie pe întreaga lună. Brigada condusă de tov. Constantin Manea, care execută reparaţia la şenilele de tractor, a dat mai multe perechi de şenile peste plan. Şi brigada condusă de tov. Gheorghe Hornea a reparat pînă ieri peste plan 4 bucăţi cutii de viteze. In fotografie: O parte din colectivul secţiei pentru reparaţia tractoarelor, de la uzina Poiana Câmpina. (Foto : R. Costin) FOLOSIND DIN PLIN REZERVELE INTERNE 5000 tone fontă peste plan Calan Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul seciei furnale de la uzinele „Victoria" din Calan desfăşoară o susţinută întrecere pentru a întîmpina cel de-al III-lea Congres al P.M.R. cu succese deosebite în producţie. Mărind debitul de aer insuflat în furnale, şi prin aplicarea altor metode, furnaliştii de aici au reuşit să producă zilnic 150—160 kg. fontă pe fiecare metru cub volum util de furnal peste prevederile plenului de produc- Jie. în acest fel furnaliştii din Calan au reușit sa-și îndeplinească de pe acum angajamentul luat de a produce în cinstea celui de-al III- lea Congres al P.M.R. 5000 tone fonti peste plan. . Oraşul Stalin Trenuri cu supratonaj Este bine cunoscută iniţiativa mecanicilor de locomotive de la depoul Timiş-Triaj din Or. Stalin de remorcare a trenurilor cu supratonaj. Cînd s-a născut această iniţiativă, pe ruta Or. Stalin—Predeal se remorcau trenuri cu un tonaj de cca. 809 tone. In scurt timp mecanicii de locomotivă de aici au ajuns să remorcheze trenuri de 1.000 tone, apoi de 1.250 tone. In prezent se remorchează trenuri în deplină siguranţă de circulaţie cu un supratonaj pînă la 1.450 tone. De la începutul anului pînă în prezent s-au remorcat peste plan mai mult de 200.000 tone. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale Congresului, mecanicii de aici s-au angajat ca pînă la sfîrşitul anului să mai remorcheze peste plan încă 250.000 tone. Economiile la combustibil convenţional realizate pînă în prezent sînt de cca. 7.000 tone cu ajutorul cărora se mai pot remorca în plus încă 5 trenuri cu supratonaj. Oameni fi iniţiativei LĂCĂTUŞI — Imi place să fiu lăcătuş deoarece in meseria asta intUneşti întotdeauna lucruri noi. Trebuie să dai dovadă de Inventivitate şi de imaginaţie. Sunt interesat, dealtfel, de tot ce e in legătură cu tehnica şi descoperirile ştiinţifice, fie că e vorba de medicină sau de zborurile cosmice. Iată — relatate de el însuşi — citeva din preocupările tinărului Florian Lupan, din echipa condusă de Constantin Ştefanovici, care lucrează la întreţinerea reductorului de 3 ţoli de la uzina „Republica". Figura sa este reprezentativă pentru acest colectiv de oameni isteţi, entuziaşti, cu preocupări multilaterale, plini de iniţiativă. Lăcătuşii de la întreţinere mai au o particularitate: cunosc mai bine decît oricine agregatele, căci ei le desfac şi le montează la foc. E firesc ca un astfel de colectiv de oameni Inimoşi să fi manifestat in mod deosebit Iniţiativă in întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al partidului,, Sufletul colectivului este comunistul Constantin Stefanovici, şeful echipei, un moldovean calm, bun cunoscător al meseriei şi un adevărat profesor pentru cei mai tineri. — E drept că munca noastră, a lăcătuşilor — le-a spus el celorlalţi — se oglindeşte în producţia reductorului de trei ţoli. Ţevile destinate instalaţiilor de apă din noile apartamente conţin ceva şi din munca noastră de fiece zi. V. NICOROVICI (Continuare în pag. 11 a col. 4-5) O nouă instalaţie a rafinăriei Brazi a intrat în funcţiune PLOEŞTI. Intensificînd întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., colectivul şantierului de construcţii şi montaj de la Brazi a terminat construcţia noii instalaţii de etil mercaptan de la rafinăria nr. 7 din Brazi, înzestrată cu utilaj produs in ţară. Zilele trecute, după ce s-au executat ultimele probe, instalaţia a intrat in funcţiune cu întreaga capacitate. Prin intrarea ei în funcţie, rafinăria nr. 7 din Brazi produce anual circa 100.000 tone de etil mercaptan - produs odorant necesar detectării gazelor naturale din instalaţii şi conducte. (Agerpres) »4. RAIONUL MURGENI Realizările colectiviştilor cel mai convingător îndemn Colectiviştii din raionul Murgeni, regiunea Iaşi, lucrează din plin la întreţinerea culturilor şi fac ultimele pregătiri pentru recoltările de vară. In executarea muncilor agricole ei sunt fruntaşi pe regiune. Aceasta se datoreşte condiţiilor create de faptul că agricultura raionului a fost colectivizată. Aici sunt acum 49 de gospodării colective în care aproape 14.000 de ţărani muncitori lucrează în comun o suprafaţă de peste 51.500 hectare de teren. Ţăranii întovărăşiţi din raion s au convins tot mai mult de superioritatea gospodăriei colective. Colectiviştii au vizitat cunoscuţi şi rude din întovărăşirile agricole arătindu-se, pe bază de date şi cifre, avantajele muncii în gospodăria colectivă. Succesele gospodăriilor colective au fost de asemenea popularizate prin fotomontaje, panouri, grafice comparative. Toate acestea au întărit convingerea ţăranilor întovărăşiţi că gospodăria colectivă oferă posibilităţi mari pentru sporirea producţiei şi ridicarea necontenită a bunăstării materiale a membrilor ei. Gospodăriile agricole colective din Văleni, Şuletea şi altele au obţinut pe mari suprafeţe producţii medii între 1.200—2.000 kg. de floarea-soarelui la han, cele din Periani, Lăţeşti, Epureni au strîns de asemenea de pe suprafeţe mari în medie 2000 kg. de porumb la hectar, iar colectiviştii din Giurcani au obţinut peste 24.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Gospodăriile colective din raionul Murgeni şi-au dezvoltat multilateral producţia agricolă. Numai în acest an colectiviştii au plantat 180 ha. cu viţă de vie şi alte 100 ha. cu pomi fructiferi. Efectivul de animale a crescut de aproape 5 ori faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. De asemenea numărul adăposturilor pentru animale s-a dublat comparativ cu începutul anului 1959 Valorificind cantităţi crescinde de produse pe bază de contract cu statul, gospodăriile colective au realizat venituri însemnate, ceea ce a determinat sporirea fondurilor lor de bază cu peste 5.700.000 lei. întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective a făcut posibilă creşterea valorii zilei-muncă. Numeroşi colectivişti şi-au construit case noi, mulţi şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio, biciclete, maşini de cusut. Colectiviştii din raionul Murgeni se îngrijesc de dezvoltarea avutului obştesc, ridică noi construcţii, măresc numărul de animale, execută diferite lucrări pentru mai buna folosire a pămîntului. (Agerpres) Pregătiri pentru deschiderea „Expoziţiei sovietice“ In a doua jumătate a lunii iu-nie se va deschide în pavilionul din parcul I. V. Stalin „Expoziţia sovietică". Sub larga cupolă a pavilionului şi pe terenurile din jur în aceste zile e o forfotă neîntreruptă. După ce au străbătut mii de kilometri, sosesc ultimele maşini. Montorii, tîmplarii şi decoratorii romîni împreună cu specialiştii sovietici execută ultimele lucrări de finisaj. Sufletul acestor febrile pregătiri este arhitectul sovietic Nikolai Grişin, care conduce lucrările de ansamblu. Vor fi prezentate circa 6 000 de exponate din ramurile principale ale economiei. Multe din maşinile unelte expuse vor putea fi văzute în funcţiune Scopul acestei expoziţii este de a înfăţişa o parte a succeselor obţinute de poporul sovietic în industrie, tehnică, agricultură, ştiinţă, cultură şi în alte domenii. Centrul expoziţiei va fi dominat de un podium pe care vor fi expuse machetele în mărime naturală ale sateliţilor artificiali ai pămîntului şi a ultimei trepte a rachetei cosmice. O uriaşă spirală azurie va sugera pornirea în Cosmos a rachetei. Pe peretele din fund a fost prinsă o uriaşă fotografie care înfăţişează Kremlinul şi o parte din Moscova. Standurile se amenajează pe ramuri de activitate economică. Mult interes vor suscita maşinile automate de prelucrare a metalelor sau lemnului, strungul revolver model 1341-P — complect automat, maşinile pentru industria textilă, macaraua pentru construcţia de poduri peste ape mari, aparatele de măsurat, noile tipuri de televizoare şi aparate de rado şi multe altele. Toate maşinile au fost montate. A început amenajarea standurilor care vor prezenta produse de larg consum Vor fi expuse aici articole electrotehnice, aparate optice, instrumente muzicale, confecţii, textile şi covoare, materiale sportive, cărţi şi altele. Pe terenul din jurul pavilionului vor fi prezentate utilaje petroliere, tractoare, maşini agricole şi alte utilaje. Tot aici vor fi expuse două helicoptere. Pentru vizitatori se vor organiza zboruri de agrement cu helicopterul pe deasupra Capitalei. V. TINCU