Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-10 / nr. 4856

Nr. 4830 Proiectul de Directive in dezbaterea oamenilor muncii (Urmare din pag. 1­ a) Nu poţi să nu fi mîndru că tră­ieşti în aceste timpuri, că lucrezi în asemenea fabrică modernă, rod al politicii înţelepte a partidului nostru. Politica partidului este politica clasei muncitoare, iar noi fiind muncitori lup­tăm pentru înfăptuirea acestei politici. Succesele noastre dovedesc din plin a­­cest lucru. Numai in luna mai colecti­vul secţiei noastre a realizat economii in valoare de 35.000 lei, a redus în mare măsură deşeurile şi a economisit 300 kg. ulei de bobinaj. Referindu-se la sarcinile ce revin sectorului textil, vorbitorul a propus ca în vederea reducerii deşeurilor de fila­tură să se aducă la Săvineşti staţia pilot - care există la Institutul de cer­cetări chimice din Bucureşti , pentru a se încerca şarjele înainte de por­nire. Toţi cei care au luat cuvîntul la dez­baterea proiectului de Directive au subliniat necesitatea îmbunătăţirii con­tinue a calităţii firelor. — Ne-am bucurat cînd am au­zit pe tovarăşii de la fabrica „Adesgo“ că firele pe care le-am produs noi au fost ca „aurul", chiar mai bune decît firele venite din import, a spus tov. Vasile Teodorescu, fruntaş în producţie, autor al­ mai multor inovaţii. Noi ştim însă p­rea bine că nu toate firele pe care le-am produs au fost de calitate superioară. De aceea tre­buie să luptăm pentru ca prestigiul re­­lenului nostru să crească mereu, in acest scop aş propune ca institutele de cercetări sau inginerii noştri să studieze posibilitatea fixării răsucitu­­rilor şi încreţiturilor la firele şi fibre­le sintetice cu ajutorul ultra-sunetelor. Numeroasele propuneri care s-au fă­cut în această secţie merg pe linia or­ganizării mai bune a muncii, a folosi­rii mai bune a maşinilor, astfel încît să se asigure o calitate superioară a firelor. Chiar a doua zi după dezba­teri, unele din aceste propuneri au şi început să prindă viaţă. Prevederile din proiectul de Directive cu privire la dublarea capacităţii fa­bricii de fire şi fibre sintetice din Să­vineşti a stîrnit un viu interes în rîn­­dul colectivului secţiei lactama. — Pentru noi, spunea ing Gh. Ca­­ranfil, perspectivele sînt clare, iar ci­frele din proiect sînt grăitoare. In ceea ce ne priveşte, sîntem hotărîţi să facem totul pentru ca ele să devină realitate, astfel ca oamenii muncii să poarte tot mai multe produse frumoase, durabile şi ieftine din relon şi volan.­­ Este ştiut că succesul zilei de mîi­­ne trebuie pregătit incă de astăzi, spunea tot ing. Paul Călcâi. De aceea fac o propunere­­ care poate fi apli­cată numai după ce fabrica va pro­duce cu întreaga ei capacitate­­ de care trebuie să ne ocupăm încă de pe acum. Propunerea se referă la cîteva instalaţii cheie care pot asigura du­blarea capacităţii proiectate. Astfel, hidrogenul, care constituie una din materiile prime de bază şi care în prezent este obţinut prin e­­lectroliza apei,­­ iar instalaţia noastră lucrează la capacitate ma­ximă­­ să fie înlocuit cu hidrogenul obţinut prin cracarea gazului metan de la combinatul de îngrăşăminte azo­­toase din Roznov, cu care uzina noas­tră se învecinează. Acest hidrogen ne poate fi furnizat în cantităţile necesa­re dublării capacităţii de producţie a fabricii noastre şi la un preţ de cost mai scăzut decît îl producem noi. Ins­talaţia noastră de electroliză urmează să o punem la dispoziţia altor între­prinderi. Au mai fost făcute propuneri privind producerea mai economicoasă a nitri­­tiului de amoniu, aprovizionarea cu so­luţie amoniacală etc. Astfel de propuneri cu o mare efica­citate economică au fost făcute de mai mulţi tovarăşi. Aproape n-a fost mun­citor, tehnician şi inginer care, luînd cuvîntul să nu fi făcut una sau mai multe propuneri. Ele demonstrează in­teresul profund cu care oamenii muncii au primit proiectul Directivelor Congre­sului al Ill-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960-1965 şi pentru programul economic de perspectivă. de transport, mecanisme stivuitoare, încărcătoare etc.). Pentru opera de construire a so­cialismului are o uriaşă importanţă social-economică — automatizarea producţiei. In condiţiile automatiză­rii muncii, rolul omului se reduce deci la controlul funcţionării apa­ratelor, la întocmirea programului de funcţionare, ceea ce schimbă ra­dical caracterul muncii, o uşurează şi impune un nivel de cunoştinţe speciale şi de cultură generală mult mai ridicat din partea muncitorului. Deşi în ţara noastră automatiza­rea producţiei este abia la început, au fost realizate unele progrese în siderurgie, industria chimică şi alte ramuri. Ţinînd seama de importanţa auto­matizării — tehnică a viitorului — proiectul de Directive prevede să se asigure treptat producerea în ţară a elementelor de automatizare, in special a celor electronice, folosind în largă măsură semiconductorii, a­­dică să se păşească la crearea unei baze proprii de producţie a elemen­telor de automatizare. Maşinile-unelte automate şi semi­automate urmează să fie introduse şi extinse mai ales în ramurile în care utilizarea lor este justificată de condiţiile economice (producţie con­tinuă, de serie mare) — în industria chimică, de prelucrare a petrolului, energetică, în siderurgie, industria alimentară, producţia de ciment. Una din laturile cele mai impor­tante ale progresului tehnic este îm­bunătăţirea continuă a tehnologiei de producţie, aplicarea proceselor tehnologice celor mai moderne şi mai economicoase, pe această cale putîndu-se asigura sporirea produc­ţiei cu investiţii minime. Este sufi­cient a arăta că înlocuirea prelucră­rii mecanice a metalului, acolo unde este posibil, cu matriţarea, aduce e­­conomii de 25.000 tone de metal la fiecare 100.000 tone de laminate pre­lucrate, eliberîndu-se, totodată, pen­tru alte necesităţi, aproximativ 1.500 maşini-unelte. în ultimii ani, în ţara noastră au fost adoptate diferite procedee teh­nologice avansate, cum sunt metode moderne de turnare, de forjare, de tratamente termice etc. Semnificativ este faptul că circa jumătate din producţia de oţel realizată în 1959 s-a obţinut in cuptoare Martin care folosesc gaz metan la elaborarea şarjelor, ceea ce asigură reducerea substanţială a consumului de păcu­ră. Sudura automată s-a extins la toate şantierele navale, la fabricarea vagoanelor. Cu toate acestea însă, deşi în u­­nele întreprinderi au fost verificate în practică de ani de zile avantajele folosirii unor asemenea procedee ca turnarea în modele uşor fuzibile, în cochile, în coji, sudura automată şi semiautomată, călirea prin Curenţi de înaltă frecvenţă, totuşi ele au fost folosite pînă acum într-o pro­porţie redusă. In proiectul de Directive sunt pre­văzute un şir de obiective în­ legă­tură cu introducerea şi extinderea unor asemenea procedee tehnolo­gice importante cum sunt: forajul cu turbina, care se va extinde pînă la 70 la sută din totalul forajului; un procedeu nou pentru fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni energetici de Valea Jiului ; pro­ducţia de oţel electric va creşte de aproape 2 ori, iar a oţelurilor a­­liate de peste 2,5 ori în 1965 faţă de 1959 ; extinderea metodelor avansate de forjare şi turnare şi reducerea prelucrării prin aşchiere; procedee tehnologice noi pentru a obţine ţe­sături neşifonabile, ţesături care nu se contractă la spălat, încălţăminte flexibilă şi mai uşoară etc. Una din laturile cele mai caracte­ristice ale progresului tehnic in epoca noastră este producerea unor mate­rii prime şi materiale sintetice, cu calităţi tehnice şi economice superioare, ceea ce permite înlo­cuirea unui şir de materii prime naturale, industriale şi agricole. Pentru a obţine cît mai multe avan­taje de pe urma materiilor pri­me si materialelor sintetice, folosi­rea lor trebuie orientată in aşa fel, incit ele să înlocuiască materialele scumpe sau deficitare. De pildă. In­troducerea maselor plastice in cons­trucţia de maşini determină econo­mii însemnate de metal, reducerea preţului de cost al maşinilor, mic­şorarea greutăţii acestora, fără a le dăuna caracteristicilor de rezisten­ţă ; în acelaşi timp, faptul că piesele din mase plastice se produc fără prelucrări mecanice eliberează im­portante capacităţi de producţie în industria constructoare de maşini. Proiectul de Directive prevede ca pînă în 1965 cel puţin 30 la sută din producţia noastră de mase plastice şi răşini sintetice să fie utilizată pentru înlocuirea metalelor feroase şi neferoase şi 20 la sută în indus­tria lemnului şi mobilei. Progresele realizate pînă acum în producţia de fibre şi fire sintetice, asimilarea fibrelor volan (înlocuitor de lînă), a unor noi mase plastice ca polietilena etc. permu­ite lărgirea sor­timentelor de ţesături şi bunuri de consum de tot felul, ceea ce are o mare însemnătate pentru ridicarea­­nivelului de trai. Un câmp larg pentru dezvoltarea ramurii construcţiilor şi industriei materialelor de construcţii oferă a­­plicarea materialelor de construcţii noi — mai ieftine şi mai bune — ca prefabricatele, cheramzitul blocu­rile ceramice, ipsosul de rezistenţă, sticla spongioasă s­ a., a căror folo­sire are un caracter progresist atît prin faptul că contribuie la reduce­rea preţului de cost al construcţii­lor industriale şi de locuinţe, cît şi prin faptul că înlesneşte extinderea metodelor industriale în construcţii. Principalul lucru în această privinţă este organizarea producţiei de serie mare a acestor materiale, în acelaşi timp cu prevederea folosirii lor în proiecte. Tocmai în scopul Intensi­ficării procesului de industrializare a construcţiilor şi al reducerii preţu­lui lor de cost se prevede ca pro­ducţia de prefabricate din beton ar­mat să ajungă în 1965 la cel puţin 1,2 milioane m.c. Progresul tehnicii o cauză generală Oamenii ştiinţei şi tehnicii, ca­drele de cercetători şi proiectanţi din institute şi laboratoare au adus o contribuţie de preţ la realizarea progresului tehnic în economia na­ţională. Ei sunt chemaţi — după cum arată proiectul de Directive — să dea, în anii ce vin, o contribuţie im­portantă la introducerea tehnicii noi şi la soluţionarea unor asemenea probleme tehnico-economice pe care le ridică dezvoltarea economiei ca : valorificarea resurselor energetice şi de substanţe minerale, fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni e­­nergetici, perfecţionarea maşinilor fabricate în ţară , introducerea şi extinderea automatizării în indus­trie etc. Din păcate însă, în unele Insti­tute, se mai risipesc forţe şi mijloa­ce pentru a se cerceta teme rupte de nevoile producţiei, sau care au fost deja rezolvate în alte ţări sau chiar şi la noi în ţară. De pildă, Institutul de cercetări pentru pie­lărie, cauciuc, sticlă, aparţinînd Mi­nisterului Industriei Bunurilor de Consum şi-a propus anul trecut să rezolve tehnologia uscării pieilor sub tensiune abia în 1962, deşi această metodă se aplica îrn­ industria noa­stră încă din 1958. Esenţial în activitatea de cerceta­re şi proiectare este orientarea ei spre cele mai arzătoare necesităţi ale economiei naţionale, spre rezol­varea acestor necesităţi pe baza a tot ce este mai nou şi mai înaintat in ştiinţa şi tehnica mondială. De un real folos va fi întărirea sectorului de studii, cercetări şi proiectare a industriei constructoare de maşini în unităţi centrale şi mai ales în întreprinderi. Se întîmplă ca unele rezultate va­­loroase ale cercetărilor să fie intro­duse cu încetineală în producţie atît din cauza unor institute de cerce­tări şi proiectare, cît şi a unor mi­nistere care nu urmăresc soarta proiectelor reuşite, generalizarea so­luţiilor constructive. Oare n-ar fi util ca aprecierea muncii, cercetă­torilor, mai ales a celor din insti­tutele diferitelor ministere, să se facă după gradul de aplicare în pro­ducţie a lucrărilor lor ? în ţara noastră, ca şi înt celelalte ţări socialiste, progresul tehnic este o problemă de stat, el infâptuin­­du-se pe baza planului tehnic. Dar, deşi planul tehnic este o parte con­stitutivă principală a planului fie­cărei întreprinderi, iar îndeplinirea lui — o obligaţie, unii conducători de întreprinderi 11 privesc rupt de celelalte sarcini de producţie, nu ur­măresc realizarea lui, socotind că în felul acesta se dispensează de „o bătaie de cap“ suplimentară şi că o pot scoate la capăt fără el. Merită să fie studiată propune­rea unor oameni ai muncii ca între­prinderile să aibă planuri de meca­nizare a diferitelor lucrări, ai căror indici să fie obligatorii. In orînduirea socialistă unde mi­nunile tehnicii, cuceririle culturii devin, după cum arăta Lenin, „un bun al întregului popor“, slujind la ridicarea nivelului de trai al po­porului, masele muncitoare accele­rează, prin activitatea şi iniţiativa lor creatoare, dezvoltarea tehnicii, în mobilizarea muncitorilor, a ca­drelor tehnice la lupta pentru pro­gresul tehnic, un rol de frunte revi­ne organizaţiilor de partid. Experienţa arată că perfecţiona­rea tehnicii înregistrează succese în primul rind în acele fabrici şi u­­zine, unde organizaţiile de partid, preocupîndu-se în permanenţă de problemele progresului tehnic, cul­tivă in rînduriie membrilor de par­tid, ale muncitorilor fruntaşi, ale inginerilor şi tehnicienilor interesul neslăbit pentru tehnica nouă, iau a­­titudine hotărîtă împotriva menta­lităţilor învechite, a manifestărilor de rutină şi conservatorism, exercită un control neîncetat asupra activită­ţii conducerilor administrative în le­gătură cu introducerea tehnicii noi. Organizaţiile de partid sunt che­mate să îndrume organizaţiile sin­dicale ca acestea să se ocupe în mod susţinut de problemele progresului tehnic, să facă din lupta pentru pro­gresul tehnic un obiectiv central al întrecerii socialiste. Una din datoriile de seamă ale organizaţiilor de partid constă în sprijinirea şi lărgirea mişcării ino­vatorilor, inventatorilor şi raţionali­­zatorilor — pîrghie puternică a pro­gresului tehnic — mişcare în care înfloresc iscusinţa, talentul, mintea ageră a clasei muncitoare. Numai in anii care au trecut de la Congresul al II-Iea al partidului pînă în 1959 s-au aplicat în producţie circa 100.000 de inovaţii, de pe urma că­rora s-au obţinut economii de pes­te 200 milioane de lei anual Pentru a spori eficacitatea mişcării de ino­vaţii şi aportul inovatorilor la per­fecţionarea tehnicii sunt necesare: îndrumarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor inovatori înainte de toate spre rezolvarea unor probleme esenţiale pentru bunul mers al pro­ducţiei, aplicarea în producţie şi ge­neralizarea inovaţiilor preţioase. Acordînd tot sprijinul inovatorilor, stimulîndu-i pe diferite căi, contri­buind la întărirea Colaborării rod­nice dintre muncitorii inovatori şi cadrele tehnice, organizaţiile de par­tid au datoria să ia atitudine faţă de pseudo-inovaţiile care nu folosesc producţiei, faţă de diverşi amatori de cîştiguri uşoare, care se înfiinţea­ză ca musca la arat în jurul inova­torilor în calitate de falşi „coautori“. Stăpînirea tehnicii noi şi folosirea ei cu maximum de rezultate cere ridicarea continuă a calificării mun­citorilor şi a cadrelor tehnice. In anii 1960—1965 se vor pregăti în şcoli profesionale şi tehnice şi vor intra în producţie noi cadre de mun­citori calificaţi, cadre tehnice me­dii şi cadre cu pregătire supe­rioară — capabili să stăpînească tehnica nouă şi s-o facă să pro­greseze. Este de datoria organi­zaţiilor de partid să se îngrijească de buna desfăşurare a învăţămîntu­­lui seral, să vegheze ca muncitorii­­elevi să primească sprijinul cuvenit Organizaţiile de partid sunt che­mate să stimuleze iniţiativa ingine­rilor, maiştrilor, tehnicienilor în realizarea progresului tehnic, un rol important jucîndu-l antrenarea lar­gă a inginerilor şi tehnicienilor şi ţinerea lor la curent cu cele mai noi realizări ale tehnicii, dezbaterea, pe baza planului tehnic, a măsurilor tehnice şi tehnico-organizatorice ce­lor mai potrivite pentru valorifica­rea rezervelor producţiei. Pentru organizaţiile de partid, pentru cadrele din economie, pentru toţi cei chemaţi să contribuie la dez­voltarea tehnicii noi şi introducerea ei în producţie, înflăcărarea cu care partidul nostru promovează progre­sul tehnic trebuie să fie o pildă­­ şi un îndemn. Cu cît va fi mai ridicat nivelul tehnic în economia naţională, cu atît poporul nostru va dispune de mai multe resurse pentru satisface­rea nevoilor sale materiale şi cul­turale în creştere, va desăvîrşi mai curînd construcţia socialistă. GH. BADRUS =♦♦♦= (Urmare din pag. I-a) Există, s-au creat pe şantierele noastre toate condiţiile ca termenul de execuţie a unui bloc de 40—60 de apartamente să fie scurtat la 4-5 luni — aşa cum prevede proiectul de Directive. Prin mîinile constructorilor trec zilnic cantităţi impresionante de materiale. Manipularea cu grijă şi folosirea gospodărească a acestora trebuie să constituie unul din obiec­tivele esenţiale ale întrecerii de pe şantiere, aceasta fiind una din căile importante de ieftinire a locuinţelor. Lupta pentru economii trebuie să se împletească strins cu grija pen­tru calitatea bună a lucrărilor. în­şişi constructorii trebuie să fie a­­ceia care să combată primii lucrul de mîntuială, calitatea proastă a unor finisaje, micile „neglijenţe“ care nemulţumesc pe locatari şi umibresc într-un fel eforturile lău­dabile ale marii majorităţi a cons­tructorilor. Sfaturilor populare — ca gospodari ai regiunilor, raioanelor şi oraşelor ţării — li s-au încredinţat sarcini şi răspunderi importante în legătură cu conducerea şi organizarea acti­vităţii de construcţii de locuinţe pe plan local. Aşa cum se prevede în proiectul de Directive, locuinţele noi se vor construi pe bază de proiecte bine studiate, adaptate specificului local, cu asigurarea confortului ne­cesar şi amplasate pe locuri care permit folosirea cît mai complectă a reţelelor edilitare. Munca pe şantier este o muncă complexă, care cere pricepere, ho­­tărîre de a învinge greutăţile, în­drăzneală şi chibzuinţă în adopta­rea unor soluţii noi de muncă. De aceea, cu cît organizaţiile de partid vor şti să fie mai prezente în mij­locul vieţii şi preocupărilor cons­tructorilor de pe aceste şantiere, cu cît vor şti să muncească mai judi­cios cu oamenii, însufleţindu-i la fapte mari, cu atît mai rodnice vor fi rezultatele, cu atît vor creşte ini­ţiativa şi spiritul gospodăresc al constructorilor. Îndrumate şi sprijinite de organi­zaţiile de partid, sindicatele — ca organizatoare nemijlocite ale între­cerii socialiste pe șantiere — sînt chemate să asigure, printr-o strinsă conlucrare cu organele administra­tive, răspîndirea largă, organizată a acestei experiențe bune, a metode­lor înaintate folosite de constructori, ridicînd prin aceasta nivelul întregii activităţi pe şantiere. Muncind din ce în ce mai bine, mai organizat, constructorii de lo­cuinţe din patria noastră îşi vor a­­duce astfel contribuţia lor impor­tantă — alături de oamenii muncii din toate ramurile economiei naţio­nale — la înfăptuirea politicii parti­dului nostru de înflorire continuă a patriei socialiste, de creştere a bunăstării poporului muncitor. Construcţia de locuinţe - o problemă centrală a planului de dezvoltare economică S­C­I­N­T­E­I­A A apărut în limba romina numărul 6(22) 1960 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului“ A apărut în limba romînă, în Editura politică, numărul 6 (22) pe anul 1960 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului“, revistă teoretică şi informativă a partide­lor comuniste şi muncitoreşti. In acest număr este publicat co­municatul cu privire la şedinţa Consiliului redacţional al revistei „Probleme ale păcii şi socialismu­lui“, precum şi articolele: Popoarele cer: să fie înfrînaţi agresorii, să fie obţinută o pace trainică !; Dialectica militarismului de 1. ARBATOV; Militarismul german — un pericol pentru secu­ritatea Europei occidentale de P. PETERS ; Frontul unic este o ne­cesitate imperioasă de A. VIELL­­OUET. Partidul Comunist din Ma­roc îşi va îndeplini datoria de ALI YATA; Revoluţia din Guate­mala : experienţă şi învăţăminte de C. DEL CAMPO ; Problemele ideologice în Argentina de astăzi de H. AGOSTI; Fermierii din S.U.A.; Problemele, viaţa şi lupta lor de J. HELLMAN. La rubrica „în ţările socialismu­lui“ sunt publicate articolele :Marele salt in economia naţională a Chi­nei de VAN GUAN-WEI ; Sarcina economică fundamentală a Repu­blicii Democrate Germane de E. APEL; Relaţii de prietenie şi aju­tor reciproc de L. POL; Pentru dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste în Bulgaria de K. TVET­­KOV ; Să muncim în mod socialist, să trăim in mod socialist de A. KRCEK. Rubrica „In partidele comuniste şi muncitoreşti" conţine un bogat material informativ cu privire la activitatea unor partide frăţeşti. In cadrul rubricii „Cărţi şi re­viste“ sunt publicate articolele: Bazele economice ale socialismului în Romînia de I. OLEINIK: So­cialism sau misticism ? de A. B MIRZA. Rubrica „Scrisori, note, replici“ cuprinde următoarele articole: O vizită remarcabilă de P. VILLON; In jurul unei falsificări de S. V. Ce spune şi ce trece sub tăcere preşedintele Nasser de KARIM HAFID; Voinţă de neinfrînt de P. LAFUENTE. Revista „Probleme ale păcii și socialismului“ apare lunar în lim­bile : albaneză, arabă, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză, franceză, germană, italiană, japo­neză, mongolă, olandeză, polone­ză, portugheză, română, rusă, spa­niolă, suedeză, ungară, vietnameză. Vizitele delegaţiei parlamentare finlandeze Joi dimineaţa, delegaţia parlamen­tară finlandeză în frunte cu Paavo Johannes Aitio, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, însoţită de acad. Grigore Bemetato, deputat în Marea Adunare Naţională, şi Mircea Biji, secretar general al Marii Adunări Naţionale, a părăsit Capitala plecînd într-o vizită prin ţară. Sosind în regiunea Ploeşti, parla­mentarii finlandezi au fost oaspeţii muncitorilor Uzinei de utilaj petro­lier „1 Mai“. Aici ei au fost intîmpi­­naţi de preşedintele Sfatului popu­lar regional, Gh. Stan, deputat în Marea Adunare Naţională, Ion Popa, directorul uzinei, de ingineri şi tehnicieni. Delegaţia a vizitat principalele secţii ale uzinei, grupul social. In continuarea vizitei, la blocul de ulei 3 Teleajen, oaspeţii au fost în­tîmpinaţi de directorul Al. Boabă, deputat în Marea Adunare Naţio­nală. Aarie Edvard Simonen, preşedinte al grupului parlamentar social-de­mocrat, a felicitat conducerea între­prinderii şi pe muncitori pentru rea­lizările lor urîndu-le totodată noi succese în activitatea de viitor. In drum spre Oraşul Stalin, mem­brii delegaţiei au vizitat Muzeul Pe­­leş, unde au fost întîmpinaţi de Ni­­colae Deleanu, deputat în Marea A­­dunare Naţională, directorul mu­zeului. Seara, parlamentarii finlandezi au sosit în Oraşul Stalin, unde au fost întîmpinaţi de N. Iorga, preşedintele Sfatului popular regional, şi de de­putaţi în Marea Adunare Naţională. (Agerpres) ­0­0-Lucrările „Stagiului internaţional: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură“ In continuarea lucrărilor „Stagiu­lui internaţional : Accesul muncito­rilor la educaţie şi cultură“, organi­zat de Comisia naţională a R. P. Romine pentru U.N.E.S.C.O. şi Con­siliul Central al Sindicatelor din R. P. Română, sub auspiciile U.N.E.S.C.O., au avut loc joi dimi­neaţa discuţii la rapoartele prezen­tate. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE U­­R­­S-­S- Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii MOSCOVA 9 (Agerpres).— TASS La 8 iunie Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii şi-a continuat lucrările. S-a arătat că în ultimii patru ani preţul de cost al construcţiei de locuinţe a fost redus în Uniunea Sovietică cu 18 la sută. Acesta este unul din principalele rezultate ale introducerii intense a proiectelor-tip economice care au deschis drumul unei largi industria­lizări a lucrărilor de construcţii. La consfătuire s-a anunţat că în cursul septenalului in Ucraina se vor construi locuinţe cu o suprafaţă totală de 100 milioane metri pătraţi, ceea ce depăşeşte de 12 ori supra­faţa unui oraş ca Kievul. In afară de aceasta, se prevede construirea a 1.800.000 case în mediul rural. S-a precizat că în Ucraina au fost elaborate planurile generale de sis­tematizare a 186 dintre cele mai mari şi cele mai importante o­­raşe sub aspect industrial şi admi­nistrativ. La 9 iunie în cadrul unei secţii speciale a consfătuirii a fost discu­tată problema sistematizării şi exe­cutării construcţiilor în mediul ru­ral. Cu acest prilej s-a arătat că astăzi aproape fiecare dintre cele 50.000 de colhozuri existente în ţară grupează gospodării ţărăneşti din cîteva sate. Unii participanţi la dis­cuţie au apreciat ca neraţional faptul că adeseori numărul satelor mici grupate într-un colhoz este de 10, 20 şi chiar 30. Aceasta îngreunează in­troducerea confortului modern. După cum a reieşit din discuţii, este indicată construirea în centrele colhozurilor a unor orăşele cu o populaţie de 2.000—3.000 locuitori. S-a recomandat să se construiască pe scară de masă case cu parter şi etaj pentru două familii. Procesul de lichidare a satelor mici este încă in faza iniţială, dar se extin­de cu repeziciune. Grandiosul pro­gram de lucrări capitale în colho­zuri prevede investirea în acest scop a aproximativ 400 miliarde de ruble. Se prevede ca în locul sutelor de mii de sate din Uniunea Sovietică, in următoarele două decenii să a­­pară citeva zeci de mii de orașe rurale. Greve ale muncitorilor americani NEW YORK 9 (Agerpres). - Potrivit relatărilor presei, la 8 iunie în statul Connecticut a început o grevă de masă a muncitorilor de la 7 uzine construc­toare de avioane, aparţinînd societăţii „United Aircraft Corporation“. Potrivit datelor preliminare, la grevă participă 33.000 de persoane. Această grevă de masă a fost decla­­rată în urma­ refuzului patronilor de a satisface revendicările muncitorilor cu privire la majorarea salariilor, la exa­minarea plingerilor împotriva adminis­traţiei şi la garanţii mai sigure împo­triva concedierii muncitorilor. Ziarele relevă că s-au făcut încercări de a se rupe liniile pichetelor de gre­vişti, ceea ce a dus la ciocniri cu po­liţia. Au fost operate arestări. NEW YORK 9 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia U.P.I. 1500 de muncitori de la patru fabrici de con­fecţii ale companiei Kenrose Manu­facturing Co. din Roanoke (Virginia) au declarat grevă ca urmare a intenţiei patronilor de a face concedieri. In faţa intrărilor fabricilor au fost postate pichete ale greviștilor. ★ ------o-oo-----­ Introducerea limbii ruse în universităţi braziliene Ziarul brazilian „Diario de Noti­­cias“, care apare în oraşul Porto Alegre, anunţă că într-o serie de universităţi din Brazilia s-a introdus studiul limbii ruse. După cum subliniază „Diario de Noticias“, numărul studenților care doresc să învețe limba rusă este foarte mare. -0*0-S- u- A- Personalităţi politice critică aspru politica guvernului NEW YORK 9 (Agerpres). — Per­sonalităţi de seamă din rîndurile Partidului democrat critică tot mai frecvent politica externă şi Internă a guvernului Statelor Unite. Numă­rul din iunie al revistei „Democratic Digest“, organul Comitetului Naţio­nal al Partidului democrat, cuprin­de o serie de declaraţii în acest sens. Condamnînd cu asprime politica­­pro-guvernului, R. Meyner, guvernato­rul statului New Jersey, subliniază că sarcina viitorului preşedinte va consta în „a compensa prejudiciile provocate în cursul administraţiei de opt ani a predecesorului lui“, în cursul acestei perioade, arată Mey­ner, Statele Unite „au rămas în urma Rusiei sovietice în dezvolta­rea tehnicii rachetelor, în cercetarea spaţiului cosmic şi în ritmul de dezvoltare economică“. E. Brown, guvernatorul statului California, critică guvernul Eisen­hower pentru faptul că acesta ne­glijează probleme atît de importante ca asigurarea de şcoli, locuinţe şi asistenţă medicală. „In ţară, subli­niază el, numărul sălilor de clasă este cu 140.000 inferior, iar al ca­drelor didactice cu 195.000 inferior celui necesar“. Senatorul Symington, eventual candidat la funcţia de preşedinte din partea Partidului democrat, cri­tică de asemenea administraţia Ei­senhower pentru faptul că politica ei „a dus la creşterea şomajului şi la folosirea incomplectă a utilajelor industriale“, ceea ce a atras după sine „stagnare economică şi o uriaşă risipă de resurse materiale“. Tineretul englez a organizat recent un marș de la Londra la Foulness (centru de cercetări pentru arme atomice) în semn de protest împotriva politicii de înarmare nucleară promovate de guvern. In fotografie: Aspect din timpul marșului. 3: : Patria (9,45, 12, 14,15, 16,30, 19, 21,30), I. C. Frimu (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 sală) (20,15 grădină), Gh. Doja (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15); Răzbunarea: Bucureşti (9,30, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 sală) (20,30 -* grădina 13 Septembrie), În­frăţirea intre popoare (10,30, 14,30, 16,30, 18,45, 21), Libertăţii (10, 12, 14,30, 16,30, 16,45, 21 sală) (20 grădină), Valurile Du­nării, Republica (9,30, 12, 15,30, 18,15, 21), 1 Mai (9, 11,45, 15, 18, 21 sală) (20,15 gră­dină), Elena Pavel (9,45, 12,15, 15,45, 18,30, 21,15 sală) (20,30­­ grădină), Generalul Della Rovere; Magheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), Lumina (10, 11,45, 13,30, 15,15, 17, 16, 21); O zi de odihnă; V. Alecsandri (10, 12, 16, 18,30, 21), Al. Sahia (10, 12, 15, 17 sală) (20,30 grădină). In Intimpinarea zorilor! Miorița (18,30, 18,45, 21), 8 Martie (15, 17, 19, 21 sală) (20,30 grădină): Mamelucal; Donca Simo (15,30, 18, sală) (20,30 grădină); Gh. Coşbuc (16, 18,15 sală) (20,30 grădină); Foma Gordeev; Central (10,15, 12,13; 15,30, 18, 20,30): Fatima; Victoria (10,30, 16, 20), Primăvara şi Nu aştepta luna mai; Maxim Gorki (10,30; 12,25, 14,20, 16, 18,15, 20,30), 23 August (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină): Floreasca (17, 19): Cercul; Timpuri Noi (rulează in continuare de la 10—21): N. S. Hruşciov in Indonezia; 13 Septembrie (ru­lează in continuare de la 10—17 pentru copii): Program special; 18,45 , 20,40 pen­tru adulţi): Blana de vizon; Tineretului (16,30, 18,30, 20,30): Telegrame; Al. Popov (rulează in continuare de la 10,21), Unirea (15,30, 18 sală) (20,30 grădină), Volga (16, 18,15, 20): Barbara; C. David (16, 18,15, 20,30): Prima zi de pace; V. Roaită (10, 12, 15, 17, 19, 21 sală) (20,30 grădină), Arta (15, 17, 19,15, sală) (20,30 grădină), Olga Bande (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină). Război şi pace seria II: Flăcăr­a (10,30, 15, 17, 19, 21), Aurel Vlaicu (11, 15, 17, 19, 21), Pescarii din arhipelag; Munca (16, 18,15, 20,30); In pragul vieţii; Moşilor (10, 18,15 sală), (20,30 grădină): Ea le iubeşte; Popular (16, 18,15, 20,30): In iureşul focului; 16 Februarie (16, 18, 20): Copiii minune; M EminescU (16, 18,15, 20,30): Alo... aţi greşit numărul I; Hie Pin­tilie (15, 17 sală) (20,30 grădină): Război şi pace seria I; 8 Mai (15, 17, 19, 21): Re­volta peonilor; N. Bălcascu (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), 30 Decembrie (15,30, 18, 20,30): Intrigă și Iubire; G. Bacovia (15, 17, 19, 21): Pe jos spre vai; Drumul serii (15,30, 19,15): Mizerabilii (ambele serii); B. Delavrancea (16, 18, 20), Vâsli­ Surikov. Grădini de vară: T. Vladimirescu (20,30), Tamango; Stadionul Republicii (20,30), Sta­dionul Giuleşti (20,30), Stadionul Dinamo (20,15) Răzbunarea. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zilei vreme instabilă cu cer schimbător, tem­porar noros. Ploi locale şi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice, vor cădea în toate regiunile ţările mai frecven­­te vor fi în Transilvania, nordul Moldovei şi în regiunea muntoasă. Cu totu­l izolat va cădea grindină. Vînt moderat, temporar pînă la tare, din sectorul vestic. Tempera­tura ia scădere ușoară. -‰›•­ Radio V VINERI, 10 IUNIE • Emisiunea pentru sate , la microfon, fruntaşii recoltelor boga­te — orele 5,10 — I. • Din cele m m­ fru- Bioase melodii populare romînești — orele 12,33 — I. • Fritz Kreisler, compozitor­ul Interpret — orele 13,05 — I., • Uvertura ,,Manfred“ de Schumann — orele 15,10 — I. • Teatru la microfoat „Vlaicu şi feciorii lui* de Lucia Demetrius — orele 10,30 —­­II. • Formaţii corale studenţeşti — orele 20,30 — I. • Jurnalul satelor — orele 21,15 — I. O înregistrări de la cel de-al Vl-lea Concurs internaţional ,,Chopin" 1900 — orele 22,35 —* II. „Cantata epică“ de Tormi­ — orele 23,09 — I. SlMBATA.il IUNIE • Din lupta poporului nostru pentru libertate: „Tudor din Vla­­dimiri­, montaj în versuri de Mihu Drago­­mir — orele 9,30 — I. • Piese Instrumen­tale de compozitori români — orele 10,15 — I. • Anul olimpic 1860 — orele 12,20 — I. • P­­ridul ne conduce — program de cîntece — orele 14,40 — I. • Concert popu­lar —■ orele 15,10 — I. • Cîntă taraful „Săltărelul“ al G.A.C. din Bolintinul din Deal, regiunea Bucureşti — orele 10,00 — I. • Compozitorii întîmpină Congresul parti­dului cu noi creaţii — orele 10,25 — II. • Pe teme internaţionale — orele 19,05 — I. • Muzică din opera „Frasquita“ de Lehar — orele 19,40 — II. • Cvartetul în Do major de Haydn — orele 22,39 — II. • Simfonia „Cîntecul pădurii" de compozito­rul chinez Ma­st-tun — orele 23,22 — I. Pae 3

Next