Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-10 / nr. 4856

Pag. ULTIMELE ȘTIRI Lucrările Comitetului celor zece state pentru dezarmare GENEVA 9 (Agerpres). — La 9 iu­nie, Comitetul celor zece state pen­tru dezarmare şi-a continuat lucră­rile. Şedinţa a fost prezidată de Jules Modi, şeful delegaţiei fran­ceze. In şedinţă, a luat cuvîntul repre­zentantul Canadei, Burns, care a declarat că guvernul său studiază minuţios noile propuneri sovietice care constituie în prezent obiectul consultărilor dintre guvernele Cana­dei şi ale celorlalte ţări interesate. Atît timp cît consultările nu se vor fi terminat, a declarat Burns, el nu poate să-şi precizeze poziţia faţă de noile propuneri sovietice. Reprezentantul Canadei a relevat că noile propuneri sovietice confir­mă că Uniunea Sovietică vine în în­­tîmpinarea puterilor occidentale în­­tr-o serie întreagă de probleme esen­ţiale. Discursul reprezentantului Ca­nadei a arătat că puterile occiden­tale tot nu sînt hotărîte să exami­neze serios în comitetul celor zece noile propuneri sovietice cu privire la dezarmare. Apoi a luat cuvîntul reprezentan­tul Cehoslovaciei, Nesek. Şeful de­legaţiei cehoslovace a subliniat im­portanţa noilor propuneri sovietice prezentate de comun acord cu cele­lalte ţări socialiste. El s-a ocupat pe larg de problemele priorităţii dis­trugerii tuturor mijloacelor de trans­portare a armei nucleare spre ţintă, precum şi de lichidarea bazelor mi­litare de pe teritorii străine. In noile sale propuneri, a spus reprezentan­tul Cehoslovaciei, guvernul Uniunii Sovietice a ţinut seama de părerile şi de considerentele prezentate de numeroase guverne şi îndeosebi de guvernul Franţei. El a ţinut seama de asemenea, de numeroasele păreri exprimate de reprezentanţii guverne­lor occidentale în cursul tratative­lor care au avut loc în comitetul nostru în primul stadiu al lucrări­lor sale. Dat fiind acest lucru, propunerile Uniunii Sovietice constituie o bază nouă pentru lucrările comitetului şi, dacă partea cealaltă va manifesta suficientă bunăvoinţă, vom avea po­sibilitatea să facem un pas hotări­­tor inainte pe calea dezarmării ge­nerale şi totale. Propunerile sovie­tice ne dau posibilitatea să ieşim din impasul in care au intrat tratativele noastre datorită poziţiei adoptate de puterile occidentale. Referindu-se la discursul de­legatului american Eaton, care a propus examinarea măsurilor par­ţiale în domeniul dezarmării, Nosek a criticat acest discurs arătînd că delegatul american trage comitetul înapoi spre poziţiile deja respinse. Delegatul cehoslovac a criticat de asemenea planul american al „ceru­lui deschis“, subliniind că acest plan este de fapt un mijloc de spionaj or­ganizat. Şeful delegaţiei cehoslovace a cerut delegaţiilor occidentale din comitetul celor zece să grăbească examinarea noilor propuneri so­vietice. -o»c.­ Incotro ţintesc născocirile lui McCone MOSCOVA 9 (Agerpres). — Co­mentatorul TASS, Igor Orlov, scrie : Reluarea activităţii Comitetului celor zece pentru dezarmare de la Geneva a coincis cu intensificarea în Statele Unite a campaniei pentru reluarea experienţelor cu arme nu­cleare. Această cerere este formula­tă la Washington de numeroase per­sonalităţi civile şi militare, de re­prezentanţi ai Pentagonului şi Co­misiei pentru energia atomică. Ei sunt sprijiniţi de organe influente de presă, printre care revista „For­tune“. Acum s-a încadrat în această campanie şi comentatorul ziarului „New York Herald Tribune“, Alsop. Cu un aer de seriozitate el face pu­blicitate născocirii grosolane a lui John McCone, preşedintele Comisiei pentru energia atomică, potrivit că­reia Uniunea Sovietică „încalcă deja moratoriul instituit de bună voie a­­supra experienţelor nucleare, efec­­tuînd sub pămînt experienţe ce nu pot fi detectate“. Pentru ce a fost nevoie oare de o asemenea născocire ? Credem că ea urmăreşte cîteva scopuri. In primul rînd, ea este me­nită, probabil, să abată atenţia de la noile propuneri sovietice asupra de­zarmării care au un ecou favorabil în toate ţările, fără excepţie. In al doilea rînd este vorba în mod vădit de o campanie propagan­distică care are scopul de a pregăti opinia publică pentru reluarea uni­laterală a experienţelor nucleare de către Statele Unite. Se ştie că cercurile militare ame­ricane se străduiesc în fel şi chip să-şi asigure posibilitatea de a con­tinua experienţele cu arme nucleare. Pentru a atinge acest scop, condu­cătorii Comisiei atomice americane nu se dau înlături de la falsuri fă­ţişe atribuind Uniunii Sovietice pla­nuri pe care le urzesc ei înşişi. Se­natorul Humphrey, care critică po­litica guvernului său în domeniul dezarmării, a afirmat recent că la Washington nu se acordă suficientă atenţie problemelor dezarmării. El a propus ca studierea acestor chestiuni să fie transferată de la Pentagon şi de la Comisia pentru energia ato­mică unei organizaţii speciale care, după părerea lui, trebuie înfiinţată fără altă amînare. Nu este treaba noastră să judecăm care anume organe ale guvernului american se pot achita mai bine de această sarcină importantă şi pot învinge rezistenţa opusă dezarmării de influentele cercuri militar-indus­­triale din Statele Unite. Dar declaraţiile lui McCone şi al­tor adepţi făţişi ai cursei înarmărilor nucleare, care au scopul de a induce în eroare opinia publică, ne conving că senatorul Humphrey are drep­tate atunci cînd, ca argument care trage greu în cumpănă în favoarea planului său, citează cunoscutul proverb american : „Braconierul este un rău pădurar“. ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI Noile propuneri sovietice r­aport însemnat la înfăptuirea dezarmării KABUL 9 (Agerpres).­­ TASS : „Noile propuneri ale Uniunii Sovie­tice cu privire la dezarmarea generală şi totală in trei etape au deschis perspective favorabile“, scrie ziarul „Anis“. Subliniind că ţările mici şi ţările slab dezvoltate sunt deosebit de inte­resate ca pacea şi liniştea să fie sta­bilite pe pămint deoarece numai in condiţiile păcii aceste ţări pot traduce cu succes in viaţă planurile de trans­formări sociale, ziarul scrie : „Dorinţa noastră cea mai mare este ca in lume să se instaureze relaţii de frăţie şi coexistenţă paşnică“. BERLIN 9 (Agerpres).­­ Prezidiul Conducerii centrale a Uniunii Creştin-Democrate din R. D. Germană a chemat pe toţi membrii acestei organizaţii şi pe toţi credin­cioşii care trăiesc în estul şi vestul Germaniei să sprijine noile propu­neri sovietice cu privire la dezar­marea generală şi totală. In decla­raţia Prezidiului conducerii centrale a Uniunii Creştin-Democrate din R. D. Germană se subliniază că noua iniţiativă a Uniunii Sovietice oferă Comitetului celor zece state pentru dezarmare ale cărui şedinţe se ţin la Geneva posibilitatea de a păşi pe calea justă care duce la realizarea practică a dezarmării generale şi totale. -peo- După explozia proiectilului american „Bomarc" TOKIO 9 (Agerpres).­ După cum informează postul de radio Tokio, la 8 iunie ziarul „Hokkaido Sim­­bun" a publicat un comentariu al observatorului său, consacrat explo­ziei rachetei cu focos atomic „Bomarc“ care s-a produs in urma unui incendiu la baza militară ae­riană Mcguire din S.U.A. Observa­torul aminteşte că acesta nu este primul caz de acest fel şi arată că numai în decurs de doi ani in Sta­tele Unite au avut loc trei acciden­te cu arma nucleară. In prezent,­ Statele Unite proiectează să creeze pe teritoriul ţării o reţea de baze pentru arma rachetă pentru care vor necesita circa 100 miliarde dolari Este de aşteptat că accidentele cu arma nucleară vor fi mai dese. Se creează o situaţie absurdă : se iveşte primejdia autonimicirii cu propria armă nucleară. Uniunea Sovietică — arată mai departe comentatorul — a făcut noi propuneri cu privire la dezarmare. Ea propune distrugerea tuturor mij­loacelor de transportare a armei nucleare. In consecință putem spu­ne : Statele Unite trebuie să studie­ze cu toată seriozitatea noile propu­neri sovietice cu privire la dezar­mare. NEW YORK 9 (Agerpres).­­După cum transmite coresponden­tul din Ottawa al agenţiei Reuter, după incendiul şi explozia care au avut loc la baza aeriană Mcguire, Camera Comunelor din Canada va pune sub semnul întrebării planu­rile americano-canadiene privitoare la amplasarea în Canada a unor focoase nucleare pentru racheta „Bomarc“. ..Se aşteaptă interpelări severe din partea opoziţiei“ , scrie agenţia, menţionînd declaraţia re­prezentantului Partidului liberal, Paul Hellier care a afirmat că in­cidentul de la Mcguire dovedeşte necesitatea unei „revizuiri totale" a planurilor de păstrare a focoaselor nucleare pe teritoriul canadian. -----0*0------ ----­ O culme a cinismului BONN 9 (Agerpres). — Cancela­rul vest-german Adenauer, care îşi petrece concediul în Italia, a dat un interviu unui corespondent al ziaru­lui „New York Times“ în cursul că­ruia şi-a exprimat în mod sincer sa­tisfacţia în legătură cu eşecul con­ferinţei la nivel înalt. El a declarat textual că eşecul acestei conferinţe „a întărit“ puterea exercitată de el în Germania occidentală. Buletinul de presă al P.S.D.G. ca­lifică această declaraţie a cancela­rului Adenauer drept „culmea ci­nismului“. Continentul marilor bogăţii şi al foametei cronice ,,T­erra de multa grandesa, De multa mistria tamben..." Pămint plin de măreţie Şi de multă mizerie... (Dintr-un cîntec popular latino­­american) Sunt stihuri zămislite undeva intre apele Învolburate ale fluviului Rio Grande del Norte şi şesurile netezite de vintul năpraznic din Ţara de foc... Slove măiestre in simplitatea şi ade­vărul lor ! Ele ne dezvăluie un aspect pregnant al continentului latino-ame­­rican, întruchipat in marele contrast : măreţie şi mizerie. Cu pămîntul Americii Latine, întins pe 20 milioane km.p., natura s-a în­trecut în dărnicie. In subsolul său există bogăţii imense. Venezuela este a doua exportatoare de petrol din lu­mea capitalistă: în Chile se află 37 la sută din rezervele mondiale de cupru, Bolivia dă o cincime din pro­ducţia de cositor. America Latină dă o treime din producţia mondială de cacao şi zahăr din trestie, peste 90 la sută din producţia de cafea. Ţările din această regiune sunt mari furnizoa­re de produse animale, fructe şi ce­reale. Nu degeaba, America Latină a fost denumită „continentul rezervelor nelimitate“. Şi cu toate acestea, cunoscutul sa­vant brazilian Josué de Castro releva din mare adevăr cînd scria: „In Ame­rica Latină drama foamei, atit de vio­lentă, înglobează vreo 90.000.000 de oameni sau două treimi din locuitori“. Ţinuturi întregi bogate în cafea, fructe, cartofi, porumb, grîu, zahăr etc. au căpătat tristul renume de regiuni ale foametei cronice. Foamea, acest bici cumplit care împăienjeneşte privirea senină a copiilor şi le fură zîmbetul, care vlăguieşte pe tineri şi pe adulţi, este un America Latină un flagel per­manent Ziarul „La Hora“ scria că In oraşul Fortaleza (capitala statu­lui brazilian Ceară) într-o singură săp­tămînă au murit de foame 400 de co­pii ! Tot atunci, numai în statul Ceară numărul celor infometaţi trecea de 2.500.000. Ţăranii îşi părăseau ca­sele şi se îndreptau in masă spre litoral în speranţa că vor găsi de lucru şi mîncare, înnebuniţi de foame, ei asediau oraşele, atacau de­pozitele de alimente. In multe locuri s-au desfăşurat demonstraţii de masă şi răscoale ale înfometaţilor, terminate adesea prin ciocniri cu poliţia. Şi asemenea tablouri zguduitoare sunt prezente nu numai în Brazilia — una dintre cele mai bogate ţări ale lumii prin condiţiile sale naturale, unde, după calculele economiştilor, s-ar pu­tea asigura de lucru şi hrană îndes­tulătoare pentru 900 milioane de oa­meni (în prezent ţara are 62 milioane locuitori), ci într o formă ori alta pe întreg cuprinsul Americii Latine. Care este pricina mizeriei de masă care domneşte in ţările Americii La­tine ? O zicală spune că fie­care latino-american de cînd se scoală şi pînă se culcă face bani pen­tru monopoliştii străini. Această zicală explică în esenţă o mulţime de lucruri legate de viaţa de mizerie a milioane de oameni din America Latină, cum ar fi : de ce pe întinsurile pampasuri sud-americane alături de cirezi de vaci poţi întâlni copii care nu cunosc gus­tul laptelui ; de ce pe plantaţiile de banane din America Centrală la cu­lesul fructelor zilierii poartă botniţe. 300 de societăţi americane printre care marile monopoluri „Standard Oil", „Anaconda Cooper Mining“, „United Fruit Company", „International Petro­leum Company” etc. stăpînesc cea mai mare parte a bogăţiilor celor 20 de ţări situate la sud de Rio Grande. Exploatarea prădalnică a acestor bo­găţii in cîrdăşie cu latifundiarii autoh­toni aduce marilor monopoluri profi­turi fabuloase. Numai trustul „United Fruit Company“, botezat „monstrul verde", care a acaparat păminturile producătoare de banane ale Americii Centrale, a obţinut în timp de opt ani un profit net de 15 miliarde de do­lari, sumă egală cu bugetul ţărilor din această regiune, pe un sfert de secol . In timp ce în S.U.A. de pe urma ex­ploatării fiecărui muncitor, monopolu­rile obţin un profit mediu anual de 3036 dolari, în ţările Americii Latine acest profit stors din truda fiecărui muncitor însumează­ aproape 14.000 dolari. Potrivit unei statistici, fiecare dolar investit în ţările Americii Latine aduce trusturilor nord-americane un profit de 8 dolari. Toate acestea nu l-au împiedicat pe adjunctul secretarului de stat al S.U.A., Dillon, să declare fără jenă: „Noi a­­ducem Americii Latine înflorire, pros­peritate". Astfel, în limbajul propa­gandei occidentale mizeria de masă, foametea cronică, suferințele a milioa­ne de oameni pot fi denumite generic „prosperitate" ; da, aceasta e „prospe­ritatea“ generată de trusturi. In aceste împrejurări nu-i de mirare că mişcarea antiimperialistă a popoa­relor latino-americane, lupta lor împo­triva dominaţiei monopolurilor din S.U.A., pentru libertate şi progres, cu­noaşte un avînt crescînd. Ca urma­re a acestei lupte, în cadrul că­reia rolul primordial îl au oame­nii muncii, în frunte cu clasa mun­citoare, numai incepand din 1956, intr-un şir de ţări latino-america­ne au şi fost măturaţi dictatori sîn­­geroşi instalaţi la putere şi susţinuţi de monopolurile din S.U.A. : Odina (Peru), Pinilla (Columbia), Jimenez (Venezue­la), Batista (Cuba). In Nicaragua, Pa­raguay, Republica Dominicană se des­făşoară puternice mişcări populare, ur­mărind aceleaşi obiective. Flacăra lup­tei de eliberare se extinde tot mai mult şi în alte ţări. Victoria revoluţiei populare din Cuba constituie un factor de mare im­portanţă pentru mişcarea de elibe­rare latino-americană. Cucerirea Inde­pendenţei de stat de către poporul cuban, reforma agrară şi alte trans­formări democratice care cu loc In această ţară însufleţesc popoarele din America Latină care luptă împotriva dominaţiei străine, pentru libertate şi Independenţă naţională. Sub presiunea luptei crescinde a maselor, o serie de guverne latino­­americane au adoptat in ultima vreme anumite măsuri vamale protecţioniste împotriva politicii economice înrobitoa­re a monopolurilor străine, altele în­cearcă să dezvolte industria naţională, opunînd totodată sub o formă sau alta o rezistenţă tot mai pronunţată faţă de măsurile impuse de monopolu­rile din S.U.A, pentru a adunei infen­­darea politică şi militară a ţărilor res­pective. In ultima vreme popoarele la­tino-americane se pronunţă din ce in ce mai hotărît împotriva enormelor cheltuieli destinate înarmării, care apa­să tot mai greu pe umerii popoarelor, pentru dezarmare, destindere şi pace. Creşte continuu în rîndurile opiniei publice din ţările Americii Latine cu­rentul in favoarea normalizării şi dez­voltării relaţiilor cu ţările lagărului so­cialist. Cercuri tot mai largi latino­­americane îşi exprimă convingerea că astfel de relaţii, bazate pe principiul egalităţii în drepturi şi avantajului re­ciproc, necondiţionate din punct de ve­dere politic şi militar, corespund in­tru totul intereselor ţărilor lor de a-şi dezvolta economia in mod de sine stă­tător şi de a face paşi pe calea pro­gresului. „Comerţul cu Răsăritul — a declarat senatorul Uruguayan Cassano - ar însemna pentru noi ceva asemă­nător cu o a doua cucerire a inde­pendenţei“. Căldura cu care a fost întîmpinată în America Latină vestea că N. S. Hruşciov va vizita Cuba confirmă o­­dată mai mult că popoarele latino­­americane nutresc sentimente priete­neşti faţă de popoarele ţărilor socia­liste, doresc intensificarea relaţiilor de colaborare cu aceste ţări. Monopoliştii nord-americani se stră­duiesc din răsputeri să oprească pu­ternicul torent antiimperialist, să-şi menţină privilegiile şi profiturile la sud de Rio Grande. In miopia lor, ei nu înţeleg că presiunile de tot soiul, a­­meninţările şi zăngănitul de arme in­timidează din ce în ce mai puţin po­poarele asuprite. Faptele arată că mişcarea de eliberare a popoarelor din America Latină nu va putea fi stăvilită. VASILE OROS­ TI ­omo- Puternice acţiuni revendicative în Franţa peste 750.090 de muncitori din in­dustria metalurgică. La chemarea diferitelor uniuni sindicale ale mun­citorilor metalurgişti în numeroase departamente ale ţării au avut loc la 9 iunie mari mitinguri şi adunări ale muncitorilor. In după-amiaza de joi a avut loc o mare manifestaţie a muncitorilor de la uzinele „Re­nault“ din apropiere de Paris. De joi dimineaţa au început de asemenea în diferite centre ale Franţei greve de 24 de ore ale func­ţionarilor de bancă în sprijinul re­vendicărilor lor de sporirea sala­riilor. De cîteva zile continuă la Paris grevele salariaţilor din trans­portul urban. Joi dimineaţa, relatea­ză France Presse, o linie a metrou­lui şi un grup de 20 de linii de au­tobuz din regiunea Paris au oprit traficul, în cadrul grevelor surpriză turnante care durează de mai multe săptămîni în sprijinul revendicări­lor economice ale muncitorilor. PARIS 9 (Agerpres).— In ziua de 9 iunie in întreaga Franţă au parti­cipat la greve de scurtă durată or­ganizate in sprijinul revendicărilor lor de sporire a salariilor şi de îm­bunătăţire a condiţiilor de muncă S­C­Î­N­T­E­I­A ULTIMELE ȘTIRI c- a. E. R., şedinţa Comisiei permanente pentru comerţul exterior MOSCOVA 9 (Agerpres). — La Moscova s-a încheiat şedinţa Comi­siei permanente pentru comerţul ex­terior a Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc. La şedinţă au par­ticipat delegaţiile din partea Alba­niei, Bulgariei, Cehoslovaciei, R. D. Germane, Poloniei, României, Uniu­nii Sovietice şi Ungariei. Delegaţia R.P. Romíne este condusă de Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului. In calitate de observatori au asis­tat reprezentanţii R.D. Vietnam, R.P. Chineze, R.P.D. Coreene şi R.P. Mongole. La invitaţia lui Nikolai Patoli­­cev, ministrul Comerţului Exterior al U.R.S.S., şefii delegaţiilor au vizi­tat Expoziţia realizărilor economiei naţionale a U.R.S.S. Oaspeţii străini au vizitat cu mult interes pavilioanele de urbanistică, electrificare, radioelectronică ale A­­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S. La 9 iunie, Nikolai Patalicev a oferit o recepţie în cinstea partici­panţilor. -­­« r ' • - ■ Sesiunea Consiliului General al F. S. şi-a încheiat lucrările PEKIN 9 (Agerpres).­­ La 9 iunie s-a încheiat la Pekin cea de-a 11-a sesiune a Consiliului General al Fe­deraţiei Sindicale Mondiale. La şe­dinţa de închidere delegaţii la se­siune au adoptat în unanimitate re­zoluţii în legătură cu toate proble­mele discutate. In rezoluţia generală cu privire la primul punct de pe ordinea de zi : „Evoluţia situaţiei internaţionale, ac­tivitatea şi sarcinile mişcării sindi­cale în etapa actuală“, se arată că situaţia internaţională actuală se ca­racterizează prin creşterea conside­rabilă şi prin succesele fără prece­dent ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Co­­damnînd imperialismul ameri­can, ca cel mai înrăit duşman al păcii şi al popoarelor, care poartă întreaga răspundere pentru torpila­rea conferinţei la nivel înalt, rezolu­ţia subliniază că oamenii muncii trebuie să-şi dea seama mai clar ca oricînd de necesitatea imperioasă de a-şi ascuţi vigilenţa în faţa politicii agresive a cercurilor guvernante din S.U.A., precum şi din Japonia, R.F.G. şi alte ţări occidentale. Consiliul General al F.S.M., se a­­rată în rezoluţie, salută cu căldură noile propuneri de dezarmare ale guvernului sovietic care constituie o nouă mărturie a eforturilor ne­obosite depuse de Uniunea Sovietică în numele cauzei păcii în pofida provocărilor cercurilor guvernante ale S.U.A. Consiliul General al F.S.M. con­sideră că lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii continuă să fie una din cele mai importante sarcini ale mişcării sindicale internaţionala în etapa actuală. In rezoluţia în le­gătură cu cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi „Cu privire la con­tribuţia sindicatelor la lupta împo­triva colonialismului“ Consiliul Ge­neral al F.S.M. constată cu satisfac­ţie că mişcarea de eliberare naţio­nală în care sindicatele au un rol important s-a dezvoltat şi continuă să se dezvolte într-un ritm foarte rapid. Nu este departe ziua, se spune în rezoluţie, cînd popoarele asuprite se vor elibera de sub jugul colonial. Sesiunea Consiliului General al F.S.M. a adoptat apoi în unanimi­tate declaraţia cu privire la situa­ţia din Vietnamul de Sud, rezoluţia cu privire la situaţia din Coreea de Sud, declaraţia în problema a­­restărilor şi torturilor la care sunt supuşi patrioţii din Iran, mesajul adresat oamenilor muncii iranieni, declaraţia cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sindicale şi democratice în Grecia, rezoluţia cu privire la Algeria, rezoluţia de soli­daritate cu lupta poporului cuban şi rezoluţia cu privire la situaţia din Japonia. In aceste documente participanţii la sesiune îşi exprimă solidaritatea cu popoarele care luptă pentru in­dependenţa lor naţională­­ şi econo­mică, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru lichidarea ba­zelor militare străine de pe terito­riile altor ţări, pentru pace în în­treaga lume. Cuvîntul de închidere a fost rostit de A. Novella, preşedintele Federa­ţiei Sindicale Mondiale. Japonia. Creşte lupta împotriva tratatului militar cu S. U. A. TOKIO 9 (Agerpres).­­ Lupta po­porului japonez împotriva tratatului militar cu S.U.A. ia o amploare tot mai mare. In cadrul campaniei pentru strîngerea de semnături împotriva tra­tatului pînă la 8 iunie au semnat pe­tiţia de protest peste 20 milioane de japonezi. Consiliul Naţional de luptă împo­triva tratatului de securitate japono­­american a hotărît ca la 11 iunie să aibă loc la Tokio o mare demonstra­ţie împotriva dezbaterilor unilaterale din Camera superioară a Dietei prin care Kisi vrea să strecoare acest tra­tat, la fel ca şi in Camera inferioară. Consiliul a hotărît de asemenea ca la 15 iunie să fie declanşată in în­treaga ţară cea de-a doua grevă ge­nerală a oamenilor muncii împotriva ratificării tratatului şi a vizitei lui Ei­senhower în Japonia. Federaţia stu­denţilor din intreaga Japonie a anun­ţat că peste 30.000 de studenţi vor înconjura Dieta la 15 iunie pentru a impiedica dezbaterile din Camera su­perioară. In oraşul minier Omuto a luat sfî­rşit la 9 iunie cel de-al XIV-lea con­gres extraordinar al Consiliului gene­ral al sindicatelor din Japonia care grupează 3.600.000 de membri. Participanţii la congres au aprobat in unanimitate programul de luptă împotriva „tratatului de securitate“ ja­­pono american, pentru apărarea drep­turilor vitale ale oamenilor muncii. DE CE SE GRĂBEŞTE KISI WASHINGTON 9 (Agerpres). -Margueritte Higgins scrie în ziaru1 „New York Herald Tribune“ : „Premierul japonez, Nobusuke Kisi, şi-a asumat obligaţia de a depune toate eforturile pentru a obţine ratifi­carea tratatului americano japonez cu cel puţin cîteva zile înainte de 19 iu­nie, data fixată pentru intrarea in vi­goare a pactului şi pentru sosirea pre-­­şedintelui Eisenhower la Tokio. După cum s-a aflat, aceasta modi­ficare a planurilor, riscanta din punct de vedere politic, urmăreşte să reducă posibilitatea organizării unor tulburări in Japonia de către elemen­tele care se pronunţa împotriva făta­tului, silindu le „să se potolească“ inainte de apariţia d­lui Eisenhower. Hotărîrea premierului Kişi de a strecura tratatul prin Camera Superi­oară a parlamentului la 15 sau 16 iu­nie a fost comunicata Washington­ului la începutul acestei sâptămîni, şi, pre­cum s-a aflat, a contribuit la Hotarî­­rea Departamentului de Stat și a Ca­sei Albe de a nu contramanda călăto­ria d lui Eisenhower“. ------ ------p«o------ TAIFUN ÎN JAPONIA (Desen de EUGEN TARU) „Newsweek“ — „Criza regimurilor aliate Washingtonului44 NEW YORK 9 (Agerpres). — „Aliaţii noştri sunt în fierbere“ — îşi intitulează comentariul pe teme internaţionale revista america­nă „NEWSWEEK“ scoţînd în evi­denţă criza prin care trec regimu­rile aliate Washingtonului dintr-o serie de ţări occidentale şi din Ex­tremul Orient. „De la Mediterană şi pînă la Pacific — scrie „Newsweek* — peste tot, săptămina trecută nou­tăţile au fost aceleaşi: conducătorii unora din ţările considerate ca aliaţii cei mai de nădejde ai S.U.A au avut mari necazuri in ţările lor“. „La Tokio — exemplifică revista — zeci de mii de manifestanţi ja­ponezi au ieşit în stradă cerind de­misia primului ministru Kisi. In Turcia, după patru săptămini de manifestaţii studenţeşti împotriva regimului de mină forte al lui Men­­deres, puterea a fost preluată de ar­mată. In multe alte părţi ale lumii libere (aşa denumeşte propaganda occidentală ţările capitaliste — . H.) multe guverne au fost readuse in mod brusc la problemele cărora tre­buie să le facă faţă“. Referindu-se la semnificaţia aces­tor manifestaţii de ostilitate faţă de guvernele „aliate“ ale S.U.A., co­mentatorul revistei subliniază că ele exprimă ostilitatea faţă de politica de angajare a ţărilor respective în blocurile militare conduse de Washington. -0*0- Nr. 4856 e dezminţire a ministrului Inforstaţiilor din Indernezia DJAKARTA 9 (Agerpres).­­ A­­genţia Antara transmite : La 9 iu­nie, Maladi, ministrul Informaţiilor, reprezentantul oficial al guvernului indonezian, a dezminţit în mod ca­tegoric ştirea apărută in presa străi­nă care a răspîndit zvonul că ar­mata indoneziană „a acaparat pu­terea şi l-a arestat pe preşedintele Sukarno“. La 9 iunie, agenţia United Press International relata din Amsterdam că „potrivit unor ştiri neconfirmate, difuzate aici, armata indoneziană l-a arestat pe preşedintele Sukarno". O ştire asemănătoare a fost difuzată şi din Singapore. Ministrul Maladi a declarat că în Indonezia toată lumea ştie că aces­te informaţii nu corespund deloc realităţii. -----O® O-----­ SCURTE ŞTIRI MOSCOVA. La 0 iunie a încetat din viaţă in vîrstă de 60 de ani eminen­tul constructor sovietic de avioane, Semion Lavocikin, de două ori Erou al Muncii Socialiste, membru cores­pondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. C.C. al P.CU.S. şi Consi­liul de Miniştri al U.R.S.S. au hotărît să constituie sub preşedinţia lui Petr Dementiev o comisie guvernamentală pentru organizarea funeraliilor lui S. Lavocikin. DELIN­. Agenţia Press Trust of In­dia anunţă că pe şantierul uzinei me­talurgice din Burkela care se cons­truieşte cu participarea unor firme vest-germane, se desfăşoară o grevă. La această grevă care a început la 7 iunie, participă peste IO­OCO de con­structori. La 8 iunie greviştii au or­ganizat la Burkela o demonstraţie de protest, NEW YORK. După cum transmite agenţia Associated Press, în seara zi­lei de 8 iunie a explodat pe sol la baza aeriană americană Edwards din California un avion rachetă experi­mental X-15 în timp ce pilotul încerca motoarele. Explozia a distrus ampe­­najul aparatului aruncind în acelaşi timp carlinga la cîteva zeci de metri pe pista de decolare. Avioanele mili­tare X-15 sunt destinate să stabilească recorduri de viteză şi de altitudine. In mai multe rînduri asemenea aparate au suferit defecţiuni şi accidente FRAGA. După cum transmite Cete­­ka, în ultima vreme serviciul de spio­naj american a strecurat în Ceho­slovacia trei agenţi : Zdenek Vavra, Antonin Mun­dran şi Jiri Slavik. Timp îndelungat agenţii au fost instruiţi la cursuri speciale în sudul R. F. G., pregătindu-se să desfăşoare o activi­tate subversivă şi să culeagă infor­maţii cu caracter de spionaj. Toţi cei trei agenţi au fost arestaţi imediat după ce au trecut frontiera ceho­slovacă, WASHINGTON. După cum relatea­ză agenţia United Press International, „subcomisia senatorială pentru aloca­ţii a S.U.A. a aprobat mărirea cu încă 285.000.000 dolari a uriaşului buget mi­litar. Pretextul folosit pentru aproba­rea noilor fonduri destinate construi­rii bombardierului supersonic „B-70“ a fost „accentuarea încordării inter­naţionale“. _ __ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteii“, Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele te fee la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori! voluntari din întreprinderi şi Instituţii, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Semn­­eii „I. V. Stalin*

Next