Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-11 / nr. 4857

------0*0-----­ Din experienţa întreprinderilor fruntaşe Fiecare tonă de ţiţei poate fi mai bine valorificată Cel de-al III-lea Congres al P.M.R. este întîmpinat de muncitorii, teh­nicienii şi inginerii rafinăriei noas­tre cu realizări de seamă în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. In pri­mele 4 luni ale anului, colectivul nostru a reuşit să sporească produc­tivitatea muncii cu 4,39 la sută faţă de plan şi să reducă preţul de cost al produselor petroliere cu 1.686.000 lei. In aceeaşi perioadă beneficiile realizate peste plan se ridică la 2.300.000 lei. Faţă de anul trecut valoarea produselor realizate dintr-o tonă de ţiţei a crescut cu 11,68 lei. La baza acestor realizări au stat mă­surile ce s-au luat şi iniţiativele ce s-au ivit în cadrul întrecerii, în le­gătură cu îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie, cu sporirea randamentelor de produse valoroa­se, cu reducerea pierderilor de ma­terii prime şi materiale etc. Lozin­ca „Să scoatem din fiecare tonă de ţiţei cu­ mai multe produse petro­liere şi de calitate superioară“ sub care se desfăşoară întrecerea socia­listă în rafinăria noastră se materia­lizează astfel în rezultate concrete. Colectivul nostru este hotărît să muncească în aşa fel încît să înde­plinească cu cinste sarcinile pre­văzute în proiectul de Directive în legătură cu valorificarea în con­diţii superioare a producţiei de ţi­ţei. In fiecare din secţiile rafinăriei colectivele care se ocupă cu desco­perirea şi valorificarea rezervelor interne şi-au îndreptat in mod deosebit atenţia înspre perfec­ţionarea procesului tehnologic la produsele mult Cerute, cum sunt, de pildă, uleiurile superioare cu vîsco­­zitate mare, parafină rafinată, ben­zină pentru automobile cu cifră oc­tanică ridicată, bitum rutier etc. Este de menţionat în această pri­vinţă iniţiativa rafinorilor din sec­ţiile de ulei nr. 2 şi 3. După multe în­cercări ei au reuşit să aducă o serie de îmbunătăţiri procesului tehnolo­gic la instalaţiile de deparafinare şi desubeiere, care au contribuit la creşterea randamentelor de ulei deparafinat cu 1 la sută şi de­parafină cu 17 la sută. Pe aceas­tă bază numai colectivul secţiei ulei nr. 2 a realizat peste plan, în pri­mele 4 luni ale anului, produse în valoare de peste 2.600.000 Iei. De aceste realizări se leagă numele unor muncitori şi maiştri fruntaşi in producţie ca Dumitru Stănescu, Constantin Dudu, Coman Căpită­­nescu, Constantin Minea şi ale al­tora. A valorifica mai bine fiecare tonă de ţiţei înseamnă a folosi mai bine toate deşeurile şi rezidurile pentru a fabrica din ele diferitele produse necesare economiei naţionale. In această privinţă există în fiecare ra­finărie, la fiecare instalaţie largi po­sibilităţi. Petroliştii ştiu, de pildă, ce balast reprezintă pentru o rafinărie gudroanele acide rezultate de la rafi­narea uleiurilor, înainte aceste gu­­droane erau aruncate. Recuperarea produselor din gudroanele acide a fost studiată cu atenţie de tehni­cienii şi inginerii rafinăriei noastre. A fost construită o instalaţie cu a­­jutorul căreia din gudroane se pro­duce combustibil pentru ars, iar apele acide rezultate de la spălarea acestora sunt utilizate la fabricarea acizilor naftenici. Instalaţia a fost construită cu posibilităţile noastre interne, folosind fonduri de mică mecanizare. In felul acesta la o in­vestiţie de numai cîteva sute de mii de lei rafinăria va realiza anual o economie de aproape 3.000.000 lei. Se ştie că, prin natura procesului tehnologic, o parte din materia pri­mă supusă prelucrării în rafinăriile de petrol se pierde. In cadrul în­trecerii, colectivul nostru şi-a în­dreptat atenţia şi spre lichidarea a­cestor pierderi. La propunerea mun­citorilor, maiştrilor, inginerilor s-a trecut la vopsirea în alb a tuturor rezervoarelor de ţiţei şi de produse volatile, au fost reparate fundurile şi capacele rezervoarelor, conductele şi ventilele defecte. Curăţirea sepa­ratoarelor ne a dat posibilitate să captăm toate scurgerile de ţiţei şi de produse petroliere. Putem spune că împotriva pierderilor s-a format în rafinăria noastră o adevărată opinie de masă. Roadele acestei preocupări sunt importante. Faţă de cifrele admise pierderile au fost re­duse in primele 4­­ luni ale anului cu peste 6.000 tone. Pentru valorificarea cît mai raţio­nală a fiecărei tone de ţiţei colecti­vul rafinăriei noastre şi-a îndreptat atenţia şi spre reducerea consumu­rilor specifice de materie primă şi materiale. Pentru aceasta au fost luate o serie de măsuri ca : stabili­rea unor norme de consum ştiinţific calculate, controlul arderii în cup­toare, raţionalizarea sistemului de încălzire cu aburi reziduali etc. Am acordat o grijă deosebită reducerii consumurilor specifice de chimicale prin determinarea strictă, în labora­tor, a cantităților de chimicale ne­­cesare fiecărui proces de rafinare. Ca urmare a acestor măsuri noi am realizat anul acesta, prin reducerea consumurilor specifice, peste 300.000 lei economii. In rafinăria noastră mai există încă numeroase posibilităţi şi re­surse interne care, prin strădaniile întregului colectiv, pot şi trebuie să fie mai larg puse în valoare. Un colectiv de tehnicieni şi ingineri face în prezent încercări pentru folosirea rezidurilor de la dezasfaltare la fa­bricarea cartonului asfaltat, în locul bitumului care costă mai mult. La blocul de ulei se studiază de aseme­nea posibilitatea valorificării uleiu­lui secundar rezultat de la instala­ţiile de desub­iere, pentru obţinerea de ulei pentru tractoare. Intîmpinînd Congresul partidului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii rafinăriei noastre sunt hotăriţi ca, pe baza experienţei dobîndite pînă a­­cum, să gospodărească mai bine in­stalaţiile, să valorifice mai raţional fiecare tonă de ţiţei şi să reducă la maximum pierderile de produse pe­troliere dînd patriei produse petro­liere mai multe, de bună calitate. Ing. GHEORGHE PESCARU director tehnic al Rafinăriei nr. 3, Teleajen-Pioești Aprovizionarea cu legume şi fructe in staţiunile de odihnă Pentru aprovizionarea cu legume şi fructe a oamenilor muncii veniţi la odihnă in staţiunile balneo-cli­­matice au fost luate o serie de măsuri. Pe litoral s-a reorganizat şi renovat întreaga reţea de desfa­cere a acestor produse, în staţiu­nile Eforie. V. Roaită şi la Mamaia se instalează chioşcuri in cele mai aglomerate puncte. O bună parte din fructe vor fi puse in vinzare gata ambalate in pungi de polieti­lenă şi coşulete de răchită. In staţiunile de pe valea Praho­vei, in afara unităţilor de desfacere existente, s-au mai amenajat piaţe­te la Sinaia, Poiana Topului şi Buş­teni. La Cîmpina s-a deschis un magazin modern pentru desfacerea legumelor, fructelor şi produselor apicole, iar la Predeal s-au des­chis de curind două unităţi model. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA | Anul XXIX Nr. 4857 || Sîmbătă 11 luni* 1960 6 PAGINI — 30 BANI Cinematografe săteşti Numărul cinematografelor din regiunea Timişoara a crescut sim­ţitor in ultimul timp, în prezent in regiune funcţionează 248 de cinema­tografe, din care 185 săteşti — de două ori mai multe decit in anul 1955. Pină la sfirşitul acestui an, in regiunea Timişoara cinematografele săteşti vor fi înzestrate cu încă 70 de aparate noi de proiecţie. (Agerpres) oro-Consem din noua recolta La fabrica de conserve „Valea Ro­şie“, din regiunea Bucureşti, a înce­put de cîteva zile producţia de con­serve din noua recoltă. In primele cinci zile, muncitorii fabricii au produs, în plus,­­peste sarcinile de plan, 3.600 kg. conserve de mazăre şi 1.000 kg. dulceaţă de căpşuni, trandafiri şi cireşe. ------pro-----­ Policlinici raionale De curind a început construcţia unor policlinici raionale in lo­calităţile Plenita-Craiova, Vedea- Piteşti, Moldova Nouă şi Anina-Ti­­mişoara. Noile unităţi sanitare vor dispune de cabinete pentru medi­cină internă, O.R.L., pediatrie, sto­matologie, ginecologie, radiologie, etc. încep de asemenea lucrările­ de construcţie a două noi policlinici la Bujoru-Galați şi Chişineu-Criş (O­­rd­ea). ------0*0-----­ Concert pentru fruntaşii uzinei în cinstea fruntaşilor in întrece­rea socialistă de la uzina „21 De­cembrie“ din Capitală, ieri, ■in sala de festivităţi a întreprinderii, a avut loc un concert dat de orchestra de muzică populară a Radio-televiziu­­nii. Concertul a fost ascultat de peste 500 de muncitori. ------0*0-----­ Noi achiziţii la Muzeul de artă al R. P. Romíné Colecţiile Muzeului de artă al R. P. Romíné s-au îmbogăţit recent cu noi piese. Au fost achiziţionate două picturi în ulei pe lemn de Nicolae Grigorescu, un portret de bărbat de Ştefan Luchian, un portret de doro­banţ de Ion Andreescu, un tablou, tot ulei pe lemn, al lui Frans Fran­ken II, pictor flamand care a trăit între anii 1581—1642, un peisaj ma­rin (ulei pe pînză) de Th. Palladi. In Hilmpnierei Congresului partidulor . immun ii.iumf.illilililltllimim!lllllnillllllllllim!imilMHIHmHlltmilltllllMlllllllimill!liniMlllini!nillllllllIIII1Hllllllllllltllllllllllllll![r După terminarea şcolii profesionale tovarăşa Anica Ştefan a intrat in producţie la uzinele textile „Moldova" unde a dovedit prin fapte dragos­tea ei pentru meseria de filatoare. Devenind cu timpul responsabilă de brigadă, tovarăşa Ştefan a ştiut să inspire şi tovarăşelor ei aceeaşi dra­goste pentru meseria lor. Azi, in brigada de tineret de la ringuri sunt nu­mai lucrătoare fruntaşe. Brigada a reuşit să producă in primele 5 luni ale anului, peste plan, 950 kg. fire de cea mai bună calitate. . (Foto : N. Ţurcu) Economiile — obiectiv central in întrecere Prin organizarea mai buna a muncii Ceferiştii de la Re­vizia­­de vagoane Bucureşti Griviţa s-au angajat să realizeze economii peste plan în valoare de 1 600 000 lei. Muncind cu entu­ziasm în întrecerea so­cialistă, ei au realizat din acest angajament pînă în ziua de 7 iu­nie a.c. economii de 974.336 lei. Pină la aceeaşi dată, printr o mai bună organizare a muncii şi printr-o se­re de măsuri tehnico or­ganizatorice, colectivul de aici a depăşit cu 7,34 la sută planul producţiei globale şi a realizat o creştere a productivi­tăţii muncii cu 9,34 la sută mai mare faţă de sarcina planificată, în întrecerea soca­listă organizată pe schimburi şi brigăz cele mai bune rezultate le-au obţinut brigada condusă de comunistul Nicolae Badea, echipa complexă de pregătire a trenurilor, condusă de comunistul Mie Ni­­culescu, lăcătuşii Irimia Pascu, Gheorghe Io­­niţă, Ion Ioniţă şi alţii­ VEŞTI DE PE OGOARE Succesele mecanizatorilor de la S. M. T. Cărei CĂREI (coresp. „Scînte­i"). — Tractoriştii de la S.M.T.­Carei, răs­­pîndiţi pe ogoarele raionului, lucrează din plin la întreţinerea culturilor. El ar prăşit in gospodăriile colective mari suprafeţe cu porumb. Bune rezultate a obţinut brigada a IV-a, condusă de Nagy Abel, care lu­crează la G.A.C. Urziceni cu 4 prăşi­­toare suspendate. Odată cu lucrările de îngrijire a culturilor se dă o mare atenţie pregătirilor pentru campania de recoltare şi treieriş. Primele bri­găzi care au şi terminat reparaţiile sunt cele ale lui Sajtos Vasile şi Şte­fan Fogel. S.M.T.-Carei a format în această primăvară trei brigăzi speciale dotate cu maşini şi aparataj necesar comba­terii dăunătorilor. Pînă acum, la gos­podăriile colective din raion au fost stropite mari suprafeţe de teren. Aceste lucrări sunt in întregime mecanizate. Bunăoară, stropitul pomilor se face cu pompe puternice, suspendate pe trac­tor. tufisul oilor se face mecanizat. Staţiunea a pus la dispoziţia gospo­dăriilor­­ colective şi a întovărăşirilor un agregat acţionat electric, format din 12 maşini de tuns oile. Doar în 2 zile la G.A.C. din Craidorolţ au fost tunse 400 oi. In total, în raionul Că­rei vor fi tunse electric 5000 oi apar­­ţinind gospodăriilor colective. La praşitul culturilor zahăr — care se cultivă pe 300 ha. — se execută acum praşila a 4-a, iar la porumb şi floarea-soarelui este pe terminate praşila a doua. Şi colectiviştii din Şiclău sunt frun­taşi la întreţinerea culturilor. Ei prăşesc acum a patra oară sfecla, iar la porumb şi floarea-soarelui exe­cuta acum praşila a doua. Intre brigăzile de cîmp din gospodărie se desfășoară o vie întrecere. La prăşi­­tul sfeclei de zahăr este fruntaşă brigada a 3-a condusă de Gheorghe Hotăran, iar la prăşitul porumbului sînt in frunte membrii brigăzii I-a conduse de Ion Onaca. Pînă la 10 iunie în raionul Criş a fost terminată praşila a 3-a la sfe­cla de zahăr. La porumb a fost ter­minată in întregime prima praşilă, iar pe o suprafaţă de 7.300 ha. s-a executat şi praşila a doua. ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Ţi-e mai mare dragul să priveşti culturile colectiviştilor din Sîntana. Ce-i drept, colectiviştii de aici au fă­cut la timp toate muncile agricole şi acum prăşesc de zor. La sfecla de Siderurgiştii hunedoreni dezbat proiectul de Directive Hunedoara cunoaşte in aceste zile de început de iunie o însufle­ţire deosebită. La oţelării şi furnale, la laminoare şi cocserie , peste tot se desfăşoară adunări entuziaste in cadrul cărora se dezbate proiectul de Directive ale Congresului al lll-lea al P.M.R. Desfăşurarea adu­nărilor, discuţiile, la care au parti­cipat sute şi sute de siderurgişti, se caracterizează prin maturitatea cu care oamenii muncii din această ce­tate a oţelului vorbesc despre sar­cinile ce le revin in îndeplinirea pre­vederilor cuprinse in proiectul de Directive. La laminoare Au luat cu­­vîntul zeci de laminatori, e­­lectricieni, lăcătuşi şi sudori. Fieca­re vorbitor s-a străduit să scoată la iveală un lucru nou, să facă o pro­punere, prin aplicarea căreia să con­tribuie la îmbunătăţirea muncii. — Hunedoara constituie un exem­plu grăitor al marilor transformări industriale ce se realizează în în­treaga noastră ţară — a spus lami­­noristul Ioachim Alimpescu. Pină acum 2—3 ani sectorul de laminoare nici n-a existat. Şi laminoarele noi sunt singurele agregate ,construite in ultimul timp. La Hunedoara s-au ridicat alte zeci de noi construcţii, furnale şi cuptoare noi, uzina cocso­­chimică etc. Proiectul de Di­rective pune în faţa noastră sarcina de a ridica producţia de laminate. Raportăm partidului că avem posi­bilităţi să îndeplinim această sarci­nă. Mărturie stau realizările de pînă acum. In acest an noi am produs peste plan aproape 50.000 tone la­minate, însă există rezerve şi mai mari pentru sporirea producţiei. Printre altele, eu propun să se studieze introducerea pe scară largă a laminării la toleranţe minime. Aceasta ne va permi­te ca din aceeaşi cantitate de oţel să producem mai multe laminate. — In secţia laminorului de 650 mm, a pornit, din iniţiativa comu­niştilor, acţiunea de a se reduce timpul de laminare pe fiecare brum — a arătat sudorul Ioan Diaconu­. Ca urmare a acestei acţiuni, în cursul lunii mai, s-au produs peste plan aproape 5.000 tone laminate. — In­secţia laminare avem încă mari rezerve pentru obţinerea unei productivităţi sporite — a spus ingi­nerul Nicolae Şerban. Pînă în pre­zent ne-am ocupat puţin de spori­rea vitezelor de laminare, de redu­cerea staţionărilor datorate defec­ţiunilor mecanice şi electrice la ma­şini şi agregate. Ceea ce n-am făcut pînă în prezent să facem acum. Co­lectivul secţiei laminorului bluming şi-a luat angajamentul să sporească valoarea economiilor cu încă 1.000.000 lei peste angajamentul iniţial. I— —-------Numeroşi o-La Oţelării ţelari au luat I--------------------cuvîntul la a­dunarea de dezbatere a proiectului de Directive. — Proiectul de Directive iţi um­ple inima de bucurie. In prevederile sale vezi reflectată viaţa ta, viaţa familiei tale, viaţa şi viitorul în­tregului popor — a spus maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Mun­cii Socialiste. In fiecare zi noi cău­tăm să obţinem oţel ieftin şi de bună calitate, să îndeplinim cît mai bine sarcinile de producţie. Există încă mari rezerve. Dacă vom reduce timpul de suflare a vetrelor şi vom introduce mecanizarea la reparaţia cuptoarelor cantitatea de oţel pe me­tru pătrat suprafaţă vatră de cup­tor poate fi mult sporită. — In secţia noastră timpul este extrem de preţios — a spus prim­­topitorul Mihai Tirpescu. Partidul ne cere să folosim cît mai bine ca­pacităţile de producţie a agregate­lor noastre. De aceea, vom acorda o atenţie tot mai mare reducerii timpului de încărcare a cuptoarelor şi să menţinem tot timpul tempera­tura la creştere. Primii topitori Paul Orelt, Teodor Karam­alis, inginerul Kraft­­atan, oţelarul Constantin Enache, turnăto­rul Mănăilă Emilian, maistrul Eugen Damianoiu şi alţii s-au referit în cu­­vîntul lor la măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea de oţel ieftin şi de calitate cît mai bună. La furnale în centrul dezbaterilor au stat probleme­le legate de sporirea indicilor de utilizare a agregatelor­, şi reducerea preţului de cost pe tona de fontă. — Productivitatea furnalelor va trebui să crească cu circa 40 la sută în 1965 faţă de 1959 — a spus jur­­nalistul Ion Dinu. Putem spune de pe acum că această sarcină o vom îndeplini şi chiar depăşi. Primele măsuri au şi început să fie luate. A fost îmbunătăţită tehnologia de în­cărcare a­­ furnalelor, s-a ridicat temperatura aerului insuflat, s-a îmbunătăţit sistemul de prăjire a sideritei.­­­t . Tovarăşul Gheorghe Roman, cu­noscut furnalist, a făcut propuneri concrete care pot duce la sporirea ca­pacităţii furnalului nr. 6 cu cel pu­ţin 50 m.c. Vorbitorul a mai propus să se înlocuiască cărămizile actuale ale cauperului, cu cărămizi care re­zistă la temperaturi mai mari. In cuvîntul lor furnaliştii Ale­xandru Olaru, Alexandru Comşa, Teodor Rosmoveş, lăcătuşul Grigore Dărămuş, maistrul Arcadie Schwartz şi mulţi alţii au făcut preţioase pro­puneri privind măsurile care trebu­ie luate pentru a obţine o produc­ţie sporită de fontă. Participanţii la dezbateri au propus ca Ministerul Industriei Grele să se ocupe cu mai multă grijă de calitatea minereuri­lor, de rezolvarea unor probleme de construcţie, mai ales în ce priveşte instalaţiile de captare a gazelor din secţia furnale nr. 1. GH. CALINESCU Coresp. „Scînteii“ A început recoltatul rapiţei Temperatura ridicată din ultimele zile a grăbit coacerea rapiţei.­ Prin­tre primii din regiunea Timişoara care au început recoltatul rapiţei au fost colectiviştii din­ Gătaia.'Ei fac această lucrare paralel cu­­întreţi­nerea culturilor de prăşitoare. Cu consumuri specifice reduse La fabrica de încăl­ţăminte „Flacăra Ro­şie“ din Capitală s-a făcut recent un bilanţ al realizărilor obţinute pină la 1 iunie de co­lectivul de muncă de aici, in cinstea Congre­sului partidului. Co­lectivul şi-a depăşit planul de producţie cu­­1.520 perechi de încăl­ţăminte, 2.045 kg.,talpă, 6.500 m.p. piele şi 5.500 diferite articole de marochinărie. O preocupare de sea­mă a întregului colec­tiv în această perioadă a fost obţinerea unor cit mai însemnate eco­nomii prin reducerea consumurilor specifice. In primele cinci luni ale anului s-au econo­misit 2.361 m.p. piele, 9.200 kg. talpă şi 1.102 m.p. căptuşeli. Printre muncitorii care au obţinut cele mai bune rezultate in lupta pentru economisi­rea materiei prime şi materialelor se află Maria Busoiu, Petre Ursache, Maria I­ri­me­scu, Ion Brăgaru şi alţii. in întreprinderile timişorene Oamenii muncii din întreprinderile timişo­rene îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în întrecerea so­cialistă. • La Întreprinderea regonală de transpor­turi auto­ Timişoara a pornit Iniţiativa: „Cu fiecare maşină, cel puţin 10.000 lei economii a­­nual“. Aplicînd această Iniţia­tivă, colectivul întreprin­derii a realizat economii în valoare de 1.300 000 lei. In urma dezbaterii proiectului de Directive, conducătorii auto de aici s-au angajat să realizeze pînă la sfirşitul anului încă 800.000 lei economie. • In ultimele două luni, mecanicii de la De­poul de locomotive Timi­şoara au economisit o cantitate de combustibil echivalentă cu consumul necesar pentru a remorca 20 de trenuri de persoa­ne pe distanţa Timişoara — Tr. Severin. Cele mai bune rezultate le-a obţi­nut echipa comunistului Petru Voştinaru. • Textiliştii de la „In­dustria Unită, sporind in­dicii de utilizare a ma­şinilor, au reuşit în pri­mele cinci luni ale aces­tui an să realizeze peste plan mai mult de 1 26 000 m. p. de ţesături de lină şi beneficii în valoare de aproape 1.000.000 lei. ACEIAŞI OAMENI — AÎlIIIE iFItIETLIUIUTaImE î ncepută obişnuit, in jurul u­­^•nei mese, cu ordine de zi şi înscrieri la cuvint, şedinţa îşi schim­bă brusc caracterul. La propunerea cuiva de a se vedea „concret“ cum stau lucrurile, oamenii îşi părăsiră scaunele, pornind un grup spre lo­cul cu pricina. Aici, nu le trebui mult să se convingă de adevărul re­­clamațiilor din ultima vreme la adresa brigăzii de, la „usi șofer" — una din cele 14 brigăzi din secto­rul autoutilitare al uzinelor „Tudor Vladimir­escu". Cel mai aprins­ dintre toți briga­dierii de față se arătă a fi Vasile Neagu. Băieţii lui de la şasiu erau fruntaşi pe sector. — Asta-i treabă de lăcătuş, să nu iasă două uşi la fel?! Fără su­părare, dar felul de muncă al bri­găzii ar trebui schimbat de la te­melie — îşi încheie Neagu cuvîntul. Nu mult după aceasta, Neagu Va­sile a preluat conducerea brigăzii de la „uşi şofer“. Era intr-o zi de august 1959. Zia­rele tocmai vorbeau despre iniţiati­va lui Nicolae Militaru, primul frun­taş care a preluat conducerea unei brigăzi rămase in urmă. Astăzi, din perspectiva anului 1960, cind iniţiativa aceasta a în­ceput să se extindă in uzinele noas­tre, cind există o anumită experien­ţă, lucrurile par mai simple... Nea­gu era insă primul brigadier din uzina lui, primul metalurgist care urma să deschidă acest făgaş. U­­şor nu era. Să-fi părăseşti tovarăşii de muncă, brigada pusă „pe roate", un colectiv sudat, bucurindu-se de un binemeritat prestigiu ? $i, in schimb, ce te așteaptă ? La brigada preluată trebuie să iei munca de la capăt. Păstrind cu grijă ce era bun, era nevoie de a ridica întreg colec­tivul la o muncă hotărită pentru li­chidarea lipsurilor serioase in ce privește calitatea lucrărilor. Om încercat, organizator cres­cut odată cu uzina (al şapte­lea muncitor calificat din prima se­rie de angajaţi la „Tudor Vladimi­­rescu" — cum ii place să se min­­drească), lui Neagu Vasile nu i-a trebuit mult să vadă că unele lucruri nu sunt tocmai în regulă in însăşi organizarea brigăzii. Mai fiecare om lucra după cum îl tăia capul. Azi la o operaţie, b­iine la alta. Răspunderea personală nu prea se vedea. Nu era aici o brigadă, o familie, un colectiv unit, aşa cum­ se obişnuise pînă atunci Neagu. Toate acestea i-au devenit limpezi lui Neagu chiar din prima zi, „­u ce să începi? De unde să porneşti ? Neagu găsise cite­­va soluţii tehnice şi avea un minte şi unele îmbunătăţiri organizatori­ce. Dar cum să facă din ele o cau­ză a întregului colectiv ? L-a aju­tat organizaţia de partid, comuniştii din brigadă. Chiar de la prima ac­ţiune întreprinsă — reverificarea după desen a tuturor şabloanelor metalice. Timp de vreo zece zile, Neagu, Niţă, Toader şi Bălin s-au cufundat in calcule şi măsurători, într-adevăr, şi-au dat ei seama, multe din greşelile de execuţie a uşilor se datorau impreciziei şa­bloanelor. A fost prima mare­ luptă purtată de ei pe frontul îmbunătă­ţirii calităţii. Şi însăşi munca oa­menilor a fost mult uşurată. Asta i-a apropiat dintr-odată de noul lor ,,şef­ V. PIRVU (Continuare în pag. V-a, col. 1—3) Vasile Neagu şi o parte din brigada lui. (De la stingă la dreapta : Alex. Moise, Vasilica Avram, Alex. Bastar, Vasile Toader, Dumitru Bălin, Vasile Neagu și Ștefan Ana).

Next