Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-11 / nr. 4857

Pag. 2 PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL lll-LEA AL P.M.B IN DEZDATEREA OAMENILOR FlINCII ftiiHiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiimiHiiiiiiiiiNiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiHiiitiiiiiHiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiiiim^ N-ar putea fi folosite şi in acest fel avantajele specializării? Proiectul de Directive acordă o a­­tenţie deosebită creşterii producţiei industriei construcţiilor de maşini, prin mai buna folosire a suprafeţelor productive existente, cit şi prin utila­rea şi reutilarea cu maşini şi insta­laţii moderne. In întreprinderea noa­stră, producţia de bază o constituie maşinile agricole pentru selectarea şi tratatul seminţelor. Prin sistematiza­rea fluxului tehnologic şi prin măsurile tehnico-organizatorice luate, producţia de maşini agricole a crescut în ultimii 5 ani cu peste 80 la sută, iar produc­tivitatea muncii a înregistrat, în ace­eaşi perioadă, o creştere de 42 la sută. Consider, însă, că în fabrica noastră sunt încă multe rezerve de creş­tere a productivităţii muncii. In le­gătură cu valorificarea în continuare a acestor rezerve vreau să fac aici cîteva propuneri care, cred eu, inte­resează şi alte colective. In primul rînd mă refer la necesi­tatea de a se asigura din timp do­cumentaţia complectă pentru fiecare produs nou care este pus în fabrica­ţie. In prezent — aşa se întîmplă, după cîte ştiu, şi in alte fabrici — întreprin­derea îşi realizează singură prototipul noului produs, înainte de a avea do­cumentaţia complectă. Dat fiind că, de multe ori, termenul de execuţie a unor maşini este scurt, întreprinderea este pusă în situaţia de a executa pa­ralel şi prototipul şi documentaţia teh­nologică de fabricaţie.. Se pierde apoi, din această cauză, mult timp cu mo­dificările, deoarece, de multe ori, do­cumentaţia nu corespunde prototipuri­lor. Neavind la timp prototipurile şi documentaţia respectivă nu putem pre­găti nici sculele şi dispozitivele ne­cesare. Aceasta duce la o productivi­tate scăzută, la pierdere de timp şi la cheltuieli mari. Ce propun ? Să se examineze posibilitatea ca un număr de întreprinderi cu un grad de tehni­citate mai inart şi cu procesul tehno­logic bine pus la punct să execute prototipurile şi documentaţia respec­tive pentru produsele noi, pe care apoi să le predea altor întreprinderi spre a fi trecute in producţia de serie. Sau, dacă acest lucru nu este posibil, cred că ar fi bine ca întreprinderilor cărora li se încredinţează spre fabri­care produse noi să li se asigure tim­pul necesar pentru executarea în bune condiţii a prototipului şi pentru pregă­tirea documentaţiei. Aceasta este po­sibil, după părerea mea, printr-o pla­nificare din timp a noilor produse ce urmează a fi fabricate. In altă ordine de idei, aş propune ca în cadrul măsurilor ce se iau pen­tru adîncirea specializării întreprin­derilor, să se examineze posibilitatea creării unei unităţi specializate în fa­bricarea roţilor dinţate universale. In acest fel calitatea acestor roţi s-ar îmbunătăţi mult, iar preţul de cost ar putea fi redus simţitor ; nu va mai fi nevoie ca fiecare întreprindere să-şi confecţioneze singură roţile dinţate. Am avea astfel posibilitatea să înlo­cuim imediat roţile uzate sau defecte de la orice fel de maşină, fapt ce ar duce la o creştere serioasă a pro­ductivităţii muncii, la economii în­semnate. AUREL CHIŢESCU , muncitor — întreprinderea me-­­ talurgică „Tehnometal“ , Timişoara Proiectele-tip şi construcţiile şcolare In anii planului de şase ani se vor construi şi în cuprinsul regiu­nii noastre numeroase şcoli. Ince­­pînd încă din anul trecut, la îndru­marea comitetului regional de par­tid, construcţiile de şcoli reprezintă una din preocupările importante ale comitetului executiv al sfatului popular regional. Ne-au ajutat foar­te mult proiectele-tip pentru diferite tipuri de şcoli, elaborate pe plan central şi care ne-au înlesnit lucră­rile de calcul şi de amplasare a a­­cestor construcţii. Anul acesta vor fi înălţate in oraşele şi satele re­giunii noastre 345 săli de clasă. Este prevăzută construirea unor şcoli mari de 24 şi 16 săli de clasă in oraşele Piteşti, Rm. Vîlcea, Curtea de Argeş, precum şi în co­muna Costeşti, din raionul Horezu. In realizarea construcţiilor şcolare primim un larg sprijin din partea cetăţenilor. Ne vom da toată silinţa să rea­lizăm întocmai prevederile Directi­velor, construind şcoli luminoase şi încăpătoare, la termenele fixate. In legătură cu termenul de cons­trucţie aş vrea să fac o propunere. Avem unele greutăţi care întirzie deschiderea unor şantiere de con­strucţii şcolare. Toată documentaţia necesară întocmită conform proiec­­tului-tip trebuie trimisă spre avi­zare şi aprobare Ministerului Invă­­ţămîntului şi Culturii. Această ope­raţie durează destul de mult, dacă ne gindim că din fiecare regiune pornesc spre minister asemenea documentaţii. Eu cred că, de vreme ce există aceste proiecte-tip aproba­te de minister, avizarea documen­taţiei ar putea să fie aprobată de comitetul executiv al sfatului popu­lar regional, cu excepţia acelor con­strucţii mari care necesită alcătui­rea unui proiect special. Desigur, controlul exigent, pe teren, din par­tea organelor tutelare este necesar, obligaţia noastră fiind­ de a res­pecta cu stricteţe proiectele-tip şi de a veghea permanent la buna gospo­dărire a fondurilor materiale şi bă­neşti. Prof. NICOLAE MIHAILESCU vicepreşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional-Piteşti Măsuri care ar îmbunătăţi asistenţa medicală Proiectul de Directive prevede o serie de măsuri de mare însemnă­tate pentru ocrotirea sănătăţii po­porului nostru. Se pune accentul pe măsurile cu caracter preventiv, prin dezvoltarea activităţii antiepidemice şi de igienă, sporirea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a bolilor profesionale şi a accidentelor, educaţia sanitară a populaţiei. De a­­semenea, se va dezvolta şi îmbună­tăţi asistenţa medicală prin crearea de noi policlinici şi spitale. Sunt de părere că deservita me­dicală a populaţiei poate fi îmbu­nătăţită şi prin unele măsuri orga­nizatorice, în unele oraşe — şi lucrul este valabil şi pentru Cra­iova — o parte din circum­scripţiile sanitare ar trebui ampla­sate mai judicios, în aşa fel ca ele să fie şi mai mult la îndemîna popu­laţiei pe care o deservesc. Cred că sfaturile populare ar trebui să a­­corde o şi mai mare atenţie acestei chestiuni. De asemenea, poate fi îmbunătă­ţită asistenţa de noapte la domici­liul bolnavilor. în unele cazuri, sta­ţiile de salvare nu reuşesc să asigure tratamentul la domiciliu al bolna­vilor care n-au nevoie neapărată de internare în spital sau staţionar. So­cotesc că aceste probleme merită să fie studiate şi rezolvate, spre a se asigura o deservire sanitară cit mai operativă a cetăţenilor. CORNELIU STANCESCU medic pensionar Craiova REZERVE PENTRU REDUCEREA PREŢULUI DE COST ÎN TURNĂTORII Aşa cum se subliniază in proiectul de Directive, în fiecare întreprindere trebuie dusă o luptă hotărîtă și siste­matică pentru reducerea maximă a pierderilor provocate de rebuturi. A- ceasta este, desigur,­­o parte inte­grantă a luptei pentru reducerea pre­ţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In turnătoria noastră de fontă, rebuturile nu sunt reduse încă pe măsura posibilităţilor. Aceasta pen­tru că nu întotdeauna se res­pectă tehnologia de turna­re , pînă nu de mult aprecierea tempera­turii fontei se făcea deseori „după ochi", la intîmplare. Socotim însă că o cauză principală a menţinerii unui pro­cent ridicat de rebuturi este aceea că la noi, In turnătorie, se lucrează Încă după metode Învechite . In phis, mun­ca este Insuficient mecanizată. Ne dăm seama că reducerea pro­centului de rebuturi depinde intr-o foarte mare măsură de noi, de folosi­rea rezervelor interne pentru creş­terea productivităţii muncii. In turnă­toria noastră sînt mulţi muncitori care dovedesc grijă şi răspundere faţă de calitatea pieselor executate. Ne pu­tem mîndri cu turnătorii Ion Ţepeş, Va­sile Ion, Tudor Ion, Tudor Ciobotaru, Mircea Huper şi alţii. Dar mai avem muncitori care dau dovadă de negli­jenţă faţă de calitatea produselor. Ce propunem noi ! Important este să se ia măsuri pentru ridicarea ni­velului tehnic In turnătorie. Ar trebui studiate posibilităţile de mecanizare a unor operaţii­­ mai ales la formare. De asemenea, ar fi necesar, după pă­rerea noastră, să fie întărit controlul calitativ, prin înzestrarea laboratorului cu diferite aparate pentru controlul materiei prime şi al produselor finite. Experienţa din ultima lună, cînd din iniţiativa organizaţiei de par­tid s-au ţinut şedinţe şi convorbiri pe tema reducerii rebuturilor, dovedeşte că pe măsura creşterii exigenţei şi răs­punderii faţă de muncă, putem lucra chiar sub procentul admis de rebu­turi. Considerăm că problema ridicării nivelului tehnic al muncitorilor din tur­nătorii a devenit deosebit de actuală. O mare răspundere pentru ridicarea calificării lor revine muncitorilor frun­taşi şi tehnicienilor din turnătorii­­ şi de aceea propunem ca experienţa acestora să fie in mod organizat trans­misă tinerilor. Partidul ne cere să fim neîngădui­tori faţă de rebuturi. Este o cerinţă care corespunde intereselor ridicării pro­priului nostru nivel de trai. In lupta dusă de colectivul nostru pentru înde­plinirea sarcinilor de plan, în ce pri­veşte reducerea preţului de cost şi îm­bunătăţirea continuă a calităţii pro­duselor, un loc principal trebuie să-l ocupe lupta pentru reducerea conti­nuă a rebuturilor. CONSTANTIN POPA şi PETRE NICULESCU, muncitori turnători, uzinele „Armătura“-Bucureşti Animale de rasă superioară pentru G. A. D­ in proiectul de Directiv« al» Con­gresului al III-lea al partidului ce prevăd sarcini insemnate privind dezvoltarea multilaterală a gospo­dăriilor colective. Colectiviştii din Cucuteni, comu­na leţcani şi-au propus ca in acest an să mărească numă­rul de vaci la 40, iar al ju­­nincilor la 11 Odată cu aceasta, co­lectiviştii te gândesc cum să-şi îm­bunătăţească rata de animale. Aş face următoarea propunere: Mi­nisterul Agriculturii să studieze po­sibilitatea ca un decurs de un an sau doi, gospodăriile agricole co­lective să fie ajutat« să-şi procu­re un număr de vaci şi tineret bovin din rase superioare potrivite pentru fiecare zonă (in funcţie de posibi­lităţile existente in­­ară şi de con­diţiile fiecărei gospodării) care să constituie nucleul de dezvoltare a fermelor de animale prin insămîn­­tări artificiale şi prin crust«r«a ti­neretului bovin. MIHAI DOBRE instructor al Comitetului raional P.M.R. Iaşi Zidarul şamotor Dumitru Bu­­dică de la uzinele „Boleslaw Bie­­rut“ din Capitală este unul din fruntaşii acestei întreprinderi. Prin recondiţionarea oalelor de gra­fit de la cuptoare el a reuşit să economisească materiale în va­loare de 3.000 lei. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive tov. D. Budică şi-a luat anga­jamentul de a mai economisi pină la sfîrşitul anului incă 6.000­­ei. Cu prilejul dezbaterii proiectu­lui de Directive, tov. Docea State, muncitoare fruntaşă la întreprin­derea „Textila Griviţa“ din Capi­tală, a venit cu o preţioasă pro­punere. Referindu-se la expe­rienţa Sa proprie, ea a propus să se extindă în fabrică sortarea li­nei pe două lungimi de fibră, în­cercarea făcută in secţia ei in luna mai a dus la reducerea con­sumului specific şi la obţinerea unei economii de cca. 20.000 lei. (Foto : R. Costin) S­e­I­N­T­E­I­A Cum formăm noile cadre de muncitori petrolişti Grupul nostru şcolar a dobîndit, în ultimii ani, o bogată experienţă în creşterea noilor cadre necesare in­dustriei. Sute de tineri, muncitori calificaţi, lucrează azi la majoritatea schelelor, sectoarelor de foraj, uzi­nelor metalurgice din regiunea Plo­eşti şi din ţară. In cele ce urmează vreau să fac o propunere referitoa­re la îmbunătăţirea pregătirii teore­tice şi practice a ucenicilor din şcolile profesionale. După cum se poate vedea în pro­iectul de Directive, în industria pe­trolului se pun probleme calitativ superioare. Aceasta va cere un număr important de cadre de muncitori calificaţi cu o bună pregătire tehnică. Pînă acum însă, nici în regiunea Ploeşti şi nici în alte părţi unde industria petro­lului are o pondere mare în econo­mia întregii regiuni, nu există o profilare a şcolilor profesionale de ucenici pentru meserii specifice aces­tei ramuri industriale. In prezent, şcolarizarea tinerilor pentru meseria de lăcătuş mecanic montator se face atît la Grupul şcolar petrol-chimie nr. 2 Cîmpina, cît şi la şcolile pro­fesionale de ucenici din Ploeşti şi Buşteni, pentru meseria de strungari la şcolile din Cîmpina, Moreni şi Tîrgovişte etc. De aceea, propun ca şcolile profesionale de ucenici ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei din regiunea Ploeşti să se profileze în pregătirea de muncitori calificaţi în anumite meserii: son­dori, tur­işti, mecanici motoare şi altele. Această profilare va face po­sibilă mai buna folosire a condiţii­lor materiale existente, îm­bunătăţi­­rea continuă a pregătirii profesionale a viitorilor muncitori petrolişti. Fiind pe lîngă întreprinderi cu spe­cific petrolier, aceste şcoli vor putea organiza în condiţii bune practica în producţie a ucenicilor. în acest fel, şcolile profesionale de ucenici din regiunea noastră vor contribui la pregătirea unor cadre de munci­tori calificaţi necesari industriei pe­trolului şi economiei naţionale. DUMITRU VACARIU director al Grupului şcolar petrol-chimie nr. 1 Cîmpina Vom înfăptui cu entuziasm sarcinile trasate de partid «LAMINORUL“ Brăila In adunarea de dezbatere a pro­iectului de Directive ale Congresului al III-lea al P.M.R. care a avut loc la uzinele „Laminorul“ din Brăila, fiecare vorbitor a subliniat că pro­iectul de Directive constituie un mă­reţ program de dezvoltare a econo­miei naţionale, de ridicare a nivelu­lui de trai al poporului muncitor. — Proiectul de Directive prevede, printre altele, creşterea simţitoare a producţiei de laminate, atît de ne­cesare dezvoltării economiei naţio­nale — a spus în cuvîntul său cu­noscutul laminator Mihai Săndules­­cu. Echipa în care lucrez şi-a dat seama că există încă multe posibi­lităţi de creştere a producţiei, mai ales printr-o mai bună folosire a ca­pacităţii de producţie a agregatelor şi de aceea ne luăm angajamentul să terminăm planul anual de produc­ţie cu cel puţin trei săptămîni îna­inte de termen şi să dăm peste plan 3.000 tone laminate. Mai mulţi participanţi la discuţii au făcut propuneri preţioase pentru sporirea productivităţii muncii, îm­bunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost al lami­natelor. Laminatorul Ion Ivan, responsabil de brigadă, a propus ca secţia laminorul I să fie dotată cu o foarfecă pentru tăiatul „cozilor“ materialului prelucrat. Cu ajutorul acesteia se va putea reduce procen­tul „declasatelor“ şi se va îmbună­tăţi calitatea produselor. Ing. Ale­xandru Florea a subliniat că este necesară prescrierea programului de laminare în aşa fel incit să se evite schimbările inutile de cilindri. Din discuţii a reieşit cu putere dorinţa colectivului nostru de a munci cu entuziasm pentru înfăptui­rea prevederilor măreţului program de dezvoltare economică a ţării ela­borat de partid. Noi ne-am angajat ca pînă la sfîrşitul anului să dăm peste plan 8.000 tone de laminate şi să realizăm economii peste plan în valoare de 4.500.000 lei. LA INSTITUTUL POLITEHNIC Iaşi Zilele acestea a avut loc aduna­rea cadrelor didactice şi a persona­lului administrativ al Institutului politehnic „Gh. Asachi“ din Iaşi, pentru a dezbate proiectul de Di­rective. Nota pregnantă care a do­minat dezbaterile a constat în satis­facţia şi entuziasmul cu care nume­roşi vorbitori şi-au manifestat în­crederea şi ataşamentul faţă de poli­tica partidului nostru, care asigură continua şi multilaterala dezvoltare a patriei noastre. Remarcînd caracterul realist al proiectului de Directive, prof. Dr. Matei Ilie, membru corespondent al Academiei R. P. Române, a subli­niat că acum 15—20 de ani asemenea realizări apăreau drept un vis uneori şi pentru cea mai mare parte a inte­lectualilor şi specialiştilor cinstiţi, devotaţi patriei, poporului lor. As­tăzi însă, chiar şi cele mai îndrăzneţe „visuri“ devin realitate, intr-un ritm cu adevărat socialist, datorită poli­ticii înţelepte a Partidului Muncito­resc Român, a Comitetului său Cen­tral, politică a întregului popor. Vorbitorul a amintit că în anii regimului burghezo-moşieresc ţara noastră a fost ţinută într-o cruntă înapoiere economică, deşi, după cum au dovedit-o faptele în anii regimu­lui de democraţie populară, ţara noastră a dispus şi dispune de nese­cate resurse economice şi izvoare de materii prime. Vorbitorul a subli­niat însemnătatea prevederii din proiectul de Directive privitoare la repartizarea forţelor de producţie în aşa fel, incit să se asigure dezvol­tarea multilaterală continuă a tutu­ror regiunilor ţării. Cu mult interes au fost ascultate cuvintele rostite de prof. ing. Aurel Cernătescu, decanul Facultăţii de construcţii, care a vorbit despre felul cum sunt pregătiţi viitorii ingineri constructori pentru a corespunde ce­rinţelor crescînde de mecanizarea construcţiilor. Vorbitorul a făcut unele propuneri interesante cu pri­vire la transformarea şantierelor de construcţii în şantiere de montaj, dezvoltarea industriei prefabricate­lor în domeniul construcţiilor, me­canizarea pe verticală şi orizontală a lucrărilor de construcţie. Propuneri interesante au mai fă­cut şi prof. dr. ing. Nicolae Boţan, prof. ing. Anton Şesan, conferenţiar ing. Constantin Picaş şi alţii. Toţi vorbitorii şi-au exprimat ho­­tărîrea de a lega tot mai mult cer­cetările ştiinţifice de nevoile pro­ducţiei, şi-au luat angajamentul să pregătească asemenea cadre de in­gineri specialişti incit să corespundă întru totul nivelului tehnic înaintat al industriei noastre socialiste şi să participe cu întreaga lor capacitate la construirea socialismului. Ing. DAN NICOLESCU asistent, Facultatea de mecanică, Institutul politehnic din Iaşi LA S.M.T. JIRLĂU raionul Filimon Sîrbu Odată cu exprimarea bucuriei şi aprobării unanime pentru măreţul program elaborat de partid, mecani­zatorii de la S.M.T. Jirlău, raionul Filimon Sîrbu au subliniat hotărîrea lor de a îmbunătăţi continuu cali­tatea muncii pe care o fac. — Brigada noastră îşi va organiza în aşa fel munca incit să terminăm recoltatul păioaselor în opt, cel mult zece zile, astfel incit să nu avem pierderi prin scuturarea griului, a spus printre altele tov. Teodor Ani­­ţulesei, şeful brigăzii nr. 1, fruntaşă pe staţiune. In afară de aceasta, pînă la sfîrşitul lunii iunie vom face e­­conomii de carburanţi şi piese de schimb în valoare de 1.600 lei peste angajamentul luat iniţial în cinstea congresului. Jercan Stancu, şeful brigăzii nr. 2, s-a angajat ca brigada sa să exe­cute numai lucrări de bună calitate şi la­ timp, contribuind astfel la spo­rirea producţiei de cereale la hectar. El a propus totodată ca, în scopul ridicării producţiei de cereale la hectar, să se urmărească nu numai numărul de hantri executaţi de fie­care brigadă, ci în special cantita­tea de produse realizată de pe fie­care hectar. In cadrul dezbaterilor, tov. Vero­nica Gheorghe, Dumitru Grozea, Vi­­şan Grigore şi alţii au făcut nume­roase propuneri, care traduse în via­ţă, pot contribui la îmbunătăţirea activităţii staţiunii noastre de ma­şini şi tractoare. PAVEL NECULAIE organizator de par­tid, S.M.T. Jirlău regiunea Galaţi UZINELE OCNA MUREŞULUI Manifestîndu-şi entuziasmul faţă de măsurile prevăzute în proiectul de Directive cu privire la dezvolta­rea puternică a industriei chimice din ţara noastră, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii uzinelor de pro­duse sodice din Ocna Mureşului şi-au înnoit angajamentele luate în cinstea Congresului şi au făcut pro­puneri pentru îmbunătăţirea muncii în întreprindere, pentru o mai bună folosire a instalaţiilor industriale. — Aplicînd o serie de măsuri teh­nico-organizatorice pentru a mări capacitatea de producţie a utilaje­lor, schimbul nostru va economisi cu 75.000 lei mai mult decit angaja­mentul ce ni l-am luat anterior — a spus maistrul Simion Puşcaş de la secţia sodă calcinată. Şi operatorul chimist Gavrilă Marcu a făcut pro­puneri concrete care vor asigura o mărire a randamentului filtrelor cu 1 la sută, astfel incit se vor realiza însemnate economii la preţul de cost. Numeroşi alţi vorbitori de la secţia cuptoare de var, secţia sodă calcina­tă şi sodă caustică şi-au luat noi an­gajamente şi au făcut unele propu­neri de îmbunătăţiri tehnice. Bună­oară, Constantin Riceanu, operator chimist la secţia sodă calcinată, a propus ca bandele executate din material feros să fie înlocuite cu blinde fabricate din material plastic. Aplicarea propunerii sale va duce la mărirea duratei de folosire a blin­­delor şi în acelaşi timp la economi­sirea unor însemnate cantităţi de material feros. DIONISIE ONIGA funcţionar muncitor MARIN MARIN la uzina „Laminorul”-Brăila P­ropaganda agricolă — mai strîns legată de nevoile producţiei­­ Realizarea sarcinilor mari prevă­zute de proiectul de Directive pen­tru creşterea producţiei agricole este condiţionată în măsură însemnată de aplicarea pe scară largă a meto­delor agrotehnice şi zootehnice avansate. In legătură cu aceasta, consider că un rol din ce în ce mai mare trebuie să-l aibă propaganda agri­colă. Partidul şi statul nostru au luat măsuri importante şi s-au tipărit numeroase cărţi şi broşuri pe teme agricole. Lucrări din domeniul agri­culturii tipăresc Editura tehnică, Editura Academiei R.P. Române, ca să nu mai vorbim de Editura agro­silvică, pentru care agricultura con­stituie preocuparea principală. Cred însă că la unele din aceste edituri este o orientare greşită în sensul că se ocupă mai mult de lucrări pur ştiinţifice, de editarea de tratate. Dacă, la Editura Acade­miei, acest lucru este, bineînţeles, justificat, nu la fel se pune proble­ma în ce priveşte Editura agro-sil­­vică. N-ar fi mai bine ca măcar Editura agro-silvică să-şi pună pe primul plan lucrări mai simple, mai puţin voluminoase, accesibile ţăranilor muncitori, care n-au posi­bilitate să studieze miile de pagini din tratate ? Chiar şi pentru noi, a­gronomii, sunt foarte necesare ase­menea lucrări. Consider că este nevoie să se publice operativ dife­rite broşuri din care să aflăm pe scurt ultimele noutăţi ştiinţifice la diferite culturi sau în domeniul creşterii animalelor. In ţara noastră, în toate zonele a­­gricole, avem multe unităţi socialis­te care au experienţă bogată în rea­lizarea de producţii mari. Ce bine ar prinde gospodăriilor colective ca a­­ceastă experienţă să fie trecută în broşuri, scrise pe înţelesul colecti­viştilor. De asemenea lucruri, Edi­tura agro-silvică s-a ocupat însă foarte puţin. Tovarăşii care se ocu­pă cu editarea acestor broşuri ar trebui să ştie că sînt destule uni­tăţi care au acumulat o bogată experienţă, că acele unităţi pe care le-au cunoscut dînşii acum cîţiva ani, deşi şi ele s-au dezvoltat în con­tinuare, au fost poate întrecute de altele, încă o problemă. Ne-ar fi de mare folos dacă anual s-ar edita o agendă­­îndrumător agricol, mică, de buzu­nar, în care să se dea diferite soluţii, indicaţii, ce lucrări să se facă într-o anumită perioadă. Agenda să fie ilustrată cu diferite desene, schiţe etc. — cu un cuvînt, să fie cît mai sugestivă, să cuprindă ultimele noutăţi ştiinţifice şi rea­lizări ale practicii înaintate. O ast­fel de agendă ne-ar fi de un mare ajutor în muncă. Editura agro-silvică trebuie să dea o mai mare atenţie editării unor lu­crări din domeniul economiei agra­re. In gospodăriile colective de pil­dă, se pun foarte multe probleme economice. In acest domeniu sunt experienţe diferite care merită aten­ţie, care cer cunoaşterea lor şi de către alte unităţi. Un mijloc foarte important de popularizare a diferitelor metode noi este şi filmul. Consider că e ne­cesar ca Ministerul Agriculturii şi Ministerul învăţămîntului şi Cultu­rii să analizeze mai îndeaproape fe­lul cum se prezintă filmele de popu­larizare agricolă Nu ştiu care este cauza , sau nu se produc filme care să corespundă cu cerinţele produc­ţiei, sau la difuzare e o proastă or­ganizare, dar la noi, de pildă, se dau filme de acum cîţiva ani cu desmi­­riştitul sau cu însilozarea furajelor cu casmaua. Or se ştie că lucrarea de dezmiriştit a fost înlocuită cu altă lucrare mai eficace, iar pentru în­­silozare avem acum multe alte me­tode bune şi economice Ar fi bine ca aceste firme să ţină pas cu ce­rinţele noi ale producţiei agricole. Ing. agr. DUMITRU VIŞA G.A.C. Feldioara, regiunea Stalin *. mt LA G. A. S. FETEŞTI Pentru tot ce s-a realizat pînă a­­cum şi, mai cu seamă, pentru pro­gramul de mari înfăptuiri cuprins în proiectul de Directive, muncitorii de la G.A.S. Feteşti au manifestat un puternic entuziasm. Luînd cuvîntul, numeroşi munci­tori, printre care Ion Paul şi Ale­xandru Păunescu, au arătat că pre­vederile proiectului de Directive în domeniul agriculturii sunt pe deplin realizabile. în ceea ce ne priveşte pe noi, au subliniat ei, putem scoate cu Trifilt mai mult decit 2.500 kg. grîu la hectar, cit e prevăzut în proiect. Nu-i lucru uşor, fireşte, dar cu mijloacele mecanizate pe care le are gospodăria şi prin irigarea u­­nor suprafeţe întinse se pot obţine asemenea recolte. Inginerul Dumitru Cîrstea, şeful secţiei pomicole, s-a angajat, în nu­mele colectivului secţiei, să reducă preţul de cost la caise cu 10 la sută, la piersici cu 15 la sută, la struguri cu 20 la sută. In adunarea de dezbatere a pro­iectului de Directive, lucrătorii de la G.A.S. Feteşti s-au angajat ca în anul acesta să livreze statului pes­te sarcina de plan însemnate canti­tăţi de produse şi să reducă preţul de cost pe fiecare produs cu 10 la sută. In cadrul dezbaterilor, un loc im­portant l-au ocupat problemele lega­te de dezvoltarea sectorului zooteh­nic. CONSTANTIN BANCIU activist al Comitetului raional de partid Fetești PE SCURT din scrisorile sosite la redacţie PETRU MUNTEANU, maistru în sectorul filatură al fabricii „Ţesătu­ra“ Iaşi : „Propun ca filaturile de bumbac să fie înzestrate cu mai multe fusolete tip „Cugir R. 4­8", care înlocuiesc foarte bine fusele. Aceste fusolete costă cu aproape 75 lei mai puţin decit fusele care se folosesc in prezent in filaturi". EREMIA DRACEA, directorul uzi­nei de produse sodice Govora : „In vederea valorificării deşeurilor de fabricaţie (leşie finală şi plan de caustificare) propun să se studie­ze posibilitatea introducerii unei in­stalaţii de fabricare a clorurei de calciu pentru îngrăşăminte chimi­ce cu o capacitate de 30-40.000 tone pe an, precum şi a unei in­stalaţii cu o capacitate de 40-50.000 tone anual pentru fabricarea carbonatului de calciu necesar in­dustriei de coloranţi”. GHEORGHE NECULAIŢA, munci­tor la uzinele de fibre şi firr sinte­tice Savineşti . „Propun ca marile combinate industriale - aşezate de regulă la cîţiva km. de oraşe - să fie legate de oraşele apropiate prin anii de troleibuze. Aceasta ar uşu­ra mult transportul muncitorilor şi ar elibera un mare număr de mij­loace auto care pot fi folosite pen­­tru transporturi pe distante lungi". ’ MIHAI AILINCAI, profesor la şcoala de 7 ani din comuna Ne­greşti, raionul Piatra Neamţ : „Pro­pun ca lucrările practice agricole in şcolile din mediul sătesc să se execute in cadrul GAC., pe loturi puse la dispoziţie de acestea. Ac­tualele loturi şcolare, avînd o su­prafaţă mică, nu permit efectuarea lucrărilor mecanizate de culturile ag­rricole. Aceasta va prinde bine ţ­­evilor, deoarece, la timpul lor, a­­gricultura va fi complect mecani­zată". (O propunere asemănătoare am primit şi de la tov. I. Odăţea­­nu, profesor la şcoala de 7 ani din comuna Saligny, raionul Med­gidia). NICOLAE BORDEIANU, elev In anul II A, şcoala de ucenici a uzi­nelor „Victoria“ din Colon­i „Pro­pun ca absolvenţii şcolilor profesio­nale de ucenici să poată urma cursurile serale ale învăţămîntului mediu de cultură generală chiar din primul an de producţie, In fe­lul acesta, neîntrerupind studiul un an de zile, s-ar realiza o legătură mai strînsă Intre teorie şi practică, s-ar menţine In continuar* contac­tul cu şcoala*. NICANOR COMERZAN, tehnician agronom, din comune Sidău, raio­nul Criş, regiunea Oradea s­i întru­nit in regiunea noastră nu există o staţiune experimentală agricolă, propun ca staţiunile din regiunile învecinate, cum e regiunea Timişoa­ra, de pildă, să facă observaţii şi pe terenurile agricole ale regiunii noastre. In felul acesta ni s-ar pu­tea comunica observaţii!« $i propu­nerile in privinţa folosirii diverselor soiuri de plante si metode agroteh­nica*. FOTIN TURTURICA, colectivist, comuna Risipiţi, raionul Pleniţe : „Avînd in vedere dezvoltarea con­tinuă a sericiculturii, propun să se studieze posibilitatea măririi şi mo­dernizării capacităţii filaturii de mătase din Lugoj pentru a face faţă producţiei din ce în ce mai mari de gogoşi de mătase“.

Next