Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)

1960-10-01 / nr. 4953

Nr. 4953 Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării P. Chineze însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R . Chineze la Bucure­şti, Van Lu-min, a oferit vineri seara un cocteil cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze Au luat parte tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş,­ Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, general de armată Leontin Sălă­­jan, Mihai Dalea, Alexandru Bir­­lădeanu, Anton Moisescu, Avram Bunaciu, membri ai C C. al P.M R., membri ai guvernului, conducă­tori ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, funcţionari su­periori din Ministerul Afacerilor Externe, ziarişti români şi cores­pondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P. Chineze, Van Lu-min, şi tovarăşul Chivu Stoica, preşe­dintele Consiliului de Miniştri­­al R.P. Române, au rostit toasturi. Cocteilul s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Cuvintul Însărcinatului cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Wan Lu-min Salutind cu căldură pe oaspeţii la cocteilul oferit cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a 11-a aniversare a proclamării R.P. Chineze, vorbitorul a spus : Sub conducerea justă a Parti­dului Comunist Chinez şi a tova­răşului Mao Tze-dun, ţinînd sus cele trei steaguri roşii — linia ge­nerală de construire­ a socialismu­lui, marele salt Înainte şi comuna populară — poporul chinez a obţi­nut marele salt Înainte continuu In economia naţională in anii 1958—1959, făcind astfel ca cons­trucţia socialistă a ţării noastre să păşească intr-o etapă nouă, etapa de dezvoltare Intr-un ritm înalt. Ritmul mediu de creştere anuală a producţiei globale industriale şi a­­gricole in cei doi ani a fost de 39,6 la sută. Incepînd din primăvara a­­cestui an — a arătat vorbitorul — mişcarea de masă in construcţia economică a R.P. Chineze a intrat intr-o nouă etapă — aceea a miş­cării de inovaţii tehnice, care des­chide un drum nou pentru dezvol­tarea ştiinţei şi tehnicii după principiul „mai mult, mai repede, mai bine şi mai economic“. In mersul nostru înainte, a spus el, vom întîmpina desigur unele greu­tăţi, dar poporul chinez are de­plina încredere că le va învinge şi va continua să meargă victorios Înainte. Transformările şi victoriile obţi­nute de poporul chinez — a arătat în continuare Van Lu-min — au fost obţinute în lumina liniei ge­nerale a partidului de construire a socialismului, ele dovedesc pe de­plin justeţea şi marea vitalitate a acestei linii care este linia îmbi­nării adevărului universal al mar­xismului cu practica concretă din China. Ajutorul popoarelor ţărilor so­cialiste şi sprijinul popoarelor ţâ­rilor întregii lumi — a spus vor­bitorul — constituie un factor im­portant pentru victoriile obţinute in construcţia socialistă din ţara noastră. Dezvoltarea construcţiei socialiste din ţara noastră întă­reşte forţele lagărului socialist, întăreşte forţele popoarelor opri­mate din întreaga lume în lupta pentru eliberarea socială şi naţio­nală, întăreşte forţele popoarelor întregii lumi în lupta pentru apă­rarea păcii. Fiecare din succesele noastre se bucură de încurajare din partea popoarelor ţărilor so­cialiste şi a popoarelor ţărilor în­tregii lumi. Profitînd de acest pri­lej, vreau să exprim mulţumiri cor­diale poporului român şi popoare­lor celorlalte ţări socialiste pentru ajutorul şi sprijinul pe care le-au acordat poporului nostru. Poporul chinez — a spus Wan I.,u-min — a dus şi duce o luptă consecventă şi dîrză împotriva a­­gresiunii imperialiştilor americani, pentru apărarea păcii în lumea în­treagă, nutreşte o simpatie adîncă faţă de mişcarea naţional-demo­­cratică din Asia, Africa şi America Latină şi sprijină cu toate forţele această mişcare. Guvernul chinez a dus şi­­ duce întotdeauna o politică externă de pace, se pronunţă pentru coexistenţa paş­nică dintre ţările cu sisteme so­ciale diferite, depunînd pen­tru aceasta eforturi sincere şi neobosite. Subliniind că guver­nul R. P. Chineze a fost unul din iniţiatorii celor cinci principii ale coexistenţei paşnice, vorbitorul a amintit acordurile şi tratatele de prietenie încheiate de China cu Uniunea Birmană, Nepal, Afganis­tan, Guineea. China, a spus el, do­reşte nu numai să trăiască în pace şi prietenie cu toate ţările vecine. Ea doreşte totodată ca pacea în Asia şi în întreaga lume să fie asi­gurată. In acest scop, guvernul chinez a sprijinit şi sprijină întot­deauna iniţiativele şi acţiunile U­­niunii Sovietice cu privire la de­zarmare, la interzicerea armelor nucleare şi alte iniţiative şi acţi­uni ale Uniunii Sovietice menite să contribuie la slăbirea încordării internaţionale. Guvernul chinez a propus în repetate rînduri înche­ierea de către ţările asiatice şi din zona Pacificului, inclusiv S.U.A., a unui pact al păcii, de neagresiune reciprocă şi de transformare a a­­cestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Poporul chinez, a spus el, este ferm convins că pa­cea lumii va fi obţinută numai dacă popoarele din toate ţările îşi vor păstra vigilenţa şi vor duce o luptă perseverentă. Poporul chinez, a spus Wan Lu­­min, a preţuit şi preţuieşte din­­totdeauna prietenia şi unitatea ca poporul român, cu popoarele celor­lalte ţări ale lagărului socialist. Tovarăşul Mao Tze-dun a spus: „întărirea unităţii cu toate ţările socialiste este orientarea noastră de bază, în ea rezidă interesele noastre fundamentale“. Poporul chinez se călăuzeşte în­totdeauna după această Indicaţie a tovarăşului Mao Tze-dun şi luptă pentru întărirea necontenită a prieteniei dintre poporul chinez şi poporul român, pentru întărirea şi dezvoltarea marii unităţi a lagă­rului socialist. Marea unitate a popoarelor ţărilor lagărului socia­list, care are ca temelie marxism- feninismul, nu poate fi zdrunci­nată de nici o forţă. Această uni­tate este veşnică, indestructibilă. Sîntem ferm convinşi că întărirea şi dezvoltarea pe zi ce trece a prieteniei frăţeşti şi a relaţiilor de intr-ajutorare şi de colaborare dintre poporul chinez şi poporul român vor contribui în mod sigur la înflorirea operei de construire a socialismului în ţările noastre şi la întărirea forţelor lagărului so­cialist, în frunte cu Uniunea So­vietică. In încheiere, Însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al R.P. Chineze a toastat pentru prietenia frăţea­scă, de nezdruncinat, dintre po­porul chinez şi poporul român, pentru marea unitate a ţărilor la­gărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace în lumea întreagă, pentru sănătatea tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer și a tuturor tovarășilor din conducerea Partidului Munci­toresc Romín și a guvernului R.P. Romíne, pentru sănătatea tuturor oaspeților. Deschiderea Expoziţiei de pictură a oamenilor muncii din R. P. Chineză Vineri la amiază a avut loc în sala „Nicolae Cristea“ din Capi­tală deschiderea Expoziţiei de pic­tură a oamenilor muncii din R P. Chineză, organizată de Ministerul învăţământului şi Culturii. Au­ luat parte reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Uniunii artiştilor plastici, oameni de cultură şi artă. Au fost de faţă Van Lu-min, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expo­ziţiei a fost rostit de pictorul Spiru Chintilă, preşedintele Fondului plastic. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde lucrări create in cele mai diferite tehnici tradiţio­nale de pictori amatori din R.­ P. Chineză, muncitori, ţărani, soldaţi, ofiţeri şi funcţionari­. (Agerpres) SCR1T­KI­A Cuvîntul tovarăşului Chivu Stoica Arătînd că poporul chinez săr­bătoreşte in aceste zile împlinirea a 11 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Chineze, tovarăşul Chivu Stoica a transmis cu acest prilej din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Consiliului de Miniştri, a Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, precum şi din partea între­gului popor român un salut fră­ţesc şi calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, preşedintelui Republicii Populare Chineze, Consiliului de Stat, Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Popu­lari şi poporului chinez. In continuare tovarăşul Chiva Stoica a spus : Prin munca sa neobosită, des­făşurată sub conducerea Partidu­lui Comunist Chinez, cu sprijinul frăţesc, internaţionalist al Uniunii Sovietice şi în colaborare cu cele­lalte ţări socialiste, harnicul popor chinez a înfăptuit profunde trans­formări revoluţionare in toate do­meniile vieţii sociale şi a obţinut succese de seamă In construirea socialismului. Poporul român se bucură din toată inima de aceste succese. In decursul anilor, Intre Repu­blica Populară Romină şi Repu­blica Populară Chineză s-au sta­tornicit şi dezvoltat relaţii de prie­tenie şi intr-ajutorare frăţească, îmi exprim convingerea că aceste relaţii, bazate pe principiile de ne­biruit ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta şi mai mult in inte­resul operei de construcţie socia­listă din ţările noastre, al întăririi unităţii şi forţei puternicului lagăr socialist, în interesul cauzei socia­lismului şi păcii în lumea întreagă. In prezent atenţia şi eforturile popoarelor lumii sunt concentrate spre menţinerea şi consolidarea păcii — sarcina principală a zile­lor noastre. Poporul român, alături de popoarele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări ale lagărului so­cialist, de toate forţele iubitoare de pace, sporindu-şi vigilenţa faţă de uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste, militează cu hotărîre pentru Înfăptuirea dezarmării ge­nerale şi totale, pentru statorni­cirea relaţiilor dintre state pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Exprimînd voinţa de pace a în­tregului nostru popor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, in cu­vântarea rostită la actuala Se­siune a Adunării Generale a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, s-a pronunţat cu fermitate pentru Înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru abolirea ruşino­sului sistem colonialist, pentru dezvoltarea colaborării Internaţio­nale In Interesul păcii şi securită­ţii generale. Ţara noastră sprijină In Întregime iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice, propunerile făcute de către şeful guvernului sovietic, tovarăşul N. S. Hruşciov, la Organizaţia Naţiunilor Unite, care corespund Intereselor întregii ome­niri. Subliniind importanţa Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, care pentru a-şi îndeplini misiunea ei istorică, trebuie să devină o orga­nizaţie cu adevărat universală, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a cerut recunoaşterea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze de a fi reprezentată in această organizaţie internaţională. Tovarăşi, Cu prilejul sărbătorii de as­tăzi, urăm poporului chinez noi succese în lupta pentru construi­rea socialismului, pentru Înflorirea şi prosperitatea Republicii Popu­lare Chineze. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a ridicat un toast in sănă­tatea tovarăşului Mao Tze-dun, preşedintele Partidului Comunist Chinez, a tovarăşului Lin Şao-ţi, preşedintele Republicii Populare Chineze, a tovarăşului Ciu De, preşedintele Comitetului Perma­nent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, a to­varăşului Ciu En-tai, premierul Consiliului de Stat ; pentru prie­tenia între poporul român şi po­porul chinez; pentru întărirea con­tinuă a unităţii de nezdruncinat a marelui lagăr al socialismului ; pentru triumful cauzei păcii în întreaga lume. Seară artistică Cu prilejul celei de-a 11-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, vineri a avut loc o seară artistică, organizată de Comitetul sindical al Direcţiei P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti în sala de festivităţi a Palatului Poştelor. Au fost de faţă membri ai am­basadei R. P. Chineze la Bucureşti. Vorbind despre acest eveniment istoric, tov. Titus Georgescu, pre­şedintele comitetului sindical, a transmis cele mai sincere felici­tări şi urări de noi succese în lup­ta pentru construirea socialismu­lui, lucrătorilor din instituţiile poştale, telegrafice şi telefonice din Pekin, precum şi tuturor oa­menilor muncii din R. P. Chineză. Ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri al Sfatului popular al Ca­pitalei a prezentat apoi un pro­gram artistic alcătuit din cîntece şi dansuri. Programul a cuprins şi cîntece chinezeşti. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului CEN­­ ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 11-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit dumneavoastră și întregului po­por chinez cele mai calde felici­tări și vă urez noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. AVRAM BUNACIU ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române MAREA SARE A POPORULUI CHINEZ1 Poporul chinez Intîmpină cu remarcabile succese in opera de construcţie socialistă împli­nirea a­ 11 ani de la întemeierea Republicii Populare Chineze. Instaurarea puterii populare a încununat glo­rios lupta îndelungată și dîrză a poporului chi­nez, dusă sub conducerea partidului comunist, după exemplul insufleţitor al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, împotriva imperialismu­lui, feudalismului şi capitalului birocratic. Eveni­ment de importanţă istorică, constituirea R. P. Chineze a exercitat o profundă influienţă asupra raportului de forţe pe arena internaţională în favoarea forţelor socialismului. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit îndeaproape, cu dragoste şi profundă solidaritate, eroica luptă revoluţionară a poporului chinez, ca şi victoriile obţinute de acesta în opera de cons­truire a socialismului Instaurarea orinduirii democrat-populare în China a descătuşat forţele creatoare ale harni­cului ei popor, deschizîndu-i cele mai largi ori­zonturi pentru dezvoltarea şi propăşirea lui. Constituirea R­P Chineze, dezvoltarea ei pe ca­lea socialismului a schimbat profund aspectul Chinei In cei 11 ani de existenţă a Chinei popu­lare, poporul chinez a realizat adinei transfor­mări economico-sociale, a înfăptuit in linii mari reconstrucţia economiei naţionale, a realizat re­forma agrară. Păşind la construirea bazelor so­cialismului, el a îndeplinit înainte de termen principalii indici ai primului şi ai celui de-al doilea plan cincinal. Pe calea înfăptuirii operei de industrializare socialistă, forţele de producţie ale Chinei populare se dezvolta tot mai mult. Au fost construite numeroase fabrici şi uzine ; provincii înapoiate au fost ridicate la viaţă nouă. A fost realizată şi transformarea socialistă a agriculturii. Pe baza dezvoltării economice s-a ridicat şi nivelul de trai material şi cultural al poporului. Aceste realizări ale poporului chinez obţinute In construcţia socialistă sînt indisolubil legate de avantajele relaţiilor de colaborare şi intr-ajutorare tovărăşeasca statornicite în ca­drul lagărului socialist, şi în primul rînd de uriaşul ajutor dezinteresat pe care marea Uniune Sovietică îl acordă, în spiritul interna­ţionalismului leninist, ţărilor socialiste. Popoarele român şi chinez au dezvoltat de la an la an relaţiile şi legăturile multilaterale re­ciproce. Prietenia şi alianţa indestructibilă din­tre ţările socialiste, frăţeşti, puternica unitate şi coeziune a lagărului socialist constituie condi­ţia esenţială a apărării independenţei şi construi­rii cu succes a noii orînduiri în fiecare ţară so­cialistă. Popoarele lumii acordă o înaltă preţuire activi­tăţii neobosite a ţărilor lagărului socialist pen­tru îmbunătăţirea climatului internaţional, efor­turilor lor neîntrerupte pentru dezvoltarea cola­borării internaţionale, luptei lor perseverente pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice, formulate de Lenin. Poporul român,­­ alături de popoarele celorlalte ţări socialiste, de forţele progresiste de pretutindeni, sprijină cu toată hotărîrea drepturile Chinei populare la O­N­U,­­ a căror recunoaştere este impusă de înseşi reali­tăţile şi cerinţele vieţii internaţionale. „Lipsirea O­N­U, de aportul uneia dintre marile puteri, Republica Populară Chineză, împiedicarea siste­matică a marelui popor chinez de a-şi ocupa locul legitim la O.N.U. — a spus tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la actuala sesiune a Adunării Generale a O­N U — consti­tuie una din cele mai grave lovituri date presti­giului acestei organizaţii şi eficacităţii ei în în­deplinirea sarcinilor trasate de Cartă“. La marea sărbătoare de astăzi a poporului chinez participă oamenii muncii din toate ţări­le socialiste, întreaga omenire progresistă. Po­porul român urează poporului chinez să obţină tot mai multe succese în opera de construire a socialismului, în lupta pentru cauza scumpă a tuturor popoarelor apărarea păcii în lume. Sprijin hotărât politicii de pace a statului nostru Aspect de la adunarea care a avut loc ieri la uzinele „Semänä­toarea", 11 (Fote­­ Gh. Vinţilă) In numele muncii paşnice Se file prea bine că zgomotul răz­boaielor de nu are In el nimic melodic». E un ţăcănit trepidant In ritmul tufelor de turaţii pe minut. To­tuşi, ieri, cînd sala mare a clubului uzinelor „7 Noiembrie“ s-a umplut cu sute de textiliste, părea că a pătruns aici, laolaltă cu ele, un cîntec. Un cîn­­tec de muncă. Un cîntec de pace. Ecaterina Patru e muncitoare la preparaţie fluiere. O femeie obişnuită, de statură obişnuită, cu părul strîns intr-o basma obişnuită. Una dintre sute. Cînd e emoţionată, vorbeşte re­pede şi se roşeşte ca o fetiţă, înainte de începerea adunării, am găsit-o stînd de vorbă cu citeva muncitoare. — Mă ştiţi că multă şcoală n-am şi-mi vine cam greu să citesc de-a fir a păr ziarele. Dar de cînd a început sesiunea asta la O. N. U. cum vine dimineaţa primul lucru caut ziarul. Simte inima mea de mamă că acolo se discută şi despre viaţa celor trei copii ai mei. Cînd am citit discursul tovarăşului Gheorghiu-Dej, mi-am zis : Nimeni n-ar fi putut spune mai bine ce gîndesc eu şi ce gîndesc toate mamele de la noi — o lume fără arme şi fără războaie, o lume în care mamele să nu se mai teamă pentru viaţa copiilor lor. Vrem să ne creştem copiii în linişte şi pace. De aceea sîntem cu toată inima ală­turi de delegaţia noastră la O.N.U. lat-o la tribună pe muncitoarea Maria Dumitru. Glasul ei răsună calm, cuvintele ei respiră hotărîre :­­ Vedem cum la sesiunea O.N.U. domnii politicieni din Occident vor să apară în vorbe ca iubitori de pace ne­voie mare. Dar faptele lor arată că numai la pace nu le e gîndul. Doar orice om cu judecată înţelege că exis­tă o singură cale spre pace trainică la planul de dezarmare propus de to­varăşul Hruşciov. In numele nostru, in numele a tot ce gîndim şi simţim, a sprijinit tovarăşul Gheorghiu-Dej pro­punerile sovietice de dezarmare pen­tru ca toţi oamenii de pe pâmînt să trăiască în pace. ...Pe Aneta Danciu sunt aproape si­gur c o cunoaşteţi. Nu se poate să n-o cunoaşteţi. N-aţi citit oare în ziare, nu le-aţi auzit la radio, nu le-aţi văzut la televizor pe cele „şapte fete cucuiete“, faimoasa brigadă artistică de agitaţie de la uzinele „7 Noiembrie" ? Ei bine, una dintre cele şapte fete, veşnic cu o glumă ascuţită pe buze, este Aneta Danciu. E drăguţă, are ochi verzi şi iubeşte poezia. Anul acesta a intrat la liceul seral şi învaţă cu pasiune. Din privire, din scris, din întreaga ei în­făţişare se desprinde o mare sete de viaţă, de bucurie. Această sete am găsit-o şi în cuvintele ei .­­ Pe noi, tinerii din ţara noastră, partidul ne creşte ca un părinte iubi­tor, in spiritul dragostei de pace şi muncă constructivă, in spiritul frăţiei între popoare. Dar sunt ţări, în Apus, unde tinerilor li se viră în suflet veni­nul urii, al poftelor războinice. Socot că bine a făcut tovarăşul Gheorghiu- Dej prezentînd de la tribuna O.N.U­ pro­punerea de a se lua măsuri pentru promovarea in rîndurile tineretului a ideilor păcii şi prieteniei intre po­poare. Sprijin din suflet această pro­punere şi socotesc că o să aibă un mare răsunet in Inimile tuturor oame­nilor de bună credinţă». Frezorul Gheorghe Ghiţa lucrează de mulţi ani In fabrică. Aici şi-a făcut ucenicia, pe vremea cînd nu fosta fa­brică „Dîmboviţa“ a capitalistului Ca­­sazian domnea legea exploatării, legea foamei şi carcerei. El vorbeşte cu căl­dură, cu un sentiment de solidaritate frăţească, despre propunerea delega­ţiei sovietice, sprijinită de delegaţia română şi multe alte delegaţii, de a se lichida definitiv ruşinoasele rin­­duieli colonialiste . — Unii fac zarvă est­e ziua de mare că reprezintă, chipurile, „lumea libe­ră“ şi in acelaşi timp se fac foc şi pară numai cînd aud vorbindu-se de eliberarea popoarelor din colonii. Ce fel de „lume liberă" o mai fi şi aia care sileşte popoare întregi să îndure jugul colonial ? Să mai existe încă in secolul nostru robi în colonii, oameni cărora li se răpeşte orice drept şi li se calcă in picioare însăşi demnitatea omenească — acest lucru nu poate fi admis de nimeni care se consideră om. Hotărîrea textiliştilor de la „7 No­iembrie“ de a sprijini prin eforturile lor in muncă activitatea delegaţiei noastre la O.N.U. şi a găsit expresia în moţiunea adoptată la sfirşitul adu­nării. ...Clubul uzinelor „7 Noiembrie“ e departe de sălile in care războaiele de ţesut ţăcănesc trepidant. Totuşi ieri in sala clubului ritmul lor febril suna ca un cîntec — un cîntec de luptă pen­tru pace, pentru muncă paşnică. V. BIRLADEANU Şi penelul e o „armă a păcii“ Schiţe în tuş, cărbune şi acuarelă. Chipuri din Dobrogea colectivizată, peisaj industrial reşiţean, vaste con­strucţii petrochimice din Valea Trotu­­şului. Iar între schiţe, scurte impresii ale unor călătorii de documentare. „Şantier“ — aşa se intitulează un mare panou din piiză, inmănunchind toate aceste imagini, aflat lîngă sala de şe­dinţe a Uniunii artiştilor plastici. Există o firească legătură intre stră­dania creatoare a pictorilor şi sculp­torilor de a reda imagini ale luptei paşnice a poporului nostru şi senti­mentele lor de caldă adeziune la me­sajul de pace rostit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej de la tribuna sesiunii O.N.U. Aseară au vorbit, la adunarea ar­tiştilor plastici, reprezentanţi ai cîtorva generaţii­­ de la artistul poporului Constantin Barasche­la Ion Deac-Bistri­­ţa, student al Institutului de Arte Plas­tice „N. Grigorescu“. „Vom face totul ca operele noastre să slu­jească măreţului ideal : Pacea“ - a spus maestrul emerit al artei Ion Iri­­mescu. Tocmai de aceea, maeştri şi invăţă­­cei, al căror talent slujeşte orînduirea in care bunul cel mai de preţ e pacea, cu vestejit manevrele imperialiştilor - autorii celor mai sumbre tablouri aie epocii : cursa înarmărilor şi colonia­lismul. In schimb, cit de luminoasă e pri­veliştea pe care o deschid omenirii propunerile făcute de N. S. Hruşciov cu privire la dezarmarea generală şi completă, abolirea rînduielilor colonia­liste ! — Iată sentimentul căruia i-au dat glas artişti preţuiţi ca Alexandru Ciucurencu, Vasile Kazar, Ştefan Szeni. Sentiment exprimat şi în moţiunea a­­dresată de artiştii plastici delegaţiei noastre la sesiunea O.N.U. : „Dorim ca penelul nostru să înfăţişeze de azi înainte numai bucuria de a trăi şi a munci sub soarele strălucitor al păcii şi libertăţii“. ...Penelul fiind şi el o „armă a pă­cii“. VICTOR VÎNTU Semnarea documentelor privind schimburile de mărfuri între R. P. Romină şi ţările Benelux Vineri, 30 septembrie a c., a avut loc la Ministerul Comerţului sem­narea documentelor parafate la 9 septembrie ac. privind schimburi­le de mărfuri între Republica Populară­­Romînă şi ţările Bene­lux, cît şi problemele financiare în suspensie. Din partea română a semnat Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului, din partea Uniunii economice belgo - luxemburgheze, Marcel de Vrieger, ministrul Bel­giei la Bucureşti, şi din partea Olandei W. W. Cohen Stuart, în­sărcinatul cu afaceri al Olandei în R. P. Romînă. ­000- „Avem convingerea că vom putea spori schimburile dintre ţările noastre“ Declaraţiile unor oameni de afaceri olandezi In încheierea vizitei de citeva zile pe care au făcut-o in ţara noastră, oamenii de afaceri olan­dezi dr Ph H. Noordwal, directo­rul Federaţiei industriilor olande­ze, ing M.H Damme, director al concernului „Werkspoor“, şi P. C Schell, reprezentantul pentru Eu­ropa de est al concernului „Werk­spoor“, au avut o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Referindu-se la scopul vizitei in ţara noastră, dl. dr. Ph. H Noord­wal a arătat că aceasta se dato­­reşte dorinţei de a studia posibili­tăţile ce există in vederea lărgirii schimburilor intre cele două ţări Am vizitat uzine şi rafinării, a spus d-sa Prima impresie este că muncitorii lucrează foarte bine. A doua impresie se referă în mod special la ultima întreprindere pe care am vizitat-o — uzinele „23 August“. Maşinile cu care se lu­crează sunt moderne. Sîntem foar­te mulţumiţi că ne găsim aici şi avem convingerea că un schimb de păreri va putea să contribuie la o sporire a schimburilor dintre ţările noastre Sunt directorul celei mai mari uzine mecanice din Olanda,­­ a spus ing M. H. Damme. In urma vizitei făcute la una din cele mai importante întreprinderi ale ţării dv. uzinele „23 August“, am ră­mas impresionat de propria dv. activitate. Plecăm cu sentimentul că am avut discuţii importante pentru comerţul între ţările noa­stre. Am mai fost în Romînia — a declarat P. C. Schell. In legătură cu acest acord cred că este foarte util de a avea o întrevedere cu toate grupurile interesate pentru a se realiza o continuitate a schim­burilor. (Agerpres). pan. 3 La atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie" — Iaşi Sute de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari de la Atelierele de reparat ma­terial rulant „Ilie Pintilie* din Iaşi­ul-au exprimat, în cadrul unei însufleţite a­­dunări, deplina aprobare faţă de cuvîn­­tarea rostită de tovarăşul Gh. Gheor­ghiu-Dej la sesiunea O.N.U. După expunerea făcută de tov. Du­mitru Leonte, preşedintele Comitetului sindical regional Iaşi, cu­ privire la des­făşurarea lucrărilor sesiunii O.N.U., la programul de întărire a păcii trasat in cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov, şi la ideile fundamentale ale cuvintării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, au luat cuvîntul ajustorul Gh. Bobotă, Ing. Va­sile Lupuşor, tehnicianul Ion Aldea, cazangiul Nicolae Marinescu, care şi-au exprimat hotărîrea de a sprijîni activitatea delegaţiei romine la O.N.U. prin noi realizări in muncă, la înche­ierea adunării a fost adoptat textul unei moțiuni. Sesiunea Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru cercetarea şi rezolvarea problemelor de frontieră BELGRAD 30 (Agerpres). — Intre 26 și 29 septembrie 1960 a avut loc la Belgrad sesiunea anuală ordinară a Comisiei Mixte romîno-iugoslave pentru cercetarea şi rezolvarea pro­blemelor de frontieră. Sesiunea s-a desfășurat într-o at­­­mosferă de deplină înțelegere şi prietenie. INFORMAŢII • La Invitaţia Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, joi a sosit în ţară o delegaţie a Uniunii Ziariştilor din U.R.S . condusă de tov. V. I. Poliakov, redactor şef al ziarului „Selskaia Jizn“. Din delegaţie fac parte ziariştii F. F. Makarov, B. T. Krasnikov, N. U. Diaşi. Delegaţia ziariştilor sovietici s-a întîlnit la sediul Uniunii Ziarişti­lor, cu reprezentanţi ai conducerii Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. In timpul şederii lor în ţară, ziariştii sovietici vor vizita instituţii, întreprin­deri şi unităţi socialiste din agricul­tură, precum şi redacţii ale ziarelor noastre şi se vor întîlni cu lucrători din presa centrală şi regională. • Comisia tehnico-artistică de jucă­rii din Ministerul învăţămîntului şi Culturii anunţă că termenul de pre­dare a modelelor pentru concursul da jocuri şi jucării s-a prelungit pină la 15 octombrie inclusiv. (Agerpres)

Next