Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)
1960-10-01 / nr. 4953
Nr. 4953 Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării P. Chineze însărcinatul cu afaceri ad-interim al R . Chineze la Bucureşti, Van Lu-min, a oferit vineri seara un cocteil cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Au luat parte tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, general de armată Leontin Sălăjan, Mihai Dalea, Alexandru Birlădeanu, Anton Moisescu, Avram Bunaciu, membri ai C C. al P.M R., membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Van Lu-min, şi tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştrial R.P. Române, au rostit toasturi. Cocteilul s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Cuvintul Însărcinatului cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Wan Lu-min Salutind cu căldură pe oaspeţii la cocteilul oferit cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a 11-a aniversare a proclamării R.P. Chineze, vorbitorul a spus : Sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, ţinînd sus cele trei steaguri roşii — linia generală de construire a socialismului, marele salt Înainte şi comuna populară — poporul chinez a obţinut marele salt Înainte continuu In economia naţională in anii 1958—1959, făcind astfel ca construcţia socialistă a ţării noastre să păşească intr-o etapă nouă, etapa de dezvoltare Intr-un ritm înalt. Ritmul mediu de creştere anuală a producţiei globale industriale şi agricole in cei doi ani a fost de 39,6 la sută. Incepînd din primăvara acestui an — a arătat vorbitorul — mişcarea de masă in construcţia economică a R.P. Chineze a intrat intr-o nouă etapă — aceea a mişcării de inovaţii tehnice, care deschide un drum nou pentru dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii după principiul „mai mult, mai repede, mai bine şi mai economic“. In mersul nostru înainte, a spus el, vom întîmpina desigur unele greutăţi, dar poporul chinez are deplina încredere că le va învinge şi va continua să meargă victorios Înainte. Transformările şi victoriile obţinute de poporul chinez — a arătat în continuare Van Lu-min — au fost obţinute în lumina liniei generale a partidului de construire a socialismului, ele dovedesc pe deplin justeţea şi marea vitalitate a acestei linii care este linia îmbinării adevărului universal al marxismului cu practica concretă din China. Ajutorul popoarelor ţărilor socialiste şi sprijinul popoarelor ţârilor întregii lumi — a spus vorbitorul — constituie un factor important pentru victoriile obţinute in construcţia socialistă din ţara noastră. Dezvoltarea construcţiei socialiste din ţara noastră întăreşte forţele lagărului socialist, întăreşte forţele popoarelor oprimate din întreaga lume în lupta pentru eliberarea socială şi naţională, întăreşte forţele popoarelor întregii lumi în lupta pentru apărarea păcii. Fiecare din succesele noastre se bucură de încurajare din partea popoarelor ţărilor socialiste şi a popoarelor ţărilor întregii lumi. Profitînd de acest prilej, vreau să exprim mulţumiri cordiale poporului român şi popoarelor celorlalte ţări socialiste pentru ajutorul şi sprijinul pe care le-au acordat poporului nostru. Poporul chinez — a spus Wan I.,u-min — a dus şi duce o luptă consecventă şi dîrză împotriva agresiunii imperialiştilor americani, pentru apărarea păcii în lumea întreagă, nutreşte o simpatie adîncă faţă de mişcarea naţional-democratică din Asia, Africa şi America Latină şi sprijină cu toate forţele această mişcare. Guvernul chinez a dus şi duce întotdeauna o politică externă de pace, se pronunţă pentru coexistenţa paşnică dintre ţările cu sisteme sociale diferite, depunînd pentru aceasta eforturi sincere şi neobosite. Subliniind că guvernul R. P. Chineze a fost unul din iniţiatorii celor cinci principii ale coexistenţei paşnice, vorbitorul a amintit acordurile şi tratatele de prietenie încheiate de China cu Uniunea Birmană, Nepal, Afganistan, Guineea. China, a spus el, doreşte nu numai să trăiască în pace şi prietenie cu toate ţările vecine. Ea doreşte totodată ca pacea în Asia şi în întreaga lume să fie asigurată. In acest scop, guvernul chinez a sprijinit şi sprijină întotdeauna iniţiativele şi acţiunile Uniunii Sovietice cu privire la dezarmare, la interzicerea armelor nucleare şi alte iniţiative şi acţiuni ale Uniunii Sovietice menite să contribuie la slăbirea încordării internaţionale. Guvernul chinez a propus în repetate rînduri încheierea de către ţările asiatice şi din zona Pacificului, inclusiv S.U.A., a unui pact al păcii, de neagresiune reciprocă şi de transformare a acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Poporul chinez, a spus el, este ferm convins că pacea lumii va fi obţinută numai dacă popoarele din toate ţările îşi vor păstra vigilenţa şi vor duce o luptă perseverentă. Poporul chinez, a spus Wan Lumin, a preţuit şi preţuieşte dintotdeauna prietenia şi unitatea ca poporul român, cu popoarele celorlalte ţări ale lagărului socialist. Tovarăşul Mao Tze-dun a spus: „întărirea unităţii cu toate ţările socialiste este orientarea noastră de bază, în ea rezidă interesele noastre fundamentale“. Poporul chinez se călăuzeşte întotdeauna după această Indicaţie a tovarăşului Mao Tze-dun şi luptă pentru întărirea necontenită a prieteniei dintre poporul chinez şi poporul român, pentru întărirea şi dezvoltarea marii unităţi a lagărului socialist. Marea unitate a popoarelor ţărilor lagărului socialist, care are ca temelie marxism- feninismul, nu poate fi zdruncinată de nici o forţă. Această unitate este veşnică, indestructibilă. Sîntem ferm convinşi că întărirea şi dezvoltarea pe zi ce trece a prieteniei frăţeşti şi a relaţiilor de intr-ajutorare şi de colaborare dintre poporul chinez şi poporul român vor contribui în mod sigur la înflorirea operei de construire a socialismului în ţările noastre şi la întărirea forţelor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. In încheiere, Însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze a toastat pentru prietenia frăţească, de nezdruncinat, dintre poporul chinez şi poporul român, pentru marea unitate a ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace în lumea întreagă, pentru sănătatea tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer și a tuturor tovarășilor din conducerea Partidului Muncitoresc Romín și a guvernului R.P. Romíne, pentru sănătatea tuturor oaspeților. Deschiderea Expoziţiei de pictură a oamenilor muncii din R. P. Chineză Vineri la amiază a avut loc în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală deschiderea Expoziţiei de pictură a oamenilor muncii din R P. Chineză, organizată de Ministerul învăţământului şi Culturii. Au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Uniunii artiştilor plastici, oameni de cultură şi artă. Au fost de faţă Van Lu-min, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de pictorul Spiru Chintilă, preşedintele Fondului plastic. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde lucrări create in cele mai diferite tehnici tradiţionale de pictori amatori din R. P. Chineză, muncitori, ţărani, soldaţi, ofiţeri şi funcţionari. (Agerpres) SCR1TKIA Cuvîntul tovarăşului Chivu Stoica Arătînd că poporul chinez sărbătoreşte in aceste zile împlinirea a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, tovarăşul Chivu Stoica a transmis cu acest prilej din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, precum şi din partea întregului popor român un salut frăţesc şi calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, preşedintelui Republicii Populare Chineze, Consiliului de Stat, Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari şi poporului chinez. In continuare tovarăşul Chiva Stoica a spus : Prin munca sa neobosită, desfăşurată sub conducerea Partidului Comunist Chinez, cu sprijinul frăţesc, internaţionalist al Uniunii Sovietice şi în colaborare cu celelalte ţări socialiste, harnicul popor chinez a înfăptuit profunde transformări revoluţionare in toate domeniile vieţii sociale şi a obţinut succese de seamă In construirea socialismului. Poporul român se bucură din toată inima de aceste succese. In decursul anilor, Intre Republica Populară Romină şi Republica Populară Chineză s-au statornicit şi dezvoltat relaţii de prietenie şi intr-ajutorare frăţească, îmi exprim convingerea că aceste relaţii, bazate pe principiile de nebiruit ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, se vor dezvolta şi mai mult in interesul operei de construcţie socialistă din ţările noastre, al întăririi unităţii şi forţei puternicului lagăr socialist, în interesul cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. In prezent atenţia şi eforturile popoarelor lumii sunt concentrate spre menţinerea şi consolidarea păcii — sarcina principală a zilelor noastre. Poporul român, alături de popoarele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări ale lagărului socialist, de toate forţele iubitoare de pace, sporindu-şi vigilenţa faţă de uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste, militează cu hotărîre pentru Înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru statornicirea relaţiilor dintre state pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Exprimînd voinţa de pace a întregului nostru popor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, in cuvântarea rostită la actuala Sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a pronunţat cu fermitate pentru Înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru abolirea ruşinosului sistem colonialist, pentru dezvoltarea colaborării Internaţionale In Interesul păcii şi securităţii generale. Ţara noastră sprijină In Întregime iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice, propunerile făcute de către şeful guvernului sovietic, tovarăşul N. S. Hruşciov, la Organizaţia Naţiunilor Unite, care corespund Intereselor întregii omeniri. Subliniind importanţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pentru a-şi îndeplini misiunea ei istorică, trebuie să devină o organizaţie cu adevărat universală, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a cerut recunoaşterea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze de a fi reprezentată in această organizaţie internaţională. Tovarăşi, Cu prilejul sărbătorii de astăzi, urăm poporului chinez noi succese în lupta pentru construirea socialismului, pentru Înflorirea şi prosperitatea Republicii Populare Chineze. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a ridicat un toast in sănătatea tovarăşului Mao Tze-dun, preşedintele Partidului Comunist Chinez, a tovarăşului Lin Şao-ţi, preşedintele Republicii Populare Chineze, a tovarăşului Ciu De, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, a tovarăşului Ciu En-tai, premierul Consiliului de Stat ; pentru prietenia între poporul român şi poporul chinez; pentru întărirea continuă a unităţii de nezdruncinat a marelui lagăr al socialismului ; pentru triumful cauzei păcii în întreaga lume. Seară artistică Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vineri a avut loc o seară artistică, organizată de Comitetul sindical al Direcţiei P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti în sala de festivităţi a Palatului Poştelor. Au fost de faţă membri ai ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Vorbind despre acest eveniment istoric, tov. Titus Georgescu, preşedintele comitetului sindical, a transmis cele mai sincere felicitări şi urări de noi succese în lupta pentru construirea socialismului, lucrătorilor din instituţiile poştale, telegrafice şi telefonice din Pekin, precum şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Chineză. Ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri al Sfatului popular al Capitalei a prezentat apoi un program artistic alcătuit din cîntece şi dansuri. Programul a cuprins şi cîntece chinezeşti. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului CEN ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit dumneavoastră și întregului popor chinez cele mai calde felicitări și vă urez noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. AVRAM BUNACIU ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române MAREA SARE A POPORULUI CHINEZ1 Poporul chinez Intîmpină cu remarcabile succese in opera de construcţie socialistă împlinirea a 11 ani de la întemeierea Republicii Populare Chineze. Instaurarea puterii populare a încununat glorios lupta îndelungată și dîrză a poporului chinez, dusă sub conducerea partidului comunist, după exemplul insufleţitor al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalului birocratic. Eveniment de importanţă istorică, constituirea R. P. Chineze a exercitat o profundă influienţă asupra raportului de forţe pe arena internaţională în favoarea forţelor socialismului. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit îndeaproape, cu dragoste şi profundă solidaritate, eroica luptă revoluţionară a poporului chinez, ca şi victoriile obţinute de acesta în opera de construire a socialismului Instaurarea orinduirii democrat-populare în China a descătuşat forţele creatoare ale harnicului ei popor, deschizîndu-i cele mai largi orizonturi pentru dezvoltarea şi propăşirea lui. Constituirea RP Chineze, dezvoltarea ei pe calea socialismului a schimbat profund aspectul Chinei In cei 11 ani de existenţă a Chinei populare, poporul chinez a realizat adinei transformări economico-sociale, a înfăptuit in linii mari reconstrucţia economiei naţionale, a realizat reforma agrară. Păşind la construirea bazelor socialismului, el a îndeplinit înainte de termen principalii indici ai primului şi ai celui de-al doilea plan cincinal. Pe calea înfăptuirii operei de industrializare socialistă, forţele de producţie ale Chinei populare se dezvolta tot mai mult. Au fost construite numeroase fabrici şi uzine ; provincii înapoiate au fost ridicate la viaţă nouă. A fost realizată şi transformarea socialistă a agriculturii. Pe baza dezvoltării economice s-a ridicat şi nivelul de trai material şi cultural al poporului. Aceste realizări ale poporului chinez obţinute In construcţia socialistă sînt indisolubil legate de avantajele relaţiilor de colaborare şi intr-ajutorare tovărăşeasca statornicite în cadrul lagărului socialist, şi în primul rînd de uriaşul ajutor dezinteresat pe care marea Uniune Sovietică îl acordă, în spiritul internaţionalismului leninist, ţărilor socialiste. Popoarele român şi chinez au dezvoltat de la an la an relaţiile şi legăturile multilaterale reciproce. Prietenia şi alianţa indestructibilă dintre ţările socialiste, frăţeşti, puternica unitate şi coeziune a lagărului socialist constituie condiţia esenţială a apărării independenţei şi construirii cu succes a noii orînduiri în fiecare ţară socialistă. Popoarele lumii acordă o înaltă preţuire activităţii neobosite a ţărilor lagărului socialist pentru îmbunătăţirea climatului internaţional, eforturilor lor neîntrerupte pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, luptei lor perseverente pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice, formulate de Lenin. Poporul român, alături de popoarele celorlalte ţări socialiste, de forţele progresiste de pretutindeni, sprijină cu toată hotărîrea drepturile Chinei populare la ONU, a căror recunoaştere este impusă de înseşi realităţile şi cerinţele vieţii internaţionale. „Lipsirea ONU, de aportul uneia dintre marile puteri, Republica Populară Chineză, împiedicarea sistematică a marelui popor chinez de a-şi ocupa locul legitim la O.N.U. — a spus tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la actuala sesiune a Adunării Generale a ON U — constituie una din cele mai grave lovituri date prestigiului acestei organizaţii şi eficacităţii ei în îndeplinirea sarcinilor trasate de Cartă“. La marea sărbătoare de astăzi a poporului chinez participă oamenii muncii din toate ţările socialiste, întreaga omenire progresistă. Poporul român urează poporului chinez să obţină tot mai multe succese în opera de construire a socialismului, în lupta pentru cauza scumpă a tuturor popoarelor apărarea păcii în lume. Sprijin hotărât politicii de pace a statului nostru Aspect de la adunarea care a avut loc ieri la uzinele „Semänätoarea", 11 (Fote Gh. Vinţilă) In numele muncii paşnice Se file prea bine că zgomotul războaielor de nu are In el nimic melodic». E un ţăcănit trepidant In ritmul tufelor de turaţii pe minut. Totuşi, ieri, cînd sala mare a clubului uzinelor „7 Noiembrie“ s-a umplut cu sute de textiliste, părea că a pătruns aici, laolaltă cu ele, un cîntec. Un cîntec de muncă. Un cîntec de pace. Ecaterina Patru e muncitoare la preparaţie fluiere. O femeie obişnuită, de statură obişnuită, cu părul strîns intr-o basma obişnuită. Una dintre sute. Cînd e emoţionată, vorbeşte repede şi se roşeşte ca o fetiţă, înainte de începerea adunării, am găsit-o stînd de vorbă cu citeva muncitoare. — Mă ştiţi că multă şcoală n-am şi-mi vine cam greu să citesc de-a fir a păr ziarele. Dar de cînd a început sesiunea asta la O. N. U. cum vine dimineaţa primul lucru caut ziarul. Simte inima mea de mamă că acolo se discută şi despre viaţa celor trei copii ai mei. Cînd am citit discursul tovarăşului Gheorghiu-Dej, mi-am zis : Nimeni n-ar fi putut spune mai bine ce gîndesc eu şi ce gîndesc toate mamele de la noi — o lume fără arme şi fără războaie, o lume în care mamele să nu se mai teamă pentru viaţa copiilor lor. Vrem să ne creştem copiii în linişte şi pace. De aceea sîntem cu toată inima alături de delegaţia noastră la O.N.U. lat-o la tribună pe muncitoarea Maria Dumitru. Glasul ei răsună calm, cuvintele ei respiră hotărîre : Vedem cum la sesiunea O.N.U. domnii politicieni din Occident vor să apară în vorbe ca iubitori de pace nevoie mare. Dar faptele lor arată că numai la pace nu le e gîndul. Doar orice om cu judecată înţelege că există o singură cale spre pace trainică la planul de dezarmare propus de tovarăşul Hruşciov. In numele nostru, in numele a tot ce gîndim şi simţim, a sprijinit tovarăşul Gheorghiu-Dej propunerile sovietice de dezarmare pentru ca toţi oamenii de pe pâmînt să trăiască în pace. ...Pe Aneta Danciu sunt aproape sigur c o cunoaşteţi. Nu se poate să n-o cunoaşteţi. N-aţi citit oare în ziare, nu le-aţi auzit la radio, nu le-aţi văzut la televizor pe cele „şapte fete cucuiete“, faimoasa brigadă artistică de agitaţie de la uzinele „7 Noiembrie" ? Ei bine, una dintre cele şapte fete, veşnic cu o glumă ascuţită pe buze, este Aneta Danciu. E drăguţă, are ochi verzi şi iubeşte poezia. Anul acesta a intrat la liceul seral şi învaţă cu pasiune. Din privire, din scris, din întreaga ei înfăţişare se desprinde o mare sete de viaţă, de bucurie. Această sete am găsit-o şi în cuvintele ei . Pe noi, tinerii din ţara noastră, partidul ne creşte ca un părinte iubitor, in spiritul dragostei de pace şi muncă constructivă, in spiritul frăţiei între popoare. Dar sunt ţări, în Apus, unde tinerilor li se viră în suflet veninul urii, al poftelor războinice. Socot că bine a făcut tovarăşul Gheorghiu- Dej prezentînd de la tribuna O.N.U propunerea de a se lua măsuri pentru promovarea in rîndurile tineretului a ideilor păcii şi prieteniei intre popoare. Sprijin din suflet această propunere şi socotesc că o să aibă un mare răsunet in Inimile tuturor oamenilor de bună credinţă». Frezorul Gheorghe Ghiţa lucrează de mulţi ani In fabrică. Aici şi-a făcut ucenicia, pe vremea cînd nu fosta fabrică „Dîmboviţa“ a capitalistului Casazian domnea legea exploatării, legea foamei şi carcerei. El vorbeşte cu căldură, cu un sentiment de solidaritate frăţească, despre propunerea delegaţiei sovietice, sprijinită de delegaţia română şi multe alte delegaţii, de a se lichida definitiv ruşinoasele rinduieli colonialiste . — Unii fac zarvă este ziua de mare că reprezintă, chipurile, „lumea liberă“ şi in acelaşi timp se fac foc şi pară numai cînd aud vorbindu-se de eliberarea popoarelor din colonii. Ce fel de „lume liberă" o mai fi şi aia care sileşte popoare întregi să îndure jugul colonial ? Să mai existe încă in secolul nostru robi în colonii, oameni cărora li se răpeşte orice drept şi li se calcă in picioare însăşi demnitatea omenească — acest lucru nu poate fi admis de nimeni care se consideră om. Hotărîrea textiliştilor de la „7 Noiembrie“ de a sprijini prin eforturile lor in muncă activitatea delegaţiei noastre la O.N.U. şi a găsit expresia în moţiunea adoptată la sfirşitul adunării. ...Clubul uzinelor „7 Noiembrie“ e departe de sălile in care războaiele de ţesut ţăcănesc trepidant. Totuşi ieri in sala clubului ritmul lor febril suna ca un cîntec — un cîntec de luptă pentru pace, pentru muncă paşnică. V. BIRLADEANU Şi penelul e o „armă a păcii“ Schiţe în tuş, cărbune şi acuarelă. Chipuri din Dobrogea colectivizată, peisaj industrial reşiţean, vaste construcţii petrochimice din Valea Trotuşului. Iar între schiţe, scurte impresii ale unor călătorii de documentare. „Şantier“ — aşa se intitulează un mare panou din piiză, inmănunchind toate aceste imagini, aflat lîngă sala de şedinţe a Uniunii artiştilor plastici. Există o firească legătură intre strădania creatoare a pictorilor şi sculptorilor de a reda imagini ale luptei paşnice a poporului nostru şi sentimentele lor de caldă adeziune la mesajul de pace rostit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej de la tribuna sesiunii O.N.U. Aseară au vorbit, la adunarea artiştilor plastici, reprezentanţi ai cîtorva generaţii de la artistul poporului Constantin Baraschela Ion Deac-Bistriţa, student al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu“. „Vom face totul ca operele noastre să slujească măreţului ideal : Pacea“ - a spus maestrul emerit al artei Ion Irimescu. Tocmai de aceea, maeştri şi invăţăcei, al căror talent slujeşte orînduirea in care bunul cel mai de preţ e pacea, cu vestejit manevrele imperialiştilor - autorii celor mai sumbre tablouri aie epocii : cursa înarmărilor şi colonialismul. In schimb, cit de luminoasă e priveliştea pe care o deschid omenirii propunerile făcute de N. S. Hruşciov cu privire la dezarmarea generală şi completă, abolirea rînduielilor colonialiste ! — Iată sentimentul căruia i-au dat glas artişti preţuiţi ca Alexandru Ciucurencu, Vasile Kazar, Ştefan Szeni. Sentiment exprimat şi în moţiunea adresată de artiştii plastici delegaţiei noastre la sesiunea O.N.U. : „Dorim ca penelul nostru să înfăţişeze de azi înainte numai bucuria de a trăi şi a munci sub soarele strălucitor al păcii şi libertăţii“. ...Penelul fiind şi el o „armă a păcii“. VICTOR VÎNTU Semnarea documentelor privind schimburile de mărfuri între R. P. Romină şi ţările Benelux Vineri, 30 septembrie a c., a avut loc la Ministerul Comerţului semnarea documentelor parafate la 9 septembrie ac. privind schimburile de mărfuri între Republica PopularăRomînă şi ţările Benelux, cît şi problemele financiare în suspensie. Din partea română a semnat Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului, din partea Uniunii economice belgo - luxemburgheze, Marcel de Vrieger, ministrul Belgiei la Bucureşti, şi din partea Olandei W. W. Cohen Stuart, însărcinatul cu afaceri al Olandei în R. P. Romînă. 000- „Avem convingerea că vom putea spori schimburile dintre ţările noastre“ Declaraţiile unor oameni de afaceri olandezi In încheierea vizitei de citeva zile pe care au făcut-o in ţara noastră, oamenii de afaceri olandezi dr Ph H. Noordwal, directorul Federaţiei industriilor olandeze, ing M.H Damme, director al concernului „Werkspoor“, şi P. C Schell, reprezentantul pentru Europa de est al concernului „Werkspoor“, au avut o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Referindu-se la scopul vizitei in ţara noastră, dl. dr. Ph. H Noordwal a arătat că aceasta se datoreşte dorinţei de a studia posibilităţile ce există in vederea lărgirii schimburilor intre cele două ţări Am vizitat uzine şi rafinării, a spus d-sa Prima impresie este că muncitorii lucrează foarte bine. A doua impresie se referă în mod special la ultima întreprindere pe care am vizitat-o — uzinele „23 August“. Maşinile cu care se lucrează sunt moderne. Sîntem foarte mulţumiţi că ne găsim aici şi avem convingerea că un schimb de păreri va putea să contribuie la o sporire a schimburilor dintre ţările noastre Sunt directorul celei mai mari uzine mecanice din Olanda, a spus ing M. H. Damme. In urma vizitei făcute la una din cele mai importante întreprinderi ale ţării dv. uzinele „23 August“, am rămas impresionat de propria dv. activitate. Plecăm cu sentimentul că am avut discuţii importante pentru comerţul între ţările noastre. Am mai fost în Romînia — a declarat P. C. Schell. In legătură cu acest acord cred că este foarte util de a avea o întrevedere cu toate grupurile interesate pentru a se realiza o continuitate a schimburilor. (Agerpres). pan. 3 La atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie" — Iaşi Sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie* din Iaşiul-au exprimat, în cadrul unei însufleţite adunări, deplina aprobare faţă de cuvîntarea rostită de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea O.N.U. După expunerea făcută de tov. Dumitru Leonte, preşedintele Comitetului sindical regional Iaşi, cu privire la desfăşurarea lucrărilor sesiunii O.N.U., la programul de întărire a păcii trasat in cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov, şi la ideile fundamentale ale cuvintării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, au luat cuvîntul ajustorul Gh. Bobotă, Ing. Vasile Lupuşor, tehnicianul Ion Aldea, cazangiul Nicolae Marinescu, care şi-au exprimat hotărîrea de a sprijîni activitatea delegaţiei romine la O.N.U. prin noi realizări in muncă, la încheierea adunării a fost adoptat textul unei moțiuni. Sesiunea Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru cercetarea şi rezolvarea problemelor de frontieră BELGRAD 30 (Agerpres). — Intre 26 și 29 septembrie 1960 a avut loc la Belgrad sesiunea anuală ordinară a Comisiei Mixte romîno-iugoslave pentru cercetarea şi rezolvarea problemelor de frontieră. Sesiunea s-a desfășurat într-o atmosferă de deplină înțelegere şi prietenie. INFORMAŢII • La Invitaţia Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, joi a sosit în ţară o delegaţie a Uniunii Ziariştilor din U.R.S . condusă de tov. V. I. Poliakov, redactor şef al ziarului „Selskaia Jizn“. Din delegaţie fac parte ziariştii F. F. Makarov, B. T. Krasnikov, N. U. Diaşi. Delegaţia ziariştilor sovietici s-a întîlnit la sediul Uniunii Ziariştilor, cu reprezentanţi ai conducerii Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. In timpul şederii lor în ţară, ziariştii sovietici vor vizita instituţii, întreprinderi şi unităţi socialiste din agricultură, precum şi redacţii ale ziarelor noastre şi se vor întîlni cu lucrători din presa centrală şi regională. • Comisia tehnico-artistică de jucării din Ministerul învăţămîntului şi Culturii anunţă că termenul de predare a modelelor pentru concursul da jocuri şi jucării s-a prelungit pină la 15 octombrie inclusiv. (Agerpres)