Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)

1960-10-14 / nr. 4964

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA - Anul XXX nr. 4964 Vineri 14 octombrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI Fiecare întreprindere cu planul îndeplinit la toţi indicii! De cîteva zile am păşit în cel de-al 4-lea trimestru al anului 1960 — primul an al planului de şase ani. In cele 9 luni care s-au scurs, oamenii muncii din indus­tria noastră socialistă au obţinut succese de seamă în muncă, în în­deplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidu­lui. Numeroase colective de între­prinderi şi ramuri industriale în­tregi şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primele trei trimestre cu mult înainte de termen, obţinînd sporuri însemnate de produse peste plan. La Hunedoara, munci­torii şi tehnicienii care deservesc furnalele noi au produs peste plan de la începutul anului 13.690 tone de fontă, colectivul fabricii de ci­ment de la Bicaz a dat peste plan mai bine de 36.000 tone ciment etc. Realizări de seamă au obţi­nut numeroase colective din in­dustria extractivă şi forestieră. Merită relevate rezultatele poziti­ve dobîndite în industria conser­velor şi frigului, precum şi în alte întreprinderi din industria bunu­rilor de consum în ce priveşte sporirea producţiei, lărgirea sorti­mentelor, calitatea şi prezentarea produselor. Lupta pentru îndeplinirea pla­nului în acest an şi, mai ales, după cel de-al III-lea Congres al par­tidului, a însemnat în acelaşi timp lupta pentru promovarea progre­sului tehnic în toate întreprin­derile. Chemarea partidului de a se introduce şi extinde pe scară largă procedeele tehnologice a­­vansate şi metodele de muncă înaintate în întreprinderi a găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor. Aşa s-a născut valoroasa iniţiativă a constructorilor de tractoare şi de autocamioane din Oraşul Stalin: „In fiecare secţie — un nivel tehnic ridicat al pro­ducţiei!“, iniţiativă care a fost însuşită şi aplicată de zeci şi zeci de colective de întreprinderi din întreaga ţară. Ideea progresului tehnic a cuprins mase largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri; ei îşi dau seama că de dezvoltarea necontenită a tehnicii, de ridica­rea nivelului tehnic al producţiei depinde nemijlocit obţinerea­­de rezultate tot mai bune in creşte­rea productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost si îmbunătă­ţirea calităţii produselor. O grijă deosebită au dovedit muncitorii şi tehnicienii din nu­meroase întreprinderi pentru folo­sirea raţională şi cu spirit gospo­dăresc a materiei prime şi mate­rialelor, combustibilului şi energiei electrice, în scopul reducerii pre­ţului de cost şi obţinerii de cît mai multe economii şi beneficii peste plan. Numeroase colective de în­treprinderi se prezintă în faţa par­tidului şi poporului cu angaja­mentele îndeplinite şi depăşite. Me­­talurgiştii uzinelor „I. C. Frimu“­­Sinaia au realizat în primele 8 luni ale anului economii peste plan de aproape 1.400.000 lei; ■ muncitorii şi tehnicienii din în­treprinderile industriale ce apar­ţin Ministerului Industriei Bunu­rilor de Consum, punînd tot mai bine în valoare rezervele interne, au obţinut, în primele 8 luni ale anului, economii peste plan de 185 milioane lei. Succesele înregistrate în cele trei trimestre, pe ansamblul in­dustriei, reflectă entuziasmul cu care oamenii muncii din ţara noa­stră transpun în viaţă sarcinile trasate de Congresul partidu­lui. Ele sunt rodul iniţiativei creatoare şi al spiritului gospodă­resc al oamenilor muncii, al com­petenţei crescute a cadrelor noas­tre din economie, al muncii poli­tice rodnice desfăşurate de orga­nizaţiile de partid şi sindicale. Dacă majoritatea întreprinderi­lor se prezintă cu rezultate fru­moase la capătul acestor trei tri­mestre, sunt şi întreprinderi care oferă un bilanţ mai puţin pozitiv în ce priveşte îndeplinirea unor indici planificaţi. Sunt rămase în urmă cu realizarea sarcinilor de plan unele întreprinderi apar­ţinând Direcţiei generale elec­trotehnice ; o serie de lip­suri stăruie şi în unele uzi­ne constructoare de maşini care au întîrziat introducerea în fa­bricaţie a noi tipuri de ma­şini şi nu au urmărit cu per­severenţă realizarea unor indici principali de plan. De asemenea, alte întreprinderi — cum sunt uzinele „Vasile Tudose“ Colibaşi — în loc să realizeze economii şi be­neficii peste plan, au avut pier­deri în primele 8 luni ale anului, îndeplinirea de către fiecare co­lectiv de întreprindere a planului la toţi indicii, realizarea angaja­mentelor cu privire la economii şi beneficii peste plan constituie nu numai o îndatorire de cinste, ci şi una din condiţiile importante pen­tru înfăptuirea cu succes a măre­ţelor sarcini stabilite de Congresul al III-lea al partidului. In lunile ce urmează este nece­sar să fie extinsă cît mai larg ex­perienţa pozitivă a colectivelor fruntaşe în îndeplinirea planului şi a angajamentelor de economii. In întreprinderile rămase in urmă, organizaţiile de partid au datoria să analizeze temeinic, fără întîr­­ziere, cauzele diferitelor deficien­ţe şi să ceară conducerilor admini­strative, organizaţiilor sindicale, luarea în mod operativ a măsuri­lor necesare pentru înlăturarea lipsurilor. Organele regionale şi orăşeneşti de partid, direcţiile ge­nerale din ministerele care tute­lează aceste întreprinderi să dea o atenţie deosebită acestor unităţi industriale, ajutîndu-le concret să lichideze rămînerea în urmă. In ce priveşte acele şantie­re de construcţii industriale unde, dintr-un motiv sau altul, lu­crările au rămas în urmă faţă de grafic, în afară de măsurile pe care trebuie să le ia constructorii pentru accelerarea ritmului lucră­rilor, este necesar ca întreprinde­rile industriale care au de furni­zat diferite utilaje să respecte în­tocmai termenele de livrare. A mai rămas un timp relativ scurt pînă la sfîrşitul anului. Nici un colectiv de muncă, nici un conducător de întreprindere nu trebuie să se mulţumească cu fap­tul că a îndeplinit planul produc­ţiei globale şi că a realizat unul sau altul din indicii planificaţi. Datoria muncitorilor şi tehnicie­nilor din toate întreprinderile este să intensifice lupta pentru înde­plinirea sarcinilor de plan la toţi indicii, să găsească mijloace spre a folosi mai bine tehnica şi a spori necontenit, pe această bază, pro­ductivitatea muncii, spre a redu­ce preţul de cost şi a îmbunătăţi calitatea produselor — căi prin­cipale pentru obţinerea de econo­mii şi beneficii peste plan. Stimulînd necontenit spiritul de iniţiativă al muncitorilor şi tehni­cienilor, dezvoltind experienţa bună dobîndită pînă acum, grija gospodărească pentru folosirea la maximum a rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă, să facem ca la capătul acestui an toate întreprinderile să se prezin­te cu un rodnic bilanţ de reali­zări, să poată raporta partidului şi guvernului că şi-au îndeplinit planul în mod exemplar. La Atelierele „9 Mai“ din Capitalii, la cuptorul electric lucrează oțelarul prim-topitor GHATIAN VAR­GA, care în luna septembrie a ela­borat, împreună cu brigada pe care o conduce, 7 șarje rapide in loc de trei cît era angajamentul, realizând economii de 30.060 lei.* (Foto Gh. Vintilă) AZI VA PREZENTAM : Dacă vizitai cu ani în urmă ora­şul Suceava, ghidul nu-ţi putea a­­răta decit monumente istorice. Din punct de vedere economic, oraşul Suceava şi întreaga regiune se nu­mărau printre cele mai înapoiate ale ţării. Lucru recunoscut de altfel însăşi de Enciclopedia Romînă, edi­tată în anul 1938, care scria : „In­dustria, atît cit s-a putut înjgheba, este concentrată in trei centre : Su­ceava, Iţc­­ani şi Burdujeni. Mori sis­tematice la Suceava, fabrica de uleiuri vegetale şi fabrica de zahăr de la Iţcani rezumă aproape în­treaga activitate industrială“, întinereşte batrina cetate Azi Suceava se Înnoieşte. La Iţcani s-a construit o fabrică de pielărie şi încălţăminte, la Burdu­jeni s-a înălţat o fabrică modernă de produse lactate. Tot aici s-a dezvoltat şi modernizat combinatul de industrializare a cărnii. Unul din marile obiective indus­triale care va contribui mult la dez­voltarea economică a oraşului este Complexul de prelucrare superioară a lemnului. Pe malul sting al rîului Suceava, la marginea oraşului, au şi început să se profileze o parte din clădirile ce vor adăposti unită­ţile noului complex. Combinatul de prelucrare chimică a lemnului va cuprinde o fabrică de celuloză şi hîrtie cu o capacitate de 60.000 tone hîrtie şi fabrica de saci cu o capa­citate de 150.000.000 bucăţi anual. Au început, de asemenea, lucrările la combinatul de industrializare a lemnului, care va produce anual 27.000 tone plăci fibrolemnoase, 9.000 tone plăci izolatoare, 18.000 m.c. placaj, 10.000 garnituri mobilă. Fosta cetate de scaun a domnito­rilor Moldovei a fost lăsată în pără­sire nu numai din punct de vedere economic, ci și urbanistic. Planul de sistematizare, care a în­ceput să prindă viaţă, va transforma Suceava într-un oraş modern, socia­list. De la un capăt la altul, oraşul va fi străbătut de o magistrală, care va face legătura centrului oraşului cu cartierele Iţcani şi Burdujeni. De o parte şi de cealaltă a magistra­lei, blocuri cu cite 3—4 etaje ; de-a lungul tuturor străzilor şi bulevar­delor nou construite se vor a­­menaja largi spa­ţii verzi, cu plan­taţii de arbori şi arbuşti ornamen­tali. Primul cvartal de locuinţe — ri­dicat în cadrul planului de siste­matizare—a cărui construcţie este în curs pe străzile Ana Ipătescu şi Puşkin, va păstra, prin amplasarea sa, monumentele istorice existente. Aici, pe locul unde se îngrămădeau căsuţe insalubre, se finisează acum 11 blocuri cu cîte 3 şi etaje. Munci­torii de pe şantie­rul nr. 1 construcţii de locuinţe se întrec ca pînă la sfîrşitul anului să dea în folosinţă, în acest cartier, peste 330 apartamente. Printre con­structorii fruntaşi se află echipele de zidari, fierar-betonişti şi dul­gheri conduse de Nicolae Rotaru, Marin Sîrghel, Arpad Lenghel. In ultima vreme s-au mai cons­truit în oraşul Suceava un teatru de vara cu peste 1.300 de locuri, un cinemascop cu peste 400 locuri, o policlinică modernă. Pînă la sfîrşi­tul anului va fi dat în folosinţă un hotel cu 174 locuri. Sunt avansate lu­crările de construcţie a unei şcoli medii cu 24 săli de clasă. Perspective Planul de sistematizare prevede ca în următorii 5 ani să se cons­truiască în oraşul Suceava circa 4.000 de apartamente, 2 școli medii cu cîte 24 săli de clasă, un teatru, un complex sportiv cu un stadion cu peste 20.000 locuri, o sală de ci­nematograf, un bazin de înot. în cursul anului viitor încep lu­crările pentru construirea unei fa­brici de pîine, a unui centru poli­grafic şi a unui spital cu 600 de pa­turi. Odată cu construcţiile de lo­cuinţe şi social-culturale se între­prind lucrări de canalizare şi ali­mentare cu apă a oraşului. Sîntem abia la începutul înfăptui­rii planului de sistematizare. Dar viaţa oraşului a şi început să se schimbe, impunînd editarea unui nou ghid care, pe lîngă vestitele monumente istorice ale Sucevei, să includă importantele realizări ale regimului democrat-popular. Noul ghid ar putea folosi ca motto ver­surile simple, dar pline de căldură, pe care le-am citit la gazeta de perete a unui şantier sucevean : Suceava se-nfrumuseţează Viaţa nouă-n ea pulsează; Blocuri noi se construiesc Pentru cei care muncesc. S. STANEL N. ŢUICU­ Noi construcţii , la Suceava O parte din blocurile date de cu tind în folosinţă la Suceava j­ n interiorul ziarului: j | • Din activitatea organizații­­­lor sindicale: C. Căpraru — Cînd j f consfătuirile de producție sunt ] [ bine organizate (pag. 2-a). ( • După asasinarea lui Asanu- | [ ma : puternice demonstrații în j I întreaga Japonie (pag. 3-a). ( • Lucrările sesiunii Adunării \ j Generale a O.N.U.: Prin voința | | popoarelor să se pună capăt ]­l pentru totdeauna colonialismu- ) (lui! — Cuvîntarea tovarăşului­­ [ N. S. Hruşciov (pag. 4-a). Scurt bilanţ „ La intrarea în întreprinderea „Grivi­­ţa Textila“ din Bucureşti, se află un panou pe care se inscriu rezultatele deosebite în producţie. Ieri, pe acest panou au apărut cifrele : 1.340.000. Suma reprezintă economiile realizate peste plan de muncitorii fabricii, de la începutul anului pînă în prezent. Aceste economii s-au obținut îndeosebi prin folosirea gospodărească a materiei prime. Dacă ar porni singur... O reclamă sugestivă a întreprinderii de co­lectare a metalelor (I.C.Br.) prezentată la televiziune, arată cum bucăţelele de fier vechi, ligheane, sobe, burlane, roţi iau drumul uzine­lor pentru a se întoarce apoi sub forma unor maşini de spălat, bu­telii de aragaz, jucării noi etc. Nu ştim dacă şi cei din regiunea Timi­şoara au văzut-o. Dar in întreprinderile in­dustriale şi în unităţile agricole socialiste din a­­ceastă regiune zac mari cantităţi de fier vechi, care nu sunt colectate. La întreprinderea car­boniferă din Caranse­beş cîteva zeci de tone de fier vechi ruginesc de ani de zile, dar con­ducerea Trustului mi­nier „Banatul“ din Ani­na nu-i acordă nici o a­­tenţie. In gospodăriile agricole de stat sînt de asemenea multe atelaje cărora li s-au făcut for­mele de casare, dar de luni de zile tovarăşii din conducerea Trustu­lui regional Gostat-Ti­­mişoara n-au prididit să le aprobe. La între­prinderea „39 Decem­brie“ din Arad, fierul vechi se predă la cen­trele de colectare cu ţîrîita lunar, cică „după plan“. Iniţiative valoroa­se în colectarea fieru­lui vechi au avut U.T.M.-ul şi organiza­ţiile pioniereşti. De ce le-au abandonat ? Nu se aşteaptă cum­va ca fierul vechi, ase­menea celui din desenul animat al reclamei, să pornească singur spre centrele de colectare ale I.C.M.-ului ? SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. iiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiii^ Problema abolirii totale a colonialismului— se va discuta în plenul Adunării NEW YORK. Adunarea Generală a adoptat in una­nimitate la 13 octombrie propunerea Uniunii Sovietice de a se discuta în cadrul şedinţelor plenare Declaraţia cu privire la lichidarea totală a sistemului colonial. Reprezentanţii S.U.A. şi Angliei au fost siliţi să bată în retragere, după discuţiile ce au avut loc în ziua pre­cedentă în Adunarea Generală, în timpul cărora a devenit clar că majoritatea delegaţiilor sprijină pro­punerea U.R.S.S. În felul acesta a eşuat in mod ruşi­nos recomandarea Comitetului general, adoptată sub presiunea S.U.A., ca Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, prezen­tată de U.R.S.S., să fie discutată in Comitetul politic. Aşchiile unui ciocănel ****** **** ...şi găndurile unui sistem Discuţiile din Adunarea Ge­nerală cu privire la forul în care să se examineze problema abo­lirii definitive a colonialismului — în şedinţa plenară sau în Comitetul Politic — s-au în­cheiat joi la amiază (ora New Yorkului) cu o înfringere netă a adepţilor colonialismului. După cum s-a exprimat un co­mentator occidental, este vorba nu de o înfringere oarecare ci de una pe toată linia, de sus şi pînă jos. Este într-adevăr, o apreciere justă. După cum se ştie, pre­­zentînd în cadrul dezbaterilor generale istorica Declaraţie a­­supra independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale", Uniunea Sovietică a propus ca această problemă de importanţă capi­tală să fie dezbătută în cel mai autorizat şi competent for al O.N.U., aşa cum e şi firesc — plenara Adunării Generale. S-a văzut însă că acest lucru nu este pe placul S.U.A. și al altor puteri occidentale care au desigur, motivele lor bine înte­meiate pentru a evita o discuta­re serioasă a problemelor lichi­dării colonialismului sub toate formele sale. Tocmai de aceea, după un șir de manevre, aceste state în frunte cu S.U.A., folo­sind maşina de vot, au reuşit să impună în comitetul general o recomandare de a se repartiza discutarea problemei lichidării depline a colonialismului în­tr-un for mai „dosnic" —aşa cum au procedat şi cu problema dezarmării. După cum remarcă specialiştii, în lumina expe­rienţei de pînă acum, posibili­tatea ca recomandarea comite­tului general să fie răsturnată de plenul adunării era considerată aci ca aproape inexistentă. Şi iată totuşi că acest lucru a fost posibil, iar S.U.A. şi partenerii lor au primit în decurs de nu­mai 24 de ore o lecţie instruc­tivă. Cuvîntarea magistrală a to­varăşului Hruşciov — chemare înflăcărată la abolirea defini­tivă a colonialismului, rechizi­toriu aspru la adresa mane­vrelor colonialiştilor de a per­petua rînduieli care fac să se cutremure de ruşine pe oricine se simte om —, luările de po­ziţie ale reprezentanţilor celor­lalte state socialiste au produs o profundă impresie asupra majorităţii delegaţilor şi îndeo­sebi asupra celor afro-asiatici. Chiar şi corespondentul agen­ţiei americane U.P.I. avea să transmită din sală că „delega­ţiile afro-asiatice priveau în extaz cînd Hruşciov vorbea“. Rînd pe rînd, s-au pronunţat în favoarea propunerii sovietice de a se discuta problema colo­nialismului în şedinţa plenară CORESPONDENŢA DIN NEW YORK a Adunării, reprezentanţii Gha­­nei, Guineei, Irakului, Nigeriei, Etiopiei, Cubei, Indiei, Afga­nistanului şi altor state. In şe­dinţa de miercuri după-amiază din 25 vorbitori numai trei — reprezentanţii Angliei, Noii Zee­­lande şi Columbiei — s-au în­cumetat să susţină deschis po­ziţia americană. Lucrările se îndreptau în mod cert spre un răsunător eşec al colonialişti­lor şi adepţilor lor. „Această zi trebuia să marcheze triumful lui Hruşciov“ , se spune în co­respondenţa susamintită a a­­genţiei U.P.I. In aceste împrejurări, dînd din colţ în colţ, reprezentanţii puterilor colonialiste au recurs la o crasă provocaţie diversio­nistă, folosindu-se în acest scop de delegatul filipinez, care nu pentru prima oară îşi dez­văluie la O.N.U. rolul de mario­netă americană. Mai întîi ace­sta, iar apoi personal delegatul american, recurgînd la calom­nii pe cit de groso­ane pe atît de răsuflate împotriva ţărilor socialiste, au încercat să curme discutarea problemei colonia­lismului, să abată atenţia Adu­nării Generale şi să împrăştie în şedinţă suflul „războiului rece“. In ce postură absurdă şi ri­dicolă s-au pus autorii acestor manevre se poate judeca după faptul că însăşi agenţia ameri­cană U.P.I., referindu-se la „to­nul ascuţit şi zgomotos“ al de­legatului filipinez şi la intenţia vădită a acestuia de „a declanşa un scandal", constată că inter­venţia acestuia a dat naştere la o „scenă comică“. Nu este însă vorba numai de asemenea figuri jalnice, gata să instruiască pan­tofii celor din mila cărora se află la cîrma unor ţări „inde­pendente”. Este vorba de înşişi stăpînii, interesaţi să perpetue­ze regimul proprietarilor de sclavi. După cum sublinia în cu­vîntarea rostită la 27 septem­brie de la tribuna O.N.U. tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej „pro­fundele transformări înfăptuite in ţara noastră provoacă, aşa cum este şi firesc, nemulţumirea adversarilor progresului social, a exponenţilor politicii de domi­naţie imperialistă asupra altor popoare*. Şi tocmai în această nemulţumire îşi au izvorul în­cercările de calomniere a state­lor socialiste. Dar poporul nos­tru nu a tolerat şi nu tolerează nici insulta, nici amestecul în treburile sale interne. Ieşirea insolentă a delegatului filipinez şi-a primit şi ea răspunsul cu­venit din partea reprezentanţi­lor ţării noastre aflaţi în sală, care au cerut preşedintelui să-l aducă la ordine pe filipinez şi să-şi îndeplinească cum se cu­vine rolul său de preşedinte. Dar dl. Roland nu s-a dezmin­ţit nici de data aceasta; pier­­zîndu-şi stăpînirea de sine, a încercat să-l întrerupă pe dele­gatul român bătînd în masă atît de tare cu ciocănelul de lemn, încît acesta s-a rupt în bucăţi. Un uşier a trebuit să strîngă aşchiile — rămăşiţele „impar­ţialităţii” d-lui Roland... Imediat incidentul a fost fo­losit spre a se amina punerea la vot a propunerii sovietice. Chiar şi agenţia U.P.I. a scris că: „există unii care consideră incidentul Roland drept o ma­nevră organizată de conivenţă cu delegatul american — un delegat de-al doilea plan, Wil­cox, a primit această sarcină pentru a cîştiga timp”. Şi co­respondentul agenţiei se în­treabă : „Oare amînarea pro­vocată de Roland va permite americanilor să întoarcă votu­rile în favoarea lor B. STOIAN (Continuare in pag. IlI-a) La standul de cărţi de la Filatu­ra Românească de Bumbac au so­sit ultimele noutăţi Flori de toamnă în parcurile C­apitalei Pe străzi şi în parcurile Capi­talei au început lucrări de planta­ţii cu flori de toamnă. Pentru îm­podobirea de toamnă a Capitalei, întreprinderea horticolă „1 Mai“ a livrat sfaturilor populare peste 230.000 flori (pansele, părăluţe, tufănele). ------pro-----­ Se îmbunătăţeşte iluminatul public CLUJ (coresp. „Scinteii“).­­ De curînd, prin montarea unor tu­buri fluorescente, a fost îmbună­tăţit iluminatul Pieţii Bobîlna din Dej, iar într-o mare parte a ora­şului s-au executat lucrări de montare a reţelei de 220 kW. Pentru îmbunătăţirea iluminatu­lui în cartierul muncitoresc Ocna Dejului s-au executat lucrări de reparații capitale pe un traseu de cca. 10 km. A 100-a instalaţie de foraj — 4 L. D. PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii").­­ Con­structorii de utilaj petrolier de la uzi­nele „1 Mai“-Ploieşti au terminat fa­bricarea celei de-a 100-a instalaţii de foraj tip 4 L. D. Prima instalaţie de acest fel a fost construită cu aproape 3 ani in urmă , in această perioadă instalaţia a fost modernizată, îmbună­tăţită. Ca urmare a modificărilor con­structive aduse, consumul de metal a fost redus la fiecare instalaţie de fo­raj cu 23 tone. In locuințe noi Un grup de muncitori fruntaşi de la uzinele „Semănătoarea" din Capitală, printre care lăcătuşii Nicolae Saran­­didi, Ştefan Paraschiv şi Aurel Brătu­­lescu s-au mutat zilele acestea, cu fa­miliile lor, in apartamente noi, din blocurile care se construiesc in car­tierul Giuleşti. Pînă in prezent, aproa­pe 200 de muncitori din această uzină au primit locuinţe noi. Zahăr peste plan TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“).­­ Ieri, colectivul fabricii de zahăr „Ber­­nath Andrei" din Tg. Mureş a făcut bilanţul activităţii celor 50 de zile de campanie de prelucrare a sfeclei de zahăr din noua recoltă. In această pe­rioadă au fost produse, peste plan, 428 vagoane de zahăr. La Casa agronomului CRAIOVA (coresp. „Scinteii“).­­ Zilele trecute, la Casa agronomului din Craiova s-a deschis un curs de perfecţionare a cunoştinţelor de api­cultura, la care participă 60 de briga­dieri şi lucrători din ramura apicolă din cadrul G.A.S. şi G.A.C. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai deschide II cursuri. Concurs studenţesc Ieri seară la Casa de cultură a stu­denţilor „Grigore Preoteasa” din Capi­tală, numeroşi studenţi au participat la un concurs in vederea completării formaţiilor artistice reprezentative ale centrului universitar Bucureşti. Caravană cinematografică în pădure Carm­ano cinematografică o Direcţie regionale de economie forestieră din regiunea Stalin desfăşoară o intense activitate in rindurile muncitorilor fo­restieri. Anul acesta au fost prezenta­te peste 300 de proiecţii iu exploată­rile forestiere, in fabrici şi comune. Cutremurul de ieri In ziua de 13 octombrie, la ora 21: 53“, seismografele secţiei de seis­mologie a Observatorului din Bucureşti al Academiei R. P. Române au inregis­trat oscilaţiil« unui cutremur de Pă­­mint al cărui epicentru probabil se găseşte in direcţia nord-est, la circa 160 km depărtare de Bucureşti. Cu­tremurul a fost simţit la Bucureşti a­vind gradul da intensitate macroseis­­mică 5-6. = ♦« Grăbesc semănatul griului Membrii celor 59 gospodării co­lective din raionul Filimon Sîrbu, regiunea Galaţi, zoresc recoltatul culturilor tîrzii pentru ca supra­feţele destinate însămînţărilor de toamnă să fie imediat arate. Ei au recoltat pînă acum cele 6 500 ha, semănate cu floarea-soarelui şi porumbul de pe suprafaţa de peste 10.000 ha. Pe terenul pe care seamănă grîu, colectiviştii au împrăştiat 15.000 tone gunoi de grajd şi o mare cantitate de îngrăşăminte chimice, după care au făcut ară­tura la 28—30 cm. adîncime. Pînă la 12 octombrie ei au semănat cu grîu, secară şi orz aproape 80 la sută din suprafaţa destinată a­­cestor culturi. Gospodăriile colective din Vizi­­reni, Largu, Perişoru, Ianca şi altele au şi terminat însămînţa­­rile de toamnă. ANTON PATRAŞCU corespondent voluntar

Next