Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)
1960-10-14 / nr. 4964
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA - Anul XXX nr. 4964 Vineri 14 octombrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI Fiecare întreprindere cu planul îndeplinit la toţi indicii! De cîteva zile am păşit în cel de-al 4-lea trimestru al anului 1960 — primul an al planului de şase ani. In cele 9 luni care s-au scurs, oamenii muncii din industria noastră socialistă au obţinut succese de seamă în muncă, în îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului. Numeroase colective de întreprinderi şi ramuri industriale întregi şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primele trei trimestre cu mult înainte de termen, obţinînd sporuri însemnate de produse peste plan. La Hunedoara, muncitorii şi tehnicienii care deservesc furnalele noi au produs peste plan de la începutul anului 13.690 tone de fontă, colectivul fabricii de ciment de la Bicaz a dat peste plan mai bine de 36.000 tone ciment etc. Realizări de seamă au obţinut numeroase colective din industria extractivă şi forestieră. Merită relevate rezultatele pozitive dobîndite în industria conservelor şi frigului, precum şi în alte întreprinderi din industria bunurilor de consum în ce priveşte sporirea producţiei, lărgirea sortimentelor, calitatea şi prezentarea produselor. Lupta pentru îndeplinirea planului în acest an şi, mai ales, după cel de-al III-lea Congres al partidului, a însemnat în acelaşi timp lupta pentru promovarea progresului tehnic în toate întreprinderile. Chemarea partidului de a se introduce şi extinde pe scară largă procedeele tehnologice avansate şi metodele de muncă înaintate în întreprinderi a găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Aşa s-a născut valoroasa iniţiativă a constructorilor de tractoare şi de autocamioane din Oraşul Stalin: „In fiecare secţie — un nivel tehnic ridicat al producţiei!“, iniţiativă care a fost însuşită şi aplicată de zeci şi zeci de colective de întreprinderi din întreaga ţară. Ideea progresului tehnic a cuprins mase largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri; ei îşi dau seama că de dezvoltarea necontenită a tehnicii, de ridicarea nivelului tehnic al producţiei depinde nemijlocit obţinereade rezultate tot mai bune in creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost si îmbunătăţirea calităţii produselor. O grijă deosebită au dovedit muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi pentru folosirea raţională şi cu spirit gospodăresc a materiei prime şi materialelor, combustibilului şi energiei electrice, în scopul reducerii preţului de cost şi obţinerii de cît mai multe economii şi beneficii peste plan. Numeroase colective de întreprinderi se prezintă în faţa partidului şi poporului cu angajamentele îndeplinite şi depăşite. Metalurgiştii uzinelor „I. C. Frimu“Sinaia au realizat în primele 8 luni ale anului economii peste plan de aproape 1.400.000 lei; ■ muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile industriale ce aparţin Ministerului Industriei Bunurilor de Consum, punînd tot mai bine în valoare rezervele interne, au obţinut, în primele 8 luni ale anului, economii peste plan de 185 milioane lei. Succesele înregistrate în cele trei trimestre, pe ansamblul industriei, reflectă entuziasmul cu care oamenii muncii din ţara noastră transpun în viaţă sarcinile trasate de Congresul partidului. Ele sunt rodul iniţiativei creatoare şi al spiritului gospodăresc al oamenilor muncii, al competenţei crescute a cadrelor noastre din economie, al muncii politice rodnice desfăşurate de organizaţiile de partid şi sindicale. Dacă majoritatea întreprinderilor se prezintă cu rezultate frumoase la capătul acestor trei trimestre, sunt şi întreprinderi care oferă un bilanţ mai puţin pozitiv în ce priveşte îndeplinirea unor indici planificaţi. Sunt rămase în urmă cu realizarea sarcinilor de plan unele întreprinderi aparţinând Direcţiei generale electrotehnice ; o serie de lipsuri stăruie şi în unele uzine constructoare de maşini care au întîrziat introducerea în fabricaţie a noi tipuri de maşini şi nu au urmărit cu perseverenţă realizarea unor indici principali de plan. De asemenea, alte întreprinderi — cum sunt uzinele „Vasile Tudose“ Colibaşi — în loc să realizeze economii şi beneficii peste plan, au avut pierderi în primele 8 luni ale anului, îndeplinirea de către fiecare colectiv de întreprindere a planului la toţi indicii, realizarea angajamentelor cu privire la economii şi beneficii peste plan constituie nu numai o îndatorire de cinste, ci şi una din condiţiile importante pentru înfăptuirea cu succes a măreţelor sarcini stabilite de Congresul al III-lea al partidului. In lunile ce urmează este necesar să fie extinsă cît mai larg experienţa pozitivă a colectivelor fruntaşe în îndeplinirea planului şi a angajamentelor de economii. In întreprinderile rămase in urmă, organizaţiile de partid au datoria să analizeze temeinic, fără întîrziere, cauzele diferitelor deficienţe şi să ceară conducerilor administrative, organizaţiilor sindicale, luarea în mod operativ a măsurilor necesare pentru înlăturarea lipsurilor. Organele regionale şi orăşeneşti de partid, direcţiile generale din ministerele care tutelează aceste întreprinderi să dea o atenţie deosebită acestor unităţi industriale, ajutîndu-le concret să lichideze rămînerea în urmă. In ce priveşte acele şantiere de construcţii industriale unde, dintr-un motiv sau altul, lucrările au rămas în urmă faţă de grafic, în afară de măsurile pe care trebuie să le ia constructorii pentru accelerarea ritmului lucrărilor, este necesar ca întreprinderile industriale care au de furnizat diferite utilaje să respecte întocmai termenele de livrare. A mai rămas un timp relativ scurt pînă la sfîrşitul anului. Nici un colectiv de muncă, nici un conducător de întreprindere nu trebuie să se mulţumească cu faptul că a îndeplinit planul producţiei globale şi că a realizat unul sau altul din indicii planificaţi. Datoria muncitorilor şi tehnicienilor din toate întreprinderile este să intensifice lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii, să găsească mijloace spre a folosi mai bine tehnica şi a spori necontenit, pe această bază, productivitatea muncii, spre a reduce preţul de cost şi a îmbunătăţi calitatea produselor — căi principale pentru obţinerea de economii şi beneficii peste plan. Stimulînd necontenit spiritul de iniţiativă al muncitorilor şi tehnicienilor, dezvoltind experienţa bună dobîndită pînă acum, grija gospodărească pentru folosirea la maximum a rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă, să facem ca la capătul acestui an toate întreprinderile să se prezinte cu un rodnic bilanţ de realizări, să poată raporta partidului şi guvernului că şi-au îndeplinit planul în mod exemplar. La Atelierele „9 Mai“ din Capitalii, la cuptorul electric lucrează oțelarul prim-topitor GHATIAN VARGA, care în luna septembrie a elaborat, împreună cu brigada pe care o conduce, 7 șarje rapide in loc de trei cît era angajamentul, realizând economii de 30.060 lei.* (Foto Gh. Vintilă) AZI VA PREZENTAM : Dacă vizitai cu ani în urmă oraşul Suceava, ghidul nu-ţi putea arăta decit monumente istorice. Din punct de vedere economic, oraşul Suceava şi întreaga regiune se numărau printre cele mai înapoiate ale ţării. Lucru recunoscut de altfel însăşi de Enciclopedia Romînă, editată în anul 1938, care scria : „Industria, atît cit s-a putut înjgheba, este concentrată in trei centre : Suceava, Iţcani şi Burdujeni. Mori sistematice la Suceava, fabrica de uleiuri vegetale şi fabrica de zahăr de la Iţcani rezumă aproape întreaga activitate industrială“, întinereşte batrina cetate Azi Suceava se Înnoieşte. La Iţcani s-a construit o fabrică de pielărie şi încălţăminte, la Burdujeni s-a înălţat o fabrică modernă de produse lactate. Tot aici s-a dezvoltat şi modernizat combinatul de industrializare a cărnii. Unul din marile obiective industriale care va contribui mult la dezvoltarea economică a oraşului este Complexul de prelucrare superioară a lemnului. Pe malul sting al rîului Suceava, la marginea oraşului, au şi început să se profileze o parte din clădirile ce vor adăposti unităţile noului complex. Combinatul de prelucrare chimică a lemnului va cuprinde o fabrică de celuloză şi hîrtie cu o capacitate de 60.000 tone hîrtie şi fabrica de saci cu o capacitate de 150.000.000 bucăţi anual. Au început, de asemenea, lucrările la combinatul de industrializare a lemnului, care va produce anual 27.000 tone plăci fibrolemnoase, 9.000 tone plăci izolatoare, 18.000 m.c. placaj, 10.000 garnituri mobilă. Fosta cetate de scaun a domnitorilor Moldovei a fost lăsată în părăsire nu numai din punct de vedere economic, ci și urbanistic. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, va transforma Suceava într-un oraş modern, socialist. De la un capăt la altul, oraşul va fi străbătut de o magistrală, care va face legătura centrului oraşului cu cartierele Iţcani şi Burdujeni. De o parte şi de cealaltă a magistralei, blocuri cu cite 3—4 etaje ; de-a lungul tuturor străzilor şi bulevardelor nou construite se vor amenaja largi spaţii verzi, cu plantaţii de arbori şi arbuşti ornamentali. Primul cvartal de locuinţe — ridicat în cadrul planului de sistematizare—a cărui construcţie este în curs pe străzile Ana Ipătescu şi Puşkin, va păstra, prin amplasarea sa, monumentele istorice existente. Aici, pe locul unde se îngrămădeau căsuţe insalubre, se finisează acum 11 blocuri cu cîte 3 şi etaje. Muncitorii de pe şantierul nr. 1 construcţii de locuinţe se întrec ca pînă la sfîrşitul anului să dea în folosinţă, în acest cartier, peste 330 apartamente. Printre constructorii fruntaşi se află echipele de zidari, fierar-betonişti şi dulgheri conduse de Nicolae Rotaru, Marin Sîrghel, Arpad Lenghel. In ultima vreme s-au mai construit în oraşul Suceava un teatru de vara cu peste 1.300 de locuri, un cinemascop cu peste 400 locuri, o policlinică modernă. Pînă la sfîrşitul anului va fi dat în folosinţă un hotel cu 174 locuri. Sunt avansate lucrările de construcţie a unei şcoli medii cu 24 săli de clasă. Perspective Planul de sistematizare prevede ca în următorii 5 ani să se construiască în oraşul Suceava circa 4.000 de apartamente, 2 școli medii cu cîte 24 săli de clasă, un teatru, un complex sportiv cu un stadion cu peste 20.000 locuri, o sală de cinematograf, un bazin de înot. în cursul anului viitor încep lucrările pentru construirea unei fabrici de pîine, a unui centru poligrafic şi a unui spital cu 600 de paturi. Odată cu construcţiile de locuinţe şi social-culturale se întreprind lucrări de canalizare şi alimentare cu apă a oraşului. Sîntem abia la începutul înfăptuirii planului de sistematizare. Dar viaţa oraşului a şi început să se schimbe, impunînd editarea unui nou ghid care, pe lîngă vestitele monumente istorice ale Sucevei, să includă importantele realizări ale regimului democrat-popular. Noul ghid ar putea folosi ca motto versurile simple, dar pline de căldură, pe care le-am citit la gazeta de perete a unui şantier sucevean : Suceava se-nfrumuseţează Viaţa nouă-n ea pulsează; Blocuri noi se construiesc Pentru cei care muncesc. S. STANEL N. ŢUICU Noi construcţii , la Suceava O parte din blocurile date de cu tind în folosinţă la Suceava j n interiorul ziarului: j | • Din activitatea organizațiilor sindicale: C. Căpraru — Cînd j f consfătuirile de producție sunt ] [ bine organizate (pag. 2-a). ( • După asasinarea lui Asanu- | [ ma : puternice demonstrații în j I întreaga Japonie (pag. 3-a). ( • Lucrările sesiunii Adunării \ j Generale a O.N.U.: Prin voința | | popoarelor să se pună capăt ]l pentru totdeauna colonialismu- ) (lui! — Cuvîntarea tovarăşului [ N. S. Hruşciov (pag. 4-a). Scurt bilanţ „ La intrarea în întreprinderea „Griviţa Textila“ din Bucureşti, se află un panou pe care se inscriu rezultatele deosebite în producţie. Ieri, pe acest panou au apărut cifrele : 1.340.000. Suma reprezintă economiile realizate peste plan de muncitorii fabricii, de la începutul anului pînă în prezent. Aceste economii s-au obținut îndeosebi prin folosirea gospodărească a materiei prime. Dacă ar porni singur... O reclamă sugestivă a întreprinderii de colectare a metalelor (I.C.Br.) prezentată la televiziune, arată cum bucăţelele de fier vechi, ligheane, sobe, burlane, roţi iau drumul uzinelor pentru a se întoarce apoi sub forma unor maşini de spălat, butelii de aragaz, jucării noi etc. Nu ştim dacă şi cei din regiunea Timişoara au văzut-o. Dar in întreprinderile industriale şi în unităţile agricole socialiste din această regiune zac mari cantităţi de fier vechi, care nu sunt colectate. La întreprinderea carboniferă din Caransebeş cîteva zeci de tone de fier vechi ruginesc de ani de zile, dar conducerea Trustului minier „Banatul“ din Anina nu-i acordă nici o atenţie. In gospodăriile agricole de stat sînt de asemenea multe atelaje cărora li s-au făcut formele de casare, dar de luni de zile tovarăşii din conducerea Trustului regional Gostat-Timişoara n-au prididit să le aprobe. La întreprinderea „39 Decembrie“ din Arad, fierul vechi se predă la centrele de colectare cu ţîrîita lunar, cică „după plan“. Iniţiative valoroase în colectarea fierului vechi au avut U.T.M.-ul şi organizaţiile pioniereşti. De ce le-au abandonat ? Nu se aşteaptă cumva ca fierul vechi, asemenea celui din desenul animat al reclamei, să pornească singur spre centrele de colectare ale I.C.M.-ului ? SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. iiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiii^ Problema abolirii totale a colonialismului— se va discuta în plenul Adunării NEW YORK. Adunarea Generală a adoptat in unanimitate la 13 octombrie propunerea Uniunii Sovietice de a se discuta în cadrul şedinţelor plenare Declaraţia cu privire la lichidarea totală a sistemului colonial. Reprezentanţii S.U.A. şi Angliei au fost siliţi să bată în retragere, după discuţiile ce au avut loc în ziua precedentă în Adunarea Generală, în timpul cărora a devenit clar că majoritatea delegaţiilor sprijină propunerea U.R.S.S. În felul acesta a eşuat in mod ruşinos recomandarea Comitetului general, adoptată sub presiunea S.U.A., ca Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, prezentată de U.R.S.S., să fie discutată in Comitetul politic. Aşchiile unui ciocănel ****** **** ...şi găndurile unui sistem Discuţiile din Adunarea Generală cu privire la forul în care să se examineze problema abolirii definitive a colonialismului — în şedinţa plenară sau în Comitetul Politic — s-au încheiat joi la amiază (ora New Yorkului) cu o înfringere netă a adepţilor colonialismului. După cum s-a exprimat un comentator occidental, este vorba nu de o înfringere oarecare ci de una pe toată linia, de sus şi pînă jos. Este într-adevăr, o apreciere justă. După cum se ştie, prezentînd în cadrul dezbaterilor generale istorica Declaraţie asupra independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale", Uniunea Sovietică a propus ca această problemă de importanţă capitală să fie dezbătută în cel mai autorizat şi competent for al O.N.U., aşa cum e şi firesc — plenara Adunării Generale. S-a văzut însă că acest lucru nu este pe placul S.U.A. și al altor puteri occidentale care au desigur, motivele lor bine întemeiate pentru a evita o discutare serioasă a problemelor lichidării colonialismului sub toate formele sale. Tocmai de aceea, după un șir de manevre, aceste state în frunte cu S.U.A., folosind maşina de vot, au reuşit să impună în comitetul general o recomandare de a se repartiza discutarea problemei lichidării depline a colonialismului într-un for mai „dosnic" —aşa cum au procedat şi cu problema dezarmării. După cum remarcă specialiştii, în lumina experienţei de pînă acum, posibilitatea ca recomandarea comitetului general să fie răsturnată de plenul adunării era considerată aci ca aproape inexistentă. Şi iată totuşi că acest lucru a fost posibil, iar S.U.A. şi partenerii lor au primit în decurs de numai 24 de ore o lecţie instructivă. Cuvîntarea magistrală a tovarăşului Hruşciov — chemare înflăcărată la abolirea definitivă a colonialismului, rechizitoriu aspru la adresa manevrelor colonialiştilor de a perpetua rînduieli care fac să se cutremure de ruşine pe oricine se simte om —, luările de poziţie ale reprezentanţilor celorlalte state socialiste au produs o profundă impresie asupra majorităţii delegaţilor şi îndeosebi asupra celor afro-asiatici. Chiar şi corespondentul agenţiei americane U.P.I. avea să transmită din sală că „delegaţiile afro-asiatice priveau în extaz cînd Hruşciov vorbea“. Rînd pe rînd, s-au pronunţat în favoarea propunerii sovietice de a se discuta problema colonialismului în şedinţa plenară CORESPONDENŢA DIN NEW YORK a Adunării, reprezentanţii Ghanei, Guineei, Irakului, Nigeriei, Etiopiei, Cubei, Indiei, Afganistanului şi altor state. In şedinţa de miercuri după-amiază din 25 vorbitori numai trei — reprezentanţii Angliei, Noii Zeelande şi Columbiei — s-au încumetat să susţină deschis poziţia americană. Lucrările se îndreptau în mod cert spre un răsunător eşec al colonialiştilor şi adepţilor lor. „Această zi trebuia să marcheze triumful lui Hruşciov“ , se spune în corespondenţa susamintită a agenţiei U.P.I. In aceste împrejurări, dînd din colţ în colţ, reprezentanţii puterilor colonialiste au recurs la o crasă provocaţie diversionistă, folosindu-se în acest scop de delegatul filipinez, care nu pentru prima oară îşi dezvăluie la O.N.U. rolul de marionetă americană. Mai întîi acesta, iar apoi personal delegatul american, recurgînd la calomnii pe cit de grosoane pe atît de răsuflate împotriva ţărilor socialiste, au încercat să curme discutarea problemei colonialismului, să abată atenţia Adunării Generale şi să împrăştie în şedinţă suflul „războiului rece“. In ce postură absurdă şi ridicolă s-au pus autorii acestor manevre se poate judeca după faptul că însăşi agenţia americană U.P.I., referindu-se la „tonul ascuţit şi zgomotos“ al delegatului filipinez şi la intenţia vădită a acestuia de „a declanşa un scandal", constată că intervenţia acestuia a dat naştere la o „scenă comică“. Nu este însă vorba numai de asemenea figuri jalnice, gata să instruiască pantofii celor din mila cărora se află la cîrma unor ţări „independente”. Este vorba de înşişi stăpînii, interesaţi să perpetueze regimul proprietarilor de sclavi. După cum sublinia în cuvîntarea rostită la 27 septembrie de la tribuna O.N.U. tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej „profundele transformări înfăptuite in ţara noastră provoacă, aşa cum este şi firesc, nemulţumirea adversarilor progresului social, a exponenţilor politicii de dominaţie imperialistă asupra altor popoare*. Şi tocmai în această nemulţumire îşi au izvorul încercările de calomniere a statelor socialiste. Dar poporul nostru nu a tolerat şi nu tolerează nici insulta, nici amestecul în treburile sale interne. Ieşirea insolentă a delegatului filipinez şi-a primit şi ea răspunsul cuvenit din partea reprezentanţilor ţării noastre aflaţi în sală, care au cerut preşedintelui să-l aducă la ordine pe filipinez şi să-şi îndeplinească cum se cuvine rolul său de preşedinte. Dar dl. Roland nu s-a dezminţit nici de data aceasta; pierzîndu-şi stăpînirea de sine, a încercat să-l întrerupă pe delegatul român bătînd în masă atît de tare cu ciocănelul de lemn, încît acesta s-a rupt în bucăţi. Un uşier a trebuit să strîngă aşchiile — rămăşiţele „imparţialităţii” d-lui Roland... Imediat incidentul a fost folosit spre a se amina punerea la vot a propunerii sovietice. Chiar şi agenţia U.P.I. a scris că: „există unii care consideră incidentul Roland drept o manevră organizată de conivenţă cu delegatul american — un delegat de-al doilea plan, Wilcox, a primit această sarcină pentru a cîştiga timp”. Şi corespondentul agenţiei se întreabă : „Oare amînarea provocată de Roland va permite americanilor să întoarcă voturile în favoarea lor B. STOIAN (Continuare in pag. IlI-a) La standul de cărţi de la Filatura Românească de Bumbac au sosit ultimele noutăţi Flori de toamnă în parcurile Capitalei Pe străzi şi în parcurile Capitalei au început lucrări de plantaţii cu flori de toamnă. Pentru împodobirea de toamnă a Capitalei, întreprinderea horticolă „1 Mai“ a livrat sfaturilor populare peste 230.000 flori (pansele, părăluţe, tufănele). ------pro----- Se îmbunătăţeşte iluminatul public CLUJ (coresp. „Scinteii“). De curînd, prin montarea unor tuburi fluorescente, a fost îmbunătăţit iluminatul Pieţii Bobîlna din Dej, iar într-o mare parte a oraşului s-au executat lucrări de montare a reţelei de 220 kW. Pentru îmbunătăţirea iluminatului în cartierul muncitoresc Ocna Dejului s-au executat lucrări de reparații capitale pe un traseu de cca. 10 km. A 100-a instalaţie de foraj — 4 L. D. PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii"). Constructorii de utilaj petrolier de la uzinele „1 Mai“-Ploieşti au terminat fabricarea celei de-a 100-a instalaţii de foraj tip 4 L. D. Prima instalaţie de acest fel a fost construită cu aproape 3 ani in urmă , in această perioadă instalaţia a fost modernizată, îmbunătăţită. Ca urmare a modificărilor constructive aduse, consumul de metal a fost redus la fiecare instalaţie de foraj cu 23 tone. In locuințe noi Un grup de muncitori fruntaşi de la uzinele „Semănătoarea" din Capitală, printre care lăcătuşii Nicolae Sarandidi, Ştefan Paraschiv şi Aurel Brătulescu s-au mutat zilele acestea, cu familiile lor, in apartamente noi, din blocurile care se construiesc in cartierul Giuleşti. Pînă in prezent, aproape 200 de muncitori din această uzină au primit locuinţe noi. Zahăr peste plan TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). Ieri, colectivul fabricii de zahăr „Bernath Andrei" din Tg. Mureş a făcut bilanţul activităţii celor 50 de zile de campanie de prelucrare a sfeclei de zahăr din noua recoltă. In această perioadă au fost produse, peste plan, 428 vagoane de zahăr. La Casa agronomului CRAIOVA (coresp. „Scinteii“). Zilele trecute, la Casa agronomului din Craiova s-a deschis un curs de perfecţionare a cunoştinţelor de apicultura, la care participă 60 de brigadieri şi lucrători din ramura apicolă din cadrul G.A.S. şi G.A.C. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai deschide II cursuri. Concurs studenţesc Ieri seară la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa” din Capitală, numeroşi studenţi au participat la un concurs in vederea completării formaţiilor artistice reprezentative ale centrului universitar Bucureşti. Caravană cinematografică în pădure Carmano cinematografică o Direcţie regionale de economie forestieră din regiunea Stalin desfăşoară o intense activitate in rindurile muncitorilor forestieri. Anul acesta au fost prezentate peste 300 de proiecţii iu exploatările forestiere, in fabrici şi comune. Cutremurul de ieri In ziua de 13 octombrie, la ora 21: 53“, seismografele secţiei de seismologie a Observatorului din Bucureşti al Academiei R. P. Române au inregistrat oscilaţiil« unui cutremur de Pămint al cărui epicentru probabil se găseşte in direcţia nord-est, la circa 160 km depărtare de Bucureşti. Cutremurul a fost simţit la Bucureşti avind gradul da intensitate macroseismică 5-6. = ♦« Grăbesc semănatul griului Membrii celor 59 gospodării colective din raionul Filimon Sîrbu, regiunea Galaţi, zoresc recoltatul culturilor tîrzii pentru ca suprafeţele destinate însămînţărilor de toamnă să fie imediat arate. Ei au recoltat pînă acum cele 6 500 ha, semănate cu floarea-soarelui şi porumbul de pe suprafaţa de peste 10.000 ha. Pe terenul pe care seamănă grîu, colectiviştii au împrăştiat 15.000 tone gunoi de grajd şi o mare cantitate de îngrăşăminte chimice, după care au făcut arătura la 28—30 cm. adîncime. Pînă la 12 octombrie ei au semănat cu grîu, secară şi orz aproape 80 la sută din suprafaţa destinată acestor culturi. Gospodăriile colective din Vizireni, Largu, Perişoru, Ianca şi altele au şi terminat însămînţarile de toamnă. ANTON PATRAŞCU corespondent voluntar