Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-12 / nr. 5193

ra«. La sem­inariile de pregătire a propagandiştilor Discuţii strîns legate de sarcinile practice! Acum cîteva zile la Cabinetul ra­ional de partid Sibiu am asistat la un seminar cu propagan­diştii cercurilor de studiere a ba­zelor marxism-leninismului. Se dis­cuta despre sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. O discu­ţie vie, interesantă, în care erau antrenaţi aproape toţi participanţii la seminar. Ceea ce te atrăgea în mod deosebit urmărind discuţiile era caracterul lor concret, militant, legătura firească cu sarcinile prac­tice. Problerm­ele legate de realizarea prevederilor planului de şase ani nu erau expuse abstract sau didac­ticist, ci prezentate în strînsă le­gătură cu felul în care ele se re­flectă în viaţa regiunii. Vorbind despre sarcinile trasate de Congre­sul partidului în ce priveşte conti­nuarea industrializării ţârii, propa­gandiştii St. Pîrvu, Csilag Paul, N. Buzoianu le-au concretizat totodată arătînd cum se îndeplinesc ele în oraşul Sibiu, în întreprinderile unde lucrează. Atenţia manifestată faţă de le­garea discuţiilor de viaţă, de sar­cinile practice, a fost desigur o latu­ră pozitivă a desfăşurării semina­rului. Pornind de la această preo­cupare, strict necesară şi pe deplin îndreptăţită, conducătorul seminaru­lui, tov. Emil Urmes, şi unii propa­gandişti s-au lăsat însă antrenaţi uneori spre o tratare practicistă a­­ problemelor, discuţiile împotmolin­­du-se la un moment dat într-o serie de amănunte cu privire la aspecte ale procesului de producţie în dife­rite întreprinderi sibiene. Dar in­tr-un fel se dezbat problemele în cadrul unei consfătuiri de producţie şi intr-alt fel la un seminar cu pro­pagandiştii cursurilor de studiere a bazelor marxism-leninismului! Cabinetul de partid ar fi trebuit să lămurească propagandiştilor că legătura cu viaţa nu înseamnă enu­merarea unor realizări sau sarcini în producţie, ci lămurirea probleme­lor practicii sub latura lor princi­pială, analiza lor în lumina teoriei marxist-leniniste, fundamentarea în­semnătăţii sarcinilor practice, a căi­lor îndeplinirii lor. Este oare locul ca la un seminar avînd drept temă problemele desăvîrşirii construcţiei socialiste să se discute despre ce utilaje se produc la „Independenţa“ sau la „Metalurgica“ ? Fireşte că aceasta nu înseamnă decît o alunecare în practicism — şi tocmai datorită unei asemenea o­­rientări in cadrul seminarului nu s-a discutat aprofundat despre con­ţinutul noii etape în care a păşit ţara noastră, despre schimbările in structura de clasă a societăţii, des­pre căile prin care se va asigura dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului şi încheierea proce­sului de făurire a relaţiilor de pro­ducţie socialiste in întreaga econo­mie, probleme esenţiale pentru în­ţelegerea temei dezbătute. In cursul aceleiaşi deplasări am avut prilejul să asist, la Făgăraş, la un seminar pe aceeaşi temă, de data aceasta însă cu propagandiştii de la cursurile serale. încă de la începutul discuţiilor s-au vădit pregătirea temeinică a multor propagandişti, interesul şi simţul de răspundere cu care stu­diază politica partidului. Interven­ţiile propagandiştilor, concluziile trase de tov. Liviu Husea, conducă­torul seminarului, au contribuit la aprofundarea unor probleme de deosebită însemnătate : elementele bazei economice şi bazei tehnico­­materiale a socialismului, factorii care determină necesitatea dezvol­tării cu prioritate a industriei grele, formele luptei de clasă. Cu toate acestea, ţi se părea de multe ori că te afli la o lecţie în care se predau cunoştinţe generale unor elevi şi nu la un seminar ţinut la un cabinet raional de partid unde sunt pregătiţi propagandişti a căror sarcină nu este numai de a lămuri politica partidului, ci de a mobiliza pe cursanţi la înfăptuirea acesteia. Problemele dezvoltării industriei, progresului tehnic, luptei pentru calitate se discutau, aici la Făgăraş, la fel cum s-ar fi putut discuta la Suceava sau la Oradea. Or, la se­minar participau propagandişti de la combinatul chimic şi de la alte întreprinderi importante, iar despre sarcinile lor practice specifice nu se pomenea nimic, deşi însăşi tema se­minarului impunea în mod firesc o tratare strîns legată de viaţă. Abia în a doua parte a seminaru­lui, propagandiştii s-au referit în cuvântul lor la sarcinile practice ce revin organizaţiilor de partid din raionul Făgăraş în îndeplinirea ho­tărârilor Congresului al III-lea al partidului. La aceasta a contri­buit orientarea imprimată discuţii­lor de tov. P. Balint, secretar al comitetului raional de partid, care a participat la seminar. Proble­mele pe care el le-a pus în faţa propagandiştilor — reflectînd expe­rienţa dobîndită de organizaţiile locale de partid, sarcinile ce stau în faţa acestora — au făcut ca discu­ţiile să devină mai vii, mai com­bative. Propagandiştii Ion Glăjaru, Albu Mircea, Vasile Comaniciu au tratat problemele documentat, convingător, s-a evitat atît teoreti­zarea abstractă cit şi tratarea prac­ticistă, problemele concrete, sarci­nile practice fiind prezentate în strînsă legătură cu tezele teoretice. Părea că viaţa însăşi pătrunsese prin ferestrele deschise ale Cabine­tului. Şi deschise ar trebui să ră­­mînă mereu... TUDOR OLARU -oro­ Produse de calitate tot mai bună ORAŞUL VICTORIA (coresp. „Scînteii"). — încă de la începutul anului, la Combinatul chimic din Oraşul Victoria s-au aplicat nu­meroase măsuri menite să ducă la folosirea mai bună a capa­cităţii instalaţiilor şi a suprafe­ţelor de producţie, la îmbunătăţi­rea calităţii produselor. Astfel, s-a introdus analiza pe faze de fabri­caţie la unele produse, s-a modifi­cat circuitul de formol, s-a ame­najat un depozit şi o rampă de în­cărcare etc. înfăptuirea acestor măsuri a dat putinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aci să realizeze în mod ritmic sarcinile de plan, iar produsele fabricate să fie calitativ superioare. Planul producţiei globa­le pe 5 luni ale acestui an a fost realizat în proporţie de 109 la sută. Colectivul combinatului a produs, între altele, peste plan 400 tone în­grăşăminte chimice azotoase de bună calitate, şi a realizat benefi­cii peste sarcina planificată în va­loare de mai bine de 7.000.000 lei. In întrecerea socialistă ce se desfăşoară intre brigăzile de pro­ducţie s-au evidenţiat în mod deo­sebit muncitorii din brigăzile con­duse de Iacob Tudoran şi Olimpiu Stîngu. Şi în săptămîna care a trecut, cores­pondenţi voluntari şi cititori ai ziarului au trimis redacţiei veşti îmbucurătoare de pe cuprinsul ţării. Sudo­rul Ion Marinescu de la Uzinele mecanice din Turnu Severin ne comunică vestea lan­sării la apă a unui nou tanc petrolier, de 1390 tone — al pa­trulea din acest an. La construirea noului vas, colectivul uzinei a economisit circa 3 tone de tablă şi peste 300 kg electrozi de sudură. Vasul este de o construcţie moder­nă. „Balastiera „Praho­va" din raionul Plo­ieşti. Autocamioane intr-un du-te-vino continuu, benzi tran­sportoare, vagoneţi. Se lucrează de zor la scoaterea, sortarea şi încărcarea balastu­lui. Sarcinile de pro­ducţie sunt îndeplini­te şi depăşite cu re­gularitate... Pe albia nisipoasă a Prahovei, Ungă satele Piscu­­leşti şi Tinosu, o balas­tieră lucrează. Pregă­teşte material pentru temelia construcţiilor noi din patria noa­stră". Aceste rînduri sunt extrase dintr-o scrisoare trimisă re­dacţiei de mecanicul Ion Spartali. Din Caracal, o scri­soare, semnată de ing. Iiie Moraru, ne în­ştiinţează că munci­torii forestieri din lo­calitate şi-au îndepli­nit, zilele trecute, planul de producţie pe semestrul I. Prin mai buna folosire a masei lemnoase, s-au dat peste plan însem­nate cantităţi de lemn de diferite esen­ţe. Întreprinderea fo­restieră Caracal a realizat anul acesta cei mai înalţi indici de utilizare a masei lemnoase înregistraţi pînă acum acolo. O altă scrisoare trimisă de tehnicianul Adrian Boboc ne relatează că la unitatea de con­serve din Topoloveni, regiunea Argeş, a în­ceput prepararea con­servelor de legume şi fructe din noua re­coltă. S-au produs pînă acum conserve de mazăre, dulceţuri şi compoturi din căp­şuni şi cireşe etc. Numeroase, veşti ne-au sosit în aceas­tă săptămîna şi din satele patruţi. Deşi a plouat râuri, pe ogoare se lucrează de zor la întreţinerea culturilor, se fac pre­gătiri pentru strînge­­rea noii recolte. După ce au terminat praştia l­a la porumb *— ne informează colectivis­tul Alexandru Vizi­­reanu — colectiviștii din comuna Movila Miresii, raionul Brăi­la, au trecut la execu­tarea celei de-a doua praşile, care este a­­cum pe terminate. Gheorghe Tarcă, or­ganizator de partid la G.A.S. Cordun, raio­nul Roman, ne scrie că în gospodărie au fost terminate de cu­rând reparaţiile la în­tregul parc de maşini agricole necesare cam­paniei de recoltare şi treieriş. Veşti în le­gătură cu desfăşura­rea lucrărilor agricole au mai trimis redac­ţiei şi corespondenţii voluntari Gheorghe Luca, din G.A.C. Ivri­­nezul Mic, raionul Medgidia, Ion Roşea din S.M.T. Jega.Ua, raionul Feteşti, şi alţii. Contabilul Mircea Cruceanu ne scrie că la biblioteca din co­muna Baia, raionul Istria, a fost în­registrat zilele trecu­te al 636-lea cititor din acest an. O altă scrisoare, trimisă de muncitorul Silviu R. Iosifescu, ne aduce vestea încheierii cursurilor universi­tăţii muncitoreşti de la mina Petrila. 36 de muncitori au primit anul acesta diploma de absolvent al aces­tei universităţi. Şef al promoţiei a fost declarat lăcătuşul Mi­­hai Petru. Fruntaşii la învăţătură au fost premiaţi. La acţiunile pa­triotice în vederea înfrumuseţării oraşu­lui Cărei — aflăm din scrisoarea lui Gh. Pauleanu, funcţionar — au participat în primăvara aceasta peste 5.000 de cetă­ţeni. S-au reamena- tat, curăţat şi înfru­museţat o suprafaţă de 15 ha parcuri, sta­dionul oraşului. Acum se lucrează la repara­rea unor străzi şi trotuare. Prin mun­ca patriotică a ce­tăţenilor s-au reali­zat însemnate econo­mii. Despre parti­ciparea maselor la gospodărirea şi în­frumuseţarea oraşelor ne-au scris şi Andrei Gheorghe, muncitor din Şimleul Silvaniei, Nicolae Sibianu, mun­citor din Sibiu, Ioan Vulcan, lucrător la centrul de radioficare Agnita, şi alţii.­ ­OmO­ RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE COLECTIVIŞTILOR M­ecanizarea lucrărilor agricole şi sporirea producţiei în G. A. C. La redacţia noastră s-au primit scrisori de la mai mulţi colecti­vişti Intre care Ion Runcan, preşedintele G.A.C. Galaţii Bistriţei, re­giunea Cluj, Nicolae Zaharia, brigadier la gospodăria colectivă „Oc­tombrie Roşu“, raionul Feteşti şi alţii, care vor să cunoască expe­rienţa unor gospodării colective fruntaşe in mecanizarea lucrărilor agricole. Pentru a le răspunde, ne-am adresat tov. Lazăr Stancev, preşedintele gospodăriei colective din comuna Satchinez, regiunea Banat, gospodărie cu o experienţă bogată în acest domeniu. Iată ce ne-a relatat. Un timp­ în gospodăria noastră colectivă, sprijinul primit din par­tea S.M.T.-ului în tractoare şi ma­şini agricole l-am folosit mai mult la lucrările de pregătire a terenu­lui şi la semănat. Acum însă se fac mecanizat majoritatea lucrărilor în­cepând cu pregătirea terenului şi terminînd cu recoltarea. Noi dăm o mare atenţie în deo­sebi mecanizării lucrărilor la cultu­rile de cereale. Complexul de ma­şini pentru mecanizarea lucrărilo­r, de exemplu la păioase, ne-a ajutat, mai ales în ultimii doi ani, să asi- | gurăm un pat germinativ bun, o răsărire uniformă şi o densitate co­respunzătoare a plantelor şi astfel să obţinem recolte mari. In 1960, cu toate că vremea n-a prea fost favo­rabilă, recolta medie de grîu a fost de 1654 kg. la hectar. Socotim că, pe lingă pregătirea te­renului şi însămînţare, mecanizarea rezolvă una din cele mai importante probleme privind cultura păioaselor, aceea a recoltării la timp şi fără pierderi. In această privinţă colec­­tivişti noştri au dobindit o expe­­rienţă preţioasă. In timp ce m anii din urmă recoltatul dura săptămâni iar treierişul chiar luni de zile, cu serioase pierderi de boabe pînă la intrarea cerealelor în magazie, în 1959 am reuşit să recoltăm 1.121 ha păioase în 12 zile, mecanizînd 76 la sută din lucrări, iar în anul 1960 suprafaţa de 1.161 ha a fost recol­tată in numai 10 zile. Un interes crescând îl manifestă colectiviştii noştri faţă de recolta­rea cu combina. In 1960, din cele 888 ha grîu, s-au recoltat cu com­bina 163 ha, adică 18 la sută, obţi­nând în medie cu 464 kg. la hectar mai mult decit pe restul suprafeţei, realizînd pe gospodărie un plus de 7,5 vagoane. Dat fiind că acest spor de producţie se datoreşte în bună parte evitării pierderilor prin scu­turare, membrii gospodăriei noa­stre au hotărât ca în acest an să con­tracteze recoltatul cu combina a 580 ha., reprezentînd 45 la sută din suprafaţa totală de păioase a anu­lui 1961. Rezultate deosebit de bune se pot obţine la mecanizarea lucrărilor culturilor prăşitoare şi in deosebi a porumbului. In 1959 s-a aplicat pen­tru prima dată mecanizarea semă­natului şi întreţinerea cu sapa ro­tativă şi cu cultivatoarele suspen­date a porumbului pe 34 la sută din suprafaţă. Incepînd cu anul 1960 am organizat loturi de mecanizare încredinţate tractoriştilor de la se­mănat pînă la ultima praşilă. Unui număr de 5 tractorişti li s-au repartizat 396 ha., adică 49 la sută din suprafaţă. Rezulta­tele n-au întîrziat să se vadă. De pe cele 804 ha. cultivate cu porumb pentru boabe, în anul 1980 s-au obţinut cite 2.962 kg. boabe la ha. cu toate condi­ţiile puţin favorabile din perioa­da începutului de vegetaţie. Dato­rită mecanizării pe aproape 50 la sută din suprafaţă, prin aplicarea sistemului de plată suplimentară, am reuşit să obţinem la cele 396 ha din parcelele mecanizate, în medie cite 3.160 kg porumb boabe la hec­tar, în timp ce pe restul suprafeţe­lor am obţinut numai 2.752 kg. po­rumb boabe. Iată deci că mecani­zarea ne-a adus un spor de 408 kg. boabe la ha. Brigada a 5-a de cîmp a obţinut în medie 3.504 kg. po­rumb boabe la hectar, depăşind planul cu 4 la sută. Executarea mecanizată a lucrări­lor agricole nu contribuie numai la sporirea simţitoare a producţiei. Ex­­tinzînd mecanizarea, noi am obţinut şi alte avantaje. Astfel, pentru obţi­nerea unei tone de grîu s-au cheltuit numai 6,33 zile-muncă, faţă de 7,14 zile-muncă planificată. La porumbi pentru obţinerea unei tone de boabe s-au folosit, pe parcelele mecanizate 11,54 zile-muncă faţă de 13,76 zile­­muncă pe celelalte suprafeţe. Folosind zilele-muncă economisite la culturile unde am extins meca­nizarea, am putut să dezvoltăm alte ramuri de producţie intensivă, adu­cătoare de mari venituri cum sunt creşterea animalelor, legumicultura etc. Extinderea mecanizării a adus o însemnată sporire a cîştigului per­sonal al colectiviştilor. Producţia fiind mai mare, valoarea zilei­­muncă a crescut în 1960 cu 7,50 lei faţă de 1958, cînd abia începusem să introducem mecanizarea. Astfel, avem în gospodărie colectivişti care acum cîştigă de două şi chiar de trei ori mai mult decît înainte, chiar dacă şi atunci realizau multe zile­­muncă. Extinderea mecanizării are largi perspective în gospodăria noastră. Dacă în procesul de producţie a principalelor culturi : grîu, porumbi s-au făcut paşi mari, mai sunt multe de făcut pentru uşurarea muncii omului şi sporirea producţiei la cul­turile tehnice — sfeclă de zahăr, câ­nepă şi altele, a recoltării porumbu­­lui-siloz etc. In viitor noi ne-am propus să extindem mecanizarea şi la alte culturi. Colectiviştii noştri sunt convinşi că astfel vor fi mai câştigaţi, întrucât extinderea meca­nizării, pe lingă faptul că duce la sporirea simţitoare a producţiei a­­gricole, măreşte posibilităţile de fo­losire a braţelor de muncă în alte ramuri de producţie intensivă cum sunt creşterea animalelor, legumi­cultura şi altele, contribuie la ridi­carea valorii zilei-muncă, sporeşte cîştigul personal al fiecărui colecti­vist. LAZAR stancev președintele G.A.C. Satchinez regiunea Banat SCINTEIA Ce-ar fi dacă... ...colectivul de la exploatarea ni­sipului cuarţos din Vălenii de Munte, raionul Teleajen, s-ar îngriji mai mult de îmbunătăţirea calităţii produselor ? Muncitorii de la Fabrica de gea­muri din Tîrnăveni, ar primi nisip cuarţos fără impurităţi şi geamurile fabricate ar fi şi ele de mai bună calitate, (de la Vasile Filip, munci­tor). ...U.R.C.C. Măcin s-ar îngriji de aprovizionarea cooperativelor de consum din localitate cu mărfurile necesare ! Colectiviştii ar găsi Întotdeauna sape, broaşte aplicate, pile pentru ascuţit ferăstrăul, bucşe pentru că­ruţe, cuie şi alte mărfuri trebuin­cioase. (de la Vasile Ştefan, munci­­tor). ...la casele de bilete ale Teatrului de operă şi balet al R.P. Române, la Teatrul pentru tineret şi copii, pre­cum şi la alte cîteva teatre din Capitală s-ar afişa in dreptul Casei de bilete schema cu amplasarea scaunelor (rindurile şi numerele locurilor) aşa cum se obişnuieşte la casa Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale", la unele cinematografe printre care şi „Patria“ ? Solicitato­rul biletului şi-ar alege locul prefe­rat şi In felul acesta s-ar evita discuţii inutile, (de la Veronica Lungu, muncitoare).­ ­ Montarea noii conducte de ‹ › apă potabilă ce va alimenta o­­s­t­raşul Brăila. (Foto : M. Cioc) › Panouri de placaj pentru turnările de beton Pe şantierul de construcţii Mi­­hai Bravu şi la construcţia noilor cămine studenţeşti din Capitală, s-a extins în ultima vreme folo­sirea panourilor de placaj pentru turnările de beton. După deco­­frarea acestor panouri se obţine o suprafaţă netedă a pereților şi planşeelor. Nr. 51­3 Carlo Zecchi alături de interpreţii noştri Reîntîlnirile cu Carlo Zecchi, unul dintre cei mai de seamă interpreţi italieni contemporani, sînt întotdea­una prilej de bucurie. Fiindcă Zecchi ne dezvăluie înainte de toate bucuria artistului care cîntă iubind muzica , această dăruire spontană, totală („muzicianul trebuie să cînte asemenea păsărilor“ — spunea cînd­­va Zecchi) este imediat simţită de partenerul său, care se lasă stăpâ­nit de ea (ca pianist Zecchi a evitat zilele trecute, alături de Radu Aldu­­lescu, intr-un recital de sonate de Beethoven), de instrumentiştii or­chestrei pe care o conduce, şi în­­sfîrşit, în ambele cazuri de către aceia care îl ascultă. Personalitatea lui Carlo Zecchi se reliefează cu aceeaşi pregnanţă ori de cite ori asistăm la contactul său cu muzica. Pianistul atinge expresi­vitatea cea mai emoţionantă prin­­tr-o mare simplitate; calitatea sonoră a interpretării sale este dintre cele mai remarcabile. Dar uşurinţa cu care pare a parcurge paginile mari­lor partituri clasice este rezultatul unui efort de gîndire şi concentrare profundă,­­ în care sunt cuprinse, pe lingă ceea ce obişnuim a numi „talent“, o cultură muzicală severă şi o tehnică superioară. La dirijor pare că predomină o însuşire tem­peramentală caracteristică: verva, captivantă, antrenantă, comunicativă pînă la transformarea ansamblului orchestral într-un instrument care cîntă — odată cu el — prin zeci de glasuri buna dispoziţie, veselia, u­­morul. Recitalul de sonate de Beetho­ven, alături de Radu Aldulescu, a cuprins în prima parte cele două sonate pentru violoncel şi pian (opus 5 nr. 1 şi 2) compuse în anul 1797, în perioada în care compozi­torul devine din ce în ce mai lim­pede creatorul unui stil nou în arta Instrumentală. Pe acest Beethoven de 27 de ani, în drumul către ma­turitate ni l-au înfăţişat cei doi in­terpreţi , pe acest Beethoven care de pe acum găseşte modalităţi noi de a exprima în cadrul sonatei cla­sice sentimente mai grave, meditaţii lirice impresionante, (prima mişcare a ambelor sonate), care dă formelor tradiţionale o vigoare de calitate deosebită (Rondo-ul din Sonata în sol minor). Dar această autentici­tate de stil a interpretării a decurs din detaliile ei multiple. Să relevăm unul singur : muzicalitatea frazării, logica şi sensibilitatea cu care ar­tiştii — violoncelul şi pianul,— deo­potrivă au urmărit esenţa melodică a acestor lucrări. Violoncelistul Radu Aldulescu se află într-o nouă şi valoroasă atitu­dine creatoare, determinată de ne­voia care există în orice artist ade­vărat de a se apropia cît mai mult de conţinutul artei. Impresionant prin sinceritatea expresiei şi căldura sentimentului, prin stăpînirea fermă a laturii tehnice, în primele două sonate, el a părut încă prea reţinut în faţa dificultăţilor de expresie a celei de-a treia (celebra sonată opus 69 în la major). La pupitrul orchestrei Cinemato­grafiei, căreia i-a descoperit noi re­surse, Carlo Zecchi a prezentat tot un program clasic (solist Radu Aldu­lescu). Dacă ansamblul concertului a fost plin de frumuseţi (deşi con­cepţia dirijorului în momentele li­rice ar putea fi discutată ne rămîn cîteva realizări de neuitat: murmu­rul zglobiu şi jucăuş din „Badine­­rie" de Corelli, simfonia „Oxford“ de Haydn, cu finalul ei asemeni unui foc de artificii al bunei dispo­ziţii, arcuirea frazelor melodice şi dialogurile dintre ele în simfonia „Praga“ de Mozart, şi mai ales spi­ritul italian în care s-au desfăşurat alături de iureşul muzicii lui Ro­ssini din „Italianca în Alger“, pa­ginile dinamice ale întregului pro­gram. Cu un Marş popular de Schu­bert, Carlo Zecchi şi-a luat rămas bun de la ascultătorii săi, care au plecat de la concert încă odată con­vinși că muzica este una din bucu­riile oamenilor. ADA BRUMARU -0*0- =♦♦♦= Gh. Berea, pepurat in satul popular al comunei Ion Roată, regiunea Bucureşti, discută cu un grup de cetăţeni planul amplasării noului local al şcolii elementare ce se va construi prin contribuţia voluntară a colec­tiviştilor din comună. I­nform­aţii ARTIŞTI POLONEZI, OASPEŢI AI ŢÂRII NOASTRE Mar­i soseşte în ţara noastră an­samblul de cîntece şi dansuri „Slash“ din R. P. Polonă. Ansam­blul prezintă primele spectacole la Braşov şi Sibiu, după care conti­nuă turneul şi în alte oraşe din ţară. Intre 22-24 iunie artiştii po­lonezi vor da spectacole în Bucu­reşti, iar apoi pe litoral. O EXPOZIŢIE CU LUCRĂRI DE PERAHIM LA MOSCOVA Săptămîna trecută a fost trimisă in Uniunea Sovietică o expoziţie de artă plastică cu lucrări ale lui Ju­les Perahim. Expoziţia cuprinde 150 de lucrări , gravuri şi ilustraţii realizate în diferite tehnici, proiec­te de scenografie şi numeroase piese de ceramică. In curind, ex­poziţia se deschide la Moscova. „ŢĂNDĂRICĂ" In regiunea BUCUREŞTI Teatrul Ţăndărică susţine o se­rie de spectacole In 4 localităţi din regiunea Bucureşti. In 8 şi 9 iunie, păpuşarii de la Ţăndărică au prezentat spectacolele „Artiştii pădurii“ şi „Doi la zero pentru noi“ la Călăraşi. In 15 şi 16 iunie ei vor da spectacole la Giurgiu cu piesele „Povestea porcului“ şi „Umor pe sfori“. Aceleaşi specta­cole vor fi prezentate în 22 şi 23 iunie la Videle. La 28 şi 29 iunie Ţăndărică prezintă la Olteniţa „Povestea porcului“ şi „Milioanele lui Arlechin“. .• OPERETA „LASAŢI-MĂ SÂ CÎNT“ În premiera la arad La Arad a avut loc premiera operetei „Lăsaţi-mă sa cint“ de Gherase Dendrino, pregătită de un colectiv de actori al Teatrului de Stat, cintăreţi şi instrumentişti ai Filarmonicii de Stat, cu concursul elevilor şcolii populare de artă din localitate. ORCHESTRA CEHA DE MUZICA UŞOARA „KRAUTGÄRTNER" Orchestra de muzică uşoară „Krautgärtner“ din R. S. Cehoslova­că întreprinde un turneu in ţara noastră. La 19 iunie orchestra va da primul spectacol la Oradea. Turneul va continua in diferite oraşe. După o serie de spectacole prezentate la Bucureşti, artiştii cehi vor susţine spectacole pe litoral. UN TURNEU AL TEATRULUI MUNICIPAL Un colectiv al Teatrului Munici­pal, în frunte cu artista poporului Lucia Sturza-Bulandra, pleacă la 13 iunie intr-un turneu prin ţară cu piesele „Dacă vei fi întrebat“ de Dorel Dorian, şi „Mamouret“ de Jean Sarment. „RĂPIREA DIN SERAI" PE SCENA OPEREI DIN IAŞI La Opera de Stat din Iaşi este in repetiţie opera „Răpirea din Se­rai“ de Mozart. Spectacolul, a că­rui premieră va avea loc în a doua jumătate a lunii iunie, este pus în scenă de regizorul Hero Lup­es­cu. SPECTACOLE LA SATE Un colectiv al Teatrului german de stat din Timişoara a dat pînă acum aproximativ 20 de spectacole în comunele Zâbrani, Becicherecul Mic, Jamul Mare şi altele, cu pie­sele „Nota zero la purtare“ de V. Stoenescu şi O. Sava şi „Titania Vals“ de T. Muşatescu. V^^il^%rTeleviziune tip AVIONUL PLEACĂ LA ORA 9 : Sala Pa­latului R. P. Romíno, Republica, Elena Pavel, Volga, Grădina Progresul. SETEA (cinemascop) Popular, 30 Decembrie. VIKINGII (cinema­scop) , Patria, Bucureşti, Înfrăţirea între po­poare, Mioriţa, Libertăţii, Stadionul Repu­blicii, Stadionul Dinamo, Stadionul Giu­­leşti, Moşilor — grădină. ADIO COPILĂ­RIE : Magheru, Gh. Doja, Arta. STRADA PRERIILOR : V. Alecsandri. AM SUPRA­VIEŢUIT MORŢII MELE : I. C. Frimu, Al. Sahia, 23 August. CORABIA ZBURĂTOARE: Lumina, Al. Popov. LA ORDIN, SĂ TRĂIŢI : Central, V. Roaită. DRUMUL SPRE ÎNALTA SOCIETATE : Victoria, B Delavrancea. CIELITO UNDO : Maxim Gorki, 13 Septembrie — grădină, Olga Ban­ele. A DOUA NAŞTERE A METALELOR - VREAU SA ŞTIU TOT nr. 14 - SPAIMA LEILOR — DE STRADA VIEŢII . Timpuri Noi. PITICUL VRĂJITOR : 13 Septembrie, (dimineaţa). Munca. FLOAREA ZĂPEZII (după-amiază) : 13 Septembrie. INSULA FĂRĂ NUME : Tineretului. CERUL BAL­TICII : 8 Martie, Flacăra, Aurel Vlaicu. AR­TICOLUL 420 : Griviţa. TOATA LUMEA RIDE, CINTA ŞI DANSEAZĂ : Cultural. VOLGA-VOLGA : C-tin David. ÎNTILNIRE IN ÎNTUNERIC : Unirea. STAN ŞI BRAN STUDENŢI LA OXFORD : T. Vladimirescu. CENUŞĂREASA : Moşilor, N. Bălcescu. MOARTEA IN ŞA : Donca Simo. ÎN LINIŞ­TEA SERII : 16 Februarie. DAMA DE PICĂ : M. Eminescu. ŞTRENGARII : Ilie Pintilie. ENRICO CARUSO : 8 Mai. MIN­­DRIE : Floreasca. BIGAMUL: G. Coşbuc. CULISELE VARIETEULUI : G. Bacovia. E LUNG DRUMUL PÎNĂ ACASĂ . Drumul Serii. DON QUIJOTTE (cinemascop) : Pati­noarul 23 August. TELEVIZIUNE : orele 19,00 — Informaţiile după-amiezii. 19,05 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pionieri şi şcolari . Despre magnetism. Filmul „Vreau să ştiu tot“ nr. 12, 19,30 — Program prezentat de corul mi­nerilor din Lonea. 19,50 — Jurnalul televi­ziunii. 20,10 — Teatru în studio : „Iubesc, iubesc“. 21,30 — Telesport, în Încheiere­a ultimei, știri. RADIO, 12 IUNIE. • Cântece pionierești — orele 9,50 — I • Din folclorul popoarelor — orele 10,10 — I • Potpuriuri din melodiile lui Waldteufel — orele 10,40 — I • Arii din opere in interpretarea solistilor nostri — orele 11,03 — I• Cîntă Jean Alcinski din R . Bulgaria — orele 12,00 — I • Emisiune literară — orele 12,15 — I • Cintă violon­celistul S. Antropov— orele 13,00 — II • Mu­zică de estradă de compozitori din ţări so­cialiste — orele 13,20 — II • Melodii pentru fanfară — orele 14,03 — II • Muzică din operele lui Moniusko — orele 15,00 — II • Orchestre de muzică populară românească — orele 15,10 — I • Suita „Iberia“ de Al­­beniz — orele 16,25 — I • Vreau să ştiu — orele 17,30 — I • Cintă Elisabeta Pavel şi Alexandru Bidirel — orele 17,35 — II • Pro­gram muzical pentru fruntaşii în producţie orele 18,30 — I • Almanah ştiinţific — orele 19,00 — I • Concertul nr. 2 în La major pentru pian şi orchestră de Liszt — orele 19,30 — I • Muzică populară romî­­nească — orele 19,40 — II • Ghid muzical — orele 20,00 — II • Muzică ușoară inter­pretată la chitară — orele 20,30 — la Opera „Werther“ de Massenet — orele 21,00 — I • Recital literar Mihail Eminescu — orele 21,30 — II • Lucrări pentru pian de Schumann — orele 22,00 — II • Concert simfonic — orele 23,15 — II • Concert de muzică uşoară — orele 23,22 — I. CUM VA FI VREMEA Pentru zilele de 13, 14 şi 15 iunie vremea se va menţine instabilă cu cel variabil. Ploi locale vor continua să cadă mai ales în cursul după-amiezelor. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în uşoară scădere Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 18 şi 28 grade.

Next