Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)
1961-06-12 / nr. 5193
ra«. La seminariile de pregătire a propagandiştilor Discuţii strîns legate de sarcinile practice! Acum cîteva zile la Cabinetul raional de partid Sibiu am asistat la un seminar cu propagandiştii cercurilor de studiere a bazelor marxism-leninismului. Se discuta despre sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. O discuţie vie, interesantă, în care erau antrenaţi aproape toţi participanţii la seminar. Ceea ce te atrăgea în mod deosebit urmărind discuţiile era caracterul lor concret, militant, legătura firească cu sarcinile practice. Problermele legate de realizarea prevederilor planului de şase ani nu erau expuse abstract sau didacticist, ci prezentate în strînsă legătură cu felul în care ele se reflectă în viaţa regiunii. Vorbind despre sarcinile trasate de Congresul partidului în ce priveşte continuarea industrializării ţârii, propagandiştii St. Pîrvu, Csilag Paul, N. Buzoianu le-au concretizat totodată arătînd cum se îndeplinesc ele în oraşul Sibiu, în întreprinderile unde lucrează. Atenţia manifestată faţă de legarea discuţiilor de viaţă, de sarcinile practice, a fost desigur o latură pozitivă a desfăşurării seminarului. Pornind de la această preocupare, strict necesară şi pe deplin îndreptăţită, conducătorul seminarului, tov. Emil Urmes, şi unii propagandişti s-au lăsat însă antrenaţi uneori spre o tratare practicistă a problemelor, discuţiile împotmolindu-se la un moment dat într-o serie de amănunte cu privire la aspecte ale procesului de producţie în diferite întreprinderi sibiene. Dar intr-un fel se dezbat problemele în cadrul unei consfătuiri de producţie şi intr-alt fel la un seminar cu propagandiştii cursurilor de studiere a bazelor marxism-leninismului! Cabinetul de partid ar fi trebuit să lămurească propagandiştilor că legătura cu viaţa nu înseamnă enumerarea unor realizări sau sarcini în producţie, ci lămurirea problemelor practicii sub latura lor principială, analiza lor în lumina teoriei marxist-leniniste, fundamentarea însemnătăţii sarcinilor practice, a căilor îndeplinirii lor. Este oare locul ca la un seminar avînd drept temă problemele desăvîrşirii construcţiei socialiste să se discute despre ce utilaje se produc la „Independenţa“ sau la „Metalurgica“ ? Fireşte că aceasta nu înseamnă decît o alunecare în practicism — şi tocmai datorită unei asemenea orientări in cadrul seminarului nu s-a discutat aprofundat despre conţinutul noii etape în care a păşit ţara noastră, despre schimbările in structura de clasă a societăţii, despre căile prin care se va asigura dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului şi încheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste in întreaga economie, probleme esenţiale pentru înţelegerea temei dezbătute. In cursul aceleiaşi deplasări am avut prilejul să asist, la Făgăraş, la un seminar pe aceeaşi temă, de data aceasta însă cu propagandiştii de la cursurile serale. încă de la începutul discuţiilor s-au vădit pregătirea temeinică a multor propagandişti, interesul şi simţul de răspundere cu care studiază politica partidului. Intervenţiile propagandiştilor, concluziile trase de tov. Liviu Husea, conducătorul seminarului, au contribuit la aprofundarea unor probleme de deosebită însemnătate : elementele bazei economice şi bazei tehnicomateriale a socialismului, factorii care determină necesitatea dezvoltării cu prioritate a industriei grele, formele luptei de clasă. Cu toate acestea, ţi se părea de multe ori că te afli la o lecţie în care se predau cunoştinţe generale unor elevi şi nu la un seminar ţinut la un cabinet raional de partid unde sunt pregătiţi propagandişti a căror sarcină nu este numai de a lămuri politica partidului, ci de a mobiliza pe cursanţi la înfăptuirea acesteia. Problemele dezvoltării industriei, progresului tehnic, luptei pentru calitate se discutau, aici la Făgăraş, la fel cum s-ar fi putut discuta la Suceava sau la Oradea. Or, la seminar participau propagandişti de la combinatul chimic şi de la alte întreprinderi importante, iar despre sarcinile lor practice specifice nu se pomenea nimic, deşi însăşi tema seminarului impunea în mod firesc o tratare strîns legată de viaţă. Abia în a doua parte a seminarului, propagandiştii s-au referit în cuvântul lor la sarcinile practice ce revin organizaţiilor de partid din raionul Făgăraş în îndeplinirea hotărârilor Congresului al III-lea al partidului. La aceasta a contribuit orientarea imprimată discuţiilor de tov. P. Balint, secretar al comitetului raional de partid, care a participat la seminar. Problemele pe care el le-a pus în faţa propagandiştilor — reflectînd experienţa dobîndită de organizaţiile locale de partid, sarcinile ce stau în faţa acestora — au făcut ca discuţiile să devină mai vii, mai combative. Propagandiştii Ion Glăjaru, Albu Mircea, Vasile Comaniciu au tratat problemele documentat, convingător, s-a evitat atît teoretizarea abstractă cit şi tratarea practicistă, problemele concrete, sarcinile practice fiind prezentate în strînsă legătură cu tezele teoretice. Părea că viaţa însăşi pătrunsese prin ferestrele deschise ale Cabinetului. Şi deschise ar trebui să rămînă mereu... TUDOR OLARU -oro Produse de calitate tot mai bună ORAŞUL VICTORIA (coresp. „Scînteii"). — încă de la începutul anului, la Combinatul chimic din Oraşul Victoria s-au aplicat numeroase măsuri menite să ducă la folosirea mai bună a capacităţii instalaţiilor şi a suprafeţelor de producţie, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, s-a introdus analiza pe faze de fabricaţie la unele produse, s-a modificat circuitul de formol, s-a amenajat un depozit şi o rampă de încărcare etc. înfăptuirea acestor măsuri a dat putinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aci să realizeze în mod ritmic sarcinile de plan, iar produsele fabricate să fie calitativ superioare. Planul producţiei globale pe 5 luni ale acestui an a fost realizat în proporţie de 109 la sută. Colectivul combinatului a produs, între altele, peste plan 400 tone îngrăşăminte chimice azotoase de bună calitate, şi a realizat beneficii peste sarcina planificată în valoare de mai bine de 7.000.000 lei. In întrecerea socialistă ce se desfăşoară intre brigăzile de producţie s-au evidenţiat în mod deosebit muncitorii din brigăzile conduse de Iacob Tudoran şi Olimpiu Stîngu. Şi în săptămîna care a trecut, corespondenţi voluntari şi cititori ai ziarului au trimis redacţiei veşti îmbucurătoare de pe cuprinsul ţării. Sudorul Ion Marinescu de la Uzinele mecanice din Turnu Severin ne comunică vestea lansării la apă a unui nou tanc petrolier, de 1390 tone — al patrulea din acest an. La construirea noului vas, colectivul uzinei a economisit circa 3 tone de tablă şi peste 300 kg electrozi de sudură. Vasul este de o construcţie modernă. „Balastiera „Prahova" din raionul Ploieşti. Autocamioane intr-un du-te-vino continuu, benzi transportoare, vagoneţi. Se lucrează de zor la scoaterea, sortarea şi încărcarea balastului. Sarcinile de producţie sunt îndeplinite şi depăşite cu regularitate... Pe albia nisipoasă a Prahovei, Ungă satele Pisculeşti şi Tinosu, o balastieră lucrează. Pregăteşte material pentru temelia construcţiilor noi din patria noastră". Aceste rînduri sunt extrase dintr-o scrisoare trimisă redacţiei de mecanicul Ion Spartali. Din Caracal, o scrisoare, semnată de ing. Iiie Moraru, ne înştiinţează că muncitorii forestieri din localitate şi-au îndeplinit, zilele trecute, planul de producţie pe semestrul I. Prin mai buna folosire a masei lemnoase, s-au dat peste plan însemnate cantităţi de lemn de diferite esenţe. Întreprinderea forestieră Caracal a realizat anul acesta cei mai înalţi indici de utilizare a masei lemnoase înregistraţi pînă acum acolo. O altă scrisoare trimisă de tehnicianul Adrian Boboc ne relatează că la unitatea de conserve din Topoloveni, regiunea Argeş, a început prepararea conservelor de legume şi fructe din noua recoltă. S-au produs pînă acum conserve de mazăre, dulceţuri şi compoturi din căpşuni şi cireşe etc. Numeroase, veşti ne-au sosit în această săptămîna şi din satele patruţi. Deşi a plouat râuri, pe ogoare se lucrează de zor la întreţinerea culturilor, se fac pregătiri pentru strîngerea noii recolte. După ce au terminat praştia la la porumb *— ne informează colectivistul Alexandru Vizireanu — colectiviștii din comuna Movila Miresii, raionul Brăila, au trecut la executarea celei de-a doua praşile, care este acum pe terminate. Gheorghe Tarcă, organizator de partid la G.A.S. Cordun, raionul Roman, ne scrie că în gospodărie au fost terminate de curând reparaţiile la întregul parc de maşini agricole necesare campaniei de recoltare şi treieriş. Veşti în legătură cu desfăşurarea lucrărilor agricole au mai trimis redacţiei şi corespondenţii voluntari Gheorghe Luca, din G.A.C. Ivrinezul Mic, raionul Medgidia, Ion Roşea din S.M.T. Jega.Ua, raionul Feteşti, şi alţii. Contabilul Mircea Cruceanu ne scrie că la biblioteca din comuna Baia, raionul Istria, a fost înregistrat zilele trecute al 636-lea cititor din acest an. O altă scrisoare, trimisă de muncitorul Silviu R. Iosifescu, ne aduce vestea încheierii cursurilor universităţii muncitoreşti de la mina Petrila. 36 de muncitori au primit anul acesta diploma de absolvent al acestei universităţi. Şef al promoţiei a fost declarat lăcătuşul Mihai Petru. Fruntaşii la învăţătură au fost premiaţi. La acţiunile patriotice în vederea înfrumuseţării oraşului Cărei — aflăm din scrisoarea lui Gh. Pauleanu, funcţionar — au participat în primăvara aceasta peste 5.000 de cetăţeni. S-au reamena- tat, curăţat şi înfrumuseţat o suprafaţă de 15 ha parcuri, stadionul oraşului. Acum se lucrează la repararea unor străzi şi trotuare. Prin munca patriotică a cetăţenilor s-au realizat însemnate economii. Despre participarea maselor la gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor ne-au scris şi Andrei Gheorghe, muncitor din Şimleul Silvaniei, Nicolae Sibianu, muncitor din Sibiu, Ioan Vulcan, lucrător la centrul de radioficare Agnita, şi alţii. OmO RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE COLECTIVIŞTILOR Mecanizarea lucrărilor agricole şi sporirea producţiei în G. A. C. La redacţia noastră s-au primit scrisori de la mai mulţi colectivişti Intre care Ion Runcan, preşedintele G.A.C. Galaţii Bistriţei, regiunea Cluj, Nicolae Zaharia, brigadier la gospodăria colectivă „Octombrie Roşu“, raionul Feteşti şi alţii, care vor să cunoască experienţa unor gospodării colective fruntaşe in mecanizarea lucrărilor agricole. Pentru a le răspunde, ne-am adresat tov. Lazăr Stancev, preşedintele gospodăriei colective din comuna Satchinez, regiunea Banat, gospodărie cu o experienţă bogată în acest domeniu. Iată ce ne-a relatat. Un timp în gospodăria noastră colectivă, sprijinul primit din partea S.M.T.-ului în tractoare şi maşini agricole l-am folosit mai mult la lucrările de pregătire a terenului şi la semănat. Acum însă se fac mecanizat majoritatea lucrărilor începând cu pregătirea terenului şi terminînd cu recoltarea. Noi dăm o mare atenţie în deosebi mecanizării lucrărilor la culturile de cereale. Complexul de maşini pentru mecanizarea lucrărilor, de exemplu la păioase, ne-a ajutat, mai ales în ultimii doi ani, să asi- | gurăm un pat germinativ bun, o răsărire uniformă şi o densitate corespunzătoare a plantelor şi astfel să obţinem recolte mari. In 1960, cu toate că vremea n-a prea fost favorabilă, recolta medie de grîu a fost de 1654 kg. la hectar. Socotim că, pe lingă pregătirea terenului şi însămînţare, mecanizarea rezolvă una din cele mai importante probleme privind cultura păioaselor, aceea a recoltării la timp şi fără pierderi. In această privinţă colectivişti noştri au dobindit o experienţă preţioasă. In timp ce m anii din urmă recoltatul dura săptămâni iar treierişul chiar luni de zile, cu serioase pierderi de boabe pînă la intrarea cerealelor în magazie, în 1959 am reuşit să recoltăm 1.121 ha păioase în 12 zile, mecanizînd 76 la sută din lucrări, iar în anul 1960 suprafaţa de 1.161 ha a fost recoltată in numai 10 zile. Un interes crescând îl manifestă colectiviştii noştri faţă de recoltarea cu combina. In 1960, din cele 888 ha grîu, s-au recoltat cu combina 163 ha, adică 18 la sută, obţinând în medie cu 464 kg. la hectar mai mult decit pe restul suprafeţei, realizînd pe gospodărie un plus de 7,5 vagoane. Dat fiind că acest spor de producţie se datoreşte în bună parte evitării pierderilor prin scuturare, membrii gospodăriei noastre au hotărât ca în acest an să contracteze recoltatul cu combina a 580 ha., reprezentînd 45 la sută din suprafaţa totală de păioase a anului 1961. Rezultate deosebit de bune se pot obţine la mecanizarea lucrărilor culturilor prăşitoare şi in deosebi a porumbului. In 1959 s-a aplicat pentru prima dată mecanizarea semănatului şi întreţinerea cu sapa rotativă şi cu cultivatoarele suspendate a porumbului pe 34 la sută din suprafaţă. Incepînd cu anul 1960 am organizat loturi de mecanizare încredinţate tractoriştilor de la semănat pînă la ultima praşilă. Unui număr de 5 tractorişti li s-au repartizat 396 ha., adică 49 la sută din suprafaţă. Rezultatele n-au întîrziat să se vadă. De pe cele 804 ha. cultivate cu porumb pentru boabe, în anul 1980 s-au obţinut cite 2.962 kg. boabe la ha. cu toate condiţiile puţin favorabile din perioada începutului de vegetaţie. Datorită mecanizării pe aproape 50 la sută din suprafaţă, prin aplicarea sistemului de plată suplimentară, am reuşit să obţinem la cele 396 ha din parcelele mecanizate, în medie cite 3.160 kg porumb boabe la hectar, în timp ce pe restul suprafeţelor am obţinut numai 2.752 kg. porumb boabe. Iată deci că mecanizarea ne-a adus un spor de 408 kg. boabe la ha. Brigada a 5-a de cîmp a obţinut în medie 3.504 kg. porumb boabe la hectar, depăşind planul cu 4 la sută. Executarea mecanizată a lucrărilor agricole nu contribuie numai la sporirea simţitoare a producţiei. Extinzînd mecanizarea, noi am obţinut şi alte avantaje. Astfel, pentru obţinerea unei tone de grîu s-au cheltuit numai 6,33 zile-muncă, faţă de 7,14 zile-muncă planificată. La porumbi pentru obţinerea unei tone de boabe s-au folosit, pe parcelele mecanizate 11,54 zile-muncă faţă de 13,76 zilemuncă pe celelalte suprafeţe. Folosind zilele-muncă economisite la culturile unde am extins mecanizarea, am putut să dezvoltăm alte ramuri de producţie intensivă, aducătoare de mari venituri cum sunt creşterea animalelor, legumicultura etc. Extinderea mecanizării a adus o însemnată sporire a cîştigului personal al colectiviştilor. Producţia fiind mai mare, valoarea zileimuncă a crescut în 1960 cu 7,50 lei faţă de 1958, cînd abia începusem să introducem mecanizarea. Astfel, avem în gospodărie colectivişti care acum cîştigă de două şi chiar de trei ori mai mult decît înainte, chiar dacă şi atunci realizau multe zilemuncă. Extinderea mecanizării are largi perspective în gospodăria noastră. Dacă în procesul de producţie a principalelor culturi : grîu, porumbi s-au făcut paşi mari, mai sunt multe de făcut pentru uşurarea muncii omului şi sporirea producţiei la culturile tehnice — sfeclă de zahăr, cânepă şi altele, a recoltării porumbului-siloz etc. In viitor noi ne-am propus să extindem mecanizarea şi la alte culturi. Colectiviştii noştri sunt convinşi că astfel vor fi mai câştigaţi, întrucât extinderea mecanizării, pe lingă faptul că duce la sporirea simţitoare a producţiei agricole, măreşte posibilităţile de folosire a braţelor de muncă în alte ramuri de producţie intensivă cum sunt creşterea animalelor, legumicultura şi altele, contribuie la ridicarea valorii zilei-muncă, sporeşte cîştigul personal al fiecărui colectivist. LAZAR stancev președintele G.A.C. Satchinez regiunea Banat SCINTEIA Ce-ar fi dacă... ...colectivul de la exploatarea nisipului cuarţos din Vălenii de Munte, raionul Teleajen, s-ar îngriji mai mult de îmbunătăţirea calităţii produselor ? Muncitorii de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, ar primi nisip cuarţos fără impurităţi şi geamurile fabricate ar fi şi ele de mai bună calitate, (de la Vasile Filip, muncitor). ...U.R.C.C. Măcin s-ar îngriji de aprovizionarea cooperativelor de consum din localitate cu mărfurile necesare ! Colectiviştii ar găsi Întotdeauna sape, broaşte aplicate, pile pentru ascuţit ferăstrăul, bucşe pentru căruţe, cuie şi alte mărfuri trebuincioase. (de la Vasile Ştefan, muncitor). ...la casele de bilete ale Teatrului de operă şi balet al R.P. Române, la Teatrul pentru tineret şi copii, precum şi la alte cîteva teatre din Capitală s-ar afişa in dreptul Casei de bilete schema cu amplasarea scaunelor (rindurile şi numerele locurilor) aşa cum se obişnuieşte la casa Teatrului Naţional „I. L. Caragiale", la unele cinematografe printre care şi „Patria“ ? Solicitatorul biletului şi-ar alege locul preferat şi In felul acesta s-ar evita discuţii inutile, (de la Veronica Lungu, muncitoare). Montarea noii conducte de ‹ › apă potabilă ce va alimenta ostraşul Brăila. (Foto : M. Cioc) › Panouri de placaj pentru turnările de beton Pe şantierul de construcţii Mihai Bravu şi la construcţia noilor cămine studenţeşti din Capitală, s-a extins în ultima vreme folosirea panourilor de placaj pentru turnările de beton. După decofrarea acestor panouri se obţine o suprafaţă netedă a pereților şi planşeelor. Nr. 513 Carlo Zecchi alături de interpreţii noştri Reîntîlnirile cu Carlo Zecchi, unul dintre cei mai de seamă interpreţi italieni contemporani, sînt întotdeauna prilej de bucurie. Fiindcă Zecchi ne dezvăluie înainte de toate bucuria artistului care cîntă iubind muzica , această dăruire spontană, totală („muzicianul trebuie să cînte asemenea păsărilor“ — spunea cîndva Zecchi) este imediat simţită de partenerul său, care se lasă stăpânit de ea (ca pianist Zecchi a evitat zilele trecute, alături de Radu Aldulescu, intr-un recital de sonate de Beethoven), de instrumentiştii orchestrei pe care o conduce, şi însfîrşit, în ambele cazuri de către aceia care îl ascultă. Personalitatea lui Carlo Zecchi se reliefează cu aceeaşi pregnanţă ori de cite ori asistăm la contactul său cu muzica. Pianistul atinge expresivitatea cea mai emoţionantă printr-o mare simplitate; calitatea sonoră a interpretării sale este dintre cele mai remarcabile. Dar uşurinţa cu care pare a parcurge paginile marilor partituri clasice este rezultatul unui efort de gîndire şi concentrare profundă, în care sunt cuprinse, pe lingă ceea ce obişnuim a numi „talent“, o cultură muzicală severă şi o tehnică superioară. La dirijor pare că predomină o însuşire temperamentală caracteristică: verva, captivantă, antrenantă, comunicativă pînă la transformarea ansamblului orchestral într-un instrument care cîntă — odată cu el — prin zeci de glasuri buna dispoziţie, veselia, umorul. Recitalul de sonate de Beethoven, alături de Radu Aldulescu, a cuprins în prima parte cele două sonate pentru violoncel şi pian (opus 5 nr. 1 şi 2) compuse în anul 1797, în perioada în care compozitorul devine din ce în ce mai limpede creatorul unui stil nou în arta Instrumentală. Pe acest Beethoven de 27 de ani, în drumul către maturitate ni l-au înfăţişat cei doi interpreţi , pe acest Beethoven care de pe acum găseşte modalităţi noi de a exprima în cadrul sonatei clasice sentimente mai grave, meditaţii lirice impresionante, (prima mişcare a ambelor sonate), care dă formelor tradiţionale o vigoare de calitate deosebită (Rondo-ul din Sonata în sol minor). Dar această autenticitate de stil a interpretării a decurs din detaliile ei multiple. Să relevăm unul singur : muzicalitatea frazării, logica şi sensibilitatea cu care artiştii — violoncelul şi pianul,— deopotrivă au urmărit esenţa melodică a acestor lucrări. Violoncelistul Radu Aldulescu se află într-o nouă şi valoroasă atitudine creatoare, determinată de nevoia care există în orice artist adevărat de a se apropia cît mai mult de conţinutul artei. Impresionant prin sinceritatea expresiei şi căldura sentimentului, prin stăpînirea fermă a laturii tehnice, în primele două sonate, el a părut încă prea reţinut în faţa dificultăţilor de expresie a celei de-a treia (celebra sonată opus 69 în la major). La pupitrul orchestrei Cinematografiei, căreia i-a descoperit noi resurse, Carlo Zecchi a prezentat tot un program clasic (solist Radu Aldulescu). Dacă ansamblul concertului a fost plin de frumuseţi (deşi concepţia dirijorului în momentele lirice ar putea fi discutată ne rămîn cîteva realizări de neuitat: murmurul zglobiu şi jucăuş din „Badinerie" de Corelli, simfonia „Oxford“ de Haydn, cu finalul ei asemeni unui foc de artificii al bunei dispoziţii, arcuirea frazelor melodice şi dialogurile dintre ele în simfonia „Praga“ de Mozart, şi mai ales spiritul italian în care s-au desfăşurat alături de iureşul muzicii lui Rossini din „Italianca în Alger“, paginile dinamice ale întregului program. Cu un Marş popular de Schubert, Carlo Zecchi şi-a luat rămas bun de la ascultătorii săi, care au plecat de la concert încă odată convinși că muzica este una din bucuriile oamenilor. ADA BRUMARU -0*0- =♦♦♦= Gh. Berea, pepurat in satul popular al comunei Ion Roată, regiunea Bucureşti, discută cu un grup de cetăţeni planul amplasării noului local al şcolii elementare ce se va construi prin contribuţia voluntară a colectiviştilor din comună. Informaţii ARTIŞTI POLONEZI, OASPEŢI AI ŢÂRII NOASTRE Mari soseşte în ţara noastră ansamblul de cîntece şi dansuri „Slash“ din R. P. Polonă. Ansamblul prezintă primele spectacole la Braşov şi Sibiu, după care continuă turneul şi în alte oraşe din ţară. Intre 22-24 iunie artiştii polonezi vor da spectacole în Bucureşti, iar apoi pe litoral. O EXPOZIŢIE CU LUCRĂRI DE PERAHIM LA MOSCOVA Săptămîna trecută a fost trimisă in Uniunea Sovietică o expoziţie de artă plastică cu lucrări ale lui Jules Perahim. Expoziţia cuprinde 150 de lucrări , gravuri şi ilustraţii realizate în diferite tehnici, proiecte de scenografie şi numeroase piese de ceramică. In curind, expoziţia se deschide la Moscova. „ŢĂNDĂRICĂ" In regiunea BUCUREŞTI Teatrul Ţăndărică susţine o serie de spectacole In 4 localităţi din regiunea Bucureşti. In 8 şi 9 iunie, păpuşarii de la Ţăndărică au prezentat spectacolele „Artiştii pădurii“ şi „Doi la zero pentru noi“ la Călăraşi. In 15 şi 16 iunie ei vor da spectacole la Giurgiu cu piesele „Povestea porcului“ şi „Umor pe sfori“. Aceleaşi spectacole vor fi prezentate în 22 şi 23 iunie la Videle. La 28 şi 29 iunie Ţăndărică prezintă la Olteniţa „Povestea porcului“ şi „Milioanele lui Arlechin“. .• OPERETA „LASAŢI-MĂ SÂ CÎNT“ În premiera la arad La Arad a avut loc premiera operetei „Lăsaţi-mă sa cint“ de Gherase Dendrino, pregătită de un colectiv de actori al Teatrului de Stat, cintăreţi şi instrumentişti ai Filarmonicii de Stat, cu concursul elevilor şcolii populare de artă din localitate. ORCHESTRA CEHA DE MUZICA UŞOARA „KRAUTGÄRTNER" Orchestra de muzică uşoară „Krautgärtner“ din R. S. Cehoslovacă întreprinde un turneu in ţara noastră. La 19 iunie orchestra va da primul spectacol la Oradea. Turneul va continua in diferite oraşe. După o serie de spectacole prezentate la Bucureşti, artiştii cehi vor susţine spectacole pe litoral. UN TURNEU AL TEATRULUI MUNICIPAL Un colectiv al Teatrului Municipal, în frunte cu artista poporului Lucia Sturza-Bulandra, pleacă la 13 iunie intr-un turneu prin ţară cu piesele „Dacă vei fi întrebat“ de Dorel Dorian, şi „Mamouret“ de Jean Sarment. „RĂPIREA DIN SERAI" PE SCENA OPEREI DIN IAŞI La Opera de Stat din Iaşi este in repetiţie opera „Răpirea din Serai“ de Mozart. Spectacolul, a cărui premieră va avea loc în a doua jumătate a lunii iunie, este pus în scenă de regizorul Hero Lupescu. SPECTACOLE LA SATE Un colectiv al Teatrului german de stat din Timişoara a dat pînă acum aproximativ 20 de spectacole în comunele Zâbrani, Becicherecul Mic, Jamul Mare şi altele, cu piesele „Nota zero la purtare“ de V. Stoenescu şi O. Sava şi „Titania Vals“ de T. Muşatescu. V^^il^%rTeleviziune tip AVIONUL PLEACĂ LA ORA 9 : Sala Palatului R. P. Romíno, Republica, Elena Pavel, Volga, Grădina Progresul. SETEA (cinemascop) Popular, 30 Decembrie. VIKINGII (cinemascop) , Patria, Bucureşti, Înfrăţirea între popoare, Mioriţa, Libertăţii, Stadionul Republicii, Stadionul Dinamo, Stadionul Giuleşti, Moşilor — grădină. ADIO COPILĂRIE : Magheru, Gh. Doja, Arta. STRADA PRERIILOR : V. Alecsandri. AM SUPRAVIEŢUIT MORŢII MELE : I. C. Frimu, Al. Sahia, 23 August. CORABIA ZBURĂTOARE: Lumina, Al. Popov. LA ORDIN, SĂ TRĂIŢI : Central, V. Roaită. DRUMUL SPRE ÎNALTA SOCIETATE : Victoria, B Delavrancea. CIELITO UNDO : Maxim Gorki, 13 Septembrie — grădină, Olga Banele. A DOUA NAŞTERE A METALELOR - VREAU SA ŞTIU TOT nr. 14 - SPAIMA LEILOR — DE STRADA VIEŢII . Timpuri Noi. PITICUL VRĂJITOR : 13 Septembrie, (dimineaţa). Munca. FLOAREA ZĂPEZII (după-amiază) : 13 Septembrie. INSULA FĂRĂ NUME : Tineretului. CERUL BALTICII : 8 Martie, Flacăra, Aurel Vlaicu. ARTICOLUL 420 : Griviţa. TOATA LUMEA RIDE, CINTA ŞI DANSEAZĂ : Cultural. VOLGA-VOLGA : C-tin David. ÎNTILNIRE IN ÎNTUNERIC : Unirea. STAN ŞI BRAN STUDENŢI LA OXFORD : T. Vladimirescu. CENUŞĂREASA : Moşilor, N. Bălcescu. MOARTEA IN ŞA : Donca Simo. ÎN LINIŞTEA SERII : 16 Februarie. DAMA DE PICĂ : M. Eminescu. ŞTRENGARII : Ilie Pintilie. ENRICO CARUSO : 8 Mai. MINDRIE : Floreasca. BIGAMUL: G. Coşbuc. CULISELE VARIETEULUI : G. Bacovia. E LUNG DRUMUL PÎNĂ ACASĂ . Drumul Serii. DON QUIJOTTE (cinemascop) : Patinoarul 23 August. TELEVIZIUNE : orele 19,00 — Informaţiile după-amiezii. 19,05 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pionieri şi şcolari . Despre magnetism. Filmul „Vreau să ştiu tot“ nr. 12, 19,30 — Program prezentat de corul minerilor din Lonea. 19,50 — Jurnalul televiziunii. 20,10 — Teatru în studio : „Iubesc, iubesc“. 21,30 — Telesport, în Încheierea ultimei, știri. RADIO, 12 IUNIE. • Cântece pionierești — orele 9,50 — I • Din folclorul popoarelor — orele 10,10 — I • Potpuriuri din melodiile lui Waldteufel — orele 10,40 — I • Arii din opere in interpretarea solistilor nostri — orele 11,03 — I• Cîntă Jean Alcinski din R . Bulgaria — orele 12,00 — I • Emisiune literară — orele 12,15 — I • Cintă violoncelistul S. Antropov— orele 13,00 — II • Muzică de estradă de compozitori din ţări socialiste — orele 13,20 — II • Melodii pentru fanfară — orele 14,03 — II • Muzică din operele lui Moniusko — orele 15,00 — II • Orchestre de muzică populară românească — orele 15,10 — I • Suita „Iberia“ de Albeniz — orele 16,25 — I • Vreau să ştiu — orele 17,30 — I • Cintă Elisabeta Pavel şi Alexandru Bidirel — orele 17,35 — II • Program muzical pentru fruntaşii în producţie orele 18,30 — I • Almanah ştiinţific — orele 19,00 — I • Concertul nr. 2 în La major pentru pian şi orchestră de Liszt — orele 19,30 — I • Muzică populară romînească — orele 19,40 — II • Ghid muzical — orele 20,00 — II • Muzică ușoară interpretată la chitară — orele 20,30 — la Opera „Werther“ de Massenet — orele 21,00 — I • Recital literar Mihail Eminescu — orele 21,30 — II • Lucrări pentru pian de Schumann — orele 22,00 — II • Concert simfonic — orele 23,15 — II • Concert de muzică uşoară — orele 23,22 — I. CUM VA FI VREMEA Pentru zilele de 13, 14 şi 15 iunie vremea se va menţine instabilă cu cel variabil. Ploi locale vor continua să cadă mai ales în cursul după-amiezelor. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în uşoară scădere Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 18 şi 28 grade.