Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-10 / nr. 5191

Anul XXX Nr. 5191 Sîmbătă 10 iunie 1961 6 PAGINI — 30 BANI RAID-ANCHETA RECOLTA SA FIE DEPOZITATA In cele mai bune CONDITII!­ ­Au rămas puţine zile pînă la începerea strîngerii recoltei de cereale păioase. Odată cu pregătirea maşinilor agricole care vor fi folosite la recoltat este necesar să se acorde mare atenţie şi asigurării din vreme a spaţiilor de depozitare (magazii, silozuri etc.) în care va fi înmagazinată noua recoltă. In acest an gospodăriile colective şi în­tovărăşirile agricole au contractat livrarea către stat a unor canti­tăţi mari de cereale, ceea ce le va aduce însemnate venituri băneşti. De asemenea, gospodăriile de stat au ca sarcină să livreze cantităţi mai mari de cereale decit în ceilalţi ani. Pentru a vedea care este stadiul lucrărilor de reparare, curăţire şi dezinfectare a depozitelor existente şi ritmul în care se construiesc noile magazii, redacţia zia­rului „Scînteia" a organizat cu sprijinul organelor de partid un raid­­anchetă într-o serie de raioane din regiunile Bucureşti, Oltenia şi Galaţi. Pregătirea spaţiilor de depozitare In multe locuri, lucrătorii baze­lor de recepţie au început din vre­me repararea, curăţirea şi dezin­fectarea magaziilor. — Noi suntem­ gata pentru a primi noua recoltă — spunea tov. Gheorghe Enache,­­şeful bazei Ur­­leasca, regiunea Galaţi. Am fă­cut reparaţiile curente la toate magaziile, le-am curăţit şi dezin­fectat, am asigurat oamenii ne­cesari organizării muncii în două schimburi etc. De asemenea, la baza de recep­ţie Călăraşi s-a analizat din vre­me ce spaţiu de depozitare există şi ce cantităţi de produse urmează să­ fie primite. Aici s-a terminat reparatul şi curăţitul magaziilor goale. Cîntarele, basculele, utilajul de laborator au fost de asemenea puse la punct. Situaţii asemănătoare pot fi în­tâlnite la numeroase alte baze de recepţie din regiunile Galaţi, Bucureşti şi Oltenia. In regiunea Bucureşti, de pildă, peste 80 la sută din spaţiile de depozitare e­­xistente au fost reparate, iar cu­răţitul lor s-a făcut în proporţie de 58 la sută. In unele locuri însă această im­portantă acţiune este mult întîr­­ziată. La baza de recepţie din Lehliu, există printre altele şi o magazie cu o capacitate de­­ 600 tone. Ea putea fi de mult reparată şi curăţită. Dar acest lucru nu s-a făcut, in magazie se găsesc depo­zitate selectoare, trioare etc. La unele baze de recepţie din regiunea Galaţi, reparaţiile sunt rămase mult in urmă.­­ La baza Iveşti, din spaţiul de înmagazi­­nare de 4500 tone nu s-a reparat decît foarte puţin. La fel stau lu­crurile şi la baza Hanu Conache.­­Timpul este destul de înaintat şi dacă nu se iau măsuri acum, pro­dusele din noua recoltă nu vor putea fi păstrate în bune condi­ţii. Lucrările de reparaţii şi cu­răţire a spaţiilor de depozitare sunt mult rămase în urmă şi la bazele din Pleniţa, Brabova şi Ro­­jişte, regiunea Oltenia. La baza Pleniţa multe spaţii de depozitare identificate nici nu sunt măcar preluate. In regiunea Oltenia ma­gaziile au fost reparate doar în proporţie de 31,5 la sută şi curăţi­te în proporţie de 39 la­ sută. Utilajul necesar să fie reparat la timp Preluarea în termen scurt a produselor necesită ca utilajul tehnologic de la bazele de recep­ţie, cîntarele şi aparatele de labo­rator să fie reparate din timp. A­­cest lucru a fost înţeles la multe baze de recepţie, îndeosebi din re­giunea Bucureşti. La bazele de re­cepţie din Videle, Căzăneşti, Bă­lăci şi altele, reparatul utilajului tehnologic s-a făcut în proporţie de 95—99 la sută Pină la data de 3 iunie erau gata reparate în re­giunea Bucureşti 81 la sută din utilajul tehnologic, 91 la sută din utilajele de cîntărit şi laborator şi 83,5 la sută din cele de condiţio­nare. Realizări însemnate în­­ a­­ceastă privinţă au fost obţinute şi în regiunile Oltenia şi Galaţi. Dar cu prilejul raidului a reieşit că într-un şir de baze de recepţie reparaţiile se fac intr-un ritm în­cet. La bazele de recepţie Mărcu­­leşti, Alexandria şi Giurgiu utila­jul a fost reparat doar in propor­ţie de 44—51 la sută. Căutînd să-şi acopere propriile lipsuri, la baza de recepţie Slobozia s-a ra­portat că utilajele au fost repara­te în proporţie de peste 90 la sută; în realitate, această lucrare se făcuse doar în proporţie de 20—30 la sută. Asemenea încer­cări de inducere în eroare trebuie sever sancţionate. Lipsuri serioase s-au semnalat şi în regiunea Galaţi unde repa­rarea utilajului tehnologic de la baze nu s-a făcut decît în pro­porţie de 58 la sută. Experienţa anilor trecuţi a ară­tat că adesea se pierde foarte (Continuare In pag .­a) In raionul Mediaş Peste 1300 tOTIE trif­o­lie­ne însilozate MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). — In raionul Mediaş s-au extins mult în acest an suprafeţele însămînţate cu porumb pentru siloz, trifoliene, se­cară şi alte plante furajere. în aceste zile, gospodăriile colective din raion au început recoltatul şi însilozatul trifolienelor. Pînă în pre­zent au şi fost însilozate peste 1.300 tone trifoliene. Cele­ mai mari can­tităţi de trifoliene au fost însilozate de colectiviştii din Copşa Mare, Biertan şi Ighişul Nou. Muncitori forestieri în schimb de experienţă DEVA (coresp. „Scînteii“).­­ La parchetul Ruginosu din Munţii Po­iana Pluscă peste 60 de manipulanţi, brigadieri, şefi de parchete din ca­drul întreprinderii forestiere ..Hune­doara au participat la un schimb de experienţă cu tema : „Sporirea indicilor de utilizare a materialu­lui lemnos şi îmbunătăţirea calităţii producţiei“. ---------.. ■ »0 In interiorul ziarului • Informaţii din activitatea or­ganizaţiilor de partid (pag. 2-a) 0 Răsfoind presa străină: „Cultura" — aşa cum o indrumă marile monopoluri (pag. 3-a) 0 Acad. E. Bădărău — O nouă sursă de energie: plasma (pag. 4-a) 0 Ştiri din ţările socialiste (pag. 5-a) 0 O puternică condamnare a atrocităţilor colonialiştilor portu­ghezi în Angola — Dezbaterile Consiliului de Securitate (pag. 6-a) La odihnă şi tratament BAIA MARE (coresp. „Scîn­teii“).­­ In primele 5 luni ale aces­tui an peste 4.000 de oameni ai muncii din regiunea Maramureş şi-au petrecut concediul de odihnă sau au urmat diferite tratamente în staţiunile balneo-climaterice din ţară. Pînă la sfîrşitul anului nu­mărul salariaților trimişi la odih­nă şi tratament prin sindicat­ va fi de 10.000. Oameni curaj­oşi O furtună puternică s-a abătut mai zilele trecute prin părţile Câm­pulungului. Copaci vîn­­joşi au fost smulşi din rădăcini. Grătarul ba­rajului care captează din Rîul Tîrgului apa de răcire pentru termo­centrala de la Schitu Goleşti se înfundase. Trunchiurile de arbori, crengile aduse de va­luri împiedicau apa să pătrundă pe conductă. Aceasta putea să ducă la oprirea termocentra­lei. Dar termocentrala n-a încetat să funcţio­neze nici măcar o cli­pă. Zaharia Mitu, mai­stru şef la exploata­rea cazanelor, Paraschiv Oancea, maistru la tur­bine, mecanicul Gheor­ghe Bogălescu şi alţii au lucrat cu abnegaţie mai bine de două ore în apa rece, reuşind să deschidă apei drum spre termocentrală, evi­­tind astfel avariile. Da­torită acestor oameni curajoşi, Întreprinderile au primit fără întreru­pere curentul electric necesar, GH. MIHAI electrician Măsurile de îmbunătăţire calităţii,­­ in atenţia colectivului Ca şi In celelalte Întreprinderi, şi la uzina metalurgică „24 Ianuarie“ Plo­ieşti s-a Întocmit — pe baza sarcinilor trasate de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale între­cerii socialiste — un plan concret de mă­suri de îmbunătăţire a calităţii produse­lor. Redăm cîteva imagini din munca co­lectivului întreprinderii metalurgice „24 Ianuurie" pentru transpunerea în viaţă a acestui plan de măsuri. Debitarea laminatelor e prima operaţie din procesul tehnologic al unei bune părţi din produsele fabricate aici. Nu întîmplă­­tor printre măsurile luate în vederea îmbunătăţirii calitative a produselor se numără şi aceea a organizării centrali­zate a debitării laminatelor. Tehnologul­­şef a întocmit un plan amănunţit în a­­ceastă privinţă. Urmîndu-l cu rigurozitate, echipa de la debitare condusă de Valen­tin Angelescu reuşeşte să execute numai piese fără „ştirbituri". In plus, economi­seşte lunar peste 20 tone metal (fotogra­fia 1). In ultimul timp, în întreprindere au fost asimilate în producţie o serie de noi produse. In cadrul planului de măsuri s-a prevăzut ca executarea pieselor prin­cipale ale acestora să fie încredinţată, mai intii, unor muncitori cu o înaltă ca­lificare. Unul dintre aceştia este şi strun­garul Gheorghe Vasilescu (fotografia 2). Organizarea unor cursuri de ridicare a calificării figurează de asemenea printre măsurile înscrise în planul de îmbunătă­ţire a calităţii. Iată-l pe lăcătuşul Cons­tantin Ducă (la tablă) la lecţia cu tema „îmbinări dificile în construcţiile metali­ce", ţinută de Ion Ioniţă, şeful serviciului control tehnic de calitate (fotografia 3), îmbunătăţirea muncii la sculărie, în vederea confecţionării şi întreţinerii in bune condiţii a sculelor şi dispozitivelor formează unul din obiectivele planului de măsuri. Sculerul Vasile Vişan contribuie la îndeplinirea acestei măsuri (foto­grafia 4). Manipularea produselor finite este ul­tima operaţie , dar dacă se face de min­­tuială este zădărnicită străduința în­tregului colectiv de a confecţiona numai produse de bună calitate. Iată de ce con­ducerea întreprinderii a trecut in planul de măsuri şi pe aceea ,­de a îmbunătăţi organizarea muncii şi de a dota cu noi utilaje echipele care manipulează produ­sele finite". Au fost reamenajate rampele de încărcare, s-au instalat reflectoare pentru lucrul pe timp de noapte etc. (fotografia 5). Text : FL. AVRAMESCU Foto : C. DUMITRESCU Un colț în­tinerit al Ca­pitalei : Blocuri noi pe Bd. 6 Martie. (Foto M. Andreescu) Economii de combustibil BACĂU (coresp. „Scînteii“).­­ Ceferiştii depoului de locomotive Adjud au reuşit sa economisească de la începutul anului o canlitate de combustibil cu care se pot re­morca pe distanţa Adjud—Ghimeş şi inapoi un număr de 462 perechi trenuri. Printre cei care şi-au adus con­tribuţia la obţinerea acestor econo­mii se numără şi mecanicii Nicolae Paraschiv, Gheorghe Ene, Teodor Nemţeanu cu turele respective. Printre mecanizatorii fruntaşi de la G.A.S. „I. L. Ca­­ragiale“-Lehliu se numără şi comunistul Ion Peicu. Zilnic, el îşi depăşeşte norma la prășit cu 7­5 hectare. Materiale pentru construcţii din mase plastice De la începutul anului şi pînă în prezent muncitorii fabricii de mase plastice din Bucureşti au expediat şantierelor de construcţii însem­nate cantităţi de materiale din mase plastice : circa 300 tone ţeavă de ___ instalaţii, cu pie­sele de îmbinare respective şi în­semnate canti­tăţi de tuburi Bergmann. Premieră la Operă Pe scena Tea­trului de Operă şi Balet al R. P. Ro­mano a avut loc aseară o premieră. Sub conducerea dirijândui Cornel Trăilescu a fost prezentată opera „Lucia de Lamer­­moor" de G. Do­nizetti. Din dis­tribuţie au făcut parte Dan Iordă­­chescu, Magda Ian­­culescu, Octavian Naghiu, Ion Sto­­ian, Nicolae Flo­rei şi alţii. Felicităm campionii Am urmărit cu mult interes — şi cu noi întreaga uzină — cam­pionatele mondiale de lupte cla­sice desfăşurate in oraşul japo­nez Yokohama. Aveam un mo­tiv in plus să o facem: doi muncitori, tovarăşi de muncă din uzina noastră, Valeriu Bu­­larca şi Dumitru Pîrvulescu, se aflau în această întrecere. Joi după amiază s-a anunţat la radio succesul obţinut de luptătorii români. Am tresărit de bucurie cînd s-a pronunţat nu­mele lui Valeriu Buiarca. El a cucerit medalia de aur şi titlul de campion mondial la catego­ria semi-mijlocie. Apoi, altă victorie: Dumitru Pîrvulescu a obţinut medalia de argint la ca­tegoria muscă. Aceste veşti au făcut încon­jurul uzinei într-o clipită. Toţi erau nespus de entuziasmaţi de performanţele obţinute de luptă­torii de la uzinele „Steagul Roşu". Ne mîndrim cu ei. Acolo, peste mări şi ţări, ei au pur­tat cu cinste culorile patriei. Întreaga uzină se bucură și așteaptă reîntoarcerea lor. Pînă atunci ne trimitem din toată ini­ma felicitări. ION MUREŞAN, sculer, an­trenorul echipei de lupte, NICOLAE BACIU, strungar, maestru al sportului, ION MARINACHE, ajustor, ION RADU, tehnician. In­cilera iînuari­ e La fabrica de celuloză „Nicolae Bălcescu" din Zăr­­neşti a intrat de curînd în funcţiune noua linie de al­bire a celulozei. Această li­nie asigură o calitate supe­rioară a celulozei şi o spo­rire a capacităţii de produc­ţie cu peste 15 la sută. • 121.000 de tineri munci­tori bucureşteni, organizaţi în 3750 brigăzi de muncă patriotică, au depus, de la începutul acestui an şi pînă în prezent, peste 3.500.000 ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii şi la acţiunile de înfrumuseţa­re a Capitalei. • Astăzi de dimineaţă, în sălile Muzeului de artă populară al R. P- Române din calea Victoriei 107 se deschide expoziţia „Cultura materială din comuna Biso­­ca", regiunea Ploieşti. Ex­poziţia cuprinde obiecte et­nografice şi de artă popu­lară pe care le-a cules un colectiv de muzeografi care a studiat viaţa şi creaţia ar­tistică a locuitorilor comu­nei. 7 zile în Deltă Agenţia Bucuu­reşti a O.N.T.* Carpaţi organizea­ză excursii de 11 zile in Delta Du­nării. Se vor vi­zita oraşele Ga­laţi, Sulina, Tul­­cea, cherhanale din Deltă. Prima excursie în Delta­­Dunării începe jot 17 iunie. DE PESTE HOTARE O CAUZA A COMSOMOLIȘTILOR. Comitetul Central al U.T.C.L. con­sideră că asigurarea dării în ex­ploatare, în ajunul Congresului al XXII-lea al partidului comunist, a 47 de obiective de pe cele mai im­portante șantiere ale septenalului este o cauză a comsomoliștilor — a declarat la 8 iunie Serghei Pavlov, prim-secretar al C.C. al U.T.C.L., luînd cuvîntul la plenara C.C. al Comsomolului. Plenara examinează problema pregătirii tineretului so­vietic în vederea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. MASURI URGENTE sunt întreprinse de autoritățile portugheze în Cabin­da pentru a stăvili creşterea mişcă­rii de eliberare. Aerodromul din oraşul Cabinda, anunţă agenţia „France Presse“, a fost lărgit cu scopul de a putea primi avioane de transport grele, iar zi şi noapte in rada portului se află nave militare portugheze. DEZMĂŢUL RASIST IN S.U.A. La 8 iunie alţi 11 participanţi la „rai­durile libertăţii“, sosiţi la Jackson, au fost arestaţi sub acuzaţia răsu­flată de „tulburare a ordinei pu­blice“ şi condamnaţi la 4 luni în­chisoare şi 200 de dolari amendă. IN ITALIA se desfăşoară in a­­ceste zile greva generală a membri­lor corpului didactic din Universi­tăţi. La Universităţile din Roma, Milano, Torino, Genova, Padova, Bologna, Pisa, Ferrara, Florenţa şi Bari examenele au fost suspendate,, (Alte amănunte în pagina V-a). OPINIA PUBLICA FRANCEZA ESTE INDIGNATĂ în urma faptului că la cererea comandamentului N.A.T.O, primul grup de militari francezi va pleca în iulie pentru a fi instruit în cadrul Bundeswehrului. IN REGIUNILE DE PE LITORALUL KENTEI, în baza unui ordin dat de guvernatorul englez, a fost interzisa organizarea oricăror adunări și mitinguri. „DISCOVERER" A CAZUT IN PACIFIC.­­ Agenţia U.P.I. anunţă că la 8 iunie a fost lansată de la baza aeriană Vandenberg din Cali­fornia o rachetă de tip „Thor“ pre­văzută cu un satelit artificial „Dis­coverer". Din cauze care nu au fost încă stabilite, se spune într-un co­municat al forţelor aeriene ameri­cane, satelitul nu s-a plasat pe or­bită şi, după cum se presupune, a căzut în Oceanul Pacific. IN URMA PUTERNICELOR DE­MONSTRAŢII ŢĂRĂNEŞTI care au avut loc la 8 tunie la Mortaix, pri­mul ministru Debré l-a convocat pe ministrul Agriculturii, Rochereau, pentru a examina situația gravă creată în nord-vestul Franței de po­litica agrară a guvernului. CÎND ÎNFLORESC TRANDAFIRII Primăvara înfloresc trandafirii... Şi-n primăvara lui 1931 au înflorit tran­dafirii. Tot mari, tot învoiţi cum îi ştim. Dar parcă oamenii se uitau mai puţin la ei. Erau alte probleme la ordinea zilei. A plinit, bunăoară. Să ne uităm prin ziarele vremii. 4 mai 1931. Citim în „Dimineaţa" : „Nu se mai poate tolera ca pe lingă pîinea lipsă la cîntar să se săvîr­­şească şi un atentat la sănătatea populaţiei care plăteşte pîinea încă destul de scump". Să explicăm, după relatările ziarului, cum vine chestiunea cu a­­tentatul. Ca s-o înăl­­bească, recurgeau la clor, brom, anhidridă sulfuroasă, peroxid de azot, întocmai cum suna o reclamă în ziar a unei fabrici de piine : „La masă bună, pîine bună". Aşadar, în mai în­floreau trandafirii şi marii patroni de bru­tării otrăveau pîinea. 7 mai 1931. Citim in „Dimineaţa“ că după multe tratative patro­nii au obţinut cîşlig de cauză. Pîinea neagră şi albă s-a scumpit cu 1 leu la kilogram, deşi era şi aşa plătită destul de scump. Franzelele au fost lăsate la preţ li­ber. Fabricanţii de pîi­ne au răsuflat uşuraţi, reprezentanţii „Asocia­ţiei Franzelarilor" s-au felicitat reciproc. Așadar, nu mai în­floreau trandafirii și se scumpea pîinea. 9 mai 1931. Două ti­tluri : „Consiliul de i­­gienă a constatat fal­sificarea pîinii“. „Pre-INSTANTA parate chimice cu ur­me de arsenic" (în pîine — n.n.). Ce con­ta acolo, un pic de șo­­ricioaică ! Bine că era albă, bine că patronii brutăriilor cîştigau mai mult de pe urma ei ! Şi tot în aceeaşi zi, alt titlu : „Iaşul fără pline“. Reproducem cî­teva rinduri, pentru atmosferă şi culoare a epocii : „...brutarii au închis brutăriile şi au refu­zat să fabrice pîinea... N-a lucrat decît un singur brutar şi la a­­ceastă brutărie s-a dat o luptă pentru pîine, aşa cum s-a văzut nu­mai în timpul războiu­lui" („Dimineaţa“, 9 mai 1031). Aşadar, în mai în­floreau trandafirii şi brutarii refuzau să fa­că pîinea. După 30 de ani... " Răsfoiţi ziarele din mai şi iunie 1961. Şi in ele e vorba de piine. Cei mai buni brutari s-au luat la întrecere să facă pîinea cea mai bună. Cele mai bune reţete şi cele mai bune procedee de fabricare sunt studiate. Echipele sunt asistate de ingi­neri sau tehnicieni, specialişti ai plinii. Se mai uită oamenii, de e nevoie, şi în cărţi de specialitate. S-au format jurii de cetă­ţeni. Problema la or­dinea zilei : pîinea cea mai bună dintre cele mai bune — pen­tru oamenii care mun­cesc. In ziare se putea citi în luna mai urmă­toarea informaţie : „Pentru a asigura populaţiei o pîine de cit mai bună calitate, C.C. al P.M.R. a luat hotărîrea să se organi­zeze un concurs pe ţară, la care vor lua parte cei mai bunii lu­crători". Așadar, primăvara înfloresc trandafirii... Iar rezultatele aces­tui concurs le vom vedea înainte încă de a fi avut timp florile să pălească. V. SEBASTIAN

Next