Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-10 / nr. 5191

a­iia ^gAM frajliton de ţwttâ HUNEDOARA (coresp. „Scînteii"). Comi­tetul Orăşenesc P.M.R. Hune­doara a alcătuit un colectiv din activişti de partid, muncitori frun­taşi, ingineri, tehnicieni, care să controleze cum se înfăptuiesc pre­vederile planului de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, adoptat nu de mult de comitetul orăşenesc de partid. Controlul se desfăşoară în pre­zent în secţiile principale ale Com­binatului siderurgic din Hunedoara. TITU (coresp. „Scînteii"). — Or­ganizaţiile de bază din gospodăriile agricole colective din raionul Titu desfăşoară o largă muncă de agi­taţie legată de întrecerea socialistă dintre echipe şi brigăzi pentru exe­cutarea la timp şi în bune condiţii a muncilor agricole. In fiecare gospo­dărie s-au confecţionat grafice şi panouri unde sunt popularizate re­zultatele obţinute de echipele şi bri­găzile fruntaşe, precum şi co­lectiviştii care obţin cele mai bune rezultate în munca cîmpului sau în sectorul zootehnic. In centrul co­munelor s-au instalat panouri mari în care sunt arătate realizările gos­podăriilor colective faţă de Angaja­mentele pe care şi le-au luat. IAŞI (coresp. „Scînteii"). „ Exe­cutarea la timp şi in bune condi­­ţiuni a lucrărilor de întreţinere a culturilor a constituit obiectul unei şedinţe a biroului Comitetului re­gional de partid Iaşi. Analizînd in­formarea cu privire la situaţia în­treţinerii culturilor, prezentată de tov. Gheorghe Vasiliu, secretar al comitetului regional de partid, bi­roul Comitetului regional de partid Iaşi a hotărît trimiterea membrilor săi pentru o perioadă mai îndelun­gată in raioane unde să aju­te ope­rativ comitetele raionale şi comu­nale de partid, organizaţiile de bază şi sfaturile populare în organizarea lucrărilor de întreţinere a culturi­lor. * REŞIŢA (coresp. „Scînteii''). — în acest an la Reşiţa urmează să se construiască şi să se dea în folosin­ţă cu peste 300 apartamente mai mult decît în anul trecut. Biroul co­mitetului orăşenesc de partid a ana­lizat recent activitatea desfăşurată de organizaţia de bază şi conducerea şantierului nr. 5 construcţii privind calitatea lucrărilor şi respectarea termenelor de dare in folosinţă. In hotărîrile adoptate cu acest prilej se prevăd măsuri concrete pentru extinderea mecanizării lu­crărilor la tencuieli, transportul mor­tarului, precum şi măsuri pentru grăbirea elaborării documentaţiei necesare lucrărilor edilitare, de cana­lizare, termoficare etc. BRAŞOV (coresp., „Scînteii“), — în cadrul unei şedinţe cu activul său, Comitetul orăşenesc de partid Bra­şov a analizat felul in care organi­zaţiile de partid din întreprinderile industriale ale oraşului traduc în viaţă sarcinile puse de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criterii­le principale ale întrecerii socialiste. Biroul Comitetului orăşenesc de partid Braşov a pregătit din timp această şedinţă de analiză. Astfel, au fost constituite colective alcă­tuite din secretari de organizaţii de bază, propagandişti care timp de două săptămîni au analizat în peste 40 de întreprinderi munca desfăşu­rată de organizaţiile de partid pen­tru îmbunătăţirea calităţii produse­lor, pentru buna organizare a între­cerii socialiste etc. Pe baza studiului a fost apoi întocmit un referat. Referatul, ca şi discuţiile purtate, au arătat că prin munca plină de elan a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, mobilizaţi şi îndrumaţi de organizaţiile de bază, angaja­mentele luate în întrecerea socialistă se îndeplinesc cu succes. întreprin­derile industriale din oraşul Braşov au realizat plănul producţiei globa­le pe primele patru rutii ale anului în proporţie de 103,7 la sută, obţi­­nîndu-se totodată importante eco­nomii suplimentare la preţul de cost şi beneficii peste plan. PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ De curind, comitetul de partid al uzinei petrochimice din Ploieşti a discutat in cadrul unei plenare lărgite felul in care au fost în­deplinite prevederile planului pe primele patru luni ale acestui an. In această perioadă, cali­tatea produselor a fost mult îm­bunătăţită ; productivitatea muncii a crescut faţă de anul trecut cu 70,76 la sută. Prin reducerea consu­murilor specifice de materii prime şi materiale la obţinerea detergenţi­lor, prin reducerea consumului de combustibil şi altele, au fost obţi­nute economii la preţul de cost in valoare de 600.000 lei. In cadrul discuţiilor purtate a reieşit necesitatea aplicării in viitor a unor noi măsuri tehnico-organi­­zatorice în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. * SÎNNICOLAUL MARE (corespon­dentul „Scînteii“) — Biroul comite­tului raional de partid Sînnicolaul Mare a organizat zilele acestea un schimb de experienţă la gospo­dăria colectivă din Beba Veche pentru a face cunoscute cele mai bune metode de construire a unor adăposturi cît mai ieftine pentru animale. Au participat la acest schimb de experienţă birourile organizaţiilor de bază din gos­podăriile colective, preşedinţii, bri­gadierii, ingineri şi tehnicieni din gospodăriile colective din raion. Tov. Gheorghe Nyári, şeful brigă­zii de construcţii de la gospodăria colectivă Beba Veche, a vorbit celor prezenţi despre importanţa folosirii resurselor locale şi a împărtăşit din experienţa sa în ceea ce priveşte organizarea muncii. Participanţii au vizitat apoi grajdul aflat în construcţie. ★ BRĂILA — In vederea închiderii în bune condiţii a anului de studiu în învăţămîntul de partid, Comitetul orăşenesc de partid Brăila a orga­nizat zilele acestea seminarii cu propagandiştii care conduc cercuri şi cursuri în întreprinderile şi instituţiile oraşului. In faţa pro­pagandiştilor au făcut expuneri se­cretari ai comitetului orăşenesc de partid. Tov. Istrate Cambur, prim­­secretar al comitetului orăşenesc de partid, spre exemplu, a ţinut ex­punerea „P.M.R., partidul marxist­­leninist al clasei noastre muncitoa­re, forţa conducătoare a poporului in lupta pentru construirea socialis­mului". TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). — Recent, Comitetul raional de partid Reghin a organizat la Gurghiu un curs de 5 zile pentru instruirea se­cretarilor organizaţiilor de bază din gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole în ce priveşte sarcinile ce le revin în campania de întreţinere a cultu­rilor şi de recoltare. Cu acest prilej, secretarii comite­tului raional au făcut expuneri despre „Sarcinile organizaţiilor de bază cu privire la consolidarea eco­­nomico-organizatorică a gospodă­riilor colective şi întovărăşirilor agricole“, etc. Pa*. --------p#o-------­ Filme pentru muncitorii forestieri BAIA MARE (coresp. „Scînteii"). Caravana cinematografică a Direc­ţiei Regionale a Economiei Forestie­re Maramureş prezintă des filme pentru muncitorii forestieri aliaţi la cele mai îndepărtate parchete şi guri de exploatare. Numai în ultimele 3 luni în parchetele de exploatare din raioanele Sighet, Vişeu și Satu Mare filmele prezentate au fost vizionate de aproape 6 000 de muncitori fo­restieri. -OTO­ Printre noile construcţii ridicate în oraşul Birlad se numără şi clă­direa cinematografului „Victoria“. (Foto : Agerpres) A.In apele interioare se poate obţine mai mult peşte Pîrtă la sfîrşitul anului 1958, în regiunea Iaşi existau puţine iazuri şi eleştee bine amenajate, populate cu peşte. Din iniţiativa şi sub direc­ta îndrumare a comitetului regional de partid s-a întocmit un studiu privind mai buna folosire a apelor interioare, amenajarea lor şi stabi­lirea măsurilor care să ducă la spo­rirea producţiei de peşte. Totodată s-au început lucrări de amenajare a unor iazuri care nu necesitau in­vestiţii prea mari. Dacă în 1957, în regiune existau iazuri cu o supra­faţă de numai 200 hectare, in mo­mentul de faţă s-a ajuns la 1.700 hectare iazuri. Din această supra­faţă, 600 hectare iazuri au fost a­­menajate de 44 gospodării colec­­tive. In ceea ce priveşte producţia de peşte, cele mai bune rezultate s-au obţinut în exploatarea unor iazuri ale întreprinderilor de industrie lo­ială. Astfel, din iazul d­uc-Belceşti, care are o suprafaţă de 50 hectare, s-a obţinut o producţie de 160 kg. peşte la hectar ; din iazul Gurgu­­ieta, de 25 hectare, s-au scos 840 kg. peşte la hectar, iar iazul Cica­­daia, de 40 hectare, de an de an Circa 700 kg. peşte la ha. In a­­ceste iazuri se realizează producţii sporite datorită aplicării metodelor raţionale de piscicultură. In iazul Cicadaia, de exemplu, care este construit de vreo 10 ari, din toam­nă şi pînă la topirea zăpezii se eva­cuează o parte din apă pentru ca terenul să se regenereze, să se dez­volte vietăţile care constituie hrana peştelui. Primăvara, după umplere, iazul este populat cu puiet de crap selecţionat. Totodată se face şi fu­rajarea puietului cu şroturi şi rezi­­duri provenite din industria ali­mentară. Cu doi ani în urmă iazul a fost complet golit pentru rege­nerarea solului de pe fund. Aseme­nea metode se aplică şi în exploa­tarea altor iazuri. Producţii bune au realizat şi unele gospodării agricole colective. G.A.C. Erbiceni, raionul Hîrlău, care are un iaz de 15 hectare, a obţinut anul trecut 500 kg. peşte la hectar, iar G.A.C. „Drumul belşugului" din comuna Şipote, dintr-un iaz de 25 ha. realizează 400 kg. peşte la hectar. De remarcat că aceste producţii s-au obţinut fără a se folosi în hrana peştelui diferite reziduri alimentare. Rezultatele înregistrate nu ne pot însă mulţumi. Producţia planificată anul trecut , în sectorul industriei locale pe regiune n-a fost realizată decît în proporţie de *70°/o. Nu s-au realizat producţiile de peşte pre­văzute nici de către gospodăriile a­­gricole de stat, nici de unele gospo­dării colective care au iazuri. Cercetările ştiinţifice şi experi­enţa practică a unităţilor fruntaşe ne arată că nu este deajuns să ame­najezi iazurile şi pe urmă să vii cu năvodul la pescuit. O producţie spo­rită de peşte în iazuri şi eleştee este strîns legată de asigurarea puietului şi aplicarea unui şir de reguli de exploatare care favorizează creş­terea peştilor, în anii trecuţi, puietul a fost adus din alte regiuni. Datorită acestui fapt posibilităţile de populare a ia­zurilor au fost scăzute. Pentru a se asigura puietul necesar s-a amena­jat o pepinieră piscicolă la Sîrca, raionul Paşcani, pe o suprafaţă de 60 hectare. Trebuie spus însă că tă­răgănările în întocmirea documen­taţiei au făcut ca această pepinieră să intre în producţie cu un an mai tîrziu. Deşi pepiniera produce acum puiet, necesităţile de populare a ia­zurilor nu sunt nici pe departe aco­perite. Ţinînd seama că în cadrul pla­nului de 6 ani se prevede construc­ţia de noi iazuri, în faţa organelor locale stă sarcina de a lua măsuri pentru crearea de noi pepiniere pis­cicole care să asigure anual circa 500 tone puiet. Pentru rezolvarea acestei probleme s-au întreprins o serie de acţiuni. Astfel, a fost în­tocmit un studiu privind amenaja­rea unui complex piscicol pe valea Miletinului din raionul Hîrlău, în suprafaţă de circa 1200 hectare. Aici se vor obţine anual circa 650 tone peşte şi 150 tone puiet de crap se­lecţionat. Vom urmări ca documen­taţia tehnică să fie întocmită cît mai repede, încît în cursul acestui an să se poată începe lucrările de amenajare a văii. Comitetul regional de partid va îndruma şi sprijini organele locale de stat să folosească cît mai raţio­nal forţele şi mijloacele existente pentru crearea pepinierelor care să producă puietul necesar popularii bunurilor piscicole din regiune. Este necesar totodată ca regiunea noastră să primească un sprijin mai temeinic din partea unor insti­tute centrale în ceea ce priveşte cer­cetarea condiţiilor din regiune, în­tocmirea documentaţiei pentru exe­cutarea lucrărilor de amenajări pis­cicole etc. Ar fi bine ca Institutul de cercetări piscicole să analizeze dacă nu este oportună înfiinţarea unei staţiuni de cercetări piscicole care să deservească regiunea Iaşi şi regiunile vecine. O mare însemnătate pentru ob­ţinerea unei producţii sporite de peşte au lucrările de îngrijire a bunurilor piscicole. Or, unele dintre unităţile care deţin ia­zuri şi bălţi n-au fost îndrumate cu destulă perseverenţă în această privinţă. Din această cauză, iazurile Plopi, Ureche, Strîmbu, Bulbucani şi mai ales bălţile Cîrja şi Fălciu au multă vegetaţie dăunătoare creş­terii peştilor. Sfatul popular regio­nal şi sfaturile populare raionale n-au luat măsuri pentru executarea la vreme a lucrărilor de îngrijire a acestor bunuri piscicole. In unele iazuri lucrările de amena­jare au fost incomplete sau neco­respunzătoare. Aşa s-a întîmplat cu iazurile gospodăriilor colective din Păuşeşti şi Lungani. Organele lo­cale de partid şi de stat vor trebui să mobilizeze toate cadrele de spe­cialitate din regiune pentru a se asigura o temeinică îndrumare teh­nică atît a lucrărilor de amena­jări piscicole, cît şi a exploatării lor, în perioada 1961—1965 pentru dezvoltarea pisciculturii în apele interioare din­ regiunea Iaşi se vor face mari investiţii. Suprafaţa bu­nurilor piscicole va ajunge la peste 8000 hectare şi se vor executa im­portante lucrări de îmbunătăţire a bălţilor Fălciu şi Cîrja. în momen­tul de faţă se întocmesc studii pen­tru stabilirea celor mai potrivite terenuri ce vor fi destinate amena­jărilor piscicole. Realizarea lucrărilor planificate depinde însă în mare măsură de întocmirea la vreme a documenta­ţiei tehnice necesare. Aceasta nu este o treabă uşoară, deoarece pro­iectanţii din regiune trebuie să facă faţă unui mare volum de lucrări în alte sectoare. Comitetul executiv al sfatului popular regional va trebui să găsească totuşi, în scurt timp, so­luţia acestei probleme. Comitetul regional de partid va urmări aplicarea în viaţă a măsu­rilor elaborate pînă acum pentru a pune în valoare condiţiile favorabile din regiunea noastră, în vederea dezvoltării pisciculturii şi valorifi­cării multilaterale a apelor inte­rioare. MIHAI VATAVU secretar al Comitetului regional de partid Iași S­e­I­N­T­E­I­A Pa clapele a­­cordeonului un nou cîntec... Seară de seară tinerii colecti­vişti din Co­­roana, raionul Negru Vodă, se adună la că­­minul cultural unde se desfa­­şoară o Inten­să activitate cultural-educa­­tivă. (Pete: Agerpres) Sesizări şi răspunsuri Redăm mai jos, pe scurt, conţinutul unor sesizări sosite în ultimul timp la redacţie şi al răspunsurilor primite de la autori­tăţile care au rezolvat sesizările respective : 1. Uzinele de tractoare din Braşov — ne-a relatat postul de corespondenţi Voluntari — pri­mesc uneori de la întreprinderea „Béla Breiner", din aceeaşi lo­calitate, şuruburi de calitate necorespunzătoare , subdimensio­nate sau supradimensionate față de comenzile făcute, strîmbe etc. Aceste şuruburi necesită rema­nieri sau uneori sunt rebutate, provocînd greutăți în producţie. 2. Locatarii imobilului situat pe strada I. G. Duca nr. 15 din Constanţa ne-au scris că orga­nele sfatului popular orăşenesc tărăgănează de vreme îndelun­gată executarea reparaţiilor ne­cesare acestui imobil. 3. La spitalul-cămin Berceni din Bucureşti , ne-a semnalat un cititor —, surorile din secţia I se poartă urît cu bolnavii, tra­tamentul prescris de medici nu este întotdeauna respectat, cu­răţenia lasă de dorit. S-au făcut sesizări, dar rezultatul lor nu se vede încă. 4. Mai mulţi cetăţeni din co­muna Depăraţi — Hîrleşti, raio­nul Videle, au adus la cunoştin­ţa redacţiei că secretarul sfatu­lui popular comunal are compor­tări nedemne (se îmbată, săvîr­­şeşte abuzuri). 5. Şoseaua ce leagă comuna Poiana de comuna Miercurea din raionul Sebeş — ni s-a semnalat într-o scrisoare — a devenit im­practicabilă. Acest lucru pro­voacă greutăţi unităţilor coope­ratiste, că şi cetăţenilor cu mij­loace proprii de transport. Nu poate fi, oare, reparată şoseaua ? 1. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini infor­mează redacţia că, împreună cu conducerea întreprinderii „Beta Breiner", a luat măsuri pentru înlăturarea acestor neajunsuri. Au fost transformate şi reglate o seamă de utilaje, a fost întărit controlul tehnic de calitate pe fluxul de operaţii etc., măsuri care vor asigura o bună calitate a şuruburilor. 2. Sfatul popular al oraşului Constanţa comunică redacţiei că sesizarea locatarilor este înteme­iată. Ca urmare­, a luat măsurile ce se impuneau pentru executa­rea reparaţiilor la acest imobil­­. „Vă facem cunoscut că cele relatate sunt cunoscute de secţia sanitară raională. S-au luat mă­suri de remediere a lipsurilor semnalate”. Acesta este răspunsul secţiei sanitare şi prevederi so­ciale a Sfatului popular al Capi­talei. Ce măsuri s-or fi luat oare ? 4. în urma cercetărilor făcute la faţa locului s-a constatat că cele sesizate de cetăţeni sunt a­­devărate — ne răspunde sfatul popular raional. în consecinţă, Nicolae Protopopescu, secretarul sfatului popular comunal, a fost înlocuit din funcţie. 5. Sesizarea e justă — ne răs­punde Sfatul popular al raionu­lui Sebeş. Secţia drumuri a sfa­tului popular raional a şi trecut la repararea acestei şosele. La transportul pietrei necesare aju­tă și locuitorii comunelor respec­tive. Timpu­l liber petrecuit plăcut şi cu folos Comitetul U.T.M. al schelei Bă­­beni, raionul Rm. Vîlcea, îi ajută pe tinerii petrolişti să-şi petreacă timpul liber în mod plăcut şi cu folos, în afara obişnuitelor compe­tiţii sportive — fotbal, volei, atle­tism, înot etc. — care antrenează un număr mare de tineri, se orga­nizează cu regularitate excursii în diferite localităţi din ţară. în ulti­ma vreme am vizitat staţiunea balneo-climaterică Govora, oraşele Rm. Vîlcea, Cîmpina şi cîteva gos­podării agricole colective din raion. Am vizionat în colectiv filme­le „Pagini de vitejie“, „S.O.S. în cos­mos“, „Comunistul" etc. Un grup de tineri petrolişti au mers la G.A.C. din comuna Băbeni unde au asistat la un spectacol prezen­tat de echipele d© artişti amatori. Clubul pune la dispoziţia munci­torilor peste 5000 de volume, cărţi de literatură, tehnică, ştiinţă popu­larizată şi altele, precum şi colec­ţii de ziare şi reviste. Numărul citi­torilor creşte mereu. Iubitorii de li­teratură se pregătesc pentru a lua insigna de „prieten al cărţii“, iar artiştii amatori fac repetiţii pentru un viitor spectacol. Tot în timpul liber ne-am propus să-i ajutăm pe colectiviștii din Băbeni la o serie de lucrări la cîmp. FLOREA TISTULEASA muncitor Nr. 519. Se extinde forajul cu turbina în schelele petroliere a căpătat o răspîndire tot mai largă forajul cu turbina — metodă care are o efica­citate tehnico-economică mare. Din totalul de metri foraţi în primele 5 luni ale acestui an 42,2 la sută au fost săpaţi cu turbina. Pe­troliştii moldoveni aplică în prezent această metodă la toate sondele şi obţin succese însemnate. Sondorii de la întreprinderea de foraj­ Craio­­va care au săpat cu turbina peste 70 la sută din volumul de foraj au îndeplinit cu mai bine de o lună de zile înainte de termen planul de fo­raj pe primul semestru. Cel mai important rezultat al ex­tinderii acestei metode înaintate de lucru îl constituie creşterea cu 22,3 la sută a vitezei de lucru la forajul de exploatare şi au 12,8 la sută la cel de explorare. In acest fel în în­tregul sector de foraj au fost săpaţi peste planul primelor 3 luni ale t a­­cestui an 16.450 de metri. (Agerpres) După anii de învăţătură Mii şi mii de tineri care peste cîteva săptămîni vor absolvi clasa a VlI-a sau vor deveni posesori ai diplomei de maturitate îşi pun în aceste zile întrebarea: ce specia­litate să-mi aleg, care este ţinta spre care să-mi îndrept paşii după anii de şcoală ! Răspunsul dat trebuie bine chibzuit. De aceea profesorii şi părinţii sunt chemaţi să ajute ti­nerii să-şi aleagă acea şcoală pro­fesională, şcoală medie sau facul­tate a cărei absolvire le va per­mite să-şi valorifice aptitudinile cu cel mai mult folos pentru ei înşişi şi pentru societate Spre de­osebire de gene­ .... raţiile tinere din anii regimului burghezo-moşie­­resc, tineretul patriei noastre, datorită grijii partidului, se poate bucura azi din plin de bineface­rile învăţăturii, avînd asigurate şcoli de toate gradele, laboratoare, cămine, cantine, burse. La şcoala noastră ca şi în alte şcoli se acordă atenţie îndrumării elevilor din clasele VII şi XI in ceea ce priveşte alegerea specia­lităţii. In numeroase ore educa­tive­ diriginţii acestor clase au vorbit despre progresele pe care le înregistrează economia noastră socialistă, despre noile ramuri in­dustriale care se dezvoltă în ţara noastră ca de pildă , industria constructoare de maşini, chimică, energetică, despre necesităţile de cadre cu o înaltă calificare. Pen­tru o mai bună orientare a elevi­lor în şcoala noastră există un pa­nou care indică unele şcoli unde se pregătesc muncitori calificaţi sau cadre medii tehnice. Mai ales în aceste zile panoul este atent cercetat de elevii care se gîndesc la alegerea viitoarei lor profesiuni. Cadrele didactice din clasele a XI-a s-au preocupat să facă cu­noscute şi institutele de învăţă­­mînt superior. Experienţa acumulată de-a lun­gul anilor în diferite şcoli arată că un bun profesor trebuie să călăuzească pe fiecare elev spre acea profesiune care corespunde cel mai mult însuşirilor lui cu ocazia lecţiilor de fizică, chimie, a lucrărilor de laborator sau urmă­rind activitatea tinerilor în ca­­drul cercurilor de electrotehnică, radiofonie, ştiinţe naturale etc. profesorii au constatat la unii elevi aptitudini deosebite; ei fost îndrumaţi în consecinţă, spre facultăţile de chimie, fizică, mate­matică,­ Institutul de petrol, gaze şi geologie, Politehnică etc. Absol­venţii care au dat dovadă de inte­res­e pentru munca în agricultură au fost îndrumaţi spre Institutul agronomic iar cei cu înclinaţii pe­dagogice spre Institutul pedago­gic de 3 ani. Cadrele didactice au iniţiat vi­zite în unele întreprinderi din Ca­pitală. Astfel, cu un grup de elevi din clasa a Vil-a care au manifestat un interes deosebit pen­tru tehnica motoarelor cu com­bustie internă s-a organizat o vi­zită la întreprinderea „Automo­____________ bilul“ și li s-a • ■ —■ vorbit despre pro­­gramul de stu­diu al școlii pro­fesionale de pe 1——------— lingă uzinele „Tu­dor vladimirescu“, s-au organizat vizite şi la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, Centrul Cinema­tografic de la Buftea. In acelaşi timp, diriginţii au ţi­nut o strînsă legătură cu părinţii absolvenţilor, sfâtuindu-se care specialitate ar fi mai indicat s-o aleagă tinerii. In cele mai multe cazuri s-a ajuns la păreri comu­ne ; această poziţie unitară a şcolii şi familiei este de un mare ajutor pentru tinerii ce-şi aleg ţinta spre care se vor îndrepta în viitorii ani. De un mare folos ar fi fost pen­tru cadrele didactice şi pentru pă­rinţi dacă Direcţia invăţămîntu­­lui profesional şi tehnic din Mi­nisterul Invăţămintului şi Cultu­rii, cu sprijinul ministerelor de re­sort, ar fi pus la dispoziţia şcoli­lor din timp un nou îndrumar şi prospecte privitoare la şcolile profesionale şi la cele care pre­gătesc cadre medii tehnice. Unele instituţii de învăţămînt superior se ocupă încă în mică măsură de pregătirea înscrierii absolvenţilor şcolilor medii Din păcate s-a în­­tîrziat şi difuzarea prospectelor pe care le elaborează în fiecare an diferitele institute şi univer­sităţi. Cînd peste cîţiva ani absolvenţii de azi vor fi fri­itaşi in producţie sau poeţi, maiştri ai recoltelor bo­gate sau profesori, navigatori sau cercetători în domeniul ştiinţei, profesorii şi părinţii vor avea o răsplată binemeritată. SILVIU ALMAŞANU directorul Şcolii medii nr. 3­­,Ion Neculce"-Bucureşti ŞCOALA ŞI VIAŢA Locuinţe noi De la începutul anului şi pînă în prezent au fost date în folosinţă oa­menilor muncii din Capitală — în marile cvartale din Calea Griviţei, B-dul Dimitrov, Drumul Taberei şi altele­­— peste 3.200 de apartamente. Alte 2.000 de apartamente sunt în curs de finisare şi vor fi date în fo­losinţă pînă la sfîrşitul lunii iunie. Cel mai mare număr de aparta­mente — peste 1.300 — au fost date în folosinţă pe Calea Griviţei. în prezent, pe acest şantier sunt in construcţie 800 de apartamente din panouri mari prefabricate. Industrializarea construcţiilor se extinde şi pe alte şantiere. De exemplu, pe şantierul de construcţii de locuinţe din B-dul 1 Mai În­cepe îin acest an construcţia a 1.000 de apartamente din panouri mari prefabricate. Alte blocuri asemănă­toare se construiesc în prezent şi în noul cartier Pieptănari. (Agerpres) Ql^ii^gtrleleviziune (D SETEA (cinemascop) : Elena Pavel (10,15; 12,30; 16;15; 18,45; 21), ADIO COPILĂRIE : Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Bucureşti (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea Intre po­poare (16; 18; 20), Grădina 13 Septembrie (20,30). CERUL BALTICII : I. C. Frimu (l­); 12; 15; 17; 19, 21), Miorița (10; 12; 16,30; 18,45; 21), Libertăţii (10; 12; 10,30; 18,30; 20,30), VIKINGII (cinemascop) , Patria (8; 10,15; 12,30; 15; 17,30; 20; 22,30), Gh. Doja (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,30; 22), V. Roaită (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Al. Sabia (8; 10;1­5; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30; grădină — 20; 22,15), Stadionul Dinamo (20,45), Stadionul Ciulești (20,45). LA ORDIN, SA TRĂIȚI : Republica (10; 12,15; 14,30; 10,45; 10; 21,15), Flacăra (15; 17; 19, 21), G. Goșbuc (15; 17; 19; grădină — 20,30), Grădina Progresul (20,30), PITICUL VRĂJITOR : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), Lumina (9,30; 11,15; 13; 10,45; 18,30; 20,30), 8 Martie (15; 17; 19). GARIBALDI : Central (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21). IN LINIȘTEA SERII : Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 21), Floreasca (19), CENUȘĂREASA : Maxim Gorki (10; 11,45; 13,30; 15;13, 17; 18,45; 20,30), Unirea (16, 18; 20,30). COLOIZII IN JURUL NO­STRU — TALENTELE LUI KUINDJI - VREAU SA STIU TOT nr. 13 - AVENTU­RILE PRIMAVARATICE ale piticului — CLOȘCA CU PUII DE AUR - MINA DESCHISĂ . Timpuri Noi (10—21 în conti­nuare). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (10—14 în continuare). CULISELE VARIETEULUI : 13 Septembrie (15; 17; 19, 21). VOLGA-VOLGA : Tineretu­lui (16; 18;15; 20,30), 16 Februarie (16; 18; 21), 8 Mai (15; 17; 19, 21). AIDA : Al. Popov (10; 15,30; 17,20; 19,10; 21). SEFUL DE GARA : Grivita (16; 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19, 21). BIGAMUL : Cultural (15; 17; 19, 21) VIRAJ ÎN NOAPTE : C-tin David (15,30; 18; 20,30). CIELITO LINDO : Arta (11; 14,30; 16,45; 19, 31). TOATA LU­MEA RIDE, CÎNTA ŞI DANSEAZA : T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21). RĂZBOI ŞI PACE (ambele serii) : Munca (18; 19,90), STRADA PRERIILOR : Moşilor (15- 17; 19; 21). CONFIDENTUL DOAMNELOR : Popu­lar (15; 17; 19; 21), KER­OGLÎ (cinemascop): 23 August (10; 12;15; 15;30; 18; 20,30), Pati­noarul 23 August (21). VENETIA, LUNA SI TU : Donca Simo (15; 17; 19; 21). IN PRA­GUL­­ FURTUNII : M. Eminescu (16; 18;15; 26,30). E LUNG DRUMUL PINA ACASĂ : N. Bălcescu (16; 18;15; 20,30), Volga (18; 18;15; 20,30). EROII VII : G. Bacovia (16; 18­, 20). STAN ȘI BRAN STUDENT! LA OXFORD : Iile Pintilie (15; 17; 19;­­ grădină — 20,30). CONTEMPORANUL SECOLULUI (cinemascop) : Drumul Serii (16; 18; 20). PRINCIPIUL SUPREM : Olga Banci( 15,30; 18; 20,30). DRAGOSTEA TE AŞTEAPTĂ : B. Delavrancea (16; 18; 20). NOPŢI ALBE : Elena Pavel — grădină (20,30). DAMA DE PICA : 30 Decembrie (16; 10;15; 20,30). TELEVIZIUNE : orele 19,00 - Informaţiile după-amiezii. 10,05 — Album artistic. For­maţii şcolare premiate la concursul cultural­­artistic. 19,30 — Emisiunea ,,In faţa hârtii“. 19,40 — Jurnalul televiziunii. 20,00 — Filmul artistic „Floarea zăpezii". 21,30 — „Valsuri celebre". In încheiere : ultimele ştiri. RADIO, 10 IUNIE • Melodii populare ro­­mîneşti, ora 9,15 — le Din creația de cin­­tece a compozitorilor noștri, ora 10,30 —­­ • Opera ,,Weither“ de Martertet, ora 11,03 — le Jocuri populare rominești, ora 11,45 — le Concert popular, ora 12,30 — le Program de lieduri, ora 13 — N­ • Muzică populară romînească și a minorităților națio­nale, ori 14 — I • Muzică ușoara Indonezia­­nt, ora 14,63 — ti e Concertul in­te min­or pentru violoncel și orchestră de hale, Oră 14,30 — He Muzică populata sovietici, ora 15 — li e Lucrări de compozitori români, ora 15,10 — l e Din literatura sud-ăntericănă, Ora 15,45 — / • Din cintecele țărănimii noastre muncitoare, ora 18,15 — NI e Cintă Mario Lenza, ora 17 - II # Carnet de reporter, oră 17,30 — NI e Știința în slujba păcii, ora 17,50 — le Cvartet de coarde nu la minor de Schubert, ora 18­­ / • Sulta simfoniei în trei părti de Dinu Lipaid­, ora 15,30 — NI e Din mustea popoarelor din Africa și America Latină, ora 18,32 — 1 • Scrisori din țară, ora 19,05 — le Ani­ de virtuozi­tate din vpere, ora 19,15 — l­e Pe teme internationale, ora 19,30 - ll­e Ce e nou in librării, ora 20,30 — le Muzică popu­lară rominească, ora 21 — 1 • Actualitatea cultural­aHistica ți producţia, Ora 21,30 — l­e Album artistic, ora 21,45 - It , Piese fantezii de Schumann, ora 22,30 - li I Muzică simfonică, ora 23,15 *— t, Timpul probabil pentru zilele de 11, ll şi 13 iunie . Vremea va fi călduroasă, dar uşor instabilă. Cerul variabil cu Imnpurări trecă­toare în cursul după-amiezelor. Ploi locale vor cădea mai ales in vestul şi regiunea muntoasă a ţârii. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura in creştere uşoară la început, apoi staţionară. Minimele vor fi cuprinsa intre 8 şi 18 grade, iar maximele între 28 şi 30 grade, local mai ridicate în sudul ţării.

Next