Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-10 / nr. 5191

Pal. 4 0 milk SURSA DE EMME: PLASM O picătură de apă conţine cîteva mii de milioane de milioghe de milioane de atomi, adică o cifră urmată de douăzeci şi unu de ze­­rouri. Iar în fiecare atom evoluează minusculi electroni pe orbite în ju­rul „masivului“ nucleu atomic, ca nişte planete în jurul Soarelui. Dezvăluind pas cu pas tainele corpurilor cereşti şi ale particulelor infinit de mici, omul constată cu ui­mire că macrocosmosul şi microcos­mosul se completează reciproc. In­tr-adevăr, observarea stelelor a înlesnit explicarea multor fenomene ale atomului, iar cunoaşterea legi­lor atomului a oferit cheia pentru înţelegerea multor fenomene ale stelelor. Să ne întoarcem la picătura de apa, să o punem într-un recipient şi să o încălzim la o temperatură din ce în ce mai mare. După cum ştim, la 100° C, în condiţii obişnuite, apa se transformă în vapori de apa, trece în stare gazoasă. Mă­rind temperatura, creşte în con­tinuare şi agitaţia atomilor din acest gaz şi, la mii şi zeci de mii de grade, încep sa aibă loc foarte energice şi frecvente ciocniri între atomi, astfel că din cînd în cînd au loc chiar unele microcatastrofe , electronii sînt „scuturaţi“ de pe atom în volumul gazului. Acest proces de pierdere de către atom a unuia sau mai multor elec­troni a căpătat denumirea de ioni­zare a gazului, iar atomul care nu mai are atîţia electroni ca înainte devine un ion. La temperaturi marî gazele sînt deci formate din elec­troni, ioni şi atomi. In procesul io­­nizării, odată cu creşterea tempera­turii, atomii pot să dispară cu to­tul ; gazul ionizat conţine atunci nu­mai ioni şi electroni. La temperaturi şi mai înalte, în urma ciocniri­lor puternice dintre electroni şi ioni, se poate ajunge la dezgolirea to­tală a nucleului atomic de electroni, gazul rămînînd compus numai din electroni liberi şi nuclei. Soarele, stelele, reprezintă o masă imensă de asemenea gaz ionizat, fierbinte, căruia oamenii de ştiinţă i-au dat numele de plasmă... După cum ştim, industria de as­tăzi se bazează pe combustibilii fosili — cărbunele şi petrolul. Dar rezervele acestora sunt relativ limi­tate şi, peste cîteva secole, vor fi practic, epuizate. Dezvoltarea indus­trială ar putea fi asigurată prin fo­losirea de combustibil nuclear — uraniu şi toriu"— în reactoare ato­mice. Dar şi aceste rezerve sunt li­mitate, folosirea lor fiind legată şi de problema depozitării produselor radioactive ale reacţiilor atomice, în aşa fel încît acestea să nu mai prezinte vreo primejdie. Trebuie găsit, aşadar, un alt iz­vor de energie care să ofere o so­luţie radicală a problemei. Soluţia pare a fi folosirea plasmei fierbinţi, produse în reacţii termonucleare. Un Combustibil potrivit pentru obţi­nerea acestei energii este deuteriul, Izotopul greu al hidrogenului, care se găseşte în apă, fiind deci tot atît de inepuizabil ca şi apa oceanelor. In acelaşi timp, cantitatea de pro­­duse radioactive periculoase, rezul­tată de pe urma „arderii“ deuteriu- lui este extrem de mică. In ce constă reacţia termonuclea­ră ? Să ne imaginăm un gaz fierbinte şi ionizat de deuteriu la o temperatu­ră de o sută de mii de grade. La a­­ceastă temperatură gazul constă nu­mai din electroni și nuclei de deu­teriu care se agită haotic cu viteze enorme. La ciocnirea violentă a unui nucleu de deuteriu cu un alt Acad. E. BADARAU nucleu se poate produce altă „mi­­crocatastrofă“— spargerea nucleilor. In acest proces particolele elemen­tare — protonii şi neutronii — din care este alcătuit nucleul atomic, sînt aranjate într-un mod diferit ca înainte. Şi cum la orice rearanjare mai poate rămîne material utiliza­bil, tot aşa şi aici, In urma unor ciocniri rămîne „pe din afară" o cantitate însemnată de energie care contribuie la menţinerea temperatu­rii înalte a gazului. Un litru de gaz de deuteriu aflat la o temperatură de o sută de milioane de grade poate furniza o putere fantastică, de aproximativ o sută milioane de kilowaţi. Dar această temperatură uriaşă încă nu corespunde punctu­lui la care reacţiile în plasmă devin rentabile ; pentru încălzirea plas­mei se cheltuieşte încă mult mai multă energie decît este degajată. Reacţiile din plasma de deuteriu încep să fie rentabile abia la o temperatură de peste 350 milioane grade, temperatură la care aceste reacţii termonucleare se autoin­­treţin şi eliberează cu prisosinţă e­­nergia care zace încă neutilizată în nucleele de deuteriu din apele Pă­­mîntului. Arderea deuteriului, de pildă, care se află intr-un litru de apă este echivalentă cu arderea a 350 litri de benzină, iar apele ocea­nelor conţin destul deuteriu pentru a alimenta omenirea cu combusti­bil milioane de ani. Care sunt în prezent, greutăţile în problema reacţiilor termonuclea­re ? Poate nu avem energia necesa­ră aducerii plasmei la temperatura uriaşă „de aprindere" de 350 milioa­ne de grade ? O socoteală simplă arată că aceasta nu este o proble­mă. Astfel, un litru de gaz de deute­riu, aflat la temperatura camerei, la o densitate de zece mii de ori mai mică decît cea atmosferică, necesită pentru încălzirea lui la 350 milioane de grade numai 18.000 de calorii, cam tot atîta energie­ calo­rică cită trebuie pentru încălzirea unei cești de cafea. Dificultatea constă însă în altceva, și anume în presiunea de cîteva milioane de at­mosfere pe care o are gazul la a­­ceastă temperatură enormă. De aici problema-cheie: în ce vas să introducem plasma pentru ca el să poată rezista la asemenea presiuni . Chiar dacă ar exista un material cu o rezistenţă mecanică atît de mare, problema tot nu ar fi rezolvată, deoarece plasma fierbin­te, în contact cu peretele, s-ar răci brusc, datorită frînării nucleilor şi electronilor în mişcare. S-a găsit însă şi aici o soluţie ingenioasă şi, în principiu, simplă : capcana mag­netică. Ideea se bazează pe faptul că un cîmp magnetic suficient de puternic şi de o anumită configuraţie deviază electronii şi nucleii din dru­mul lor reţinindu-i în plasmă. Erme­­tizarea acestei cuşti, ai cărei pe­reţi sînt cîmpurile magnetice, este problema fundamentală a reacţiilor termonucleare şi există toate spe­ranţele ca ea să fie rezolvată în­tr-un viitor nu prea îndepărtat... Plasma şi-a croit drum în tehnică şi sub alte forme : plasma este pro­dusă, de pildă, în tuburile umplute cu neon sau cu alte gaze, în urma unei descărcări electrice ce elibe­rează electroni. Folosirea plasmei din tuburile de neon a revoluţionat tehnica iluminatului; ea şi-a găsit de asemenea aplicaţii multiple: în spectroscopie — ca izvor de lumină, în electronică — la con­strucţia tuburilor electronice cu gaz etc. O importantă apli­caţie a plasmei este folosirea ei în transformarea unor materiale ief­tine, ca metanul şi aerul, în ace­­tilenă, formol, îngrăşăminte şi alte substanţe. Reglînd temperatura şi concentraţia electronilor, putem face ca aceştia, în urma ciocnirii, să „rupă" în bucăţi moleculele ga­zului din mediul în care se află, pentru ca aceste bucăţi să se com­bine apoi în alt mod, dînd naştere la alte substanţe. Oamenii de ştiin­ţă apreciază că, pe măsură ce e­­nergia electrică se va ieftini, indus­tria chimică se va baza, în viitor, tot mai mult pe reacţiile chimice din plasma descărcărilor electrice. Asemănătoare cu plasma din tu­burile de neon, dar mult mai fier­binte, este plasma arcului electric în care temperatura gazului atinge multe mii de grade. Aplicaţiile plas­mei arcului electric sînt, de aseme­nea, numeroase : în sudură, în con­strucţia lămpilor redresoare de mare putere, la proiectoare, în e­­lectrochimie etc. Introducînd gaze la presiune mare în camera de ar­dere a arcului, plasma poate fi concentrată,­ supraîncălzită pînă la zeci de mii de grade şi în același timp scoasă printr-un orificiu, ca o limbă de foc. Acestui foc de plas­mă, care a căpătat denumirea de plasmatron, nu-i poate rezista nici un material. Plasmatronul se stu­diază, de asemenea, pentru a fi folosit la construirea unor puternice motoare-rachetă. Plasma aruncată în spaţiu ar putea pro­pulsa o nava cosmică cu o eficaci­tate mult mai mare decît combusti­bilii chimici cunoscuţi în prezent. Plasma ar putea fi folosită şi pen­tru transformarea, cu mare randa­ment a căldurii direct în electrici­tate. Ideea de bază este relativ sim­plă : dacă tntr-un gaz ionizat intro­ducem doi electrozi dintre care unul e cald, iar celălalt rece, electronii se vor „condensa" pe electrodul rece, încărcîndu-l cu o mare canti­tate de electricitate negativă, în a­­celași timp electrodul cald rămînînd lipsit de electroni, deci încărcat pozitiv. în asemenea baterie elec­trică cu plasmă electronii se vor scurge printr-un circuit exterior de la electrodul negativ la cel pozitiv. S-ar putea găsi astfel posibilităţi de utilizare a energiei flăcării, a Soarelui, a reactoarelor atomice, pentru obţinerea cu randament mare a energiei electrice direct din căldură... Studiul plasmei, al gazelor ioni­zate, este un domeniu de cercetare, atrăgător și cu mări perspective al fizicii și tehnicii. lilfîli siifimlil »»ti m IBg—sa«ii ::::s fiR s:: J.::g Sü . . M S Mill ·"·■ at:i ,n 11 • m M1 ‡ IiJ H ii fi» ga £9 au mng MM m 11 k iiB mn it 11 2 m11 ii M s om ■»­ * :a:s0.a:! liiilii fii m ii'* iin 8 ATM Sili ü::s 1*3:!! liiiS larsiii ills n sili ll^îiii iina^gnj „Tineretul secolului XX“ Astfel se intitulează concursul Internaţional de foto­grafii organizat de ziarul „KOMSOMOLSKAIA PRAV­DA“, consacrat Forumului Mondial al Tineretului care va avea loc la Moscova în luna Iulie. Scopul concursului este de a constitui un tablou larg al vieţii contemporane, a înfăţişa tendinţele şi idealurile tinerilor din întreaga lume, laptele şi pla­nurile tinerei generaţii. Viaţa în toată complexitatea şi multilateralitatea ei:­in muncă şi învăţătură, in dragoste şi speranţe, în luptă şi prietenie. In căutări şi victorii — Iată tema concursului. Ziarul Invită la concurs fotografii amatori şi profe­sionişti, reporteri şi fotografi artistici din orice ţară a lumii. Pe baza fotografiilor trimise la concurs se va organiza expoziţia fotografică „Tineretul secolului XX“, care se va deschide in ajunul Forumului Mondial al Tineretului. Fotografiile cele mai bune vor fi publicate în paginile ziarului „Komsomolskaia Pravda". Juriul special va decerna numeroase premii. ­o»o-Secretul Sierrei de Perija De la versantele munţi­lor Sierra de Perijă şi pînă la ţărmurile lacului Maca­­raibo se întind uriaşe pă­duri Virgine. In aceste locuri din Venezuela, unde nu există drumuri, aproa­pe nici un alb n-a pătruns încă în desişurile sălbati­ce. Aici trăiesc indienii nu­miţi motilon — relatează „NEUE BERLINER ILLU­STRIERTE“. Nu de mult, o expediţie italiană a făcut, din auton, fotografii ale acestei re­giuni. In luminişuri au fost descoperite mari construc­ţii ce seamănă cu bărci răsturnate — făcute din liane, bambus şi argilă; ele îi adăpostesc pe toţi locui­torii unui sat. Pelicula a surprins şi cîţiva oameni, ei umblă dezbrăcaţi. La numai 200 km. de a­­ceste aşezări, există vile, porturi moderne, instalaţii de foraj care pompează bogăţia ţării spre folosul străinilor, pentru ameri­cani. Pentru acest băiat din Bo­gota (capita­la Columbiei) scara automo­bilului este un „pal“ mai co­mod decît tro­tuarul unde doarme de obi­cei. Trei sute de ani sub apă Acum 333 de ani, în 1628 „Wasa“ — vasul amiral al regelui suedez Gustav Adolf, în prima sa călătorie, avînd pe bord 500 de oameni, s-a scufundat în fața portului Stock­holm. De curînd vasul a fost scos la suprafață. El urmează să fie in­stalat pe un ponton, servind drept muzeu. Pe vas s-au găsit cîteva lăzi cu efecte și diferite monezi. Tezaurul, care se presupunea că ar exista pe vas, n-a fost deocamdată des­coperit... Porumbeii ...ziarişti Administraţia ziarului japonez „Asahi“ a anunţat că intenţionează să renunţe la cei 128 de porumbei călători şi să treacă la folosirea ex­clusivă a mijloacelor moderne de telecomunicaţii , relatează „SÜD­DEUTSCHE ZEITUNG“. Pentru prima oară „Asahi“ a fo­losit porumbelul călător la 22 apri­lie 1897, cînd un reporter al ziaru­lui a transmis, mai devreme decît alţii, un reportaj despre un incen­diu care s-a declanşat la 50 km. de Tokio. Ziarele „Mainichi“ şi „Jomiuri“ folosesc încă astăzi porumbei călă­tori pentru transmiterea, în primul rînd, a materialului­ foto, atunci cînd condițiile de zbor pentru a­­vloane nu sînt prielnice. ­0*0- Reptile şi boi! Savanţii au stabilit că dinosaurii, plesiosaurii şi alte reptile sufereau de aceleaşi boli ca şi noi,­­ a­­nunţă ziarul „L’HUMANITE“. Oasele acestor animale ce au trăit cu milioane de ani în urmă poartă urme de tumori, de artrite dentare şi de reumatisme. Ele nu au fost cruţate nici de boli infecțioase, printre care tuberculoza. S­C­Î­N­T­E­I­A Pe lacul Slut-Ghiol Vedete din Sinaia In R.S.S. Kirghiză există o crescătorie de şerpi veninoşi. Numărul şerpilor crescuţi aci este de circa 2000. Veninul lor este folosit în scopuri medicale. In fotografie : recoltarea veni­nului unui şarpe Cobra. -0*0- Curăţire... electrică In Cehoslovacia, s-a construit un aparat care acţio­nează după principiul aspiratorului de praf, pentru curăţirea animalelor. Aparatul are o pompă aspiratoare şi două tuburi de cauciuc cu o perle specială fixată la un capăt. CARNET CULTURAL DRAGOSTE PENTRU FRUMOS Fondul Plastic a deschis de cu­­rind la Combinatul de cauciuc Ji­lava o expoziţie cu lucrări de pic­­tură-acuarelă şi gravură. După vi­zitarea expoziţiei numeroşi munci­tori au cumpărat lucrările prezen­tate. Zilele acestea, la cererea mun­citorilor, Fondul Plastic a mai tri­mis în expoziţie 36 lucrări care vor fi vindute cu plata în rate. Astfel de expoziţii se vor deschide şi in alte uzine din Capitală printre care „T. Vladimirescu“, „Kirov", domenii ale ştiinţei. Printre altele se lucrează la „Antologia ateismului din România", „Istoria arheologiei” de Al. Odobescu. Din domeniul lingvisticii va apare o „Scurtă isto­rie a lingvisticii“ de Al. Graur şi L. Wald, volumul „Elemente de dialectologie" de I. Coteanu. Redacţia de ştiinţă popularizată din această editură pregăteşte „isto­ria cinematografiei mondiale" de G. Sadoul; cartea „Electronii la lucru" de M. Drăgănescu ; volumul III al lucrării, traduse din limba rusă, „Matematica — conţinutul, metodele şi importanţa ei"; cartea „Era cos­mică” de Ştefan Heym, care pre­zintă succesele U.R.S.S. in cucerirea spaţiului interplanetar, precum şi alte lucrări. LA BIBLIOTECA $1 DISCOTECA MUZICALĂ Pe lingă Casa prieteniei româno­­sovietice din Capitală funcţionează o bibliotecă şi discotecă muzicală care se bucură de atenţia­­ nume­roşi vizitatori. La bibliotecă se gă­sesc partituri şi note din toate ge­nurile muzicale, tipărite de editu­rile sovietice şi romîneşti. Acestea sînt consultate de muzicieni specia­lişti şi de alţi iubitori ai muzicii. De-a lungul anilor în discotecă s-au adunat aproximativ 6.000 de discuri cu care se organizează audiţii mar­ţea şi vinerea la sediul Casei prie­teniei. La cerere, atît discurile cit şi partiturile, sînt puse la dispoziţia întreprinderilor şi instituţiilor pen­tru audiţii sau alte manifestări cul­turale. Aci se organizează şi unele ac­ţiuni de răspîndire a cunoştinţelor despre compozitori, despre muzica şi interpreţii ruşi şi sovietici sau pentru cunoaşterea legăturilor cul­turale pe plan muzical, dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică. Nu de mult s-a încheiat un ciclu de audi­ţii pe tema: „Mari compozitori ai cîntecului sovietic“. In prezent se desfăşoară ciclul de conferinţe: „Pagini din muzica clasică rusă", ţinute de muzicieni cu sprijinul unor artişti de frunte care inter­pretează lucrări ale compozitorilor ruşi. CU BRIGĂZILE ŞTIINŢIFICE PRINTRE SĂTENI TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). — Filiala S.R.S.C. din Tg. Mureş desfăşoară o activitate multilaterală de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţi­fice, politice, de literatură etc. in rîndurile oamenilor­­muncii de la sate. Se bucură de mare populari­tate printre săteni mai ales brigăzile ştiinţifice, formate din profesori, ingineri, medici, jurişti şi alţi spe­cialişti. 52 de brigăzi ştiinţifice s-au deplasat anul acesta în 105 sate şi comune din regiune, unde au dat răspunsuri la numeroase întrebări ale ţăranilor muncitori, pe teme a­­gro-zootehnice, economice, de ştiinţe ale naturii etc. In comunele şi sa­tele regiunii s-au ţinut, de la înce­putul anului şi pînă acum, peste 2.500 conferinţe la care au parti­cipat aproape 300.000 auditori. ÎN PREGĂTIRE IA EDITURA ŞTIINŢIFICĂ La Editura ştiinţifică se află un lucru numeroase cărţi din diferite De vînzare... Nu de mult, la Boston (S.U.A.) au fost vînduţi 120 de tineri vînjoşi. Pentru fiecare din ei s-au plătit 75.000 dolari. Nu este o glumă. Procedeul se repe­tă an de an. Cei vînduţi sînt jucă­tori ai Ligii ame­ricane de basebal. Jucătorul vîndut este obligat să muncească (pe te­renul de sport), cîțiva ani in folo­sul noului patron. --------p»o-------­Pentru turişti PLOIEŞTI (coresp. „Scriteii").­­ In punctele turistice de pe Valea Prahovei şi Valea Teleajenului se fac ultimele pregătiri pentru pri­mirea oaspeţilor veniţi la odihnă. Pe lingă cabanele Poiana Stînii, Piatra Arsă, Muntele Roşu şi altele, se amenajează pentru turişti tabere cu corturi cu o capacitate de 1.000 locuri. Tabăra din Poiana Vacii, de pe muntele Furnica, de pildă, are 150 de locuri, iar tabăra Colţii de pe Valea Ialomiţei, 140 de locuri. In cursul acestei luni taberele cu corturi vor găzdui primii turişti. Nr. 5191 Zile de studiu Intens în liniştea bibliotecii Institutului de petrol, gaze şi geologie din Capitală. (Foto R. destin) ” "111 ,­ de la 10 la 18 iunie 1061 SALA PALATULUI R.P.R.: Milionarii (prezintă Teatrul Național „I. L. Caragiale“) — sâmbătă 10 (orele 19,30), duminică 11 (orele 11). Recital de canto și balet (prezintă Tea­trul de Operă și Balet) — joi 15 (orele 19,30). Concerte simfonice (prezintă Filarmonica de Stat ,,George Enescu“) — sîmbătă 17 (orele 20), duminică 18 (orele 11). TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R.P.R. : Trubadurul — sîmbătă 10, sîmbătă 17 (orele 19,30). Spărgătorul de nuci — du­minică 11, duminică 18 (orele 11). Tosca­­— duminică 11 (orele 19,30). Lucia di Lammer­­moor — marţi 13 (orele 19,30). Faust — miercuri 14 (orele 19,30). Carmen — joi 15 (orele 19,30). Lacul lebedelor — vineri 16 (orele 19,30). Fata cu garoafe —­ duminică 18 (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. Caragiale“ (SALA COMEDIA) : Anna Karenina — sâm­bătă 10 (orele 14,30), luni 12, joi 15 (orele 19,30) , duminică 18 (orele 10). Discipolul diavolului — sîmbătă 10 (orele 19,30). Milio­narii (la Sala Palatului R.P.R.) — sîmbătă 10 (orele 19,30), duminică 11 (orele 11). Oa­meni care tac — duminică 11 (orele 10). Cidlul — duminică 11 (orele 15). Cînd «ca­pătă luna — duminică 11 (orele 19,30). Ti­tanic vals — marţi 13, sîmbătă 17 (orele 19,30) . Omul cu mîrţoaga — miercuri 14, duminică 18 (orele 19,30). (SALA STUDIO) : Siciliana — sîmbătă 10 (orele 15,30), dumi­nică 11 (orele 15), luni 12, marţi 13, miercuri 14 (orele 19,30). Bădăranii — sîmbătă 10 (orele 19,30). Dezertorul — duminică 11 (orele 10). Titanic vals — duminică 11 (orele 19,30) . TEATRUL CONSTANTIN NOTTARA (SALA MAGHERU) : Nopţi în Madrid — sîmbătă 10, joi 15, duminică 18 (orele 19,30). Fîntîna Blanduziei — duminică 11, marţi 13, vineri 16 (orele 19,30). Cyrano de Bergerac — miercuri 14, sîmbătă 17 (orele 19,30). (SALA STUDIO) . Musafiri nepoftiţi — sîm­bătă 10, duminică 11, marţi 13, iar duminică 18 la Teatrul de vară Nicolae Bălcescu (orele 20), în căutarea extraordinarului — miercuri 14, iar sîmbătă 17 la Teatrul de vară Nicolae Bălcescu (orele 20). TEATRUL MUNICIPAL (SALA MATEI MILLO) : Passacaglia — sîmbătă 10, dumi­nică 18 (orele 19,30). Răzvan şi Vidra — duminică 11 (orele 10). Regele şi cîinele — duminică 11 (orele 15), marţi 13 (orele 19,30). Mamouret — duminică 11 (orele 19,30). Hamlet vineri 16 (orele 19,30), iar miercuri 14 la Teatrul de vară Nicolae Bălcescu (orele 20). Take, Unke şi Cadîr — sîmbătă 17 (orele 19,30) (SALA FILIMON SÎRBU) . Menajeria de sticlă — sîmbătă 10 (orele 19,30) . Trei generaţii­­— duminică 11 (orele 10). Take, Ianke şi Cadîr — duminică 11 (orele 19,30). Un strugure în soare — marţi 13 (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : Prietena mea Pix — sîmbătă 10 şi duminică 11 (orele 20) la Tea­trul de vară Nicoăie Bu­cescu, iar luni 12, marţi 13, miereuri 14 şi joi ÎS (orele 20) la sală. TEATRUL PENTRU TINERET ŞI CORN­ (SALA C. MILLE) : Scrisori de dragoste ~ sîmbătă 10, marţi 13, miercuri 14 (orele 19,30) . Secunda 58 ~ duminică 11 (orele 11). Marele fluviu îşi adună apele — duminică 11 (orele 19,30). TEATRUL C. TANAS­E (SALA SAVOY)­­ Revista 62 — sîmbătă 10, duminică 11,­­ luni 12, miercuri 14, joi 15, vineri 16, sîmbătă 17, duminică 18 (orele 20). GRĂDINA BOE­MA : Cu concertul în buzunar — sîmbătă 10, duminică 11, marţi 13, miercuri 14 (orele 20,15). INSTITUTUL DE ARTA TEATRALĂ ŞI CINEMATOGRAFICA „I. L. Căragiale“ : Şcoala Calomniei — sîmbătă 10 (orele 20,30) la grădina de vară a Clubului C.F.R. Gri­­viţa Roşie ; duminică 11 (orele 11) la sală ; sîmbătă 17 (orele 20,30) la Teatrul de vară al Parcului de cultură şi odihni „I. V. Stalin­. Steaua fără nume — duminică 11 (orele 20). Secunda 58 (la grădina de vară a Clubului C.F.R. Griviţa Roşie) — vineri 16 (orele 20,30) . Inspectorul de poliție — vineri 18 (orele 20) la sală. O seară Alecsandri (la Teatrul de vară al Parcului de Cultură și odihnă „I. V. Stalin“) — duminică 10 (orele 20). . Cum se ajunge de la copacul drept din pădure la scaunul curbat, lăcuit . Poftiţi la Combinatul de in­dustrializare a lemnu­lui din Tg. Jiu şi veţi vedea. Nu de mult s-au construit fa­bricile de placaj, cherestea, parchet, iar de cîteva săptămini a intrat în rodaj tehno­logic fabrica de mo­bilă curbată. Şi-au fă­cut apariţia primele sute de scaune. Ştiţi ci se vor ieşi in fieca­re an pe poarta fabri­cii 7 600.000 de scau­ne curbate. Deci, cir­ca 2.000 de scaune pe zi. Noua fabrică este mai impunătoare de­cît celelalte din ca­drul Combinatului. La parter şi etaje, găseşti Utilaje şi instalaţii moderne de mare pro­ductivitate. In Secţia curbăto­rie stau aliniate ce­lulele de aburire. La o temperatură de peste 100 de grade lemnul se înmoaie, devine elastic. Bucă­ţile de lemn sînt prin­se în corsetul unor clame metalice curba­te. Cu ajutorul aburu­lui care circulă prin canale, lemnul este modelat, fibră cu fi­bră, timp de aproape o oră. După curbare, piesele intră în tunele de uscare. Urmează şlefuirea, grunduirea, hăiţuirea, lăcuirea. Multe utilaje sînt produse în ţara noas­tră. S-au montat ins­talaţii de transport pneumatic, de încăl­zire şi aer condiţionat etc. Cei mai mulţi mun­citori din combinat sînt tineri. Peste 800 au învăţat meseria în şcoli sau la locul de muncă, şi îşi îmbogă­ţesc cunoştinţele la­ cursuri de calificare. Pentru muncitori s-a construit şi un grup social. Aşchiile care rămân după prelucrare sunt şi ele valorificate. E un curs de tonS­­trucţie fabrica de plăci aglomerate. Ni­căieri nu se aplică mai bine proverbul: pic cu pic se face marea. Din aşchiile adunate bucăţică cu bucăţică se vor fabrica 8.000 tone plăci pe an. A mai rămas ceva . Da, rumeguşul. Strîns de sub maşini, fieră­straie, şi gatere, el este trimis cuptoarelor termocentralei combi­natului, apoi revine în hale ca... abur in­dustrial. În felul a­­ceată, din buştenii so­siţi din pădurile Olte­niei nu se pierde ni­mic. V. VIŞINESCU Azi vi prezentăm 1­­­4-a fabrici a Combinatului de industrializare a lemnului din Tg. Jiu

Next