Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-10 / nr. 5191

'N­­- ■ 0*0---------------­ Un act provocator al R* F. G* în Berlinul occidental Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres), - TASS. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a remis joi ambasadei Franţei la Moscova o declaraţie în legătură cu faptul că de la începutul lunii iunie în Berlinul occidental au loc şedinţe ale numeroaselor comite­te ale Bundestagului, iar la 16 iunie autorităţile R. F. Germane intenţio­nează să organizeze acolo o şedinţă a Bundesragului. Totodată nu este un secret că măsurile ilegale sunt concepute ca o nouă provocare de mari proporţii împotriva U.R.S.S., R. D. Germane şi celorlalte ţări so­cialiste. Guvernul sovietic, se spune în de­claraţie, speră că organele compe­tente ale Franţei, cărora în prezent le revine o anumită răspundere pentru situaţia din Berlinul occi­dental, vor lua măsurile necesare pentru a preîntîmpina acţiunile pri­mejdioase menţionate în ce priveşte Berlinul occidental. Declaraţii cu conţinut similar au fost remise ambasadelor Marii Bri­tanii şi S.U.A. In aceeaşi zi Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., din însărcina­rea guvernului U.R.S.S, a remis ambasadei R. F. Germane la Mos­cova o declaraţie în care se subli­niază că guvernul sovietic nu poate rămîne indiferent faţă de noua pro­vocare pe plan internaţional pe care o pune la cale R. F. Germană în Berlinul occidental, care niciodată nu a făcut parte şi nu face parte din componenţa R. F. Germane, întreaga răspundere pentru con­secinţele organizării în Berlinul occidental a unor demonstraţii osti­le cauzei păcii revine întrutotul gu­vernului R. F. Germane, precum şi celor care încurajează acest lucru, se spune în declarație. Pag. 6 ULTIMELE ȘTIRI O puternică condamnare a atrocităţilor colonialiştilor portughezi in Angola Dezbaterile Consiliului de Securitate NEW YORK 9 (Agerpres).­­ La 8 iunie Consiliul de Securitate a continuat examinarea situaţiei din Angola. Reprezentantul Ghanei, care a luat primul cuvîntul în şedinţă, a criticat cu vehemenţă poziţia adop­tată de guvernul Portugaliei în pro­blema Angolei. Autorităţile portugheze sunt aju­tate de statele membre ale N.A.T.O. Ca acţiuni concrete de condamna­re a politicii coloniale a Portuga­liei, a declarat el, guvernul Ghanei închide de la 1 iulie a.c. toate por­turile şi aerodromurile ghaneze pen­tru navele şi avioanele portugheze, sistează importul de mărfuri din Portugalia, limitează privilegiile ce­tăţenilor portughezi care trăiesc în Ghana. Reprezentantul Liberiei a dat citire unei telegrame pe care a pri­mit-o cu puţin timp înainte din An­gola . Bombardarea barbară a sa­telor continuă, iar colonialiştii folosesc bombe cu napalm cu care incendiază satele şi plantaţiile. Nu­mărul celor ucişi se ridică la zeci de mii. Peste 100.000 de locuitori ai Angolei au fost nevoiţi să-şi pără­sească ţara. In Angola au izbucnit epidemii şi foamete. Mii de oameni sunt internaţi în lagăre de concen­trare. Delegatul Liberiei a dat citire al­tor cîtorva telegrame primite de el din Angola în care este descrisă crunta teroare dezlănţuită de colo­nialişti. In şedinţa din după-amiaza zilei de 8 iunie Consiliul de Securitate a satisfăcut cererile delegaţiilor mai multor ţări asiatice şi africane de a li se acorda posibilitatea să parti­cipe la discutarea problemei ango­leze. Au luat cuvîntul reprezentan­ţii Nigeriei, Etiopiei, Republicii Mali care au condamnat atrocităţile colo­nialiştilor portughezi în Angola. Delegatul Franţei, Berard, i-a chemat pe membrii Consiliului de Securitate să manifeste „mode­raţie şi răbdare“ în discutarea crimelor sîngeroase comise de por­tughezi în Africa. Totodată, el şi-a revărsat mînia împotriva „agitatori­lor“ care, potrivit spuselor sale, „seamănă răzmeriță în Angola“. Consiliul de Securitate a conti­nuat la 9 iunie discutarea proble­mei angoleze. . ----------------0*0--------------­ Noi atentate ale ultracolonialiştilor în Algeria ALGER 9 (Agerpres). La Oran, elementele ultracolonia­­liste au organizat joi o manifesta­ţie în centrul european al oraşu­lui. Grupuri de manifestanţi au a­­părut pe străzile oraşului şi au de­vastat patru magazine aparţinînd unor algerieni Ultracolonialiştii au atacat pe poli­ţişti provocînd incidente. Tot la Oran ultracolonialiştii au mitraliat dintr-o maşină un magazin aparţi­­nînd unui algerian. La Alger, în cursul zilei de joi, ultracolonialiştii au aruncat dintr-o maşină substanţe incendiare împo­triva locuinței amiralului Querville (unul din participanții la lichidarea puciului fascist din Alger). -------0*0-------- -----­ Situaţie încordată in Bolivia LA PAZ 9 (Agerpres). — Po­trivit relatărilor agenţiilor de presă, ca urmare a măsurilor re­presive luate de autorităţile boli­­viene împotriva mişcării revendi­cative şi în urma decretării stării de asediu, în Bolivia este iminentă izbucnirea unei greve generale. In regiunile miniere a şi fost decla­rată grevă. Ziarul bolivian „Ultima Hora" relatează că la palatul preziden­ţial se duc tratative între guvern şi reprezentanţii muncitorilor care cer eliberarea fruntaşilor lor sin­dicali arestaţi. Guvernul refuză să satisfacă această cerere. Un comunicat al guvernului menţio­nează arestarea a 150 de persoa­ne. După cum relatează agenţia Associated Press persoanele ares­tate au fost trimise într-un lagăr situat în regiunile tropicale ale ţării. După Lubke, Adenauer... BONN 9 (Agerpres).­­ După vizita provocatoare făcută în Berlinul occidental, preşedintele R.F.G., Lubke, a declarat la plecare unui corespondent al agenţiei D.P.A. că „va mai reveni“ în Berlinul occi­dental. In acelaşi timp, presa vest­­germană anunţă că în prima jumă­tate a lunii iulie cancelarul Ade­nauer va vizita Berlinul occidental. ULTIMELE ȘTIRI ----------------p*o---------------­ Două atitudini diferite faţă de ideea tratativelor Luări de poziţii în S.U.A, după intîlnirea Hruşciov-Kennedy WASHINGTON 9 (Agerpres). — La 8 iunie, relatează agenţia United Press International, personalităţi de răspundere din rîndurile con­gresmenilor, atît democraţi cit şi republicani, şi-au exprimat opinia faţă de rezultatele întîlnirii de la Viena dintre N. S. Hruşciov şi John Kennedy. In cadrul unui interviu, senatorul democrat Hubert Humphrey, lider al grupării din Congres a partidu­lui democrat şi preşedintele comi­tetului senatorial pentru relaţiile externe, s-a pronunţat în favoarea întîlnirilor la nivelul cel mai înalt între conducătorii marilor puteri. „Intîlnirea Hruşciov—Kennedy, a spus el, a demonstrat superioritatea „diplomaţiei la nivel Înalt" şi a pus din nou relaţiile sovieto-ame­­ricane pe o bază n£l plină de răs­pundere". Humphrey a preconizat ca pe viitor Statele Unite „să renunţe la atîta reţinere" cînd este vorba de intîlniri la nivelul cel mai înalt, precum şi la ideea că „nimic nu poate ieşi din asemenea intîlniri". Humphrey a subliniat că „nu mai este necesar să ne bizuim pe con­tactele între ambasadori deoarece şefii de guverne se pot întîlni oricît de repede doresc“. In contrast flagrant cu declaraţia lui Humphrey, relatează aceeaşi a­­genţie, este atitudinea adoptată de gruparea din Congres a partidului republican în cadrul unei reuniuni ţinute tot la 8 iunie. Liderii repu­blicani s-au situat pe poziţia fali­mentară a politicii „de pe poziţii de forţă“ dusă de fostul preşedinte Eisenhower ale cărei rezultate fu­neste pentru prestigiul S.U.A. sunt bine cunoscute. Intr-o declaraţie citită ziariştilor după reuniune, Everett Dirksen, lider republican din Illinois, a cerut ca preşedintele Kennedy să recurgă la „acţiuni mai viguroase implicînd o demonstraţie de forţă decît să-şi risipească ener­gia în negocieri ulterioare" cu Uniunea Sovietică. „Avem nevoie, a spus Dirksen, de o conducere de tipul aceleia demonstrată de Eisen­hower în Iran, Liban, Guatemala şi în alte regiuni". Liderul republican a trecut însă sub tăcere rezultatele dezastruoase la care au dus aseme­nea „acţiuni viguroase" în trecut. Dirksen a pus la îndoială utilitatea unor întîlniri viitoare ca aceea de la Viena deşi a recunoscut că a­­ceastă conferinţă „trebuie probabil considerată un cîştig". ★ „NEW YORK TIMES": „Poli­tica de echilibristică pe marginea prăpastiei pe care o duc repu­blicani ca senatorul Dirksen, Halleck, membru al Camerei re­prezentanţilor, şi alţii, constituie un joc periculos... Dacă în mo­mentul de faţă am lua „măsuri energice" în Laos şi la Geneva, aşa cum cer aceşti republicani, am pierde posibilitatea de a lupta cu ajutorul tratativelor paşnice pentru atingerea unor ţeluri pe care noi toţi le consi­derăm minunate. N-au fost încă epuizate toate posibilităţile de a duce tratative". ----------------p*6 Procesul criminalului Eich­mann Mărturii ale supravieţuitorilor lagărelor de concentrare IERUSALIM 9 (Agerpres). — Vi­neri urma să ia sfîrşit audierea martorilor acuzării şi prezentarea de probe juridice de către procuror în procesul criminalului de război nazist, Eichmann. Procurorul gene­ral a anunţat însă că mai are ne­voie de timp pentru a prezenta noi documente. Astfel, tribunalul, care­­urma să-şi întrerupă activitatea pen­tru săptămîna viitoare pentru a permite avocatului lui Eichmann să-şi pregătească apărarea, urmea­ză să se întrunească din nou luni. In cursul şedinţei de marţi dimi­neaţa, martorul S. Srebnik, unul din cei trei supravieţuitori ai lagărului de exterminare de la Chelmno, sal­vaţi de trupele sovietice eliberatoa­re, a descris îngrozitoarele torturi la care au fost supuse victimele in­ternate în acest lagăr. Martorul fă­cea parte dintr-o echipă obligată de nazişti să smulgă coroanele denta­re ale victimelor asfixiate în ca­mioanele cu gaze. Alţi patru martori scăpaţi din la­gărul de exterminare de la Treblin­­ka au descris „mecanismul“ de funcţionare a acestui lagăr, în şedinţele de miercuri au fost audiaţi în continuare supravieţui­tori ai lagărelor de la Auschwitz, Birkenau, Gleiwitz. Joi au fost prezentate tribunalu­lui, timp de aproape două ore, ima­gini cinematografice ale fărădelegi­lor lui Eichmann şi ale celorlalţi criminali nazişti. Procurorul a prezentat vineri o serie de documente privind măsu­rile luate de departamentul lui Eich­mann pentru furnizarea unui nu­măr de schelete ale unor deţinuţi Institutului de studii rasiale ger­man. Oamenii care urmau să fie exterminaţi pentru a deveni sche­lete de „studiu" au fost aleși cu gri­jă de trimișii lui Eichmann. S­C­I­N­T­E­I­A ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI Popoarele resping politica cercurilor militariste Opinia publică daneză declară: „Nu colaborăm cu militariştii vest-germani!“ COPENHAGA 9 (Agerpres). — TASS. Vizita la Copenhaga a generalului Norstad, comandantul suprem al forţelor armate ale N.A.T.O. în Eu­ropa, şi convorbirile pe care le-a avut cu membrii guvernului danez referitor la crearea comandamentu­lui militar danezo—vest-german, au stîrnit o îngrijorare serioasă în cercurile largi ale opiniei publice din Danemarca. La 8 iunie a fost dat publicităţii un apel adresat guvernului de pre­şedinţii a şase mari organizaţii de masă, printre care „Conferinţa da­neză pentru apărarea păcii“, „Co­mitetul danez al partizanilor păcii" şi „Uniunea femeilor democrate din Danemarca“. Realizarea acestor planuri, se a­­rată în apel, ar submina, după pă­rerea noastră, libertatea şi indepen­denţa Danemarcei, ar intensifica în­cordarea internaţională şi ar fi în contradicţie cu poziţia de pînă acum a guvernului de a nu admite amplasarea de arme atomice în Da­nemarca, deoarece armata, flota şi aviaţia Germaniei occidentale, în­zestrate cu arme atomice, vor obţi­ne dreptul de a folosi teritoriul da­nez, bazele ei maritime militare, precum şi aerodromurile ei. Cerem insistent guvernului să res­pingă orice plan care prevede crea­rea unui comandament unit danezo­­vest-german sau stabilirea unei co­laborări sub orice formă cu Bun­­deswehrul. Luptătorii pentru pace din Anglia au demonstrat in timpul şederii ministrului de război vest-german Strauss la Londra, în faţa clădirilor guvernamentale cu placarde pe care scria : „Să nu i se dea lui Strauss arme atomice sau baze“, „Nu vrem să avem aci trupe germane“. Critici aspre la adresa unui discurs belicos LONDRA 9 (Agerpres). — TASS. La 8 iunie laburiștii au criticat din nou în Camera Comunelor dis­cursul rostit săptămîna trecută de ministrul de Război al Angliei, Watkinson, la sesiunea Adunării Generale a Uniunii Europei Occi­dentale. în acest discurs, în spiritul „războiului rece“, Watkinson a de­clarat că Anglia este gata să folo­sească prim­a arma nucleară în ori­ce conflict viitor. Faptul că dis­cursul lui Watkinson a fost discu­tat două zile la rînd în Camera Comunelor denotă că această agi­tare a bombei atomice a îngrijo­rat în mod serios opinia publică din ţară. Laburistul Brockway a declarat că, după cum reiese din discursul lui Watkinson, în viitor arma nu­cleară tactică va fi considerată de forţele armate engleze drept un mijloc utilizabil indiferent ce fel de arme ar folosi partea adversă. A­­ceasta înseamnă, a spus în continua­re Brockway, că există primejdia ca orice conflict local să se trans­forme într-un război nuclear mon­dial. Răspunzînd în numele guvernu­lui la interpelările membrilor parla­mentului, ministrul Finanțelor, Lloyd, a declarat că discursul lui Watkinson nu înseamnă că politica guvernului englez s-ar fi schimbat. Răspunsurile evazive ale minis­trului Finanţelor au stîrnit nemul­ţumirea deputaţilor laburişti. Labu­ristul Silverman a cerut lui Lloyd să dea un răspuns precis la inter­pelarea : urmează oare ca membrii parlamentului să tragă concluzia că guvernul englez îşi întemeiază poli­tica în primul rînd pe folosirea ar­mei nucleare ? In pofida cererii insistente a de­putaţilor, reprezentantul guvernului, Lloyd, a refuzat să dea un răspuns direct şi a afirmat că guvernul en­glez nu intenționează să explice în ce împrejurări poate fi folosită arma nucleară.­ ­pgo- Trimişii ziarului nostru transmit dint osio. Deschiderea Conferinţei europene consacrate dezarmării şi păcii Vineţi, în oraşul lui Ibsen, pito­rescul Oslo, s-a deschis Conferinţa europeană consacrată dezarmării şi păcii, colaborării internaţionale pe târâm economic şi cultural. Şedinţa inaugurală a conferinţei a întrunit peste 70 personalităţi euro­pene din 20 ţări. O simplă trecere în revistă a principalilor participanţi e suficien­tă pentru a înţelege caracterul larg, reprezentativ al conferinţei. Printre aceştia se numără cunoscutul jurist norvegian Karl Bonnevie, deputatul laburist britanic Tom Driberg, pre­cum şi deputatul Konni Zilliacus, scriitorul sovietic Ilia Ehrenburg şi preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Sovietice, Mihail Nesterov, baronul belgian Ailard, profesorul francez Bernard Lavergne, d-na Yves Farge, militanta socială Isa­belle Blume din Belgia, deputatul grec Constantin Despotopoulos, aca­demicianul polonez Leopold Infeld şi numeroase alte personalităţi. Delegaţia română are în frunte pe prof. dr. Traian Ionaşcu, deputat în Marea Adunare Naţională. Conferinţa a fost deschisă de preşedintele Comitetului de organi­zare, Karl Bonnevie. In expunerea sa, deputatul bri­tanic Tom Drnberg a relevat că multe personalităţi politice engle­ze, ca şi marea majoritate a opiniei publice din ţara sa, consideră deo­sebit de utile iniţiativele pentru crearea unei zone fără arme ato­mice în Europa. Baronul Allard a arătat că datoria tuturor oamenilor de bună credinţă din Europa este de a intensifica acţiunile lor pentru a împiedica reînvierea forţelor mi­litariste germane care au declan­şat cele două războaie mondiale. Şedinţa de după-amiază a confe­­rinţei s-a desfăşurat sub conducerea lui Mihail Nesterov. In cuvîntarea sa, reprezentantul britanic, Zilliacus, a scos în eviden­ţă largul răsunet pe care l-a trezit în opinia publică britanică iniţiati­va ţinerii conferinţei de la Oslo. Scriitorul sovietic Ilia Ehrenburg, care a vorbit apoi, a propus desem­narea de către conferinţă a unei comisii care să înceapă de îndată redactarea unui apel adresat de conferinţă tuturor popoarelor Euro­pei, chemîndu-le la luptă pentru dezarmare. Reprezentanta belgiană Isabelle Blume, susţinînd propune­rea scriitorului Ehrenburg, a adău­gat că ar fi util să se creeze un co­mitet permanent european care să ţină legătură intre toate ţările Eu­ropei în lupta împotriva cursei înar­mărilor şi pentru dezvoltarea coope­rării între popoare. In cuvîntul său, prof. dr. Traian Ionaşcu a subliniat că opinia pu­blică din ţara noastră, profund ata­şată ideilor păcii şi coexistenţei paşnice, apreciază în mod deosebit iniţiativa ţinerii actualei conferinţe europene de la Oslo. El a amintit propunerile repetate ale guvernului român privind dezvoltarea colabo­rării interbalcanice, crearea unei zone denuclearizate şi fără arme rachetă în Balcani. Vorbitorul şi-a exprimat totodată sprijinul faţă de propunerea privind redactarea unui apel al conferinţei adresat popoa­relor Europei în vederea intensifică­rii luptei pentru dezarmare. Sîmbătă, conferinţa îşi va conti­­nua lucrările în comisii. G. IONESCU Fuge pâmîntul de sub picioare lui Ngo Dinh Dient Intr-un articol consa­crat situaţiei din Vietna­mul de sud, ziarul fran­­cez „LA TRIBUNE DES NATIONS“ scrie : „încetarea locului in Laos şi convocarea con­ferinţei de la Geneva au provocat o decepţie a­­mară în cercurile oficia­le din Saigon... Pînă în prezent, Saigonul a mi­zat pe un conflict locali­zat la care ar participa unităţi ale infanteriei marine americane, spri­jinite de unităţile navale ale amiralului Harry Felt. Numai această e­­ventualitate i-ar permite regimului lui Ngo Dinh Diem să se menţină la putere“. Referindu-se la ajutorul militar acordat de S.U.A. Vietnamului de sud în ultimii ani, ziarul scrie : „Potrivit cifrelor publi­cate de Frontul Naţio­nal de Eliberare din Vietnamul de sud, ame­ricanii au adus 797 tran­sporturi de arme şi mu­niţii, 683 de tancuri, 250 de avioane şi 85 de vase de război etc. Numărul consilierilor militari ame­ricani se ridică la aproa­pe 3.000. Operaţiile de curăţire — autorul are in vedere re­presiunile şi „expediţiile de pedepsire“ împotriva patrioţilor (n.r.) — se in­tensifică. Cu toate acestea pro­nosticurile nu sunt de loc surîzătoare pentru ac­tualul guvern. In cercurile intelectua­le din Saigon se pune deja întrebarea: dacă Ngo Dinh Diem ar „că­dea“, ce regim să se a­­leagâ ? Răspunsul este clar şi toată lumea este de a­­cord în această privin­ţă : influenţa americană ar fi definitiv înlăturată , sub conducerea Frontu­lui Naţional de Eliberare ar fi instaurat în mod si­gur un regim făţiş anti­­imperialist, deoarece în condiţiile actuale aceas­tă mişcare revoluţionară este singura în stare să-l răstoarne pe Ngo Dinh Diem şi să promoveze un program politic consis­tent“. HANOI. Aspect de la un mare miting de protest împotriva amestecului S.U.A. în Vietnamul de sud (Fotografia de sus). O adunare a Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud de curînd creat (Fotografia de jos). ­000- GENEVA: Tratativele pentru Laos nu trebuie tergiversate Inregistrînd o uşoară revenire, pulsul activităţii de la Casa Presei reproduce ca de obicei graficul tem­peraturii diplomatice. O serie de corespondenţi occidentali care voia­jaseră la Viena, Londra sau în alte capitale, au revenit la Geneva şi sunt în aşteptare. Un trimis de la „Canadian Broadcasting Company“, care se pregătea să plece intr-o permisie de 2 săptămîni a primit dispoziţia „să nu se mişte de la Geneva". In ziare ca şi pe culoarele de la Casa Presei, se afirmă că prima fază a conferinţei a fost doar un fel de avanpremieră şi că ade­văratele tratative asupra problemei Laosului vor începe abia de aci îna­inte. Sosirea la Geneva a primului mi­nistru al Laosului, prinţul Suvanna Fumma, a preşedintelui partidului Neo Lao Hak Sat, prinţul Sufanu­­vong, ca şi a ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Andrei Gromîko, a produs o înviorare în atmosfera geneveză. Vineri s-au întîlnit la re­şedinţa delegaţiei sovietice miniştrii Afacerilor Externe : A. A. Gromîko (U.R.S.S.), Cen I (R.P. Chineză), A. Rapacki, (R.P. Polonă) şi Ung Van Khiem (R.D. Vietnam). Cei patru miniştri de externe au discutat pro­bleme legate de conferinţa în pro­blema laoţiană. în cursul după­­amiezii a avut loc de asemenea o în­trevedere între A. A. Gromîko şi A. Harriman, şeful delegaţiei S.U.A. la conferinţa în problema Laosului. Prinţul Suvanna Fumma a avut vineri întrevederi cu şefii delega­ţiilor Republicii Democrate Viet­nam, Franţei, Angliei şi Canadei. Prinţul Sufan­vong s-a întîlnit la rîndul său cu şefii delegaţiilor In­diei şi Canadei. Diplomaţia occidentală se află încă sub impresia eşecului suferit de re­beli prin provocarea de la Pading, eşec pe care anumite cercuri îl con­sideră ca pe „un al doilea Dien Bien Fu". Furia cauzată de lichi­darea provocării se traduce prin­­tr-un fel de „boicot" împotriva con­ferinţei şi acum presa se întreabă cît va mai dura această atitudine. Deocamdată, delegaţiile occidentale afirmă că se află în consultaţie cu guvernele respective. Ziarul fran­cez „Le Figaro“ scrie că „există im­presia că occidentalii vor prelungi încă un timp consultările“. Părerea cea mai răspindită este insă că eşe­cul provocării de la Pading, oricît da amar ar fi el, nu poate fi invocat ca argument în vederea tergiversării conferinţei, pentru simplul motiv că nimeni nu îşi poate face o scuzi din propria sa vină. Pe malurile Lemanului delegaţiile occidentale se află intr-un contact permanent, discută, studiază şi­­aşteaptă instrucţiuni de la guver­nele lor. In cercurile ziaristice se subliniază că după intîlnirea de la Viena, în cadrul căreia s-a relevat necesitatea asigurării unui Laos in­dependent şi neutru, elaborarea a­­cestor instrucţiuni n-ar trebui să mai întîrzie.­­ Ziarele occidentale au subliniat declaraţia făcută la sosire de A. A. Gromîko şi în care se arată că dacă participanţii la conferinţă vor fi a­­nimaţi de bunăvoinţă se va putea ajunge la un acord. Viitorul va arăta — a adăugat el — dacă puterile oc­cidentale doresc să se ajungă la o înţelegere. L. RODESCU ti i. SISf Scurte ştiri MOSCOVA. La 9 iunie a avut loc la Kremlin o convorbire prietenească în­tre N. S. Hruşciov şi dr. Sukarno, preşedintele Indoneziei. Cei doi oa­meni de stat au discutat probleme pri­vind relaţiile sovieto-indoneziene, pre­cum şi probleme internaţionale de or­din general interesînd atît U.R.S.S. cît şi Indonezia. BUDAPESTA. La Tribunalul orăşe­nesc din Budapesta a început proce­sul intentat unui grup de complotişti împotriva securităţii statului demo­crat popular ungar. în faţa tribunalu­lui au compărut Géza Havass, funcţio­nar al episcopatului, şi complicii lui: Merényi Gyula, Nobilis Gábor, Kont­­váry Miklós, dr. Gáldi Zoltán, dr. Bar­­lay Ödön, dr. Ikvai László, Emődi László, Földi Endre, Lénard, Ödön, Kelley György şi Tabódy István. ROMA. La 8 iunie s-a deschis la Roma „Conferinţa naţională pentru problemele satului şi agriculturii", organizată de guvernul italian. In cercurile politice din capitala Italiei se afirmă că organizarea acestei con­ferinţe a fost dictată de amploarea pe care a luat-o în întreaga ţară lupta maselor ţărăneşti pentru o reformă agrară, îmbunătăţiri funciare şi con­diţii de viaţă mai bune. TAIPE. Agenţia Reuter anunţă că o navă d­anbaisistă a naufragiat la 29 mile vest de Gyosiun (Taiwan). 40 de persoane au pierit. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin­

Next