Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)
1961-06-11 / nr. 5192
Pag. % DIN EXPERIENŢA MEA Meseria de brutar am început s-o învăţ pe furat®, de la vîrsta de 14 ani, aşa cum se învăţa meseria pe vremuri. Am lucrat pe la diverşi patroni din Sibiu, Alba Iulia, Mediaş şi Bucureşti, apoi zece ani pe motonava „Transilvania“. Acum lucrez la întreprinderea de panificaţie Constanţa. Am învăţat şi învăţ mereu din experienţa colectivului de brutari din întreprinderea noastră, cautînd să fac pîine cît mai bună Concursul „Pentru pîinea de cea mai bună calitate“, la care am cinstea să particip, a constituit pentru mine un prilej de a contribui la stabilirea celor mai bune reţete de fabricaţie a pîinii. In întreprinderile de panificaţie se folosesc felurite utilaje de mare productivitate, care asigură condiţii igienice de fabricare a pîinii. Dar pentru a se obţine pîine de cea mai bună calitate este necesar ca muncitorii şi tehnicienii brutali să le cunoască şi să le folosească cu mare atenţie. Din experienţa mea am observat că atunci cînd coca dospită este din nou frămintată, sau tăiată de mai multe ori, pierde din puterea de creştere. Din ce cauză ? Tăiatul şi refrămîntatul distrug o parte din fermenţii care fac ca pîinea să fie pufoasă, cu porozitate uniformă, linele cîntare automate care au un dispozitiv complicat de tăiere, frămîntă din nou coca şi aceasta dăunează calităţii pîinii. Ar trebui să se studieze posibilităţile de perfecţionare a chitarelor, incit coca trecută prin ele să nu măi fie refrămlntată. Calitatea pîinii 'depinde In bună măsură și de modul cum este frămîntată. Viteza centrifugelor de frămîntat trebuie să he re— Pînă la urmă cine o să He ctștigătorul ? — Noi, publicul consumator 1 (Desen de NELL COBAR) glabilă in funcţie de cantitatea de aluat cu care se încarcă. Or, în prezent viteza lor este constantă şi după părerea mea cam prea mare. Deci încă de la fabricarea utilajelor trebuie sâ se ţină seama de procesul tehnologic de fabricare a pîinii. La îmbunătăţirea mijloacelor de frămîntat trebuie avut în vedere şi faptul că atunci cînd pe fundul cazanului rămîne o cantitate de aluat frămîntată mai puţin decit restul încărcăturii, calitatea pîinii nu este cea mai bună. Acestea sînt cîteva observaţii cu privire la perfecţionarea procesului de fabricare a produselor de panificaţie. Mă voi strădui să pun în practică toată priceperea şi experienţa cîştigată pînă acum pentru a da populaţiei pîine de cea mai bună calitate. PETRE TIMPANARU cocător BRAŞOV. Noi blocuri din prefabricate in cartierul „Steagul Roţu“. (Foto Gh. Vintilă) Concursul „Pentru plinea de cea mai bună calitate" Traverse din beton armat precomprimat In construcţiile de căi ferate se continuă acţiunea de folosire a traverselor din beton armat. Acestea asigură o mai bună stabilitate şi rezistenţă a căii - condiţii cerute de circulaţia locomotivelor şi vagoanelor de mare capacitate şi viteză. Durata de exploatare a traverselor din beton este de peste trei ori mai mare decât a celor din lemn. Experienţă a arătat că, în condiţiile traficului pe reţeaua noastră feroviară, traversele din beton armat precomprimat sunt cele mai corespunzătoare. La Întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton de la Piteşti, unde se lucrează în serie aceste traverse, sunt în curs de executare lucrări de dezvoltare a capacităţii de producţie. Prin modernizarea instalaţiilor existente şi organizarea unor noi linii de fabricaţie se prevede ca producţia traverselor din beton armat precomprimat să crească în viitor de circa 5 ori. Potrivit calculelor, la fiecare 100.000 de traverse din beton, montate în locul celor din lemn, se înlocuiesc circa 11. 000 mc. de buşteni de fag. material care poate fi valorificat mult mai economic prin unităţile de industrializare a lemnului. (Agerpres) 0*0- La casa silvicultorului din Azuga La Casa silvicultorului din Azuga a avut loc o consfătuire cu inginerii-şefi din fabricile de cherestea dirijată. Cu acest prilej s-au luat în discuţie numeroase probleme tehnico-economice ale întreprinderilor. In diverse ocazii am discutat cu mulţi preşedinţi de gospodării colective, cu colectivişti, despre felul cum poate fi dezvoltat sectorul zootehnic în gospodăriile colective. Unii erau de părere că abia după mai mulţi ani de la înfiinţarea unei gospodării colective ea poate să treacă la crearea unor ferme zootehnice puternice. Din capul locului vreau să arăt că astfel de păreri sunt greşite. Spun asta nu de dragul de a ţine la o părere, ci bazîndu-mă pe experienţa gospodăriei noastre. Anul trecut cînd am început munca în gospodăria colectivă, am avut de înfruntat principala greutate — lipsa de experienţă. Am vizitat gospodării mai vechi din regiuile, să vedem cum muncesc şi cum trăiesc colectiviştii. Am văzut că acele gospodării, printre care şi cea din Roma, raionul Botoşani, unde colectiviştii au dezvoltat sectorul zootehnic, sunt cele mai bogate. Colectiviştii de aici ne-au povestit că în primii ani nu au dat atenţie creşterii animalelor şi din această cauză nici veniturile lor n-au crescut aşa cum ar fi trebuit. Cum au început însă să dezvolte fermele de vaci, de porci şi de oi, lucrurile s-au schimbat. Noi i-am ascultat cu atenţie şi am tras învăţăminte pe care, odată întorşi în gospodăria noastră, le-am pus în practică. Chiar în prima adunăre generală care a avut loc după constituire, am pus pe ordinea de zi problema dezvoltării multilaterale a gospodăriei colective şi în primul rînd creșterea animalelor. In această adunare generală am hotărît să înființăm chiar din primul an o fermă de vaci și una de oi. Pentru început am folosit creditele acordate de stat cu care am cumpărat un număr de 50 de vaci, iar din fonduri proprii cîteva sute de oi. La întocmirea planului de producţie pe anul acesta am hotărît să dezvoltăm şi mai mult creşterea animalelor. Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile colective creează posibilităţi noi în această privinţă. Folosind creditele acordate de stat şi fondurile proprii pînă acum am cumpărat încă 50 de vaci şi un mare număr de viţele. De asemenea dăm o mare atenţie creşterii în cele mai bune condiţiuni a animalelor tinere. în prezent, numărul bovinelor în gospodăria noastră a crescut la 231, faţă de 83 cîte erau la începutul anului. Pînă la sfîrşitul anului, avem în plan să ajungem la 100 vaci mulgătoare, număr pe care l-am şi realizat, şi 150 capete viţele. Turma de oi numără 500 capete. De asemenea înfiinţăm şi o crescătorie de porci. Totodată ne-am îngrijit de ridicarea construcţiilor necesare adăpostirii animalelor, cît şi de asigurarea furajelor în cantităţi îndestulătoare. La construirea grajdurilor am folosit din plin materiale locale. Colectiviştii au scos piatră de construcţii din carierele din comună, precum şi din carierele descoperite de ei. In cursul anului trecut am ridicat două grajduri de piatră pentru 180 de capete de vite, un saivan pentru 750 oi, o magazie cu o capacitate de 75 vagoane şi altele. Construcţiile au fost executate în întregime de colectivişti. Pe lingă cei 20 meseriaşi au mai lucrat 20—30 colectivişti necalificaţi, în felul acesta am reuşit să realizăm la toate construcţiile o economie de 334.000 lei. Acum, ei lucrează de zor lă terminarea a două grajduri şi a unoi maternităţi de Scroafe. De asemenea, am asigurat animalelor cantităţi îndestulătoare de porumb însilozat, fîn şi alte nutreţuri de bună calitate. Pentru asigurarea furajelor necesare animalelor, am însămînţat 40 hectare cu porumb siloz, asigurînd astfel cîte 10 tone porumb însilozat de fiecare vacă furajată. De asemenea, cultivăm 86 ha. cu trifoi şi 60 ha. cu ierburi perene. Pentru îngrijirea animalelor au fost aleşi acei colectivişti care au dovedit dragoste pentru această muncă cum sunt Trifan Diaconescu, Dumitru Racolţea, Andrei Horobeţ, Andrei Ciobanu şi alţii. Ca urmare a măsurilor luate, cu toate că primele vaci au fost cumpărate prin luna iunie 1960, am realizat o producţie medie de 2.035 litri lapte pe cap de vacă furajată. Deşi a trecut abia un an de la procurarea primelor animale, noi avem deja posibilitatea să vindem însemnate cantităţi de produse. Anul acesta vindem statului pe bază de contract 150.000 litri lapte, 400 kg. lină, 6.000 kg. carne, pe lingă 105 tone cereale, 150 vagoane cartofi, 128 vagoane cu sfeclă de zahăr și alte produse. Din suma de 2.000.000 lei venituri bănești, cît am prevăzut să realizăm în acest an, peste 275.000 lei vor proveni din sectorul zootehnic. Colectiviştii îngrijitori de animale şi-au luat angajamentul ca anul acesta să obţină în medie 2.500 1. lapte de fiecare vacă furajată, cu 250 litri lapte mai mult faţă de plan. Noi suntem hotărîţi ca prin îmbunătaţirea continuă a muncii, prin îngrijirea atentă şi furajarea raţională a animalelor, să sporim producţia în sectorul zootehnic, să contribuim la dezvoltarea averii obşteşti a gospodăriei colective şi a veniturilor colectiviştilor. In acelaşi timp îndemnăm şi alte gospodării colective tinere să dezvolte sectorul zootehnic într-un timp cît mai scurt. CONSTANTIN ALEXEI preşedintele G.A.C. ..Zi August“ din comuna Calafindeşti, raionul Rădăuţi Fiecare gospodărie colectivă — o unitate puternică, înfloritoare Sectorul zootehnic poate fi dezvoltat din primul an 3S—S A «părut »Probleme economice" Nr. 5 — 1961 Numărul pe luna mai al revistei „Probleme economice“ cuprinde articolele : „Din lupta P.M.R. pentru făurirea şi întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ de acad. VASILE MALINSCHI; „Ridicarea continuă a nivelului tehnic în industria construcţiilor de maşini" de C. BURDESCU ; „Reproducţia socialistă lărgită în agricultură“ de L. GUŢESCU ; „Bugetele locale — puternic instrument al construcţiei socialiste" de MILAN POPOVICI; „întrecerea dintre cele două sisteme mondiale în domeniul nivelului de trai“ de E. BIBÎRI ; „Caracterul antiştiinţific al concepţiilor burgheze contemporane despre istoria gîndirii economice" de ARMAND POPPER. Revista mai publică materiale la rubricile : „Din planul de cercetare ştiinţifică a Institutului de cercetări economice", „însemnări", „Critică şi bibliografie", „Informaţii ştiinţifice" şi „Scrisori către redacţie”. SCENTEIA CITITORII ne sesizează MATERIALE NECESARE COLECTIVIŞTILOR la multe gospodării colective din raionul Feteşti, colectiviştii repară atelajele necesare în campania de recoltare sau, dacă au terminat pregătirile, construiesc adăposturi pentru animale. Şi într-un caz şi în celălalt, ei au nevoie de spiţe pentru roţi de căruţă, cherestea, ţiglă şi alte materiale care nu se găsesc în depozitul I.C.R.Feteşti. Pentru ca timpul care a mai rămas pînă la recoltare să poată fi folosit din plin de către colectivişti, este necesar să se ia măsuri pentru aprovizionarea depozitului amintit cu materialele necesare. (De la C-tin Frîncu, colectivist) NICI ÎN TOAMNĂ, NICI ACUM In comuna Şard, raionul Alba, se află o uliţă, singura neelectrificată, pe care locuiesc 14 familii de colectivişti. Anul trecut, în toamnă, urma să vină de la I.G.C. Alba o echipă de muncitori care să electrifice şi această uliţă. Unii cetăţeni şi-au făcut in locuinţe instalaţii pentru lumină electrică, şi-au adaptat aparatele de radio de la baterie pentru a putea folosi curent electric de la reţea. Au trecut însă toamna, iarna, şi primăvara. Mult așteptata echipă a sosit abia in luna mai pentru ca, după două zile, să plece cum a venit. Socotim că a trecut destul timp pentru o treabă ce putea fi făcută de 5—6 oameni în cîteva zile (D® la F. Iolpov, colectivist). PUNTEA BUCLUCAȘĂ In drum spre mină sau, după ieșirea din sat, spre casă, minerii de la Filipeştii de Pădure trebuie să treacă apa Proviţei peste care s-a făcut, acum trei ani, o punte. De atunci şi pînă acum, multe scînduri au putrezit, rămînînd, în unele locuri, doar grinzile. Un pas greşit sau o clipă de neatenţie sunt de ajuns ca să faci o baie fără să vrei. Sfatul popular al comunei Filipeştii de Pădure cunoaşte această situaţie, dar nu ia măsuri să se refacă puntea. (De la Petre Dorcn, miner). MĂRFURI DE SEZON Magazinele pentru desfacerea produselor industriale din oraşul Tîrnăveni sunt bine aprovizionate cu încălţăminte pentru... iarnă. In schimb, cumpărătorii găsesc cam greu pantofi şi sandale. Zicala „omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna care nu se potriveşte lucrătorilor din comerţ care, în funcţie de sezon, trebuie să ţină seama de cerinţele cumpărătorilor.De la Gheorghe Szilaghi, muncitor) Încheierea anului şcolar în învăţămîntul de partid (Urmare din pag. I-a) încheierea în bune condiţii a învăţămîntului de partid necesită un control şi ajutor concret din partea comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti de partid. O valoroasă experienţă a fost obţinută în această privinţă cu prilejul închiderii învăţămîntului de partid la sate, cînd comitetele de partid din regiuni ca Galaţi, Braşov, Bucureşti şi altele au asigurat deplasarea la sate a numeroase cadre de partid, lectori, propagandişti din activul obştesc de pe lingă cabinetele de partid, care au făcut expuneri în faţa propagandiştilor şi cursanţilor, au dat răspuns problemelor ridicate de ei, au partii cipat la pregătirea şi desfăşurarea convorbirilor recapitulative. Dezvoltînd şi generalizînd această experienţă, trimiţînd şi în ajutorul propagandiştilor din întreprinderi şi instituţii cadre cu o bună pregătire politico-ideologică, comitetele regionale şi orăşeneşti de partid vor obţine ridicarea nivelului şi creşterea eficacităţii învăţămîntului de partid. In acelaşi timp, este necesar ca secretarii şi membrii birourilor comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti, cadrele de partid şi de stat cu munci de răspundere să participe cît mai activ, direct la pregătirea cursanţilor prin lecţii şi consultaţii privind principalele probleme ale politicii partidului, sarcinile ce se cer rezolvate în oraşul şi întreprinderile respective. Mai există cazuri, de pildă, în raioanele Fălticeni, Rădăuţi, în care birourile comitetelor raionale lasă pregătirea propagandiştilor şi cursanţilor exclusiv în seama cabinetelor de partid, nu controlează în suficientă măsură activitatea cercurilor şi cursurilor, ceea ce se răsfrînge asupra calităţii învăţămîntului. închiderea anului de învăţămînt trebuie astfel organizată, încît să nu stînjenească îndeplinirea celorlalte sarcini ale organizaţiilor de partid, ci dimpotrivă, să contribuie la îndeplinirea lor, la îmbunătăţirea muncii de partid. încheierea anului de învăţămînt se împleteşte cu pregătirile pentru viitorul an şcolar. Plenarele comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti, adunările organizaţiilor de bază consacrate analizei rezultatelor obţinute în anul care a trecut, trebuie să ducă la stabilirea măsurilor pentru continua ridicare a nivelului învăţămîntului. Intre aceste măsuri, o mare însemnătate are îmbunătăţirea componenţei corpului de propagandişti, asigurarea cu propagandişti bine pregătiţi, calificaţia tuturor cercurilor şi cursurilor — cerinţă care a fost neglijată de unele organizaţii de partid. Experienţa arată că respectarea acestei cerinţe este o condiţie esenţială pentru înlăturarea oricăror manifestări de tratare schematică a problemelor şi evitarea oricăror confuzii, pentru ridicarea nivelului teoretic al propagandei şi asigurarea unei legături eficiente cu viaţa. In noul an de învăţămînt, vor trebui organizate cercuri şi cursuri în funcţie de numărul propagandiştilor cu pregătirea necesară. In acelaşi timp, comitetele regionale de partid vor trebui să acorde o deosebită grijă organizării cursurilor de pregătire a propagandiştilor pe timpul verii. Incit aceste cursuri să asigure înarmarea lor cu cunoaşterea aprofundată a celor mai importante probleme ale politicii partidului, cu înţelegerea lor în lumina teoriei marxist-leniniste. Muncind pentru o tot mai bună organizare şi desfăşurare a învăţămîntului de partid, vom asigura ridicarea nivelului politico-ideologic al membrilor de partid, creşterea rolului lor de avangardă în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru victoria deplină a socialismului în patria noastră. Nr. 5192 Prisibeev, întors pe dos — De ce insulţi şi de ce înjuri? De ce te cerţi cu toată lumea ? Parcă ai fi majurul Prisibeev. Costică Modruz face ochii mari. Nu pricepe. — Eu insult şi Înjur ! Eu mă cert cu lumea ? Eu pe majurul ăsta, Prisibeev, nici nu-l cunosc. Cine-o mai fu — Nu e nimeni. E un erou al lui Cehov. Un om care nu lăsa pe alţii să trăiască. Costică Modruz se înfierbintă. — Atunci aţi greşit-o. La mine e tocmai pe dos. Dinspre partea mea... să trăiască fiecare cum îi place ! Dar nu mă lasă alţii pe mine să trăiesc. Poate d-aia îmi ies uneori din sărite. Acest major Prisibeev întors pe dos, pe care nu-1 lasă lumea să trăiască, este un tînăr de vreo 25 de ani, mărunţei şi nu prea solid, cu o voce ce-i drept cam arţăgoasă. — Să mor dacă pricep ceva. Toată lumea se leagă de mine și pînă la urmă tot eu ies prost Parcă-i un tăcut. In felul lui, Costică Modruz are dreptate. Vine, de pildă, dimineaţa la unitatea a II-a a întreprinderii „I. C. Primu" de pe strada Laborator (din Bucureşti). Începe lucrul. Face linguri. Nu poate pricepe de joc de ce e nevoie pe lume de atitea linguri ? Cînd îl apucă prea tare plictiseala, lasă lingurile baltă şi iese din atelier, plecînd într-o curte alături, unde începe să facă... antrenament de fotbal. Şeful secţiei, tov. Mihai Negură, apare însă la poarta „terenului" tocmai în clipa cînd Costică e mai îneîntat de vreo fentă reuşită şi începe să-l bată la cap şi-i pretinde ca in orele de producţie să fie... în producţie. Costică a fost pînă in clipa asta om paşnic. Dar dacă tov. Negură nu-1 lasă să trăiască, îl repede. — Ce te bagi dumneata ! Ia mai lasă-mă-n pace. într-o zi, după ce a luat Costică leafa, a băut şi el un pahar mai multişor şi a venit la fabrică ameţit. Furculiţele îi păreau linguri şi lingurile cuţite, şi nu mai ştia cum să le lucreze pe fiecare. După o clipă de tulburare, Costică şi-a limpezit poziţia şi a hotărît că astăzi nu mai produce linguri, furculiţe şi cuţite din cele obişnuite, ci de un tip nou — linguri cu dinţi de furculiţă şi cuţite pentru supă. După ce a privit o vreme „tacîmurile" lucrate de Costică, Mihai Negură a crezut de cuviinţă să se bage iar în treburile bietului băiat, trimiţîndu-1... acasă, să se culce. Cum să nu blesteme Costică ? Ah, şi e plină lumea de-alde Negură. Nici acasă nu scapă Modruz de ei. Vine omul necăjit şi deodată aude glasul maică-si. — Costică, iar vii la trei dimineaţa ? Gîndeşte-te că eu mîine mă duc la fabrică. Trebuie să mă odihnesc. Ca să scape de poveţile bătrlnei şi ca să-şi creeze Un colţişor al lui, unde să trăiască cum li place, Costică Modruz a hotărît să se însoare. Omul însurat e stăpin în casa lui. Şi-a găsit o fată, pe Maria M. S-a mutat la ea, „să nu mai zică mama că nu poate dormi de răul meu". O fi răsuind femeia uşurată, dar nu şi noii lui vecini. Acum toţi se ţin de capul lui, susfinind că nu-i lasă să doarmă, că-i un scandalagiu şi un huligan. Vine Costică Modruz acasă „gresei“, dar Maria îi strică tot cheful. — Iar vii beat. Iar trezesc tot blocul la miezul nopţii. Asta-i prea mult. Nici măcar „la ei acasă" n-are voie Costică să facă ce vrea ! îşi iese atunci din sărite. Maria începe să ţipe. Costică nu poate suporta ţipetele şi, ca să-i închidă gura, încearcă să i-o acopere cu... pumnul. Dar Maria ţipă şi mai tare şi în clipa asta apar vecinii. Şi vecinii încep cu morala. Auziţi ! Ce au ei, oameni străini, cu viaţa lui Costică, indignat, îi ia la înjurături, în ultima vreme viaţa lui Costică Modruz a devenit tare grea din pricina Măriei şi a vecinilor. Responsabila comitetului de bloc şi-a îngăduit să-l oprească în curte şi sâ-l întrebe cînd are de gînd să termine cu scandalurile. Costică a fost atlt de iritat auzind-o, că nu s-a putut stăpîni şi a înjurat-o. Spre sfîrşitul lui mai, a avut o săptămînă neagră. Necăjit de atitea certuri, Madruz a băut în fiecare seară zdravăn, să uite. Maria însă n-a înţeles acest procedeu de a face necazurile uitate şi Costică a fost silit să-i potolească zelul moralizator spărgind o bună parte din veselă şi din obiectele de sticlă aflătoare în casă. într-o seară, nemaigăsind nimic de spart la îndemînă, și-a înfipt mina în părul Măriei. Femeia a strigat după ajutor. Vasile Năstase, vecinul din curte, a sărit pe geam s-o scape. — Cum ?... In casa mea ?... Atît a putut să exclame Costică. De indignare şi negăsind pe loc o metodă mai academică pentru a-l pune la punct pe vecin, s-a repezit la el şi... l-a luat la bătaie. A doua zi, tot blocul a făcut o cerere prin care a cerut evacuarea huliganului. — Spuneţi şi dv. — se miră Costică Modruz. Aştia-s oameni cu care poţi trăi în linişte ? Şi-mi mai pomeniţi de Prisibeev. Ăla nu lăsa lumea să trăiască. La mine nu vedeţi că e pe dos ? Nu mă lasă lumea să trăiesc ! — Cum adică „să trăieşti“ Iei „trăieşti" tu ! Modruz face ochii mari. Nu înţelege întrebarea. Nu s-a gîndit niciodată ce înseamnă „să trăieşti"1. Tovarăşii săi de muncă, deputatul cartierului, comitetul de stradă nu cred că ar trebui să ia odată şi odată măsuri şi să-l înveţe ce înseamnă să trăieşti în zilele noastre ! V. DINESCU 1 L E T O N înce t 0 Măiestrie la Muzeul Botului. Artă populară in lemn. -0*0- Q^^^^zileleviziune de SETEA (cinemascop) : Elena Pavel (10,15; 12,30; 16,15; 18,45; 21). ADIO COPILĂRIE: Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), Bucureşti (10; 12; 15; 17; 19; 21). înfrăţirea între popoare (11,45; 16; 18; 20), Grădina 13 Septembrie (20,30). CERUL BALTICII: I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,45; 21). Libertăţii (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30) , VIKINGII (cinemascop) : Patria (8 ; 10,15; 12,30; 15; 17,30; 20; 22,30), Gh. Doja (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,30; 22), V. Roaită (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Al. Sahia (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30; grădină — 20; 22,15), Stadionul Dinamo (20,45), Stadionul Giulești (20,45). LA ORDIN, SA TRĂIȚI : Republica (10, 12,15; 14,30; 16,45; 10; 21,15), Flacăra (15, 17; 19, 21), G. Coşbuc (10,30; 15, 17; 19 ; grădină 20,30), Grădina Progresul (20,30), PITICUL VRĂJITOR : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), Lumina (9,30; 11,15; 13; 16,45; 18,30; 20,30), 8 Martie (15; 17; 19). GARIBALDI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,20; 18,45; 21). IN LINIȘTEA SERII : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), Floreasca (15; 17;15; 19,30), CENUȘĂREASA : Maxim Gorki (12,30; 14,30; 16,30; 18,30 ; 20,30) . Unirea (11, 16; 18; 20,30). COLOIZII IN JURUL NOSTRU - TALENTELE LUI KUINDJI - VREAU SĂ ȘTIU TOT nr. 13 - AVENTURILE PRIMAVARATICE ALE PITICULUI - CLOȘCA CU PUII DF, AURUMINA DESCHISĂ . Timpuri Noi (10-21 în continuare) PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (10—1 în continuare). CULISELE VARIETEULUI : 18 Septembrie (15; 17; 10; 21). VOLGA-VOLGA: Tineretului (11, 16; 18,15; 20,30). 16 Februarie (16; 18; 20). 8 Mai (15; 17; 19, 21) AIDA : Al. Popov (11,50; 13,40; 15,50; 17,20; 19,10; 21). ŞEFUL DE GARĂ: Griviţa (16; 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). BIGAMUL : Cultural (11; 15; 17; 19; 21) VIRAJ ÎN NOAPTE : G-tin David (15;30; 18; 20,30), CIELITO LINDO ; Arta (11; 14;30; 18,45; 19; 21). TOATA LUMEA RTDE. CÎNTA ŞI DANSEAZA : T Vladimirescu (15 ; 17; 19: RĂZBOI SI PACE (ambele serii): Muncă (12; 16; 19,20) StrrADA PRERUITOR Moşilor (15, 17; 19, 21). CONFIDENTUL DOAMNELOR : Popular (10,30; 15; 17; 19; 21). KEROGLÎ (cinemascop) : 23 August (12,15; 15,30; 18; 20,30). Patinoarul 23 August (21). VENEŢIA, LUNA ŞI TU : Donca Simo (15; 17; 19, 21). ÎN PRAGUL FURTUNII : M. Eminescu (16; 18,15; 20,30). E LUNG DRUMUL PINA ACASA : N. Bălcescu (11 ;18; 18,15; 20,30), Volga (16; 18,15; 20,30). EROII VII : G. Bacovia (16; 18; 20). STAN ȘI BRAN STUDENȚI LA OXFORD : Ilie Pintilie (15 ; 17 ; 19 ; — grădină — 20,30). CONTEMPORANUL SECOLULUI (cinemascop) : Drumul Serii (16 ; 18 ; 20). PRINCIPIUL SUPREM : Olga Banci( 15,30 ; 18; 20,30). DRAGOSTEA TE ASTEAPTA : B. Delavrancea (16; 18; 20). NOPTI ALBE : Elena Pavel - grădină (20,30). DAMA DE PICA : 30 Decembrie (12, 16; 18,15; 20,30). Matinee speciale pentru copii şi tineret la orele 10 la cinematografele : Maxim Gorki, înfrăţirea între popoare, 23 August, Ilie Pintilie, Olga Bancic, Munca, Flacăra, Al. Popov, George Bacovia, Volga, C-tin David, 30 Decembrie, M. Eminescu. TELEVIZIUNE: orele 9,00—Emisiunea pentru copii : Teatru de păpuşi : „Doctorul Aumădoare“ • Telejurnalul pionierilor • „Cine e primul ?“ • întreceri şi jocuri • 10.30 — Emisiunea pentru sate • In jurul orelor 14.15 transmisie de la stadionul ,,23 August“ din Capitală , meciul de fotbal dintre echipele : C. C A.«Ştiinţa Cluj ; întîlnirea de rugby dintre selecţionata Bucureşti-Lourdes Franţa şi întîlnirea de fotbal dintre echipele : Rapid- Dinamo Bacău • 19,00 - Informaţiile dupăamiezii • 19,03 - Muzică distractivă • 19,40 — Numărul televiziunii • 20,00 — Varietăţi • 20,30 Filmul artistic : ,Generaţia salvată“ • 22,00 — Spectacol prezentat de maeştrii artei Kirghiziei sovietice • în încheiere ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO. II IUNIE • Şcoala şi viaţă, orele 8,00 — Un Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale, orele 9,00 — 77 • Teatru pentru copii : .Căpitan la 15 ani'* 1, orele 9,30• I • Din albumul melodiilor de muzică ușoară, orele 10,34 — I • Cintă violonistul Nicu Stănescu, orele 10,40 — II • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu”. Dirijor : Mihai Brediceanu. In program : Poemul pentru vioară şi orchestră de D. Bughici ; Concertul pentru vioară şi orchestră de Brahms (solist: Daniel Podlovski); Aria lui Tamino din opera „Flautul fermecat“ de Mozart ; Aria lui Werther din opera „Werther“ de Massenet; Aria despărţirii din actul al III-lea al operei „Lohengrin" de Wagner (solist : tenorul Ion Buzea) şi Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră de Ravel (solistă : Maria Cristian), orele 10,50 — II • Formaţii de amatori, orele 11,00 — I • De toate, pentru toţi, orele 13,10 — I • Muzică uşoară interpretată de Ruggiero Cori, orele 13,40 — II • Muzică instrumentală interpretată de solişti romîni, orele 14,15 — II • Muzică din operete, orele 14,50 — I • Concursul „Se întrec fruntaşii ogoarelor“, orele 15,20 — I • Transmisie din Studioul de concerte. Cintă corul de copii şi orchestra de studio ale Radioteleviziunii, orele 17,00 — II • Muzică ușoară de compozitori francezi, orele 19,30 — I • Teatru : „Carnavalul“ de I. Sopov, orele 20,00 - T • Almanah muzical — orele 20,30 — II • Din muzica popoarelor, orele 22,30 — II • Concert simfonic, orele 23,10 — I. Timpul probabil pentru zilele de II, 18 şi 14 iunie . Vremea rămîne instabilă cu ce schimbător Local vor cădea averse de floare, însoţite de descărcări electrice, unarecvente în nord-vestul ţării. Vînt slab pilla potrivit Temperatura în general staţionară Minimele vor fi caprine între 8 şi 1 grade, iar maximele între 20 și 30 grade.