Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-11 / nr. 5192

Pag. % DIN EXPERIENŢA MEA Meseria de brutar am început s-o învăţ pe furat®, de la vîrsta de 14 ani, aşa cum se învăţa meseria pe vremuri. Am lucrat pe la diverşi patroni din Sibiu, Alba Iulia, Me­diaş şi Bucureşti, apoi zece ani pe motonava „Transilvania“. Acum lucrez la întreprinderea de panifi­caţie Constanţa. Am învăţat şi învăţ mereu din experienţa colectivului de brutari din întreprinderea noastră, cautînd să fac pîine cît mai bună Concursul „Pentru pîinea de cea mai bună calitate“, la care am cin­stea să particip, a constituit pen­tru mine un prilej de a contribui la stabilirea celor mai bune reţe­te de fabricaţie a pîinii. In întreprinderile de panificaţie se folosesc felurite utilaje de mare productivitate, care asigură condi­ţii igienice de fabricare a pîinii. Dar pentru a se obţine pîine de cea mai bună calitate este necesar ca muncitorii şi teh­nicienii brutali să le cunoască şi să le folosească cu mare atenţie. Din experienţa mea am observat că atunci cînd coca dospită este din nou frămintată, sau tăiată de mai multe ori, pierde din pute­rea de creştere. Din ce cauză ? Tăiatul şi refră­­mîntatul distrug o parte din fermen­ţii care fac ca pîinea să fie pu­foasă, cu porozi­­tate uniformă, li­nele cîntare au­tomate care au un dispozitiv com­plicat de tăiere, frămîntă din nou coca şi aceasta dăunează calită­ţii pîinii. Ar tre­bui să se stu­dieze posibilită­ţile de perfecţio­nare a chitare­lor, incit coca trecută prin ele să nu măi fie re­­frămlntată. Calitatea pîinii 'depinde In bună măsură și de modul cum este frămîntată. Vite­za centrifugelor de frămîntat tre­buie să he re­— Pînă la urmă cine o să He ctștigă­­torul ? — Noi, pu­blicul consu­mator 1 (Desen de NELL COBAR) glabilă in funcţie de cantitatea de aluat cu care se încarcă. Or, în pre­zent viteza lor este constantă şi după părerea mea cam prea mare. Deci încă de la fabricarea utilajelor trebuie sâ se ţină seama de proce­sul tehnologic de fabricare a pîinii. La îmbunătăţirea mijloacelor de frămîntat trebuie avut în vedere şi faptul că atunci cînd pe fundul cazanului rămîne o cantitate de aluat frămîntată mai puţin decit restul încărcăturii, calitatea pîinii nu este cea mai bună. Acestea sînt cîteva observaţii cu privire la perfecţionarea procesului de fabricare a produselor de pani­ficaţie. Mă voi strădui să pun în practică toată priceperea şi expe­rienţa cîştigată pînă acum pentru a da populaţiei pîine de cea mai bună calitate. PETRE TIMPANARU cocător BRAŞOV. Noi blocuri din prefa­bricate in cartierul „Steagul Roţu“. (Foto Gh. Vintilă) Concursul „Pentru plinea de cea mai bună calitate" Traverse din beton armat precomprimat In construcţiile de căi­ ferate se continuă acţiunea de folosire a tra­­verselor din beton armat. Acestea asigură o mai bună stabilitate şi rezistenţă a căii - condiţii cerute de circulaţia locomotivelor şi vagoa­nelor de m­are capacitate şi viteză. Durata de exploatare a traverselor din beton este de peste trei ori mai mare decât a celor din lemn. Experienţă a arătat că, în condi­ţiile traficului pe reţeaua noastră feroviară, traversele din beton armat precomprimat sunt cele mai cores­punzătoare. La Întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton de la Piteşti, unde se lucrează în serie aceste traverse, sunt în curs de executare lucrări de dezvol­tare a capacităţii de producţie. Prin modernizarea instalaţiilor existente şi organizarea unor noi linii de fa­bricaţie se prevede ca producţia traverselor din beton armat precom­­primat să crească în viitor de circa 5 ori. Potrivit calculelor, la fiecare 100.000 de traverse din beton, mon­tate în locul celor din lemn, se în­locuiesc circa 11. 000 m­c. de buşteni d­e fag. material care poate fi valo­rificat mult mai economic prin uni­tăţile de industrializare a lemnului. (Agerpres) 0*0- La casa silvicultorului din A­zu­ga La Casa silvicultorului din Azuga a avut loc o consfătuire cu ingine­­rii-şefi din fabricile de cherestea dirijată. Cu acest prilej s-au luat în discuţie numeroase probleme tehni­­co-economice ale întreprinderilor. In diverse ocazii am discutat cu mulţi preşedinţi de gospodării co­lective, cu colectivişti, despre felul cum poate fi dezvoltat sectorul zoo­tehnic în gospodăriile colective. Unii erau de părere că abia după mai mulţi ani de la înfiinţarea unei gos­podării colective ea poate să trea­că la crearea unor ferme zootehni­ce puternice. Din capul locului vreau să arăt că astfel de păreri sunt greşite. Spun asta nu de dragul de a ţine la o pă­rere, ci bazîndu-mă pe experienţa gospodăriei noastre. Anul trecut cînd am început mun­ca în gospodăria colectivă, am avut de înfruntat principala greutate — lipsa de experienţă. Am vizitat gos­podării mai vechi din regiuile, să vedem cum muncesc şi cum tră­iesc colectiviştii. Am văzut că acele gospodării, printre care şi cea din Roma, raionul Botoşani, unde colectiviştii au dezvoltat sectorul zootehnic, sunt cele mai bogate. Colectiviştii de aici ne-au povestit că în primii ani nu au dat atenţie creşterii animalelor şi din această cauză nici veniturile lor n-au crescut aşa cum ar fi tre­buit. Cum au început însă să dez­volte fermele de vaci, de porci şi de oi, lucrurile s-au schimbat. Noi i-am ascultat cu atenţie şi am tras învăţăminte pe care, odată în­torşi în gospodăria noastră, le-am pus în practică. Chiar în prima a­dunăre generală care a avut loc după constituire, am pus pe ordi­nea de zi problema dezvoltării mul­tilaterale a gospodăriei colective şi în primul rînd creșterea animalelor. In această adunare generală am hotărît să înființăm chiar din primul an o fermă de vaci și una de oi. Pentru început am folosit cre­ditele acordate de stat cu care am cumpărat un număr de 50 de vaci, iar din fonduri proprii cî­teva sute de oi. La întocmirea planului de produc­ţie pe anul acesta am hotărît să dez­voltăm şi mai mult creşterea ani­malelor. Hotărîrea partidului şi gu­vernului cu privire la măsurile pen­tru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile colective creează po­sibilităţi noi în această privinţă. Folosind creditele acordate de stat şi fondurile proprii pînă acum am cumpărat încă 50 de vaci şi un mare număr de viţele. De asemenea dăm o mare atenţie creşterii în cele mai bune condiţiuni a animalelor tinere. în prezent, nu­mărul bovinelor în gospodăria noa­stră a crescut la 231, faţă de 83 cîte erau la începutul anului. Pînă la sfîrşitul anului, avem în plan să a­­jungem la 100 vaci mulgătoare, nu­măr pe care l-am şi realizat, şi 150 capete viţele. Turma de oi numără 500 capete. De asemenea înfiinţăm şi o crescătorie de porci. Totodată ne-am îngrijit de ridi­carea construcţiilor necesare adă­­postirii animalelor, cît şi de asi­gurarea furajelor în cantităţi îndes­tulătoare. La construirea grajdurilor am folosit din plin materiale locale. Colectiviştii au scos piatră de con­strucţii din carierele din comună, precum şi din carierele descoperite de ei. In cursul anului trecut am ridicat două grajduri de piatră pentru 180 de capete de vite, un saivan pentru 750 oi, o magazie cu o capacitate de 75 vagoane şi al­tele. Construcţiile au fost executate în întregime de colectivişti. Pe lingă cei 20 meseriaşi au mai lucrat 20—30 colectivişti necalificaţi, în felul a­­cesta am reuşit să realizăm la toate construcţiile o economie de 334.000 lei. Acum, ei lucrează de zor lă terminarea a două grajduri şi a unoi maternităţi de Scroafe. De asemenea, am asigurat anima­lelor cantităţi îndestulătoare de po­rumb însilozat, fîn şi alte nutreţuri de bună calitate. Pentru asigurarea furajelor nece­sare animalelor, am însămînţat 40 hectare cu porumb siloz, asigurînd astfel cîte 10 tone porumb însilozat de fiecare vacă furajată. De aseme­nea, cultivăm 86 ha. cu trifoi şi 60 ha. cu ierburi perene. Pentru îngrijirea animalelor au fost aleşi acei colectivişti care au dovedit dragoste pentru această muncă cum sunt Trifan Diaconescu, Dumitru Racolţea, Andrei Horobeţ, Andrei Ciobanu şi alţii. Ca urmare a măsurilor luate, cu toate că primele vaci au fost cumpărate prin luna iunie 1960, am realizat o producţie medie de 2.035 litri lapte pe cap de vacă furajată. Deşi a trecut abia un an de la procurarea primelor animale, noi avem deja posibilitatea să vindem însemnate cantităţi de produse. A­­nul acesta vindem statului pe bază de contract 150.000 litri lapte, 400 kg. lină, 6.000 kg. carne, pe lingă 105 tone cereale, 150 vagoane car­tofi, 128 vagoane cu sfeclă de zahăr și alte produse. Din suma de 2.000.000 lei venituri bănești, cît am prevăzut să realizăm în acest an, peste 275.000 lei vor proveni din sectorul zootehnic. Colectiviştii îngrijitori de ani­male şi-au luat angajamentul ca a­­nul acesta să obţină în medie 2.500 1. lapte de fiecare vacă furajată, cu 250 litri lapte mai mult faţă de plan. Noi suntem­ hotărîţi ca prin îmbună­taţirea continuă a muncii, prin în­grijirea atentă şi furajarea raţio­nală a animalelor, să sporim produc­ţia în sectorul zootehnic, să contri­buim la dezvoltarea averii obşteşti a gospodăriei colective şi a venitu­rilor colectiviştilor. In acelaşi timp îndemnăm şi alte gospodării colec­tive tinere să dezvolte sectorul zoo­tehnic într-un timp cît mai scurt. CONSTANTIN ALEXEI preşedintele G.A.C. ..Zi August“ din comuna Calafindeşti, raionul Rădăuţi Fiecare gospodărie colectivă — o unitate puternică, înfloritoare Sectorul zootehnic poate fi dezvoltat din primul an 3S—S A «părut »Probleme economice" Nr. 5 — 1961 Numărul pe luna mai al revistei „Probleme economice“ cuprinde ar­ticolele : „Din lupta P.M.R. pentru făurirea şi întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoa­re“ de acad. VASILE MALINSCHI; „Ridicarea continuă a nivelului tehnic în industria construcţiilor de maşini" de C. BURDESCU ; „Repro­ducţia socialistă lărgită în agricul­tură“ de L. GUŢESCU ; „Bugetele locale — puternic instrument al con­strucţiei socialiste" de MILAN PO­­POVICI; „întrecerea dintre cele două sisteme mondiale în domeniul nivelului de trai“ de E. BIBÎRI ; „Caracterul antiştiinţific al concep­ţiilor burgheze contemporane des­pre istoria gîndirii economice" de ARMAND POPPER. Revista mai publică materiale la rubricile : „Din planul de cercetare ştiinţifică a Institutului de cercetări economice", „însemnări", „Critică şi bibliografie", „Informaţii ştiinţifice" şi „Scrisori către redacţie”. S­C­E­N­T­E­I­A CITITORII ne sesizează MATERIALE NECESARE COLECTIVIŞTILOR la multe gospodării colective din raionul Feteşti, colectiviştii repară atelajele necesare în campania de recoltare sau, dacă au terminat pregătirile, constru­iesc adăposturi pentru animale. Şi într-un caz şi în celălalt, ei au nevoie de spiţe pentru roţi de căruţă, cherestea, ţiglă şi alte materiale care nu se găsesc în depozitul I.C.R.­Feteşti. Pentru ca timpul care a mai rămas pînă la recoltare să poată fi folosit din plin de către colectivişti, este necesar să se ia măsuri pentru aprovizionarea depozitului amintit cu materia­lele necesare. (De la C-tin Frîncu, colectivist) NICI ÎN TOAMNĂ, NICI ACUM In comuna Şard, raionul Alba, se află o uliţă, singura neelec­­trificată, pe care locuiesc 14 familii de colectivişti. Anul tre­cut, în toamnă, urma să vină de la I.G.C. Alba o echipă de mun­citori care să electrifice şi a­­ceastă uliţă. Unii cetăţeni şi-au făcut in locuinţe instalaţii pentru lumină electrică, şi-au adaptat aparatele de radio de la baterie pentru a putea folosi curent electric de la reţea. Au trecut însă toamna, iarna, şi primăvara. Mult așteptata echipă a sosit abia in luna mai pentru ca, după două zile, să plece cum a venit. Socotim că a trecut destul timp pentru o treabă ce putea fi făcută de 5—6 oameni în cîte­va zile­­ (D® la F. Iolpov, colec­tivist). PUNTEA BUCLUCAȘĂ In drum spre mină sau, după ieșirea din sat, spre casă, mine­rii de la Filipeştii de Pădure trebuie să treacă apa Proviţei peste care s-a făcut, acum trei ani, o punte. De atunci şi pînă acum, multe scînduri au putre­zit, rămînînd, în unele locuri, doar grinzile. Un pas greşit sau o clipă de neatenţie sunt de ajuns ca să faci o baie fără să vrei. Sfatul popular al comunei Filipeştii de Pădure cunoaşte a­­ceastă situaţie, dar nu ia mă­suri să se refacă puntea. (De la Petre Dorcn, miner). MĂRFURI DE SEZON Magazinele pentru desfacerea produselor industriale din ora­şul Tîrnăveni sunt bine aprovi­zionate cu încălţăminte pentru... iarnă. In schimb, cumpărătorii găsesc cam greu pantofi şi san­dale. Zicala „omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna care nu se potriveşte lucrătorilor din co­merţ care, în funcţie de sezon, trebuie să ţină seama de cerin­ţele cumpărătorilor.­­De la Gheorghe Szilaghi, muncitor) Încheierea anului şcolar în învăţămîntul de partid (Urmare din pag. I-a) încheierea în bune condiţii­­ a învăţămîntului de partid necesită un control şi ajutor concret din partea comitetelor regionale, raio­nale şi orăşeneşti de partid. O va­loroasă experienţă a fost obţinută în această privinţă cu prilejul în­chiderii învăţămîntului de partid la sate, cînd comitetele de partid din regiuni ca Galaţi, Braşov, Bucureşti şi altele au asigurat de­plasarea la sate a numeroase cadre de partid, lectori, propagandişti din activul obştesc de pe lingă ca­binetele de partid, care au făcut expuneri în faţa propagandiştilor şi cursanţilor, au dat răspuns pro­blemelor ridicate de ei, au parti­i cipat la pregătirea şi desfăşurarea convorbirilor recapitulative. Dezvoltînd şi generalizînd acea­stă experienţă, trimiţînd şi în a­­jutorul propagandiştilor din în­treprinderi şi instituţii cadre cu o bună pregătire politico-ideolo­­gică, comitetele regionale şi orăşe­neşti de partid vor obţine ridica­rea nivelului şi creşterea eficacită­ţii învăţămîntului de partid. In a­­celaşi timp, este necesar ca secre­tarii şi membrii birourilor comite­telor regionale, raionale şi orăşe­neşti, cadrele de partid şi de stat cu munci de răspundere să parti­cipe cît mai activ, direct la pregă­tirea cursanţilor prin lecţii şi con­sultaţii privind principalele pro­bleme ale politicii partidului, sar­cinile ce se cer rezolvate în oraşul şi întreprinderile respective. Mai există cazuri, de pildă, în raioanele Fălticeni, Rădăuţi, în care birou­rile comitetelor raionale lasă pre­gătirea propagandiştilor şi cursan­ţilor exclusiv în seama cabinetelor de partid, nu controlează în sufi­cientă măsură activitatea cercu­rilor şi cursurilor, ceea ce se răs­­frînge asupra calităţii învăţămîn­­tului. închiderea anului de învăţămînt trebuie astfel organizată, încît să nu stînjenească îndeplinirea ce­lorlalte sarcini ale organizaţiilor de partid, ci dimpotrivă, să contri­buie la îndeplinirea lor, la îmbu­nătăţirea muncii de partid. încheierea anului de învăţămînt se împleteşte cu pregătirile pentru viitorul an şcolar. Plenarele comi­tetelor regionale, raionale şi orăşe­neşti, adunările organizaţiilor de bază consacrate analizei rezultate­lor obţinute în anul care a trecut, trebuie să ducă la stabilirea măsu­rilor pentru continua ridicare a ni­velului învăţămîntului. Intre aceste măsuri, o mare în­semnătate are îmbunătăţirea com­ponenţei corpului de propagan­dişti, asigurarea cu propagandişti bine pregătiţi, calificaţi­a tuturor cercurilor şi cursurilor — cerinţă care a fost neglijată de unele or­ganizaţii de partid. Experienţa a­­rată că respectarea acestei cerinţe este o condiţie esenţială pentru în­lăturarea oricăror manifestări de tratare schematică a problemelor şi evitarea oricăror confuzii, pen­tru ridicarea nivelului teoretic al propagandei şi asigurarea unei legături eficiente cu viaţa. In noul an de învăţămînt, vor trebui orga­nizate cercuri şi cursuri în func­ţie de numărul propagandiştilor cu pregătirea necesară. In acelaşi timp, comitetele re­gionale de partid vor trebui să a­­corde o deosebită grijă organiză­rii cursurilor de pregătire a pro­pagandiştilor pe timpul verii. In­cit aceste cursuri să asigure înar­marea lor cu cunoaşterea aprofun­dată a celor mai importante pro­bleme ale politicii partidului, cu înţelegerea lor în lumina teoriei marxist-leniniste. Muncind pentru o tot mai bună organizare şi desfăşurare a învăţă­mîntului de partid, vom asigura ri­dicarea nivelului politico-ideolo­gic al membrilor de partid, creşte­rea rolului lor de avangardă în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru victoria deplină a socialismului în patria noastră. Nr. 5192 Prisibeev, întors pe dos — De ce insulţi şi de ce înjuri? De ce te cerţi cu toată lumea ? Parcă ai fi majurul Prisibeev. Costică Modruz face ochii mari. Nu pricepe. — Eu insult şi Înjur ! Eu mă cert cu lumea ? Eu pe majurul ăsta, Pri­sibeev, nici nu-l cunosc. Cine-o mai fu­ — Nu e nimeni. E un erou al lui Cehov. Un om care nu lăsa pe alţii să trăiască. Costică Modruz se înfierbintă. — Atunci aţi greşit-o. La mine e tocmai pe dos. Dinspre partea mea... să trăiască fiecare cum îi place ! Dar nu mă lasă alţii pe mine să trăiesc. Poate d-aia îmi ies uneori din să­rite. Acest major Prisibeev în­tors pe dos, pe care nu-1 lasă lumea să trăiască, este un tî­­năr de vreo 25 de ani, mărun­ţei şi nu prea solid, cu o voce ce-i drept cam ar­ţăgoasă. — Să mor dacă pricep ceva. Toată lumea se leagă de mine și pînă la urmă tot eu ies prost Parcă-i un tăcut. In felul lui, Costică Modruz are dreptate. Vine, de pildă, dimineaţa la unitatea a II-a a întreprinderii „I. C. Primu" de pe strada Laborator (din Bucu­reşti). Începe lucrul. Face lin­guri. Nu poate pricepe de joc de ce e nevoie pe lume de atitea lin­guri ? Cînd îl apucă prea tare plic­tiseala, lasă lingurile baltă şi iese din atelier, plecînd într-o curte ală­turi, unde începe să facă... antrena­ment de fotbal. Şeful secţiei, tov. Mihai Negură, apare însă la poarta „terenului" tocmai în clipa cînd Costică e mai îneîntat de vreo fentă reuşită şi începe să-l bată la cap şi-i pretinde ca in orele de producţie să fie... în producţie. Costică a fost pînă in clipa asta om paşnic. Dar dacă tov. Negură nu-1 lasă să trăiască, îl repede. — Ce te bagi dumneata ! Ia mai lasă-mă-n pace. într-o zi, după ce a luat Costică leafa, a băut şi el un pahar mai mul­tişor şi a venit la fabrică ameţit. Furculiţele îi păreau linguri şi lingurile cuţite, şi nu mai ştia cum să le lucreze pe fiecare. După o clipă de tulburare, Costică şi-a lim­pezit poziţia şi a hotărît că astăzi nu mai produce linguri, furculiţe şi cuţite din cele obişnuite, ci de un tip nou — linguri cu dinţi de furcu­liţă şi cuţite pentru supă. După ce a privit o vreme „tacîmurile" lu­crate de Costică, Mihai Negură a crezut de cuviinţă să se bage iar în treburile bietului băiat, trimiţîndu-1... acasă, să se culce. Cum să nu ble­steme Costică ? Ah, şi e plină lumea de-alde Negură. Nici acasă nu scapă Modruz de ei. Vine omul necăjit şi deodată aude glasul maică-si. — Costică, iar vii la trei dimi­neaţa ? Gîndeşte-te că eu mîine mă duc la fabrică. Trebuie să mă odih­­nes­c. Ca să scape de poveţile bătrlnei şi ca să-şi creeze Un colţişor al lui, unde să trăiască cum li place, Co­stică Modruz a hotărît să se însoare. Omul însurat e stăpin în casa lui. Şi-a găsit o fată, pe Maria M. S-a mutat la ea, „să nu mai zică mama că nu poate dormi de răul meu". O fi răsui­nd femeia uşurată, dar nu şi noii lui vecini. Acum toţi se ţin de capul lui, sus­­finind că nu-i lasă să doarmă, că-i un scandalagiu şi un huligan. Vine Costică Modruz acasă „gre­sei“, dar Maria îi strică tot cheful. — Iar vii beat. Iar trezesc tot blocul la miezul nopţii. Asta-i prea mult. Nici mă­car „la ei acasă" n-are voie Costică să facă ce vrea ! îşi iese atunci din sărite. Maria începe să ţipe. Costică nu poate suporta ţipetele şi, ca să-i închidă gura, încearcă să i-o acopere cu... pumnul. Dar Maria ţipă şi mai tare şi în clipa asta apar vecinii. Şi ve­cinii încep cu morala. Auziţi ! Ce au ei, oameni străini, cu viaţa lui­­ Costică, indignat, îi ia la înjurături, în ultima vreme viaţa lui Costică Modruz a devenit tare grea din pricina Măriei şi a vecinilor. Responsabila comitetului de bloc şi-a îngă­duit să-l oprească în curte şi sâ-l întrebe cînd are de gînd să termine cu scandalurile. Costică a fost atlt de iritat auzind-o, că nu s-a putut stăpîni şi a înjurat-o. Spre sfîrşitul lui mai, a avut o săptămînă neagră. Necăjit de atitea certuri, Madruz a băut în fiecare seară zdravăn, să uite. Maria însă n-a înţeles acest procedeu de a face necazurile uitate şi Costică a fost silit să-i potolească zelul moralizator spărgind o bună parte din veselă şi din obiectele de sticlă aflătoare în casă. într-o seară, nemaigăsind nimic de spart la îndemînă, și-a înfipt mina în părul Măriei. Femeia a stri­gat după ajutor. Vasile Năstase, ve­cinul din curte, a sărit pe geam s-o scape. — Cum ?... In casa mea ?... Atît a putut să exclame Costică. De indignare şi negăsind pe loc o metodă mai academică pentru a-l pune la punct pe vecin, s-a repezit la el şi... l-a luat la bătaie. A doua zi, tot blocul a făcut o ce­rere prin care a cerut evacuarea hu­liganului. — Spuneţi şi dv. — se miră Co­stică Modruz. Aştia-s oameni cu care poţi trăi în linişte ? Şi-mi mai pomeniţi de Prisibeev. Ăla nu lăsa lumea să trăiască. La mine nu ve­deţi că e pe dos ? Nu mă lasă lu­mea să trăiesc ! — Cum adică „să trăieşti“ Iei „trăieşti" tu ! Modruz face ochii mari. Nu în­ţelege întrebarea. Nu s-a gîndit niciodată ce înseamnă „să trăieşti"1. Tovarăşii săi de muncă, deputatul cartierului, comitetul de stradă nu cred că ar trebui să ia odată şi odată măsuri şi să-l înveţe ce în­seamnă să trăieşti în zilele noastre ! V. DINESCU 1 L E T O N înce­ t 0 Măiestrie la Muzeul Bo­tului. Artă popu­lară in lemn. -0*0- Q^^^^zileleviziune de SETEA (cinemascop) : Elena Pavel (10,15; 12,30; 16,15; 18,45; 21). ADIO COPILĂRIE: Magheru (10; 12; 15;­ 17; 19; 21), Bucureşti (10; 12; 15; 17; 19; 21). înfrăţirea între po­poare (11,45; 16; 18; 20), Grădina 13 Septem­brie (20,30). CERUL BALTICII: I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,45; 21). Libertăţii (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30) , VIKINGII (cinemascop) : Patria (8 ; 10,15; 12,30; 15; 17,30; 20; 22,30), Gh. Doja (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,30; 22), V. Roaită (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Al. Sahia (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30; grădină — 20; 22,15), Stadionul Dinamo (20,45), Stadionul Giulești (20,45). LA ORDIN, SA TRĂIȚI : Republica (10, 12,15; 14,30; 16,45; 10; 21,15), Flacăra (15, 17; 19, 21), G. Coşbuc (10,30; 15, 17; 19 ; grădină 20,30), Grădina Progresul (20,30), PITICUL VRĂJI­TOR : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), Lumina (9,30; 11,15; 13; 16,45; 18,30; 20,30), 8 Martie (15; 17; 19). GARIBALDI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,20; 18,45; 21). IN LINIȘTEA SERII : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21)­, Flo­­reasca (15; 17;15; 19,30), CENUȘĂREASA : Maxim Gorki (12,30; 14,30; 16,30; 18,30 ; 20,30) . Unirea (11, 16; 18; 20,30). COLOI­ZII IN JURUL NOSTRU - TALENTELE LUI KUINDJI - VREAU SĂ ȘTIU TOT nr. 13 - AVENTURILE PRIMAVARATICE ALE PITICULUI - CLOȘCA CU PUII DF, AUR­U­MINA DESCHISĂ . Timpuri Noi (10-21 în continuare) PROGRAM SPECIAL PEN­TRU COPII : 13 Septembrie (10—1­ în con­tinuare). CULISELE VARIETEULUI : 18 Septembrie (15; 17; 10; 21). VOLGA-VOLGA: Tineretului (11, 16; 18,15; 20,30). 16 Fe­bruarie (16; 18; 20). 8 Mai (15; 17; 19, 21) AIDA : Al. Popov (11,50; 13,40; 15,50; 17,20; 19,10; 21). ŞEFUL DE GARĂ: Grivi­­ţa (16; 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). BIGAMUL : Cultural (11; 15; 17; 19; 21) VIRAJ ÎN NOAPTE : G-tin David (15;30; 18; 20,30), CIELITO LINDO ; Arta (11; 14;30; 18,45; 19; 21). TOATA LUMEA RTDE. CÎN­­TA ŞI DANSEAZ­A : T Vladimirescu (15 ; 17; 19: RĂZBOI SI PACE (ambele serii): Muncă (12; 16; 19,20) StrrADA PRERUIT­OR Moşilor (15, 17; 19, 21). CONFIDENTUL DOAMNELOR : Popular (10,30; 15; 17; 19; 21). KER­OGLÎ (cinemascop) : 23 August (12,15; 15,30; 18; 20,30). Patinoarul 23 Au­gust (21). VENEŢIA, LUNA ŞI TU : Donca Simo (15; 17; 19, 21). ÎN PRAGUL FURTU­NII : M. Eminescu (16; 18,15; 20,30). E LUNG DRUMUL PINA ACASA : N. Bălcescu (11 ;­­18; 18,15; 20,30), Volga (16; 18,15; 20,30). EROII VII : G. Bacovia (16; 18; 20). STAN ȘI BRAN STUDENȚI LA OXFORD : Ilie Pintilie (15 ; 17 ; 19 ; — grădină — 20,30). CONTEMPORANUL SECOLULUI (cinemascop) : Drumul Serii (16 ; 18 ; 20). PRINCIPIUL SUPREM : Olga Banci( 15,30 ; 18; 20,30). DRAGOSTEA TE ASTEAPTA : B. Delavrancea (16; 18; 20). NOPTI ALBE : Elena Pavel - grădină (20,30). DAMA DE PICA : 30 Decembrie (12, 16; 18,15; 20,30). Matinee speciale pentru copii şi tineret la orele 10 la cinematografele : Maxim Gorki, înfrăţirea între popoare, 23 August, Ilie Pin­tilie, Olga Bancic, Munca, Flacăra, Al. Po­pov, George Bacovia, Volga, C-tin David, 30 Decembrie, M. Eminescu. TELEVIZIUNE: orele 9,00—Emisiunea pen­tru copii : Teatru de păpuşi : „Doctorul Aumădoare“ • Telejurnalul pionierilor • „Cine e primul ?“ • întreceri şi jocuri • 10.30 — Emisiunea pentru sate • In jurul orelor 14.15 transmisie de la stadionul ,,23 August“ din Capitală , meciul de fotbal dintre echipele : C. C A.«Ştiinţa Cluj ; întîlnirea de rugby din­tre selecţionata Bucureşti-Lourdes Franţa şi întîlnirea de fotbal dintre echipele : Rapid- Dinamo Bacău • 19,00 - Informaţiile după­­amiezii • 19,03 - Muzică distractivă • 19,40 — Numărul televiziunii • 20,00 — Varietăţi • 20,30 Filmul artistic : ,Generaţia sal­vată“ • 22,00 — Spectacol prezentat de maeş­trii artei Kirghiziei sovietice • în încheiere ul­timele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO. II IUNIE • Şcoala şi viaţă, orele 8,00 — Un Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale, orele 9,00 — 77 • Teatru pentru­ copii : .Căpitan la 15 ani'* 1, orele 9,30­­• I • Din albumul melodiilor de muzică ușoară, orele 10,34 — I • Cintă vio­lonistul Nicu Stănescu, orele 10,40 — II • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu”. Dirijor : Mihai Bredicea­­nu. In program : Poemul pentru vioară şi orchestră de D. Bughici ; Concertul pentru vioară şi orchestră de Brahms (solist: Da­niel Podlovski); Aria lui Tamino din opera „Flautul fermecat“ de Mozart ; Aria lui Werther din opera „Werther“ de Massenet; Aria despărţirii din actul al III-lea al operei „Lohengrin" de Wagner­­ (solist : tenorul Ion Buzea) şi Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră de Ravel (solistă : Maria Cristian), orele 10,50 — II • Formaţii de amatori, orele 11,00 — I • De toate, pentru to­ţi, orele 13,10 — I • Muzică uşoară inter­pretată de Ruggiero Cori, orele 13,40 — II • Muzică instrumentală interpretată de solişti romîni, orele 14,15 — II • Muzică din ope­rete, orele 14,50 — I • Concursul „Se întrec fruntaşii ogoarelor“, orele 15,20 — I • Trans­misie din Studioul de concerte. Cintă corul de copii şi orchestra de studio ale Radio­­televiziunii, orele 17,00 — II • Muzică ușoară de compozitori francezi, orele 19,30 — I • Teatru : „Carnavalul“ de I. Sopov, orele 20,00 - T • Almanah muzical — orele 20,30 — II • Din muzica popoarelor, orele 22,30 —­ II • Concert simfonic, orele 23,10 — I. Timpul probabil pentru zilele de II, 18 şi 14 iunie . Vremea rămîne instabilă cu ce schimbător Local vor cădea averse de f­loare, însoţite de descărcări electrice, una­recvente în nord-vestul ţării. Vînt slab pil­la potrivit Temperatura în general staţio­nară Minimele vor fi caprine între 8 şi 1 grade, iar maximele între 20 și 30 grade.

Next