Scînteia, iulie 1961 (Anul 30, nr. 5212-5242)
1961-07-22 / nr. 5233
PĂTURI CÎT MAI FRUMOASE, PE PEACUL CUMPĂRĂTORILOR întreprinderea noastră fabrică un sortiment larg de produse textile — perdele, stofe de mobilă, feţe de masă, prosoape, poplinuri, zefir şi alte ţesături pentru lenjerie. In acest an vom realiza o producţie cu aproape 20 la sută mai mare faţă de 1960. Cumpărătorii aşteapta de la noi, cei ce lucrăm în industria textilă, cantităţi sporite de ţesături, insortimente variate şi modele mereu mai frumoase, care să satisfacă cele mai exigente gusturi. In anii din urmă, multe din produsele noastre au înfruntat cu succes examenul exigent al cumpărătorilor. Fireşte, însă, că nu ne puteam declara mulţumiţi. Se mai întîmpla să fabricăm unele modele lipsite de gust, intr-o gamă coloristică săracă. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au constituit pentru colectivul nostru un puternic stimulent în ridicarea calităţii produselor, îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor şi lărgirea gamei de sortimente constituie acum obiectivul principal al întrecerii în fabrica noastră. După apariţia Directivelor C.C., la propunerea comitetului de partid, insecţii, ateliere, pe echipe şi brigăzi, s-au analizat posibilităţile de a ridica la un nivel mai înalt calitatea produselor. Numeroase propuneri, făcute cu acest prilej, au fost incluse în planul de îmbunătăţire a calităţii care cuprinde 68 de măsuri din care 51 au şi fost aplicate în producţie. Ne-am îndreptat în primul rînd atenţia spre îmbunătăţirea muncii creatorilor de modele. In acest an desenatorii noştri au realizat noi articole, în desene, contexturi şi culori variate. Creatorii noştri de modele studiază reviste şi literatură de specialitate, utilizează ceea ce e mai bun in creaţia de modele din alte ţări. Un procedeu folosit cu bune rezultate este consultarea periodică a unor muncitori din fabrică şi a unor lucrători din comerţ, care sunt solicitaţi să-şi spună părerea, în calitate de cumpărători, cu privire la modelele pe care le fabricăm. Este ştiut că perfecţionarea continuă a tehnologiei de fabricaţie este una din căile principale care duc la realizarea de produse de bună calitate La preparaţia ţesătoriei, toate curăţitoarele de fire de la maşinile de bobinat au fost bine reglate, pentru a nu mai lăsa să pătrundă în sulurile de urzeală nodurile care pot prejudicia calitatea ţesăturilor. S-au luat de asemeneamăsuri în scopul de a se reduce ruperile de fire în urzeală şi pentru a se menţine rezistenţa, elasticitatea şi alungirea firelor la maşinile de încleiat. întreţinerea exemplară a războaielor de ţesut constituie, de asemenea, un factor care merită toată atenţia întrucît de buna funcţionare a maşinilor răspund ajutorii de maiştri, am luat de curînd măsura ca ei să aibă in grijă cîte 40 războaie. Procedind astfel, avem siguranţa că utilajele vor fi bine întreţinute, ajutorii de maiştri vor putea să vegheze ca la zona de maşini pe care o deservesc să se producă numai mărfuri de calitate superioară Dacă o ţesătură e sau nu pe placul cumpărătorilor, dacă ea se vinde sau vegetează în rafturile magazinelor, aceasta depinde în mare măsură şi de finisaj, de aspectul ei general. Ce-am întreprins în această privinţă ? Ne-am ocupat, între altele, de îmbunătăţirea procesului tehnologic de mercerizare a ţesăturilor, îndeosebi a celor fine. Am îmbogăţit gama de culori la o serie de articole, introducem noi coloranţi. S-au îmbunătăţit reţetele de apret la diferite produse. îmbunătăţirea calităţii produselor este inseparabil legată de ridicarea continuă a calificării muncitorilor. în acest an s-au organizat cursuri de calificare cu muncitoarele venite mai de curînd în fabrică. Mai multe ţesătoare fruntaşe au sub directa lor îndrumare muncitoare cu o calificare mai slabă. Ţesătoarele mai puţin calificate au fost încadrate în brigăzi în care lucrează fruntaşe în producţie, primind din partea lor sprijinul necesar. Ne-am îngrijit şi de întărirea controlului tehnic de calitate. Dacă înainte vreme unii controlori de calitate mai treceau cu vederea o ţesătură cu defecte, trebuie spus că astăzi exigenţa lor a sporit. Am introdus organizarea controlului tehnic de calitate pe faze de fabricaţie. Serviciul de control tehnic a fost reorganizat şi întărit cu noi cadre dintre cele mai bune muncitoare ale fabricii. Iată deci citeva din măsurile întreprinse până acum pentru ridicarea calităţii produselor, măsuri care stau la baza realizărilor obţinute in întrecere de colectivul nostru în primul semestru am produs 84.000 m.p. ţesături peste plan. Ponderea ţesăturilor de calitatea „extra“ în volumul total al producţiei realizate a fost de 23,6 la sută faţă de 17 la sută cit am obţinut anul trecut. Grija pentru calitate am împletit-o cu preocuparea pentru realizarea de economii. Pe frontul luptei pentru calitate s-a manifestat puternic iniţiativa muncitorilor şi tehnicienilor. Avem astăzi în fabrică numeroşi muncitori fruntaşi, adevăraţi maiştri ai calităţii. Ne mîndrim cu fruntaşele în producţie Nedelea Grigore, Emilia Nicolae, Domnica Cambrea, Dumitra S. Minea, Maria Băcanu şi altele, care de luni de zile produc numai ţesături de calitate superioară. Experienţa lor reprezintă un bun preţios pentru întregul nostru colectiv, împreună cu comitetul sindicatului ne îngrijim ca această experienţă să fie extinsă şi însuşită de tot mai mulţi muncitori. Ne propunem ca un al doilea semestru al anului să acordăm o atenţie şi mai mare perfecţionării proceselor tehnologice, ridicării în continuare a calificării muncitorilor, îmbunătăţirii finisajului şi aspectului produselor, reducerii procentului de cupoane. Hotărirea de a face ca „marca fabricii“ să fie tot mai preţuită şi mai căutată în magazine stimulează întregul nostru colectiv. ELENA IORDACHESCU directorul fabricii „Donca Simo“ Bucureşti TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Ministri al Republicii Populare Polone VARSOVIA Pn nrileînl *-* 17 n nnln^«n r,nvM n D r« n_i - n~n punejui ceiei ae-a i/-a aniversari a Republicii Populare Polone, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romíne şi al poporului român, vă transmitem dv. şi prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. în această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întîmpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărîrile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viaţă şi contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste, în strînsă unitate cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă militează cu consecvenţă pentru reglementarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul apărării păcii şi securităţii popoarelor din Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistenţă paşnică. Vă dorim, dragi tovarăşi, dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republicii Populare Polone, cauzei socialismului şi păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului al Partidului Muncitoresc Romín de Miniştri al Republicii Preşedintele Consiliului de Stat Populare Romíne al Republicii Populare Romíne PROLETARI DEM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA î JSSUm^m Hill ^9 ■ Mi TlaanOrgan al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXX Nr. 5233 Simbătă 22 iulie 1961 6 PAGINI - 30 BANI La arat Cu citeva zile in urmă in cele 81 gospodării colective din raionul Faure, regiunea Galaţi, s-a terminat recoltatul griului. Acum colectiviştii zoresc treierişul. Pină la data de 20 iulie a fost treierată recolta de pe 26.200 ha. Totodată se fac arături şi se insămintează porumb pentru siloz. S-au executat arături pe o suprafață de peste 5.000 ha, iar 3.200 ha. au și fost insămintate. ANTON PATRAŞCU coresp. voluntar Paralel cu recoltatul se insămînţează porumb furajer Gospodăria de stat Cotineşti, raionul Botoşani, a cultivat, anul acesta, o suprafaţă de 450 ha. cu orz şi grîu. Prin aceste părţi, temperatura fiind mai scăzută, recoltatul începe mai ttrziu, în momentul în care griul a dat în ptrgă, mecanizatorii au intrat în lan. In scurt timp ei au recoltat peste 170 ha. cultivate. Paralel cu recoltatul în gospodărie se fac arături și însămînțări cu porumb furajer. NICOLAE VOINEA coresp. voluntar IN INTERIORUL ZIARULUI: • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • V. Dima: Agriculturii — maşini trainice şi de bună calitate (pag. 2-a). • însemnări dintr-o călătorie în Cuba: Steaua nu e solitară de Titus Popovici (pag. 3-a). • M. Pop: 140 ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri (pag. 3-a). • Dr. Nicolae Sterescu: Hormonii şi rolul lor în organism (pag. 4-a) . • Sărbătoarea naţională a poporului frate polonez (pag. 5-a). • O nouă crimă a colonialismului : agresiunea împotriva Tunisiei (pag. 6-a). Grăbirea lucrărilor agricole în centrul atenţiei! La gospodăria agricolă colectivă „11 Iunie" din Valea Roşie, raionul Olteniţa, batoza treieră din plin. La sfirşitul unei zile de muncă ultimii saci cu grîu sunt cintăriţi. In această zi s-au treierat aproape 20.000 kg. In regiunea Banat Gospodăriile de stat şi gospodăriile colective au terminat secerişul TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). Oamenii muncii din G.A.S. si G.A.C. din regiunea Banat, folosind fiecare oră bună de lucru şi întregul parc de utilaje, au terminat secerişul griului. La aceasta a contribuit in mare măsură şi creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de recoltare în gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri. Parcul de maşini s-a mărit în acest an cu încă 300 de combine şi aproape tot atitea tractoare precum şi un mare număr de secerători-legători, remorci basculante şi alte utilaje agricole, în prezent mecanizatorii şi colectiviştii şi-au îndreptat toate forţele spre efectuarea lucrărilor de treierat şi arături adinei de vară. Pină acum in raioanele Sînnicolau Mare, Arad şi Timişoara, unde în majoritatea locurilor se lucrează în două schimburi, griul a fost treierat de pe 75 la sută din suprafața recoltată. Râmaşi în urma la recoltat CLUJ (coresp. „Scinieil“). — In cele mai multe gospodării de stat din regiunea Cluj s-au recoltat suprafeţe Însemnate cu grîu. Fruntaşi pe regiune in campania de recoltare sunt lucrătorii de la G.A.S. Gherla. Slnt Insă gospodării de stat In regiunea Cluj unde lucrările de recoltare intîrzie. Aşa stau lucrurile in gospodăriile de stat din Ocna Mureş, Cluj, Bistriţa şi altele. Dacă la G.A.S. Poiana fiecare zi şi toate forţele de lucru sunt folosite cu pricepere pentru strlnsul recoltei, In G.A.S. vecină, Ocna Mureş, s-au recoltat rear 130 ha. păroase. Iar terenul a fost eliberat de pale pe numai 25 ha; arăturile de vară s-au făcut abia pe 22 ha. Exemplul gospodăriilor de stat fruntașe la recoltat din regiune trebuie să fe urmat de toate celelalte gospodării din regiune pentru terminarea grabnică a recoltării. Fontă peste pian Furnaliştii de la Combinatul siderurgic Hunedoara şi Uzinele Victoria din Calan au produs în primele două decade ale lunii iulie cu 1.400 tone de fontă mai mult decît era planificat. Aproape jumătate din sporul realizat aparţine colectivelor de muncă de la cele două furnale automatizate care au pornit întrecerea pentru realizarea planului fiecărei luni cu cel puţin o zi mai devreme şi reducerea cu 40 la sută a declasatelor. Brigăzile care deservesc furnalul tineretului de la Uzinele Victoria din Calan au elaborat în linia aceasta în medie zilnic cu 20.500 kg. de fontă peste plan. Paralel cu sporirea producţiei, furnaliştii îmbunătăţesc şi calitatea fontei. La secţia I furnale de la Hunedoara, procentul de declasare la fonta produsă în luna aceasta a fost redus aproape în întregime. (Agerpres) Noua Instalaţia da cocsara intirzlata da la Oneşti. (Foto Agerpres) Manuale pentru viitorul an şcolar La Editura de Stat Didactică şi Pedagogică se desfăşoară din plin pregătirile pentru noul an de învățămînt. Pentru elevii din şcolile de cultură generală, profesionale şi tehnice vor fi tipărite peste 540 titluri de manuale, în mai mult de 18 milioane exemplare. Pină in prezent majoritatea manualelor au şi fost tipărite şi trimise spre chlurare ; celelalte se afă în tipografie, urmînd să apară pină la începutul anului şcolar. Este de menţionat grija pentru prezentarea manualelor în condiţii grafice cit mai bune. Un mare număr de manuale pentru şcolile de cultură generală au coperţi de material plastic. La 1 august va începe difuzarea, prin librării, a manualelor pentru clasele 8—îl, iar de la 15 august şcolile vor începe să primească manualele pentru clasele 1—7, care se _______ _____ vor difuza, ca şi In anul trecut, în mod gratuit odată cu deschiderea cursurilor. (Agerpres) Noi unităţi comerciale BAIA MARE (co resp. „Scînteii“). La parterul blocurilor de locuinţe date de curînd la folosinţă In Piaţa Victoriei din Baia Mare, s-au deschis magazine speciali zate pentru desfacerea produselor industriale şi o librărie. De asemenea, se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea unei cofetării şi a unui restaurant modern. In curind va fi dei în folosinţă şi la hotel cu 174 de locuri. Infiinţarea liniei de troleibuze 88 ,1 modificari In traseele I.T.D. In scopul deservirii publicului călător din cartierul Drumul Taberii, cît şi pentru efectuarea unei legături directe între cartierul Ferentari şi fabrica de confecţii şi tricotaje, I.T.B. a luat o serie de măsuri care intră în vigoare începînd de la 23 iulie a.c. Se înfiinţează linia de troleibuze nr. 88 pe traseul Şcoala Iancului, bd. Republicii, bd. 6 Martie, strada Carol Davilla, bd. Eroilor, Drumul Serii, Calea 13 Septembrie (fost Piaţa Ghencea). Linia de autobuze 37 părăseşte traseul cuprins între C.F.R. Răzoare şi Calea 13 Septembrie, urmînd să circule pe Drumul Taberii pînă la căminul studenţesc nr. 3. De asemenea, linia de autobuze 39 se prelungeşte de la C.F.R. Răzoare pe şoseaua Panduri, bd. Geniului, bd. Armata Poporului pînă la fabrica de confecţii şi tricotaje. Fier vechi oţelăriilor PETROŞENI (red. ziarului „Steagul Roşu“). Colectarea fierului vechi continuă să se desfăşoare intens în Valea Jiului. De la începutul anului şi pină în prezent, oamenii muncii din acest bazin carbonifer au colectat şi au expediat oţelăriilor aproape 5.000 tone de fier vechi. Cele mai bune rezultate le-au obţinut tinerii din Lupeni, Lonea şi Petrila. Fabrica de conserve „Griviţa“ din Capitală. Echipa tovarăşei Suzana Bratu,lucrînd la maşina de Închis cutii cu gem şi compot de caise. Pină In prezent s-au produs peste plan peste 24 tone compot şi aproape 18 tone gem de caise. (Foto M. Andreescu). DE PESTE HOTARE AGRESIUNEA FRANŢEI IMPO- I TRIVA TUNISIEI. In cursul zilei de ieri, paraşutiştiifrancezi spri- jiniţi de tancuri au pătruns ■ pe străzile oraşului tunisian Bi- i zerta. Numărul morţilor şi răni- !ţilor creşte continuu. La 21 iulie, Consiliul de Secu- ritate s-a întrunit pentru a exa- mina plîngerea Tunisiei cu pri- i vire la agresiunea franceză. (Citiţi amănunte în pag. 6-a). J PARLAMENTUL ITALIAN a In- vitat o delegaţie parlamentară sovietică să viziteze Italia. 36 DE ŢARI AFRO-ASIATICE, cărora li s-au alăturat Irlanda, J Iugoslavia şi Cuba, au cerut să › se includă pe ordinea de zi a › viitoarei sesiuni a Adunării Ge- ” nerale a O.N.U. problema con- Motelen rasiale în Africa de sud, provocate de politica de apari- › heid dusă de guvern. › PROGRAMUL NOULUI GUVERN › FINLANDEZ, adoptat la şedinţa › Consiliului de Stat, prevede con- t tinuarea politicii externe a guvernului precedent, avînd ca principal ţel dezvoltarea paşnică, precum şi relaţii bune cu toate ţările, în special cu vecinii Fin- 5landei. ) Noua carieră a verde început acolo, In universul policrom al pădurii — In verdele intens, chimic aproape, al bradului, sau în verdele gras şi strălucitor al pădurii de fag şi stejar, străbătut cînd şi cînd de albul delicat al mesteacănului — drumul lemnului a fost, prin timp, neschimbat. In rotirea de anotimpuri şi epoci, nimic nu părea să-i tulbure cursul; şi acum 1.000 de ani, ca şi acum 15, drumul acesta se încheia în băţul ciobanului, în albie sau furca de tors, obiecte mărunte ale unui trai necăjit. Singurele „modificări“, prin ani, le-a adus fantezia cîte unui meşter lemnar, dar ele n-au influenţat drumul lemnului, ci numai culoarea şi mireasma produsului ultim. Unealta retezată din pom, odată cu creanga, şi-a depăşit adesea scopul util, dăruind şi ochiului bucurii, încîntare. Acest meşteşug al bătrînilor l-am întîlnit şi azi, deosebit de înfloritor în nordul Olteniei, în satele Gorjului. Sculptat şi înflorit cu cuţitul, băţul ciobanului din Gorj e fastuos ca un sceptru; stîlpii casei sînt cizelaţi de sus pînă jos şi uniţi între ei prin horbote de fină sculptură ; a se adăuga şi porţile, vestitele porţi olteneşti, şi furca, şi fusul, şi doniţa, şi lingura, şi căuşul de apă, toate purtînd pecetea unui gust artistic ales. Dar atît... La atît se reducea, pînă nu demult, darul pădurilor din această parte a ţării. Vechiului drum al lemnului îi sună sfîrşitul. Chiotul locomotivei forestiere a fost primul semnal al unor înnoiri care s-au succedat vertiginos, an de an tot mai vii, mai profunde. In 1955 a fost construită calea ferată forestieră dintre Tg. Jiu și Tismana. A fost construită în numai 11 luni, inaugurîndu-se astfel — odată cu drumul spre „aurul verde“ din masivele Cernel — o eră nouă în valorificarea pădurilor oltenești. O eră în care lemnul şi-a început o carieră nebănuitâ, plină de aventuri spectaculoasa, urcînd treaptă cu treaptă scara complicată a prelucrării industriale superioare, moderne; o eră în care lemnul îşi începea, de fapt, abia acum cariera sa nobilă, punînd în mîinile omului tot ce-i putea dărui. La Preajba, lîngă Tg. Jiu, s-a înălţat un mare Combinat de industrializare complexă a lemnului însuşi ritmul construcţiei combinatului e concludent pentru înnoirile vertiginoase de care vorbeam. In primăvara lui 1959 se pun temeliile combinatului. In iarna aceluiaşi an intră în producţie fabrica de placaj, cu aproape 3 luni înainte de termen. E darul închinat de constructori celei de-a 12-a aniversări a Republicii. Cîteva luni mai tîrziu — în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului — încep să funcţioneze fabrica de cherestea şi termocentrala complexului. Evenimentul are loc cu 100 de zile înainte de termenul prevăzut. Altă noutate a anului 1960 : inaugurarea fabricii de parchete, cea de-a treia unitate a complexului. Fabrica de mobilă curbată (unitatea numărul 4) dă primele produse în primăvara lui 1961, în cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea partidului, cu 60 de zile înainte de termen. ...Și, în sfîrșit, în curînd va începe să vibreze fabrica de plăci aglomerate, fabrica nr. 5... *• Să poposim aici, odată cu trenurile forestiere coborîte din munţi. Şi să urmăm turmele albe ale buştenilor spre marile hale, notînd, în treacăt, cîteva date interesante din noul lor drum. O parte din buşteni — peste 100.000 metri cubi anual — sînt îndrumaţi spre fierăstraiele şi maşinile ultramoderne ale fabricii de cherestea, a căreicapacitate de producţie atinge 67.000 metri cubi. Producţia fabricii de placaj se ridică la 18.000 metri cubi. Şi aceasta nu-i totul. De la fabricile pomenite au rămas destule resturi, deşeuri, care pot sluji, la rîndu-le, drept materie primă, colectate şi sortate de maşini speciale, ele se răspîndesc spre cele două linii tehnologice ale altei fabrici mari, spaţioase, dotate — ca şi celelalte — cu instalaţii de lumină fluorescentă şi instalaţii moderne de încălzire, de ventilaţie pe fabrica de parchete, fabrica ale cărei produse, acele milioane de dreptunghiuri galben-roşcate, ar putea compune în fiecare an un covor de 240.000 metri pătraţi. Şi drumul lemnului în combinat tot nu s-a sfîrşit. Au mai rămas pe ici pe colo, pe sub maşini, aşchii şi muchii, role ILIE PURCARU (Continuare în pag. IV-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele tuturor membrilor de partid şi al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prietenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi Romîniei să se întărească şi să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ