Scînteia, iulie 1961 (Anul 30, nr. 5212-5242)

1961-07-22 / nr. 5233

PĂTURI CÎT MAI FRUMOASE, PE PEACUL CUMPĂRĂTORILOR întreprinderea noastră fabrică un sortiment larg de produse tex­tile — perdele, stofe de mobilă, feţe de masă, prosoape, poplinuri, zefir şi alte ţesături pentru lenje­rie. In acest an vom realiza o producţie cu aproape 20 la sută mai mare faţă de 1960. Cumpără­torii aşteapta de la noi, cei ce lucrăm în industria textilă, canti­tăţi sporite de ţesături, in­sorti­mente variate şi modele mereu mai frumoase, care să satisfacă cele mai exigente gusturi. In anii din urmă, multe din produsele noastre au înfruntat cu succes examenul exigent al cum­părătorilor. Fireşte, însă, că nu ne puteam declara mulţumiţi. Se mai întîmpla să fabricăm unele mo­dele lipsite de gust, intr-o gamă coloristică săracă. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au constituit pentru colectivul no­stru un puternic stimulent în ri­dicarea calităţii produselor, îmbunătăţirea calităţii ţesături­lor şi lărgirea gamei de sortimente constituie acum obiectivul princi­pal al întrecerii în fabrica noastră. După apariţia Directivelor C.C., la propunerea comitetului de partid, in­secţii, ateliere, pe echipe şi bri­găzi, s-au analizat posibilităţile de a ridica la un nivel mai înalt calitatea produselor. Numeroase propuneri, făcute cu acest prilej, au fost incluse în planul de îmbu­nătăţire a calităţii care cuprinde 68 de măsuri din care 51 au şi fost aplicate în producţie. Ne-am îndreptat în primul rînd atenţia spre îmbunătăţirea muncii creatorilor de modele. In acest an desenatorii noştri au realizat noi articole, în desene, contexturi şi culori variate. Creatorii noş­tri de modele studiază reviste şi literatură de specialitate, utili­zează ceea ce e mai bun in creaţia de modele din alte ţări. Un pro­cedeu folosit cu bune rezultate este consultarea periodică a unor muncitori din fabrică şi a unor lucrători din comerţ, care sunt so­licitaţi să-şi spună părerea, în ca­litate de cumpărători, cu privire la modelele pe care le fabricăm. Este ştiut că perfecţionarea continuă a tehnologiei de fabri­caţie este una din căile principale care duc la realizarea de produse de bună calitate La preparaţia ţesătoriei, toate curăţitoarele de fire de la maşinile de­ bobinat au fost bine reglate, pentru a nu mai lăsa să pătrundă în sulurile de urzeală nodurile care pot prejudi­cia calitatea ţesăturilor. S-au luat de asemenea­­măsuri în scopul de a se reduce ruperile de fire în urzeală şi pentru a se menţine rezistenţa, elasticitatea şi alungi­­rea firelor la maşinile de încleiat. întreţinerea exemplară a răz­boaielor de ţesut constituie, de a­­semenea, un factor care merită toată atenţia întrucît de buna funcţionare a maşinilor răspund ajutorii de maiştri, am luat de cu­­rînd măsura ca ei să aibă in grijă cîte 40 războaie. Procedind ast­fel, avem siguranţa că utilajele vor fi bine întreţinute, aju­torii de maiştri vor putea să ve­gheze ca la zona de maşini pe care o deservesc să se producă numai mărfuri de calitate superi­oară Dacă o ţesătură e sau nu pe pla­cul cumpărătorilor, dacă ea se vinde sau vegetează în rafturile magazinelor, aceasta depinde în mare măsură şi de finisaj, de as­pectul ei general. Ce-am întreprins în această privinţă ? Ne-am ocu­pat, între altele, de îmbunătăţirea procesului tehnologic de merceri­­zare a ţesăturilor, îndeosebi a ce­lor fine. Am îmbogăţit gama de culori la o serie de articole, intro­ducem noi coloranţi. S-au îmbu­nătăţit reţetele de apret la dife­rite produse. îmbunătăţirea calităţii produse­lor este inseparabil legată de ri­dicarea continuă a calificării mun­citorilor. în acest an s-au organi­zat cursuri de calificare cu mun­citoarele venite mai de curînd în fabrică. Mai multe ţesătoare frun­taşe au sub directa lor îndrumare muncitoare cu o calificare mai slabă. Ţesătoarele mai puţin ca­lificate au fost încadrate în bri­găzi în care lucrează fruntaşe în producţie, primind din partea lor sprijinul necesar. Ne-am îngrijit şi de întărirea controlului tehnic de calitate. Dacă înainte vreme unii contro­lori de calitate mai treceau cu ve­derea o ţesătură cu defecte, tre­buie spus­ că astăzi exigenţa lor a sporit. Am introdus organizarea controlului tehnic de calitate pe faze de fabricaţie. Serviciul de control tehnic a fost reorganizat şi întărit cu noi cadre dintre cele mai bune muncitoare ale fabricii. Iată deci citeva din măsurile întreprinse până acum pentru ri­dicarea calităţii produselor, mă­suri care stau la baza realizărilor obţinute in întrecere de colectivul nostru în primul semestru am produs 84.000 m.p. ţesături peste plan. Ponderea ţesăturilor de ca­litatea „extra“ în volumul total al producţiei realizate a fost de 23,6 la sută­ faţă de 17 la sută cit am obţinut anul trecut. Grija pentru calitate am împletit-o cu preocu­parea pentru realizarea de eco­nomii. Pe frontul luptei pentru calita­te s-a manifestat puternic iniţia­tiva muncitorilor şi tehnicienilor. Avem astăzi în fabrică numeroşi muncitori fruntaşi, adevăraţi maiştri ai calităţii. Ne mîndrim cu fruntaşele în producţie Nedelea Grigore, Emilia Nicolae, Domnica Cambrea, Dumitra S. Minea, Ma­­ria Băcanu şi altele, care de luni de zile produc numai ţesături de calitate superioară. Experienţa lor reprezintă un bun preţios pentru întregul nostru colectiv, împreu­nă cu comitetul sindicatului ne îngrijim ca această experienţă să fie extinsă şi însuşită de tot mai mulţi muncitori. Ne propunem ca un al doi­lea semestru al anului să acordăm o atenţie şi mai mare perfecţio­nării proceselor tehnologice, ridi­cării în continuare a calificării muncitorilor, îmbunătăţirii finisa­jului şi aspectului produselor, re­ducerii procentului de cupoane. Hotărirea de a face ca „marca fa­bricii“ să fie tot mai preţuită şi mai căutată în magazine stimu­lează întregul nostru colectiv. ELENA IORDACHESCU directorul fabricii „Donca Simo“ Bucureşti T­ELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Ministri al Republicii Populare Polone VARSOVIA Pn nrileînl *-* 17 n nnln^«n r,nvM n D r« n_i - n~n punejui ceiei ae-a i/-a aniversari a Republicii Populare Polone, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romíne şi al poporului român, vă transmitem dv. şi prin dumnea­voastră întregului popor polonez un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. în această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul ro­mân împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întîmpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante reali­zări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi cola­borarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotă­­rîrile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viaţă şi contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste, în strînsă unitate cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă militează cu consecvenţă pentru reglementarea pe calea tra­tativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul apă­rării păcii şi securităţii popoarelor din Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistenţă paşnică. Vă dorim, dragi tovarăşi, dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republicii Popu­lare Polone, cauzei socialismului şi păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului al Partidului Muncitoresc Romín de Miniştri al Republicii Preşedintele Consiliului de Stat Populare Romíne al Republicii Populare Romíne PROLETARI DEM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA î JSSUm^m Hill ^9 ■ Mi TlaanOrgan al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXX Nr. 5233 Simbătă 22 iulie 1961 6 PAGINI - 30 BANI La arat Cu citeva zile in urmă in cele 81 gos­podării colective din raionul Faure­, re­giunea Galaţi, s-a terminat recoltatul griului. Acum colectiviştii zoresc treie­­rişul. Pină la data de 20 iulie a fost tre­ierată recolta de pe 26.200 ha. Totoda­tă se fac arături şi se insămintează po­rumb pentru siloz. S-au executat arături pe o suprafață de peste 5.000 ha, iar 3.200 ha. au și fost insămintate. ANTON PATRAŞCU coresp. voluntar Paralel cu recoltatul se insămînţează porumb furajer Gospodăria de stat Cotineşti, raionul Botoşani, a cultivat, anul acesta, o su­prafaţă de 450 ha. cu orz şi grîu. Prin aceste părţi, temperatura fiind mai scă­zută, recoltatul începe mai ttrziu, în mo­mentul în care griul a dat în ptrgă, me­canizatorii au intrat în lan. In scurt timp ei au recoltat peste 170 ha. cultivate. Paralel cu recoltatul în gospodărie se fac arături și însămînțări cu porumb fu­rajer. NICOLAE VOINEA coresp. voluntar IN INTERIORUL ZIARULUI: • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • V. Dima: Agriculturii — maşini trainice şi de bună ca­litate (pag. 2-a). • însemnări dintr-o călăto­rie în Cuba: Steaua nu e soli­tară de Titus Popovici (pag. 3-a). • M. Pop: 140 ani de la naşte­rea lui Vasile Alecsandri (pag. 3-a). • Dr. Nicolae Sterescu: Hor­monii şi rolul lor în organism (pag. 4-a) . • Sărbătoarea naţională a po­porului frate polonez (pag. 5-a). • O nouă crimă a colonialis­mului : agresiunea împotriva Tunisiei (pag. 6-a). Grăbirea lucrărilor agricole în centrul atenţiei! La gospodăria agricolă co­lectivă „11 Iunie" din Valea Roşie, raionul Olteniţa, batoza treieră din plin. La sfirşitul unei zile de muncă ultimii saci cu grîu sunt cintăriţi. In această zi s-au treierat aproape 20.000 kg. In regiunea Banat Gospodăriile de stat şi gospodăriile colective au terminat secerişul TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). Oamenii muncii din G.A.S. si G.A.C. din regiunea Banat, folosind fiecare oră bună de lucru şi întregul parc de utilaje, au terminat secerişul griu­lui. La aceasta a contribuit in mare măsură şi creşterea gradului de me­canizare a lucrărilor de recoltare în gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri. Par­cul de maşini s-a mărit în acest an cu încă 300 de combine şi aproape tot atitea tractoare precum şi un mare număr de secerători-legători, remorci basculante şi alte utilaje agricole, în prezent mecanizatorii şi colec­tiviştii şi-au îndreptat toate forţele spre efectuarea lucrărilor de treierat şi arături adinei de vară. Pină acum in raioanele Sînnicolau Mare, Arad şi Timişoara, unde în majoritatea locurilor se lucrează în două schim­buri, griul a fost treierat de pe 75 la sută din suprafața recoltată. Râmaşi în urma la recoltat CLUJ (coresp. „Scinieil“). — In cele mai multe gospodării de stat din regiunea Cluj s-au recoltat su­prafeţe Însemnate cu grîu. Frun­taşi pe regiune in campania de re­coltare sunt lucrătorii de la G.A.S. Gherla. Slnt Insă gospodării de stat In regiunea Cluj unde lucrările de re­coltare intîrzie. Aşa stau lucrurile in gospodăriile de stat din Ocna Mureş, Cluj, Bistriţa şi altele. Dacă la G.A.S. Poiana fiecare zi şi toate forţele de lucru sunt folo­site cu pricepere pentru strlnsul re­coltei, In G.A.S. vecină, Ocna Mu­reş, s-au recoltat rear 130 ha. păroase. Iar terenul a fost eliberat de pale pe numai 25 ha; arăturile de vară s-au făcut abia pe 22 ha. Exemplul gospodăriilor de stat fruntașe la recoltat din regiune tre­buie să fe urmat de toate celelalte gospodării din regiune pentru ter­minarea grabnică a recoltării. Fontă peste pian Furnaliştii de la Combinatul si­derurgic Hunedoara şi Uzinele Vic­toria din Calan au produs în pri­mele două decade ale lunii iulie cu 1.400 tone de fontă mai mult decît era planificat. Aproape jumătate din sporul realizat aparţine colec­tivelor de muncă de la cele două furnale automatizate care au por­nit întrecerea pentru realizarea pla­nului fiecărei luni cu cel puţin o zi mai devreme şi reducerea cu 40 la sută a declasatelor. Brigăzile care deservesc furnalul tineretului de la Uzinele Victoria din Calan au ela­borat în linia aceasta în medie zilnic cu 20.500 kg. de fontă peste plan. Paralel cu sporirea producţiei, furnaliştii îmbunătăţesc şi calitatea fontei. La secţia I furnale de la Hunedoara, procentul de declasare la fonta produsă în luna aceasta a fost redus aproape în întregime. (Agerpres) Noua Instalaţia da cocsara intirzlata da la Oneşti. (Foto Agerpres) Manuale pentru viitorul an şcolar La Editura de Stat Didactică şi Pedagogică se desfăşoară din plin pregătirile pentru noul an de învățămînt. Pentru elevii din şcolile de cultură generală, profesionale şi tehnice vor fi tipărite peste 540 titluri de manuale, în mai mult de 18 milioane exemplare. Pină in prezent majori­tatea manualelor au şi fost tipărite şi trimise spre chlurare ; celelalte se a­fă în tipografie, urmînd să apară pină la în­ceputul anului şcolar. Este de menţionat grija pentru prezentarea manuale­lor în condiţii grafice cit mai bune. Un mare număr de manuale pentru şcolile de cultură generală au coperţi de material plastic. La 1 august va începe difuzarea, prin librării, a manuale­lor pentru clasele 8—îl, iar de la 15 august şcolile vor în­cepe să primească manualele pentru clasele 1—7, care se _______ _____ vor difuza, ca şi In anul trecut, în mod gratuit odată cu deschiderea cursu­rilor. (Agerpres) Noi unităţi comerciale BAIA MARE (co­ resp. „Scînteii“).­­ La parterul blocu­­rilor de locuinţe date de curînd la folosinţă In Piaţa Victoriei din Baia Mare, s-au deschis­­ magazine speciali­ zate pentru desfa­cerea produselor industriale şi o li­brărie. De aseme­nea, se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea unei cofetării şi a unui restaurant modern. In curind va fi dei în folosinţă şi la hotel cu 174 de locuri. Infiinţarea liniei de troleibuze 88 ,1 modificari In traseele I.T.D. In scopul deservirii publicului că­lător din cartierul Drumul Taberii, cît şi pentru efectuarea unei legă­turi directe între cartierul Ferentari şi fabrica de confecţii şi tricotaje, I.T.B. a luat o serie de măsuri care intră în vigoare începînd de la 23 iulie a.c. Se înfiinţează linia de troleibuze nr. 88 pe traseul Şcoala Iancului, bd. Republicii, bd. 6 Mar­tie, strada Carol Davilla, bd. Eroi­lor, Drumul Serii, Calea 13 Septem­brie (fost Piaţa Ghencea). Linia de autobuze 37 părăseşte traseul cuprins între C.F.R. Răzoare şi Ca­lea 13 Septembrie, urmînd să cir­cule pe Drumul Taberii pînă la căminul studenţesc nr. 3. De asemenea, linia de autobuze 39 se prelungeşte de la C.F.R. Ră­zoare pe şoseaua Panduri, bd. Ge­niului, bd. Armata Poporului pînă la fabrica de confecţii şi tricotaje. Fier vechi oţelăriilor PETROŞENI (red. ziarului „Steagul Roşu“).­­ Colectarea fierului vechi continuă să se desfăşoare intens în Valea Jiului. De la începutul anului şi pină în prezent, oamenii muncii din acest bazin carbonifer au colectat şi au expediat oţelăriilor aproape 5.000 tone de fier vechi. Cele mai bune rezultate le-au obţinut tinerii din Lupeni, Lonea şi Petrila. Fabrica de conserve „Gri­­viţa“ din Ca­pitală. Echipa tovarăşei Su­­zana Bratu,lu­­crînd la maşi­na de Închis cutii cu gem şi compot de cai­se. Pină In prezent s-au produs peste plan peste 24 tone compot şi aproape 18 to­ne gem de caise. (Foto M. Andreescu). DE PESTE HOTARE AGRESIUNEA FRANŢEI IMPO- I TRIVA TUNISIEI. In cursul zilei­ de ieri, paraşutiştii­­francezi spri-­­ jiniţi de tancuri au pătruns ■ pe străzile oraşului tunisian Bi- i zerta. Numărul morţilor şi răni- !­ţilor creşte continuu.­­ La 21 iulie, Consiliul de Secu-­­ ritate s-a întrunit pentru a exa-­­ mina plîngerea Tunisiei cu pri- i vire la agresiunea franceză.­­ (Citiţi amănunte în pag. 6-a). J PARLAMENTUL ITALIAN a In-­ vitat o delegaţie parlamentară sovietică să viziteze Italia. 36 DE ŢARI AFRO-ASIATICE,­ cărora li s-au alăturat Irlanda, J Iugoslavia şi Cuba, au cerut să › se includă pe ordinea de zi a › viitoarei sesiuni a Adunării Ge- ” nerale a O.N.U. problema con-­­ Motelen rasiale în Africa de sud,­ provocate de politica de apari- › heid dusă de guvern. › PROGRAMUL NOULUI GUVERN › FINLANDEZ, adoptat la şedinţa › Consiliului de Stat, prevede con- t tinuarea politicii externe a gu­vernului precedent, avînd ca­­ principal ţel dezvoltarea paşnică,­­ precum şi relaţii bune cu toate­­ ţările, în special cu vecinii Fin- 5­landei. ) N­oua carieră a verde î­nceput acolo, In universul policrom al pădurii — In ver­dele intens, chimic aproape, al bra­dului, sau în verdele gras şi stră­lucitor al pădurii de fag şi stejar, străbătut cînd şi cînd de albul de­licat al mesteacănului — drumul lemnului a fost, prin timp, neschim­bat. In rotirea de anotimpuri şi epoci, nimic nu părea să-i tulbure cursul; şi acum 1.000 de ani, ca şi acum 15, drumul acesta se încheia în băţul ciobanului, în albie sau furca de tors, obiecte mărunte ale unui trai necăjit. Singurele „modificări“, prin ani, le-a adus fantezia cîte unui meşter lemnar, dar ele n-au influenţat dru­mul lemnului, ci numai culoarea şi mireasma produsului ultim. Unealta retezată din pom, odată cu creanga, şi-a depăşit adesea scopul util, dă­ruind şi ochiului bucurii, încîntare. Acest meşteşug al bătrînilor l-am în­­tîlnit şi azi, deosebit de înfloritor în nordul Olteniei, în satele Gorju­­lui. Sculptat şi înflorit cu cuţitul, băţul ciobanului din Gorj e fastuos ca un sceptru; stîlpii casei sînt ci­zelaţi de sus pînă jos şi uniţi între ei prin horbote de fină sculptură ; a se adăuga şi porţile, vestitele porţi olteneşti, şi furca, şi fusul, şi doniţa, şi lingura, şi căuşul de apă, toate purtînd pecetea unui gust ar­tistic ales. Dar atît... La atît se re­ducea, pînă nu demult, darul pă­durilor din această parte a ţării. Vechiului drum al lemnului îi sună sfîrşitul. Chiotul locomotivei fo­restiere a fost primul semnal al unor înnoiri care s-au succedat ver­tiginos, an de an tot mai vii, mai profunde. In 1955 a fost construită calea ferată forestieră dintre Tg. Jiu și Tismana. A fost construită în nu­mai 11 luni, inaugurîndu-se astfel — odată cu drumul spre „aurul verde“ din masivele Cernel — o eră nouă în valorificarea pădurilor oltenești. O eră în care lemnul şi-a început o carieră nebănuitâ, plină de aventuri spectaculoasa, urcînd treaptă cu treaptă scara compli­cată a prelucrării industriale supe­rioare, moderne; o eră în care lem­nul îşi începea, de fapt, abia acum cariera sa nobilă, punînd în mîi­­nile omului tot ce-i putea dărui. La Preajba, lîngă Tg. Jiu, s-a înăl­ţat un mare Combinat de industria­lizare complexă a lemnului însuşi ritmul construcţiei combinatului e concludent pentru înnoirile vertigi­noase de care vorbeam. In primăvara lui 1959 se pun te­meliile combinatului. In iarna aceluiaşi an intră în pro­ducţie fabrica de placaj, cu a­­proape 3 luni înainte de termen. E darul închinat de constructori ce­lei de-a 12-a aniversări a Repu­blicii. Cîteva luni mai tîrziu — în cin­stea celui de-al III-lea Congres al partidului — încep să funcţioneze fabrica de cherestea şi termocen­trala complexului. Evenimentul are loc cu 100 de zile înainte de ter­menul prevăzut. Altă noutate a anului 1960 : inau­gurarea fabricii de parchete, cea de-a treia unitate a complexului. Fabrica de mobilă curbată (uni­tatea numărul 4) dă primele pro­duse în primăvara lui 1961, în cin­stea aniversării a 40 de ani de la crearea partidului, cu 60 de zile înainte de termen. ...Și, în sfîrșit, în curînd va începe să vibreze fabrica de plăci aglo­merate, fabrica nr. 5... *• Să poposim aici, odată cu tre­nurile forestiere coborîte din munţi. Şi să urmăm turmele albe ale buştenilor spre marile hale, notînd, în treacăt, cîteva date interesante din noul lor drum. O parte din buşteni — peste 100.000 metri cubi anual — sînt în­drumaţi spre fierăstraiele şi maşi­nile ultramoderne ale fabricii de cherestea, a cărei­­capacitate de producţie atinge 67.000 metri cubi. Producţia fabricii de placaj se ri­dică la 18.000 metri cubi. Şi aceasta nu-i totul. De la fabri­cile pomenite au rămas destule resturi, deşeuri, care pot sluji, la rîndu-le, drept materie primă, co­lectate şi sortate de maşini specia­le, ele se răspîndesc spre cele două linii tehnologice ale altei fabrici mari, spaţioase, dotate — ca şi ce­lelalte — cu instalaţii de lumină fluorescentă şi instalaţii moderne de încălzire, de ventilaţie p­e fabri­ca de parchete, fabrica ale cărei produse, acele milioane de drept­unghiuri galben-roşcate, ar putea compune în fiecare an un covor de 240.000 metri pătraţi. Şi drumul lem­nului în combinat tot nu s-a sfîrşit. Au mai rămas pe ici pe colo, pe sub maşini, aşchii şi muchii, role ILIE PURCARU (Continuare în pag. IV-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele tuturor membrilor de partid şi al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prietenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi Romîniei să se întărească şi să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ

Next