Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-10 / nr. 5555
Nr. 5555 Lucrările Adunării reprezentanţilor mişcării pentru pace din P. P.Pomină Cuvîntul prof. univ. Mihail Ghelmegeanu Cuvintul rostit de Gh. Velcescu Mă bucur, a spus prof. univ. Mihail Ghelmegeanu, că am prilejul de a participa la această manifestare a mişcării pentru pace din ţara noastră, care are loc în întîmpinarea Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace. Vorbitorul a citat în continuare cîteva date despre situaţia Romîniei în trecut. Ce era şi cum arăta Romînia înainte de război ? O ţară cu o economie înapoiată, cu bogăţiile jefuite de burghezie în cîrdăşie cu monopolurile străine, cu un popor ţinut în mizerie şi ignoranţă. Un călător străin venit în ţară acum un sfert de veac, la înapoierea de pe aceste meleaguri nota : „In Romînia poţi vedea lucruri curioase : în petrol — americani, în societăţile de transporturi — belgieni, la conducerea pădurilor — suedezi... unde este poporul român ?" Dacă acelaşi călător de acum un sfert de veac ne-ar păşi pragul, desigur nu şi-ar mai pune asemenea întrebări, ci ar rămîne pur şi simplu uluit de progresele realizate de ţara noastră în anii puterii populare. Puţin cunoscută în trecut, astăzi România socialistă se bucură de interesul şi aprecierea a tot mai multe popoare din cele mai îndepărtate puncte ale globului, care manifestă interes pentru realităţile noi din patria noastră, pentru modul în care au fost rezolvate problemele grele după eliberare, succesele obţinute pe calea dezvoltării economice şi culturale, pe calea progresului. Creşterea rolului şi prestigiului RP. Române în lumea contemporană este rezultatul nu numai al profundelor transformări petrecute pe plan intern, ci şi al schimbării radicale în politica externă, a faptului că ea face parte din puternicul sistem mondial socialist şi, în strînsă alianţă cu celelalte ţări socialiste, duce o politică de apărare şi consolidare a păcii, de dezvoltare a colaborării economice. In încheiere prof. Mihail Ghelmegeanu a spus : Congresul mondial pentru dezarmare şi pace de la Moscova va prilejui o nouă afirmare a voinţei hotărîte de pace a tuturor popoarelor, va face să răsune o chemare înflăcărată la unirea eforturilor tuturor forţelor din lume pentru izbăvirea de pericolul războiului. Niciodată n-au fost atît de mari ca astăzi posibilităţile ca masele populare să exercite o influenţă directă în direcţia preîntîmpinării războiului, apărării păcii. Fie ca în forumul delegaţilor care se vor întruni la Moscova, în atmosfera de discuţie liberă şi de înţelegere reciprocă, să răsune cu o nouă vigoare chemarea la unitatea de acţiune a tuturor forţelor iubitoare de pace, împotriva pericolului de folosire a armelor nucleare ! Fie ca Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace să aţină începutul unei etape noi, hotărîtoare pentru alungarea războiului, deschizînd calea spre ziua de mîine însorită şi paşnică ! Ne-am adunat aici oameni de toate vîrstele, îndemnaţi de dragostea noastră, a fiecăruia, faţă de cauza păcii, de grija profundă pentru soarta omenirii a spus în cuvîntul său Gh. Velcescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Am făcut din ţara noastră o minunată grădină înfloritoare, aşa cum visam noi, comuniştii, încă cu mulţi ani în urmă. Şi ca orice bun grădinar, veghem ca nimeni şi nimic să nu ne perturbe munca. Adunarea reprezentanţilor mişcării pentru pace din R. P. Romînă va alege astăzi delegaţii la Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace. Acest congres reprezintă un eveniment de mare însemnătate pentru toţi luptătorii pentru pace din lumea întreagă. Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă, care păşeşte pe Fac parte din rîndul ţărănimii şi în această calitate doresc să exprim de la această tribună hotărîrea înflăcărată de a apăra viaţa noastră nouă, de a apăra pacea, a spus în cuvîntarea sa Dumitru Tudose, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. Stoicăneşti, regiunea Argeş. La fel ca muncitorii din uzine, la fel ca inginerii, tehnicienii, ca intelectualii din şcoli şi universităţi, din institute de cercetări, noi ţăranii avem motive pentru a lupta din toate puterile noastre ca pe acest pămînt, să se statornicească o lume fără arme, fără războaie. Toţi ţăranii comunei noastre sînt astăzi uniţi într-o gospodărie colectivă multimilionară. Noi, care sub vechiul regim n-aveam parte decît de lacrimi şi durere — a subliniat vorbitorul — sîntem astăzi stăpinii unei avuţii obşteşti a gospodăriei noastre colective de peste 10 milioane de lei. Analfabetismul a fost lichidat complet, iar în locul înapoierii culturale a pădrumul desăvîrşirii construcţiei socialismului, consideră coexistenţa paşnică temelie a politicii sale externe. Animată de dorinţa sinceră ca lumea să fie izbăvită de pericolul unui război termonuclear, Republica Populară Romînă se pronunţă în favoarea rezolvării prin tratative a problemelor cardinale ale contemporaneităţii, pentru dezarmarea generală şi totală sub un strict control internaţional şi pentru încheierea tratatului de pace cu Germania. Sîntem mîndri de faptul că poporul nostru este un participant activ şi preţuit în frontul larg al păcii, în măreaţa mişcare mondială pentru preîntîmpinarea războiului, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Acestei cauze nobile să-i închinăm toate forţele noastre, trans şi la noi lumina ştiinţei. Opaiţului i-a luat locul becul electric, baba doftoroaie cu descîntecele ei a fost înlocuită de medici, dispensare, casă de naşteri ; foştii analfabeţi citesc astăzi ziare şi cărţi. Mulţumită politicii partidului şi guvernului nostru, ţăranii trăiesc mai bine, se îmbracă mai bine. De la eliberare încoace s-au construit la noi în sat peste 360 de case, dintre care 200 numai în ultimii doi ani. Aceste cîteva fapte vorbesc despre viaţa nouă a ţăranilor din Stoicăneşti şi nu numai despre a lor. Cine călătoreşte astăzi prin ţară va întîlni asemenea fapte în fiecare comună, în fiecare sat şi chiar în cel mai îndepărtat cătun de pe întinsul scumpei noastre patrii. Şi toate aceste realizări, obţinute sub conducerea partidului, noi sîntem hotărîţi să le dezvoltăm, să le consolidăm, să le apărăm. Cuvîntul rostit de Dumitru Tudose Erou al Muncii Socialiste Cuvîntul artistului poporului Corneliu Baba Cunoaştem cu toţii bilanţul catastrofal al celor două războaie mondiale, unul de altul la distanţă nici măcar de două generaţii, a spus în cuvîntul său artistul poporului Corneliu Baba. Cei care am trăit o parte din drama celor două războaie trecute nu mai suntem dispuşi să repetăm din nou experienţa. Cei foarte tineri, cei ce nu cunosc decît din povestiri ce înseamnă toate acestea, trebuie să ştie că singură pacea şi libertatea merită luptă, sacrificiu şi eroism. In faţa nebuniei celor ce sunt pe cale să pregătească un nou război mondial stă frontul mondial al păcii, frontul milioanelor de oameni ce doresc să trăiască. El se opune şi luptă avînd aceste milioane alături, braţ lîngă braţ, voinţă lîngă voinţă, glas lîngă glas. Frontul mondial al păcii reprezintă dorinţa colectivă de viaţă liberă şi de progres. Ca artist, ca cetăţean m-am alăturat fără ezitare de mult acestui front. Opera mea, doresc să reprezinte în esenţa ei, cu cea mai mare forţă de convingere, imaginea luptei în care pacea trebuie să biruie cu orice sacrificiu. Urăm Congresului mondial, care se întruneşte peste o lună, cel mai deplin succes, şi salutăm din toată inima, cu acest prilej, lupta neobosită pe care o duce poporul sovietic, alături de celelalte popoare ale lagărului socialist, pentru coexistenţă paşnică, pace şi colaborare internaţională. Această luptă o susţinem din toate puterile, ca apărători convinşi şi dîrzi ai celui mai sublim ideal — pacea. Cuvîntul actriţei Liliana Tomescu Aspirînd spre lumina adevărului, a raţiunii şi a frumuseţii, omul şi-a căpătat în socialism demnitatea, măreţia şi forţa creatoare, care-l poarta azi biruitor prin Cosmos şi-l fac să dezvăluie, una după alta, tainele naturii, luptind împotriva tuturor duşmanilor progresului şi păcii, a spus actriţa Liliana Tomescu. U.R.S.S., sprijinită de toate ţările socialiste, a prezentat un plan concret şi clar pentru dezarmare. Acest plan a cucerit adeziunea opiniei publice mondiale. Cercurile agresive continuă însă cursa înarmărilor atomice, experienţele nucleare în Pacific, şi acum pregătesc un nou act cu caracter agresiv — explozii atomice la mare altitudine. Condamnăm cu toată tăria acest pas primejdios, în mandatul pe care-l dăm reprezentanţilor noştri la congresul de la Moscova să-i împuternicim să expună hotărîrea poporului nostru de a lupta dîrz împotriva tuturor uneltirilor care pun în primejdie pacea. Actorii generaţiei mele, crescuţi în bucuria acestor ani, împreună cu actorii mai vîrstnici care au cunoscut amărăciunea anilor de trudă şi asuprire, se străduiesc să exprime, cu toată căldura inimilor lor, gîndurile şi simţămintele celor ce apără comorile milenare ale civilizaţiei. In această strădanie a artiştilor pe care îi reprezint stă semnul adeziunii noastre hotărîte la politica de pace a partidului şi guvernului nostru. Chemarea la lupta pentru pace, care a devenit crezul nostru al tuturor, va răsuna fierbinte, mereu, în apărarea muncii, a împlinirilor, a speranţelor noastre şi a dragostei de viaţă, pînă cînd glasul cobitor al vrăjmaşilor păcii va amuţi pentru totdeauna. Cuvîntul scriitorului A. Lilin După ce a menţionat eforturile neobosite ale U.R S.S., ale ţarilor socialiste pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, scriitorul de limba germană Andreas Lilin s-a oprit asupra problemei germane. Noi, oameni ai muncii de naţionalitate germană de pe teritoriul Republicii Populare Române, nu putem privi indiferenţi ce se petrece astăzi în Germania occidentală. Cunoaştem prea bine natura feroce a militarismului german, cunoaştem milioanele de vieţi omeneşti jertfite de clica junkerilor, de hitlerism. Astăzi, cînd unii în Germania occidentală rivnesc la gloria lui Adolf cel singeros, trebuie să le amintim că in literatura germană nu este cunoscut nici un războinic care, pînă în cele din urmă, să nu fi plătit pentru faptele sale. Am trecut nu de mult prin satele colectivizate din Banat. Am intîlnit aici un şvab, plecat în 1940 în Germania şi care recent, venind să ne viziteze ţara ca turist, a hotărit să rămină la noi. L-am întrebat care-i cauza. Omul a tăcut un moment. Privirea i-a rătăcit spre soare apune. Apoi mi-a răspuns: „Vreau să trăiesc în pace !“ Un răspuns semnificativ pentru situaţia din R. F. Germană, unde foştii nazişti sunt reîncadraţi în posturi guvernamentale, foştii generali din S.S. şi Wehrmacht comandă Bundeswehrul. Avem convingerea că nu asemenea oameni vor avea ultimul cuvînt. Credem cu tărie că lupta forţelor păcii va impune cercurilor agresive politica coexistenţei paşnice. Milioane de oameni de pe toate continentele chezăşuiesc astăzi prin voinţa lor neclintită şi vigilenţa lor incoruptibilă pacea. Acesta ne este crezul. Acesta mesajul. Aceasta ne este lupta. Cuvîntul dr. Mózes Rosen La începutul cuvîntului său, dr. Mózes Rosen, șeful cultului mozaic, a arătat că epoca pe care o trăim este, fără îndoială, o epocă de cotitură în istoria speciei umane. Fără îndoială că această epocă va intra în istorie cu numele de era cosmică, deoarece în vremea noastră omul şi-a luat zborul spre Cosmos. Noi am fost cei care am avut fericirea să trăim zilele în care Iuri Gagarin şi Gherman Titov şi-au luat zborul spre Cosmos. Au înălţat şira spinării întregii omeniri. Toţi oamenii au privit în sus plini de nădejde, plini de speranţă spre epoca in care omul va putea domina Cosmosul. Iată însă că ultimele zile ne aduc vestea unor altfel de intenţii de zbor. Anumitor oameni, care au profanat cultura şi bogăţiile acestei lumi pentru huzurul lor, nu le mai ajunge planeta noastră. Pămîntul este pentru ei prea mic, vor să otrăvească şi Cosmosul. Ziarele aduc în ultima vreme protestele întregii lumi împotriva acestor intenţii. Mă întorc acum dintr-o călătorie în Franţa, S.U.A. şi Izrael, a spus Mózes Rosen. De la Atlantic la Pacific şi din Detroit pînă în Florida am luat legătură cu zeci de mii de cetăţeni americani, evrei şi neevrei care cu toţii au arătat voinţa lor de pace, cu toţii au arătat că-şi dau seama că adevărul ori este deformat ori le este ascuns şi că presa lor, aşa-zis liberă, ziarele lor atît de copioase în pagini, pline de reclame, de crime şi ştiri senzaţionale, nu s-au ocupat decît foarte puţin sau deloc de problema esenţială, care priveşte vital pe toţi oamenii — problema păcii. Acest lucru devine din ce în ce mai cunoscut milioanelor de americani care in epoca noastră asistă la un nou business, la o nouă afacere : adăposturile antiatomice. Acţiunile acestei afaceri urcă vertiginos la bursa de valori şi ele reflectă morala acelor cercuri conducătoare care vor să mine omenirea spre război, morala că după ce vor provoca războiul, după ce vor declanşa catastrofa atomică, tot ei, cei puţini, să fie aceia care să încerce să se salveze. Aceasta este morala pe care vor s-o răspîndească cei care nu au nici un fel de morală. Dar masele largi ale poporului cu concepţia lor sănătoasă de viaţă, sînt dornice de pace, sînt dornice să afle cum se clădeşte această lume nouă aici în Răsărit. Am fost asaltat de mii şi mii de oameni din toate părţile Americii cu întrebări nu numai asupra vieţii comunităţii noastre, nu numai asupra libertăţilor noastre religioase, ci şi asupra felului cum trăim. Oamenii vor să afle cum se trăieşte în această orînduire a dreptăţii şi îşi arătau dragostea şi interesul pentru această lume nouă care se înfiripă sub ochii noştri, îşi exprimau dorinţa lor de pace. Vorbitorul s-a referit în continuare la crimele lui Eichmann şi a menţionat o serie din complicii acestuia care deţin funcţii importante în Germania occidentală. Arătînd că se asociază, în calitate de slujitor şi conducător al clerului cultului mozaic la adeziunea adunării pentru Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că acest congres va avea o mare importanță pentru destinele omenirii. S GINTEIA Cuvîntul rostit de oţelarul Ilie Bleotu Metalul pe care noi oţelarii îl producem la Hunedoara, a spus llie Bleotu — muncitor oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara — ajută la ridicarea a noi şi impunătoare fabrici pe cuprinsul patriei, la construirea a cît mai multe maşiniunelte, contribuie la continua înflorire a economiei noastre naţionale, la întărirea capacităţii de apărare a ţării. Şi noi sîntem conştienţi de acest lucru. In luna aprilie din acest an am dat peste plan 5 100 tone de oţel. In acest fel înţelegem noi să ne aducem contribuţia la lupta pentru apărarea păcii. După ce a subliniat că în zilele noastre, apărarea păcii a devenit cauza scumpă a tuturor popoarelor, iar principala forţă în lupta pentru apărarea păcii este lagărul socialismului, vorbitorul a spus : Noi, oamenii muncii din familia mare şi unită a puternicului lagăr al socialismului, luptăm şi vom lupta cu consecvenţă pentru triumful politicii de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite, pentru unirea şi întărirea imenselor forţe ale păcii, pentru înfăptuirea dezarmării, pentru o pace trainică în lume. Nu vom precupeţi nici un efort pentru dezvoltarea continuă a puterii economice a ţărilor noastre, pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a întregului lagăr al socialismului. Noi, muncitorii de la Hunedoara, vom da patriei cît mai mult oţel, cît mai multă fontă, cît mai multe laminate. Acest avînt în muncă nu este numai al nostru, ci al întregului nostru popor care luptă pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului şi îşi aduce, în acest fel, contribuţia sa de preţ la cauza măreaţă a păcii. Şedinţa plenară a Comitetului Naţional pentru apararea pacii Vineri a avut loc şedinţa plenară a Comitetului naţional pentru apărarea păcii ales la recenta Adunare a reprezentanţilor mişcării pentru pace din ţara noastră. Cu acest prilej a fost constituit Biroul Comitetului, din care fac parte : preşedinte — acad. Mihail Ralea, vicepreşedinţi — Corneliu Baba, artist al poporului, acad. Geo Bogza, acad. Horia Hulubei, Vasîle Muşat, vicepreşedinte al C.C.S., acad. Nicolae Gh. Lupu, acad. Ştefan Nicolau, membri — Marcel Breslaşu, scriitor, acad. Ene Carafoli, prof. univ. Ion Creangă, prof. univ. Dumitru Dumitrescu, prof. univ. Mireai Ghelmegeanu, Filip Geltz, vicepreşedinte al Centrocoop, Suzana Gidea, membru In Consiliul naţional al femeilor, Gheorghe Ionescu, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Bucureşti, prof. univ. Jean Livescu, prof. univ. Ştefan Peteri, prof. Nicolae Petrulici, prof. Sanda Bangheţ (secretar), acad. Raluca Ripen, Andrei Ştefan, membru al Biroului C.C. al U.T.M. (Agerpres) Loturi demonstrative în gospodăriile colective ROMAN (coresp. „Scîpteii“). Staţiunea experimentală agricolă de la Secuieni, raionul Roman, are numai cîteva luni de existenţă. In acest interval de timp s-au întreprins acţiuni importante care au drept scop obţinerea unor producţii sporite de cereale şi în special de grîu şi porumb. Cercetătorii staţiunii au constatat că în unele gospodării colective porumbul se mai cultivă rar şi se lasă mai multe plante în acelaşi cuib , că raionarea hibrizilor dubli de porumb nu s-a făcut în raport cu condiţiile de climă şi sol. Unele greşeli s-au constatat şi în ce priveşte administrarea îngrăşămintelor chimice în perioada de vegetaţie la griu. Toate acestea au determinat staţiunea experimentală să creeze în 24 de gospodării colective din raioanele regiunii, loturi demonstrative, în fiecare din aceste gospodării s-au organizat cite 3 parcele cu porumb avînd un număr de 20 000—50 000 de plante la ha. S-au creat, de asemenea, loturi experimentale cu grîu din toamnă pe care se administrează în diferite condiţii şi combinaţii îngrăşăminte chimice. Pe baza comportării şi stadiului de vegetaţie a plantelor, unele concluzii privind cercetările staţiunii pot fi trase încă de pe acum. INFORMAŢII • Sâmbătă după-amiază, in sala cinematografului „Maxim Gorki" din oraşul Timişoara a avut loc un concert simfonic al Filarmonicii de stat „Banatul“ la care şi-a dat concursul pianista americană Joanna Hodges. Concertul a fost dirijat de Emanoil Elenescu, artist emerit, dirijor al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Programul a cuprins „Dansuri fantastice“ de J. Turvis, in primă audiţie, concertul pentru pian şi orchestră de A. Hacisturian, Uvertura academică de Brahms şi Concertul pentru orchestră de A. Vieru. • Pentru a da posibilitate unui număr cât mai mare de cetăţeni să participe la tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. din 30 iunie a.c., Casa de Economii şi Consemnaţiuni a prelungit termenul de procurare, fără diferenţă de preţ, a obligaţiunilor C.E.C. pînă la 20 iunie inclusiv. La această tragere la sorţi, Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda in plus, în afara ciştigurilor obişnuite in bani in valoare de 2 000 000 lei, ciştiguri suplimentare de ctte 23 000 lei şi 10 000 lei. Azi, in turneul final al „mondialelor" Turneul final al celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal se reia astăzi în 4 oraşe din Chile cu disputarea meciurilor din sferturile de finală. începîrtd cu această etapă jocurile sunt eliminatorii. Şase echipe europene şi două sud-americane sunt angajate astfel intr-o pasionantă dispută pentru calificare în semifinale. La Arica, reprezentativa U.R.S.S., cîştigătoarea grupei I, întîlneşte selecţionata ţării gazdă, Chile. In echipa U.R.S.S. este posibilă reintrarea celor două extreme : Metreveli şi Mesbi. Antrenorul Kacialin a declarat că îl va menţine în postul de inter atingă pe Mamîkin, care a jucat foarte bine în meciul cu Uruguay. La chilieni va reintra interul dreapta Toro, unul dintre cei mai buni jucători ai echipei. Interesul pentru această partidă este cu totul deosebit. Deşi preţurile biletelor au fost sporite cu 15 la sută se crede că astăzi stadionul „Carlos Dittborn", cu o capacitate de 25 000 locuri, va fi arhiplin. Va arbitra Leo Horn (Olanda). Echipele R. F. Germane şi Iugoslaviei se întîlnesc intr-un meci deschis oricărui rezultat la Santiago. Ambele formații posedă apărări puternice. In echipa R. F. Germane va reintra aripa dreaptă Haller. Szymaniak, care de obicei joacă mijlocaş, va fi de data aceasta inter-retras, cu indicaţia de a-l marca pe Sekularac, coordonatorul echipei iugoslave. Jocul va fi arbitrat de Yamasaki (Peru). Al treilea meci al sferturilor de finală va opune în oraşul Vina del Mar selecţionatele Braziliei şi Angliei. Pele nu va juca nici de data aceasta în echipa braziliană, care va fi aceeaşi ca şi în meciul cu Spania. După meciul nul cu Bulgaria, antrenorul echipei engleze, Winterbottom, intenţionează să-l folosească din nou pe Hitchens în postul de centru atacant. Arbitrul întîlnirii va fi Ptene Schwinte (Franţa). La Rancagua, R. P. Ungară va avea ca adversar echipa R. S. Cehoslovace. Deşi majoritatea comentatorilor prevăd o victorie a echipei maghiare, meciul este totuși echilibrat. Dacă apărarea cehoslovacilor va corespunde, iar atacul va fi mai decis, nu este exclus un succes al echipei antrenate de Vydacil. In echipa maghiară este problematică participarea lui Görccs, interul dreapta, accidentat în meciul cu Argentina. Vor reintra în schimb trei înaintaşi titulari : Sándor, Albert şi Fenyvessi. Meciul va fi condus de fii, Latîşev (U.R.S.S.). Pag. 3 Manifestări consacrate comemorării lui I. L. Caragiale In cadrul manifestărilor consacrate comemorării lui I. L. Caragiale, sîmbătă dimineaţa a avut loc un pelerinaj la mormîntul de la cimitirul Belu al marelui scriitor. Au luat parte academicieni, scriitori şi artişti de frunte, alţi oameni de artă şi cultură, precum şi oaspeți din străinătate invitați cu prilejul comemorării. La mormîntul scriitorului, situat alături de cele ale lui Mihail Eminescu, George Coşbuc şi Mihail Sadoveanu, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului naţional pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, Prezidiului Academiei R. P. Române, Uniunii Scriitorilor, Comitetului de Stat pentru cultură şi artă, participanţilor de peste hotare invitaţi la această comemorare, Comitetului naţional pentru apărarea păcii, Sfatului popular al Capitalei, Teatrului naţional „I. L. Caragiale”, Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, precum şi a Ecaterinei Caragiale-Logadi, fiica marelui scriitor. Scriitoarea Lucia Demetrius, în numele Comitetului naţional pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, şi Pierre Parat, în numele Consiliului naţional al păcii din Franţa, au adus un omagiu strălucitului clasic al literaturii noastre, în aceeaşi zi, pe casa din str. Caragiale nr. 21—23 din Bucureşti, unde a locuit marele scriitor între anii 1901 şi 1902, s-a dezvelit o placă comemorativă. Evocînd amintirea marelui clasic, ing. Victor Constantinescu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, a relevat adînca cinstire adusă lui Caragiale în ţara noastră în anii de democraţie populară, preţuirea de care se bucură opera sa în lumea întreagă. ★ Comitetul naţional pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a organizat sîmbătă seara, la restaurantulOro— Athenée Palace, o reuniune cu prilejul încheierii manifestărilor prilejuite de acest eveniment. Au participat scriitori, actori, regizori şi alţi oameni de artă şi cultură din ţara noastră. De asemenea, au luat parte oaspeţii de peste hotare invitaţi la manifestările dedicate comemorării lui Caragiale. • Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a fost pusă în circulaţie o marcă poştală. Marca, de 55 de bani, avînd culoarea roşu violet, reprezintă chipul lui Caragiale şi este tipărită pe hîrtie crelată. La Teatrul „C. Nottara" a avut loc sîmbătă o seară comemorativă dedicată lui I. L Caragiale, Acad. Victor Eftimiu a vorbit despre viaţa şi opera scriitorului. Actori ai Teatrului au făcut apoi lecturi din opera lui Caragiale şi au prezentat schiţele dramatizata „Justiţie“ şi „Telegrame". (Agerpres) Spartachiada de vară a tineretului In regiunea Ploieşti , actuala ediţie a Spartachiadei de vară a tineretului participă aproape 100 000 de tineri şi tinere din întreprinderi şi instituţii, schele petroliere, rafinării, din satele regiunii, şcolile medii şi tehnice. In asociaţiile sportive „Ştiinţa" Buzău, „Carpaţi” Sinaia, „Petrolul" Boldeşti, „Ţapina” Nehoiu, „Voinţa” Rimnicu-Sărat şi altele au fost organizate pînă acum cele mai multe competiţii. Tinerii sportivi de aici s-au întrecut la fotbal, volei, handbal, tir, gimnastică şi alte sporturi cuprinse în programul spartachiadei. In cîteva rînduri de poligonul de la Tunari a început simbăta meciul de talere aruncate din şanţ dintre echipele selecţionate ale R. P. Romine şi U.R.S.S. După prima manşă pe primul loc in clasament se află la egalitate 1. Dumitrescu (R.P.R.) şi Senkev (U.R.S.S.) cu cîte 98 puncte. Astăzi are loc ultima manşă. Stadionul Dinamo din Capitală a găzduit ieri meciul de fotbal dintre echipele Dinamo Oboi şi Metalul Bucureşti contînd pentru campionatul cat. B. Intilnirea s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 1—1. In sala sporturilor de la Floreasca se va desfăşura astă seară cu începere de la ora 19.30 prima intarire dintre echipele Rapid Bucureşti si T.S.K.A. Moscova, din cadrul finalei „Cupei campionilor europeni" la volei masculin. II DI CE TRĂIEŞTE! Din 471 de locuitori, în fruntea comitetului naţional din Lidice a fost aleasă o femeie, Maria Jarosova. Directoarea frumoasei case de cultură din Lidice se numeşte Ladislava Muselova. Ghidul muzeului din Lidice este de asemenea o femeie, Maria Dolezalova-Supikova. Satul-model de la răscrucea drumurilor spre Kladno, Chomutov şi Plsen poartă amprenta vrednicelor mîini ale gospodinelor sale : şiruri simetrice de case cu alură de vite, potopitede flori şi verdele copacilor tineri. Bărbaţii lucrează la Kladno, în mine sau în uzinele siderurgice. In ziua de 10 iunie 1942 insă, în vale, acolo unde se alia vatra fostului sat, au fost împuşcaţi 192 de bărbaţi. Toţi bărbaţii din Lidice. Pe atunci pămîntul Cehoslovaciei era pîpgărit de cizma nazistă. Lidice al zilelor noastre este gospodărit de femei. La 10 iunie 1942, naziştii au zvîrlit în lagărele de concentrare de la Ravensbrück, Lublin şi Auschwitz toate femeile din Lidice. In 1945, numai cîteva au revenit — şi n-au mai găsit nici casele, nici şcoala, nici biserica, nimic. Totul fusese şters de pe faţa pămîntului, aşa cum ordonase Hitler. Erau doar un pumn de femei bătute de vînturile care hălăduiau în valea pustie : Jarosova, Hronikova, Milova... Un pumn de femei. Celelalte — 60 la număr — s-au stins la Ravensbrück, la Lublin şi la Auschwitz — sinistrele uzine ale morţii. Din 471 de locuitori, în noul Lidice, 135 sînt copii. Ceilalţi locuitori ai satului au, toţi, peste 30 de ani. Din generaţia celor care împlineau 15 ani în 1942, n-a mai rămas decît de la corespondentul nostru la Praga amintirea. Copiii sub 15 ani au fost transportaţi la Chelmn, în lagărul de exterminare, cu cîte o tăbliţă atîrnatâ la glt: „copil din Lidice, întoarcerea nedorită". Aceasta a fost dorinţa gestapoului din Kladno, care a condus „operaţia de lichidare" la Lidice. Şi printre cei 500 000 de copii ai Europei, gazaţi prin părţile Lodz-ului, s-au aflat şi 82 de copii din satul-martir. S.S.-iştii i-au stropit apoi cu benzină şi i-au ars întocmai ca pe satul lor natal. Maria Dolozalova nu avea pe-atunci decît 9 ani. A fost transportată împreună cu alţi clţiva copii din Lidice, la Puschau, pentru „germanizare". Comandantul lagărului le-a confecţionat acte pe nume germane cu „locul de naştere necunoscut*, apoi i-au vindut unor familii hitleriste. Preţul : 50 de mărci bucata. 17 copii din Lidice au supravieţuit astfel urgiei brune. Dar copilăria lor se stinsese în noaptea de 9 spre 10 iunie 1942, cînd „supraoamenii" lui Hitler au hotărit să radă de pe faţa pămîntului un sat de oameni lipsiţi de apărare. Astăzi, ei sînt adulţi, au întemeiat familii noi, gospodăresc o comună model, cu vile invadate de ilari şi cu copacii tineri, cu o casă de cultura în care se vizionează filme, se dau spectacole de teatru, se dansează, se celebrează nunţi. Maria Jarosova, preşedinta comitetului naţional din Lidice, era călătorită în 1942. Soţul ei a fost împuşcat Igolaltă cu ceilalţi bărbe din Lidice în faţa casei lui norai, în sumbra dimineaţă a zilei de ÎL iunie, cu douăzecide ani în urmă. Mama ei s-a sfîrşit într-un lagăr de concentrare. Copilul împlinise abia 20 de luni. I-a fost gazat în Polonia, la Cheimn. Aceasta a fost voinţa lui Hitler, a lui Himmler, a lui Frank. Lidice era un mic sat de mineri, muncitori siderurgişti şi agricultori. Gestapoul nu dispunea de nici o dovadă asupra complicităţii vreunuia dintre locuitorii lui cu cei care l-au suprimat pe Heydrich, obergruppenführer SS şi general al poliţiei hitleriste, în dimineaţa zilei de 27 mai 1942. In istoria celui de-al doilea război mondial, crima cinică de la Lidice rămîne — asemenea celor săvîrşite în satele şi oraşele de pe întinsul Uniunii Sovietica, la Varşovia, la Oradout —, ca un simbol al sălbăticiei fascismului. Omenirea întreagă a tresărit ciungi, revoltată Amintirea satului-martir a îmbărbătat milioanele de oameni porniţi să răpună fiara sîngeroasă. „Lidice va trăi !" — a devenit o lozincă de luptă, în Europa, în Asia, în cele două Americi. Asasinul copiilor din Sidice se numeşte Hermann Krumey şi acest colaborator apropiat al lui Eichmann. El trăieşte nesingherit în Germania federală- Generalul şi Reinefarth, unul dintre călăii de la Lidige, este deputat al landului Holstein. „Anchetatorul" atentatului prin care a fost suprimat Heydrich, SShaupt, sturmführerul dr. Bernard Weimer, ocupă funcţia de şef al poliţiei secrete din Düsseldorf. Criminalii adulmecă duhoarea singului şi a crematoriilor. Dar acolo, la 9 kilometri departe de Kladno în faţa monumentului care străjuieşte locul martiriului, sute şi sute de vizitatori din U.R.S.S., R.F.G., din Romînia şi Anglia, din Polonia şi S.U.A., din India şi Italia îşi pleacă zi de zi frunţile jurînd cu hotărîre : „Niciodată, un nou Lidice !* Este un jurămînt care va birui bezna, intocmai cum viața clocotește din nou pe locul pustiului din 10 iunie 1942. Lidiei trăiește ! HORIA UMAN Moul Lidice (Vedere din avion)