Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)

1962-06-10 / nr. 5555

PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, INITI-VAJ 1 Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5555 Duminică 10 iunie 1962 4 PAGINI - 20 BANI D­ECLARAŢIE In ziua de 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova şe­dinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia. La şedinţă au luat parte : din partea Republicii Populare Bulgaria — T. Jiv­­k­ov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, şi A. Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulga­ria ; din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — A. Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, preşedintele R. S. Cehoslovace, şi V. Siroky, pre­şedintele guvernului R. S. Cehoslovace ; din partea Republicii Democrate Germane — W. Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președin­tele Consiliului de Stat al R. D. Germane, W. Stoph, preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, din partea Republicii Populare Polone — W. Go­­mulk­a, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., și J. Cyran­­kiewicz, președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone , din partea Republicii Populare Romíne — Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., pre­ședintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, și I. Gh. Maurer, președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române; din partea Republicii Populare Ungare — J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., preşedintele gu­vernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar; din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La şedinţa Comitetului Politic Consultativ a fost ascultată comunicarea ministrului afacerilor ex­terne al U.R.S.S., A. A. Gromîko, cu privire la tratati­vele duse între guvernul Uniunii Sovietice şi gu­vernul Statelor Unite ale Americii în problema re­glementării paşnice germane. Participanţii au avut un schimb de păreri cu pri­vire la tratativele sovieto-americane şi şi-au exprimat aprobarea deplină faţă de poziţia Uniunii Sovietice în aceste tratative care este poziţia comună a sta­telor Tratatului de la Varşovia. S-a confirmat în unanimitate că reglementarea paş­nică germană prin încheierea unui tratat de pace, prin lichidarea pe această bază a regimului de ocu­paţie în Berlinul occidental şi prin crearea oraşului liber, Berlinul occidental, corespunde intereselor secu­rităţii din Europa, cit şi intereselor păcii generale. Toţi participanţii s-au pronunţat pentru necesita­tea continuării tratativelor dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în vederea clarificării în continuare a posibilităţilor de a găsi o soluţie coordonată a acestei probleme. Totodată participanţii la Comitetul Politic Consul­tativ au constatat că asupra mersului tratativelor in­fluenţează în mod vădit tendinţa puterilor occiden­tale de a tărăgăna în mod artificial realizarea unei înţelegeri. Aceasta se referă în primul rînd la pro­blema principală: necesitatea evacuării din Berlinul occidental a trupelor de ocupaţie ale celor trei pu­teri şi lichidarea regimului de ocupaţie din acest oraş. Această situaţie dovedeşte că puterile occidentale nu se arată dispuse să caute rezolvarea problemei nor­malizării situaţiei în Berlinul occidental şi a lichi­dării regimului de ocupaţie în acest oraş pe o bază reciproc acceptabilă. Tratativele ulterioare trebuie să clarifice dacă pu­terile occidentale intenţionează şi în continuare să se eschiveze de la rezolvarea de comun acord a pro­blemei reglementării paşnice germane sau vor fi dis­puse să pornească pe calea rezolvării reciproc accep­tabile a acestei probleme, a normalizării situaţiei în Berlinul occidental şi, în consecinţă, a slăbirii încor­dării primejdioase din Europa şi a înlăturării peri­colului unei ciocniri armate între state. Dacă tratativele ulterioare ar arăta că linia de tă­răgănare a acestora este o politică premeditată a pu­terilor occidentale şi dovedeşte lipsa de dorinţă din partea lor de a căuta o rezolvare de comun acord a problemei reglementării paşnice germane şi rezol­varea în legătură cu aceasta a unei serii de probleme examinate în cadrul schimbului de păreri sovieto­­american, statele participante la Tratatul de la Var­şovia ar fi silite să tragă din aceasta concluzii cores­punzătoare. Participanţii la Comitetul Politic Consultativ de­clară în unanimitate că lipsa de dorinţă a puterilor occidentale de a contribui la lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial nu va opri statele care au luptat împotriva Germaniei hitleriste şi care se situează pe poziţia încheierii unui tratat de pace german să semneze un asemenea tratat cu Republica Democrată Germană cu toate consecinţele care re­zultă de aici pentru Berlinul occidental, care va fi considerat oraş liber, demilitarizat. Statele participante la Tratatul de la Varşovia de­clară că ele se situează, ca şi în trecut, pe poziţia re­zolvării pe cale paşnică a problemelor care despart statele, pe calea tratativelor şi nădăjduiesc că şi pu­terile occidentale vor da dovadă de o poziţie tot atît de lucidă faţă de rezolvarea acestor probleme, în cazul însă în care la această politică iubitoare de pace se va răspunde prin acţiuni îndreptate împotriva intereselor securităţii lor, împotriva drepturilor su­verane ale Republicii Democrate Germane, împotriva intereselor păcii, ele sunt hotărâte să-şi salvgardeze în modul cuvenit securitatea şi să apere pacea cu toate mijloacele de care dispun. Pe şantierele hidrocentralelor de pe Bistriţa BACAU (coresp. „Scînteii“).­­ Pe şantierele hidrocentralelor de pe Bistriţa, lucrările de construcţii şi montaj cunosc un ritm susţinut. Su­tele de constructori şi montori des­făşoară o întrecere vie pentru scurtarea termenelor de execuţie. In cel mai avansat stadiu se află lu­crările pe şantierul hidrocentralei Roznov I. Aici turbinele I şi II se află în fază finală de montaj. Pe şantierul hidrocentralei Roznov II constructorii şi montorii au inten­sificat şi ei în ultima vreme ritmul de lucru. In timp ce constructorii execută ultimele finisări, lăcătuşii, montorii şi electricienii muncesc de zor la montarea echipamentului pri­mei turbine. Şi aici principalele lu­crări se află în grafic. Aceasta va permite ca hidrocentrala Roznov II să poată intra în funcţiune la ter­menele stabilite. La hidrocentrala de la Vaduri se lucrează acum, atît la baraj, cit şi la canalul de aducţiune şi la ca­nalul de fugă. La hidrocentrala de la Pîngăraţi constructorii au reuşit în luna mai să recupereze rămîne­­rea în urmă din aprilie — rămîne­­re care s-a produs din cauza greu­tăţilor provocate de ape. In ultima lună ei au turnat pe fundația bara­jului 4 600 mc de betoane. T­ELEGRAMĂ Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ BUCUREŞTI Mulţumesc sincer pentru felicitările cu ocazia zilei mele de naştere şi vă transmit la rîndul meu cele mai bune urări pentru binele dv. personal şi progresul poporului român. IOSIP BROZ TITO Pe ogoarele gospodăriei colective din Ciolpani, regiunea București, se execută praștia a II-a la floarea-soarelui. In fotografie: Tractoristul Marin Trifan in timpul lucrului. Gata pentru recoltare CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"), în toate unităţile agricole din regiu­nea Dobrogea, paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor proşitoare, se desfăşoară în aceste zile o activi­tate intensă în vederea campaniei de recoltare. Numeroase gospodării agricole de stat au terminat de re­parat toate maşinile agricole nece­sare, iar mecanizatorii din S.M.T.-uri au pus în stare de funcţionare toate cele 2 006 combinet 127 secerător­ a­­legători, 165 batoze etc., care vor lu­cra în această campanie. Pregătiri intense se fac şi în gospodăriile colective. Colectiviştii din Petroşani, raionul Adamclisi, de pildă, care au de recoltat în acest an peste 1100 ha cu grîu şi orz, au reparat căruţele şi uneltele necesa­re, au asigurat în cantităţi suficiente sacii pentru boabe etc. Intense pregătiri se fac şi în gospodăriile colective din comunele 23 August, Dobromir Vale, Topalu și altele. Grupele de modernizare — la lucru MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). — In uzinele şi fabricile oraşului Mediaş activează 53 grupe de modernizare a maşinilor şi utilajelor, grupe care totalizează aproape 300 de ingineri, proiectanţi, tehnicieni. Aceştia des­făşoară o rodnică activitate. Pe baza studiilor făcute la fiecare loc de muncă de către aceste grupe şi în urma discuţiilor cu colectivele de muncitori s-a trecut în planurile teh­nice ale întreprinderilor din oraş modernizarea unui număr de 546 maşini şi utilaje. Dintre acestea pînă în prezent 146 au şi fost moderni­zate. S sa MĂRIT PRIETENII Membri ai aceleiaşi familii Prietenia romîno-sovieti­­că... Trei cuvinte încărca­te de adinei semnificaţii. Pentru mine, ele înseam­nă o bogată şi complexă legătură personală, alcă­tuită din multe, foarte multe fire. Despre care din firele acestea sâ vorbesc mai întîi ? Poate despre cei doi ani petrecuţi la Mos­cova, ca elev al lui David Oistrah. Doi ani alături de acest maestru al maeştri­lor şi sub directa, conti­nua, neobosita lui îndru­mare. Doi ani în care Ois­trah a rupt din timpul său atît de preţios pentru a se ocupa de mine. Doi ani în care am cunoscut oa­meni sovietici la ei aca­să, l-am cunoscut şi i-am îndrăgit pentru totdeauna. Sau poate că ar trebui să vorbesc despre turnee­le mele in U.R.S.S., des­pre publicul exigent, dar plin de căldură şi entu­ziasm, pe care l-am întîl­­nit in sălile de concert de acolo, despre liniştea a­­proape nefirească cu care mă asculta, dar şi des­pre generoasele aplauze cu care îmi răsplătea e­­forturile. Şi cum aş putea să uit pe un alt prieten sovietic, pe care nu l-am întîlnit niciodată faţă în faţă, dar a cărui artă m-a subjugat încă de pe vremea cînd eram pe băncile Conser­vatorului. L-am cîntat pe Prokofiev la Helsinki şi la Atena, la Pekin şi la Man­chester, la Paris, Berlin şi Geneva. Concertul nu­mărul 2 pentru vioară şi or­chestră, sonata numărul 2, transcripţia pentru vioară a suitei „Romeo şi Juliet­ta* au cucerit nenumăraţi auditori cu mentalităţi di­ferite, cu gusturi diferite, cu tradiţii muzicale dife­rite. Aplauzelor le-a mul­ţumit numai interpretul ro­mân, dar alături de el, pe podium nevăzut şi totuşi prezent, se afla şi compo­zitorul sovietic... Firele prieteniei sunt multe, foarte multe. Cele care mă leagă de mari muzicieni ai vremii noas­tre, cetăţeni ai Uniunii So­vietice, Sviatoslav Richter, Emil Ghilelş, Leonid Ko­gan şi atîţia alţii, care contribuie cu arta lor la prestigiul şi gloria cul­turii muzicale sovietice. Vreau să spun aci cît de mîndru am fost de succe­sele lor, cît de deplin le-am împărtăşit bucuria, cît de apropiat m-am sim­ţit de ei, membri ca şi mine ai aceleiaşi mari fa­milii internaţionale a so­cialismului. Dar un artist — un ar­tist în adevăratul înţeles al cuvîntului — este în a­­celaşi timp un cetăţean. Şi ca cetăţean al patriei mele iubite, mă însufleţeş­te un profund sentiment de dragoste frăţească faţă de întregul popor sovie­tic, ziditor al vieţii noi, comuniste, prieten apro­piat al poporului nostru. Iată pentru ce vestea a­­propiatei vizite a delega­ţiei de partid şi guverna­mentale a U.R.S.S. mi-a stîrnit o sinceră şi caldă bucurie. De obicei, mi-e mult mai uşor sâ dau glas corzilor decît cuvintelor. Dar într-o asemenea îm­prejurare, vorbele vin de la sine. Tovarăşului Niki­ta Sergheevici Hruşciov şi celorlalţi tovarăşi care îl vor însoţi în această vi­zită le urez : — Bun venit pe pămîn­­tul nostru, iubiţi oaspeţi! IOV VOICU artist emerit — „Ajutorul U.R.S.S., colaborarea tovărăşească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale la­gărului socialist au do­vedit din plin ce roa­de minunate dă marea noastră prietenie, pusă în slujba socialismului şi păcii — arată într-o scri­soare trimisă redacţiei lă­cătuşul Iosif Crasca de la uzinele „Victoria“ din Calan. Furnaliştii no­ştri, învăţînd din ex­perienţa siderurgiştilor so­vietici, sporesc necon­tenit producţia de fontă, atît de necesară econo­miei naţionale. In secţia radiatoare, unde lucrez, maşinile sovietice ne sunt de mare ajutor în muncă. Şi noi, cei din Calan, ală­turi de toţi oamenii mun­cii din patria noastră, aş­teptăm cu drag sosirea înalţilor oaspeţi pentru a le adresa tradiţionala urare „Fiţi bineveniţi în ţara noastră, prieteni scumpi 1*. — „Şi colectiviştii noş­tri au primit cu viu inte­res ştirea despre apropia­ta vizită în ţa­ra noastră a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Uniunii So­vietice, în frunte cu tova­răşul N. S. Hruşciov — ne scrie învăţătorul Teodor Nap din satul Deleni, raio­nul Turda. Nu vom uita niciodată că pe pămîntul satului nostru au căzut eroic 40 de soldaţi şi ofi­ţeri sovietici, care şi-au jertfit viaţa alături de ostaşii romîni, în lupta comună împotriva fas­cismului. De atunci au trecut aproape 18 ani. Urmînd cu încredere în­demnul partidului, ţăranii muncitori de la noi au pă­şit pe calea bunăstării, pe calea gospodăriei colecti­ve. Alta e acum viaţa oa­menilor. Ca învăţător, mi se umple sufletul de bucurie cînd văd copiii colectiviştilor învăţînd în şcoala nouă, cînd ştiu că în anii aceştia plini de lumină, numeroşi tineri din sat, ieşiţi de pe băn­cile şcolii noastre, au a­­juns mecanizatori de frunte, tehnicieni, ingineri, învăţători, medici". — „Acum cîteva zile m-am întors dintr-o fru­moasă şi instructivă că­lătorie. Itinerariul a fost: Bucureşti-Moscova-Lenin­­grad — ne scrie Larisa Cămăraşu, din satul Dîl­­ga, comuna Pelinu, ra­ionul Lehliu. Am trăit zile minunate printre oa­menii sovietici. Cînd am aflat că o delegaţie de partid şi guvernamen­tală a U.R.S.S., în frunte cu tovarăşul N. S. Hruş­ciov, prieten apropiat al poporului nostru, ne va vizita în curînd ţara, m-am bucurat mult. Poporul nostru îi va întîmpina cu toată căldura inimii pe solii poporului sovietic, popor care luptă neabă­tut pentru triumful păcii în lumea întreagă”. O colaborare cu roade minunate Consfătuire pe tema utilizării plăcilor din lemn în construcţii In zilele de 8 şi 9 iunie a avut loc în Capitală o consfătuire cu tema „Utilizarea placajelor, plăcilor fibrolemnoase şi plăcilor de aşchii din lemn în con­strucţii*. Referatele şi discuţiile purtate au arătat că plăcile produse din lemn dau posibilitate constructorilor să înlocuiască cu succes cheresteaua, şi în special cea de răşinoase, şi corespund noii tehnologii în con­strucţii. Ele contribuie la scurtarea duratei de execu­ţie a construcţiilor, la îmbunătăţirea calităţii şi la reducerea preţului de cost. Participanţii la consfătuire au vizitat, de asemenea, şantiere de construcţii din Capitală unde se folosesc aceste materiale. Din dezbateri a reieşit necesitatea unei colaborări mai strînse între producătorii de materiale şi con­structori pentru utilizarea mai raţională a acestor materiale în diverse construcţii. (Agerpres) In excursie Ieri după-amiază Gara de Nord a cu­noscut aceeaşi atmosferă de voiejie, în­­tilnită la fiecare sfirşit de săptămînă. Peste 1 200 de excursionişti, muncitori de la întreprinderile „Tricotajul roşu”, „Viscolii", Uzinele „Timpuri Noi", „Fa­brica de figarete Bucureşti" ş.a. au ple­cat cu trenul spre masivul Bucegi. Ei îşi vor petrece duminica la cabanele Vîrful cu Dor, Cota I 400, Piatra Arsă, Poiana Stînii şi la vilele, din Sinaia şi Predeal. Cu autocarele O.N.T.­Carpaţi un grup de excursionişti din Bucureşti au plecat pe ruta Bicaz, Lacul Roşu, Ghieorghieni, Tuşnad, Braşov, Bucureşti. Azi — pe estradele din parcuri şi păduri In majoritatea parcurilor şi pădurilor din jurul Capitalei au loc azi bogate ma­nifestări cultural-artistice şi demonstraţii sportive. Pe estradele din parcurile „8 Mai“ şi Vitan vor evolua for­maţii corale, de dansuri populare, orchestre şi solişti, ale artiştilor a­­matori de la întreprinderea de prefabri­cate „Progresul*, cooperativa „Higiena” şi de la cluburile „Monetăria” şi „Fila­­ret*. Tot după-amiază vor avea loc spec­tacole artistice pe scenele din pădurile Andronache, Pustnicul, Mogoşoaia, Bă­­neasa, Snagov şi Argeş-Buda. Pe estrada artiştilor amatori din Parcul Herăstrău vor da spectacole formaţii de la întreprinderile „Flamura roşie" şi „Tehnometal", iar la sfirşit va rula un film artistic. Pentru cei mici, la teatrul de păpuşi din parc vor fi­ prezentate între orele 11—13, 2 spectacole. Pe Insula trandafirilor se va organiza o seară distractivă. Tot seara, în pieţele Obor şi Unirii vor rula filme artistice. Dacă vremea nu va fi favorabilă, o parte a acestor manifestări vor avea loc la căminele culturale, cluburi şi la casele de cultură. In preajma vacanţei ORADEA (coresp. „Scînteii"), — în regiunea Crişana se fac în a­­ceste zile intense pregătiri în vede­rea organizării cit mai plăcute a vacanţei de vară a elevilor. Peste 110 000 elevi din toate şcolile regiu­nii vor pleca în drumeţii locale de 1—2 zile pentru■ cunoaşterea locu­rilor pitoreşti din împrejurimi, vor vizita întreprinderi, gospodării co­lective şi gospodării de stat frun­taşe. Mulţi din elevi — peste 7 000 — vor pleca în excursie cu autoca­rul pe o durată de 4—5 zile şi vor fi găzduiţi la bazele turistice de la Mo­­neasa, Vadul Crişului etc. Aproape 3 000 de elevi din şcolile medii profesionale şi tehnice din regiune vor face timp de 7 zile o excursie în circuit. Ei vor vizita ca­pitala ţării, precum şi staţiunile balneare de pe litoralul Mării Ne­gre. Mulţi elevi vor pleca de ase­menea în taberele din Nucet-Beiuş, Moneasa şi Dezna, raionul Gura­­honț, precum şi în taberele de la munte şi mare. Expoziţie cu produse ale industriei locale MEDGIDIA (co­resp. „Scînteii").­­ Recent, în sala ca­sei de cultură din Medgidia s-a des­chis o expoziţie cu diferite produse ale industriei locale din Medgidia, Cobadin şi Hîrşova. Aici pot fi văzute garnituri studio tip Constan­ta, garnituri de bu­cătărie tip Sibiu, masă extensibilă furniruită cu nuc, precum şi numeroa­se materiale de con­strucţie. Expoziţia se bucură de un deo­sebit succes din partea vizitatorilor. Sectorul de preparaţie al filaturii din Ghimbav, regiunea Braşov. Recent s-a trecut aici la folosirea firelor sintetice ca în­locuitor al linei în fabricarea de tricotaje, stofe şi blănuri artifi­ciale. Filatura a şi livrat, pînă acum, organizaţiilor comerciale importante cantităţi de produse realizate din fire sintetice. (Foto : R. Costin) Cea de-a 16-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune ex­traordinară a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat par­te delegaţiile ţărilor membre ale consiliului: Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Ce­hoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Po­lone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare și Uniu­nii Republicilor Sovietice Socia­liste. La lucrările sesiunii au luat par­te, de asemenea, reprezentanți ai Republicii Populare Mongole. Sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc a elaborat mă­suri practice pentru traducerea în viaţă a recomandărilor Consfătui­rii reprezentanţilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la consiliu, care a avut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dez­voltării şi perfecţionării continue a organizării colaborării economice între ţările membre ale consiliului. Sesiunea a adoptat hotărîri pentru întărirea organizatorică şi intensi­ficarea activităţii organelor consi­liului, constituind un Comitet Exe­cutiv al consiliului, alcătuit din vicepreşedinţi ai Consiliilor de Mi­niştri ale ţărilor membre ale C.A.E.R. şi totodată a hotărît să constituie noi comisii permanente ale consiliului pentru standardi­zare, pentru coordonarea cercetări­lor ştiinţifice şi tehnice şi pentru statistică, precum şi un Institut al C.A.E.R. pentru standardizare. Sesiunea a subliniat că dezvolta­rea colaborării multilaterale a ţări­lor membre ale Consiliului va con­tribui la consolidarea continuă a puterii economice a lagărului socia­list, la întărirea unităţii şi coeziu­nii ţărilor socialiste şi, implicit, la grăbirea victoriei sistemului mon­dial socialist în întrecerea econo­mică cu capitalismul. Sesiunea a aprobat modificările din statutul consiliului, care prevăd posibilitatea alăturării la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi a ţărilor neeuropene care împărtă­şesc ţelurile şi principiile consiliu­lui. Sesiunea a examinat şi satisfăcut cererea Republicii Populare Mon­gole de a fi primită ca membră în Consiliul de Ajutor Economic Reci­proc. Sesiunea s-a desfăşurat într-o at­mosferă de prietenie frățească și cordialitate. Maeştri ai forajului cu turbina in depărtare se zărea silueta înaltă, din metal a sondei nr. 166. Aici a lucrat recent o cu­noscută brigadă din cadrul Intre­­prinderii de foraj Craiova : son­dorii lui Ion Lungeanu. Membrii brigăzii sunt cu toţii buni cunoscători ai meseriei. Ion Lungeanu, deşi are numai 35 de ani, lucrează de 22 de ani în pro­ducţie, la ţiţei... Sondorul şef, Constantin Tuleu, şi ajutorul lui, Ion Firoiu, podarul Constantin Popescu sînt şi ei vechi în me­serie. Lucrează în aceeaşi briga­dă de mulţi ani, se cunosc bine între ei, ştiu fiecare ce poate şi cît „îi ţine cureaua“ împreună. Poate de aceea cînd este vorba să se înceapă lucrări mai grele, conducerea întreprinderii se gîn­­deşte de îndată la aceşti oameni de nădejde. Lor li s-a încredinţat — pentru prima oară in între­prindere — forarea unei sonde cu sape de diametru mic. Săparea sondei nr. 166 a fost terminată cu 26 zile înainte de termenul stabilit.S­unt, în întreprindere, multe brigăzi bune. Şi a lui Gri­­gore Anghel, care a terminat re­cent lucrările de foraj cu turbi­na, a unei sonde, cu 6 zile înain­te de grafic, şi a lui Nicolae Po­pescu, care de asemenea a termi­nat — folosind turbina — cu două zile mai devreme o altă sondă. In întreprindere s-au forat peste plan în primele patru luni ale a­­nului mai mult de 2 400 m, din care cea mai mare parte cu tur­bina. Puţine brigăzi însă au izbu­tit să ajungă la o viteză meca­nică de avansare a sapei în rocă, de peste 4 metri pe oră, viteză la care a ajuns anul acesta bri­gada lui Ion Lungeanu. Datorită extinderii metodelor înaintate de lucru, întreprinde­rea de foraj Craiova a obţinut realizări importante. In primele patru luni ale anului s-au reali­zat economii peste plan la preţul de cost al producţiei de 1 200 000 lei. Cifra aceasta cuprinde efor­tul numeroaselor brigăzi de a munci mai bine, de a gospodări cu pricepere fiecare sapă, mate­rialul tubular, fiecare cablu, fie­care litru de lubrifiant etc. In pa­tru luni economiile s-au adunat. Astfel, de la brigada lui Mi­hai Ardeleanu — 80 000 lei, de la a lui Mihai Dumitru — 120 000 lei, de la brigada lui Ion Lungeanu, alte 450 000 Iei. Tehnica nouă îi atrage mult pe sondorii de aici. Recent, la sonda nr. 234, pentru controlul calităţii lucrărilor de cimentare ale coloa­nei de exploatare au fost folosiţi izotopi radioactivi. Procentul de foraj cu turbina a sporit pe între­prindere de la 71 la sută în 1961, la 74,4 la sută în acest an. Numai brigada lui Ion Lungeanu, din 3000 m foraţi din ianuarie şi pînă în mai, 74 la sută i-a realizat cu a­­jutorul turbinei. In acelaşi timp, probele de producţie ale sondelor terminate s-au executat într-un ritm rapid, în medie cu 2—3 zile înainte de termen.I­n primul trimestru brigada lui Lungeanu a fost frun­taşă pe întreprindere, după ce a cîştigat întrecerea cu brigada de la sonda nr. 119, condusă de Ilie Ion. Nici în perioada următoare, rezultatele ei in producţie n-au fost mai slabe. Cum au ajuns aceşti sondori să cîştige preţuirea de care se bu­cură în prezent ? Inginerul Vasi­le Ionescu, şeful secţiei de foraj Craiova, explică : — Colectivul întregii brigăzi, din care trei sunt comunişti şi mai bine de jumătate utemişti, res­pectă întocmai normele de lucru. Un exemplu : întotdeauna noroiul de foraj întrebuinţat a corespuns indicaţiilor fişei geologo-tehnice. Şi aceasta este foarte important. Căci dacă numai într-o singură zi noroiul întrebuinţat ar avea o densitate mai mică, n-ar fi ex­clusă o erupţie sau alte avarii. Colectivul de aici s-a preocupat ca timpii morţi — iviţi altădată in perioada de aprovizionare cu material tubular, sape, chimicale, lubrifianţi etc. — să fie evitaţi cu desăvîrşire, printr-o aprovizio­nare făcută din timp şi în canti­tăţi corespunzătoare. Şeful de bri­gadă — un bun organizator — are meritul de a fi încetăţenit obice­iul ca la sondă să se facă zilnic un control preventiv al instalaţiei de foraj, ceea ce a ajutat la evi­tarea oricăror avarii. Reîmprospătarea continuă a cu­­noştinţelor profesionale — arată mai departe inginerul — stă la baza succeselor brigăzii. Probleme­le privind prevenirea erupţiilor, folosirea sapelor cu conuri, preve­nirea accidentelor tehnice de fund sunt discutate în permanen­ţă cu sondorii, de către şeful de brigadă sau sondorul şef de schimb. ..."Aici, pe meleagurile Olteniei, un grup de oameni inimoşi pă­trund, cu mijloacele moderne create de tehnică, în adîncurile pămîntului, căutînd şi descope­rind acolo, aurul negru. O bri­gadă fruntaşă, al cărei exemplu se cere urmat. S. UTAN

Next