Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)

1962-06-10 / nr. 5555

Pag. 4 ULTIMELE ȘTIRI * *­ ULTIMELE ȘTIRI IN ÎNTREAGA LUME Puternice acţiuni pentru dezarmare şi pace Un apel al lui John Bernal NEW YORK 9 (Agerpres).­­ La 8 iunie ziarul „New York Times" a pu­blicat apelul semnat de John Bernal, preşedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii în spri­jinul Congresului mondial pentru de­zarmare generală și pace. In apelul său adresat tuturor parti­zanilor păcii din Statele Unite, John Bernal arată că „dezarmarea generală, totală și controlată, inclusiv distruge­rea armei nucleare, este cea mai ur­gentă sarcină a timpurilor noastre“. Indemnîndu-i pe americani să parti­cipe în număr mare la Congres, prof. Bernal scrie: „Dinamismul şi activita­tea multilaterală desfăşurată anul tre­cut de grupurile de partizani ai păcii din S.U.A. provoacă entuziasm şi ad­miraţie în întreaga lume. O discuţie mondială pe tema păcii, nu poate fi deplină fără participarea poporului a­­merican”. CANBERRA 9 (Agerpres). — TASS : Peste 100 de persoane au organizat un pichet lingă clădirea consulatului S.U.A. din Melbourne, în semn de protest împotriva expe­rienţelor nucleare americane. Parti­cipanţii purtau pancarte cu inscrip­ţii care avertizau împotriva perico­lului grav pe care îl prezintă ra­diaţiile atomice provenite din ex­perienţele americane cu arma nu­cleară la mare altitudine. Ei au ce­rut să înceteze pentru totdeauna ex­perienţele cu arma nucleară, să se ajungă la un acord cu privire la dezarmarea generală. STOCKHOLM 9 (Agerpres). — La 9 iunie, sub auspiciile organizaţiei „Marşul împotriva armelor ato­mice", a început cel de-al doilea marş suedez împotriva armei ato­mice. Marşul a început la Sodertalje, urmînd să ia sfîrşit duminică la Stockholm. Marşul se desfăşoară sub lozincile „Nu” armei atomice !”, „Nu” experienţelor nucleare !". In sprijinul marşului împotriva armei atomice s-au pronunţat Co­mitetul suedez pentru apărarea păcii, Uniunea Tineretului Demo­crat din Suedia, organizaţii pacifiste de femei, numeroşi oameni de cul­tură. In seara zilei de 8 iunie în piaţa centrală din Sodertalje a avut loc un mare miting. Participanţii la mi­ting au ascultat cu mare interes cu­­vîntarea lui Hirosame Hanabusa, student din Hiroşima, care a vorbit despre tragedia oraşului lui. La marş participă locuitori ai Stockholm-ului şi împrejurimilor lui; lor li se alătură delegaţii din partea oraşelor Malmö, Lund, Göte­borg, Hävle, Karlskrona. Pentru a participa la marş au sosit partizani ai păcii din Danemarca, Norvegia şi Anglia. NEW YORK 9 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din San Francisco al agenţiei U.P.I., ju­decătorul federal din acest oraş a condamnat la 30 de zile închisoare pe cei trei americani care la 26 mai au încercat să pătrundă la bordul unui iaht în zona experienţelor nu­cleare americane din Pacific, în semn de protest împotriva acestor experienţe. Aceeaşi agenţie relatează că poli­ţia a recurs la forţă pentru a scoa­te din curtea tribunalului un grup de demonstranţi care protestau îm­potriva judecării celor trei. Mulţi dintre demonstranţi au fost arestaţi şi, după cum menţionează U.P.I., „sunt pasibili de închisoare pe termen de 30 de zile“. După cum relatează agenţia U.P.I., Comitetul pentru acţiunea neviolentă — C.N.V.A. — a anunţat la 9 iunie că demonstraţiile împo­triva experienţelor nucleare ameri­cane vor continua în ciuda faptului că autorităţile din San Francisco au arestat 29 de membri ai pichetelor de protest. George Willoughby, un purtător de cuvînt al C.N.V.A., a declarat că pichete de manifestanţi vor continua să fie postate în faţa clădirii tribunalului federal din San Francisco, pînă cînd cei arestaţi vor fi eliberaţi sau pînă cînd experien­ţele atomice vor înceta. S. U. A* să renunţe la aventurile atomice in spaţiul cosmic un zbor deasupra bazei „Protheus“ LONDRA 9 (Agerpres).­­ La 8 iunie, reprezentanţi ai „Comi­tetului celor 100” au difuzat foi volante la baza maritimă mili­tară de la Holy Loch, unde sta­ţionează submarine atomice ame­ricane. Foile volante au fost difuzate de pe bordul unui „gyroboat” (vas uşor din placaj, înzestrat cu palete rotative, care este remor­cat de o şalupă cu motor rapidă şi la o anumită viteză se ridică în aer). „Gyroboat”-ul era diri­jat de inventatorul lui, John Hol­stentatter din Glasgow. După ce a trecut de patrulele flotei maritime militare şi poli­ţiei, Holstentatter a zburat cu mare viteză deasupra bazei plu­titoare „Protheus” şi deasupra submarinului atomic „George Washington”, aruncînd foi vo­lante, prin care militarii ameri­cani erau chemaţi să ia parte la sfîrşitul acestei săptămîni la o demonstraţie împotriva armei nucleare. New York Times recunoaşte. Intr-un editorial publicat recent in legătură cu ex­perienţele nucleare la mari altitudini proiectate de S.U.A., ziarul „NEW YORK TIMES“ scrie, printre alte­le : Eşecul primei tentative americane in acest dome­niu „atrage din nou atenţia asupra faptului că Statele Unite işi propun să efec­tueze aceste experienţe in mod unilateral, in ciuda protestelor formulate de numeroşi astronomi şi as­trofizicieni de frunte din diverse ţări, printre care şi Marea Britan­ie. Aceste proteste, aminteşte zia­rul, se bazează in special pe faptul că exploziile la mari altitudini ar putea modifica radical sau chiar distruge complet centura de radiaţii van Allen ce înconjoară Pămintul, lip­sind astfel omenirea de Răsfoind presa străină unele informaţii de impor­tanţă esențială privind spa­ţiul cosmic înconjurător". Mulț­i savanți, sublinia­ză „New York Times" în continuare, „obiectează împotriva faptului că un astfel de amestec în spa­ţiul cosmic înconjurător, care aparţine tuturor locui­torilor Pămintului, se pro­duce fără consultări ştiin­ţifice internaţionale. Acest lucru ni se pare a fi o cri­tică justificată“. Ziarul recunoaşte că, a­­vînd in vedere această „intervenţie in mediul în­conjurător pe care-l con­stituie spatiul extraatmos­­feric, problema capătă un caracter global, care pune in discutie dreptul unei naţiuni de a acţiona uni­lateral in astfel de pro­bleme“. în încheierea articolului se atrage atenția autorită­ților S.U.A. asupra impli­cațiilor periculoase pe care le pot avea aseme­nea experiențe. Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare GENEVA 9 (Agerpres). — Comite­tul celor 18 state pentru dezarmare s-a întrunit din nou în după-amiaza zilei de 8 iunie pentru a continua discutarea problemei lucrărilor sub­comitetului pentru interzicerea ex­perimentării armei nucleare. La a­­ceastă şedinţă au luat cuvîntul re­prezentanţii Angliei, Poloniei, Indiei, Cehoslovaciei, Birmaniei, Mexicului şi Braziliei. Delegatul englez a încercat să pre­zinte într-o lumină falsă discuţia care s-a desfăşurat în subcomitet în legătură cu prezentarea memoran­dumului celor opt ţări neutre. In acelaşi timp, el a cerut fără nici un pic de jenă consimţămîntul Uni­unii Sovietice pentru crearea unui „sistem internaţional de detectare“ şi pentru „inspecţia obligatorie la faţa locului“, deşi în memorandum nu există nimic asemănător. Reprezentanţii Poloniei şi Ceho­slovaciei au arătat că acest mod de a pune problema nu are nimic co­mun cu cauza dezarmării. Declara­ţiile făcute de reprezentanţii ţărilor neutre au fost caracterizate printr-un sentiment de profundă îngrijorare şi dezamăgire provocat de faptul că experienţele cu arma nucleară conti­nuă, în timp ce lucrările subcomite­tului nu înregistrează rezultate po­zitive. Subliniind că se pronunţă îm­potriva efectuării oricăror experienţe nucleare, reprezentanţii ţărilor neu­tre şi-au exprimat speranţa că, după pauza în lucrările comitetului, pu­terile nucleare vor găsi căile spre încetarea cursei înarmărilor nuclea­re și spre încheierea unui acord cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. -o«*o-Pentru folosirea spaţiului cosmic în scopuri paşnice Tratativele sovieto-americane de la Geneva GENEVA 9 (Agerpres). — TASS : In continuarea schimbului de păreri dintre N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi J. Kennedy, preşedintele S.U.A., în problema colaborării în domeniul cercetării şi folosirii spaţiului cos­mic în scopuri paşnice, între 29 mai şi 8 iunie au avut loc la Geneva tratative între reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. care au discutat o serie de amănunte referitoare la posibilităţi­le colaborării şi domeniul meteoro­logiei, întocmirii unei hărţi a lumii ridicată cu azimut magnetic şi în domeniul telecomunicaţiilor cu aju­torul sateliţilor. In comunicatul cu privire la tra­tative, dat publicităţii la 8 iunie de acad. A. A. Blagosiavov, şeful dele­gaţiei U.R.S.S., şi dr. H. Dryden, şe­ful delegaţiei S.U.A., se arată, prin­tre altele, că s-au discutat planurile extinderii treptate a schimbului de informaţii obţinute cu ajutorul sate­liţilor artificiali ai pămîntului, urmă­­rindu-se ca pînă la urmă să se lan­seze de comun acord asemenea sa­teliţi. Au fost discutate, de aseme­nea, planurile unor măsuri comune în domeniul întocmirii unei hărţi a lumii cu folosirea azimutului mag­netic. S-a hotărît ca discutarea pro­blemelor legate de colaborarea in­ternaţională în domeniul telecomu­nicaţiilor cu ajutorul sateliţilor arti­ficiali să se continue în timpul ur­mătoarelor întîlniri. Cele două delegaţii, se spune în comunicat, au trimis guvernelor re­comandările corespunzătoare în le­gătură cu problemele discutate. ­o»o- Insulele Trinidad şi Tobago vor deveni independente la 31 august LONDRA 9 (Agerpres). — Confe­rinţa pentru problema constituţiei coloniilor engleze Trinidad şi To­bago, care au făcut parte din Fe­deraţia Indiilor de vest pînă la di­zolvarea acesteia, la 1 iunie 1962, a luat sfîrşit la Londra. După cum transmite agenţia Reuter, conferinţa a hotărît ca Trinidad şi Tobago să devină independente la data de 31 august 1962. în felul acesta va lua sfîrşit domnia colonială a Angliei asupra acestor insule, care datează de 160 de ani. In cursul conferinţei, primul ministru al Trinidadului, Eric Williams, a exprimat dorinţa ca ţara sa să fie primită ca membră a Commonwealth-ului britanic. Insulele Trinidad şi Tobago se găsesc în arhipelagul Antilele Mici, situat la nord-est de coastele Americii Latine. Su­prafaţa lor este de 5 100 km pătraţi iar populaţia, alcătuită in majoritate din negri, mulatri si indieni, se ridică la peste 700 000 locuitori. Trinidad este, după Canada, cea de-a doua producă­toare de petrol din cadrul Common­­wealth-ului. Capitalul nord-american e­­xercită, de asemenea, o puternică influ­enţă în economia acestei insule. In diferite oraşe din H. F. Germa­nă au avut loc demonstraţii ale luptătorilor pentru pace împotriva cursei înarmărilor şi a experienţelor americane cu arma nucleară în atmosfera din Pacific. In fotografie : aspecte de la demonstraţia partiza­nilor păcii din Hamburg. O importantă consultare electorală in Italia Astăzi 3 000 000 de italieni sunt chemaţi în faţa urnelor în ca­drul alegerilor comunale parţiale. Este vorba de alegerea noilor consi­lii comunale în aproape 100 de ora­şe italiene. Printre aceste oraşe se numără Roma, Neapole, Pisa, Bari, Foggia etc. Toate oraşele, unde la 10 iunie au loc alegeri, au fost con­duse pînă în prezent de comisari numiţi de guvern întrucît în urma rezultatelor alegerilor comunale tre­cute nu s-au putut forma în aceste localităţi consilii comunale stabile. Deşi la aceste alegeri participă numai o zecime din întregul corp electoral italian, partidele politice şi observatorii politici le atribuie o semnificaţie deosebită. Interesul ma­jor este determinat în primul rînd de faptul că aceste alegeri vor con­stitui prima consultare electorală, după formarea guvernului zis de centru stînga. Partidul democrat-creştin, care îşi desfăşoară campania electorală sub lozinca „Acţiune, încredere", deşi a­­fişează multă „siguranţă“ în succe­sul său, este totuşi vizibil îngrijo­rat. Vorbind despre alegerile din 10 iunie, preşedintele Consiliului de Miniştri, Fanfani, a subliniat carac­terul lor strict administrativ. Pen­tru ce această subliniere ? Cum se explică evitarea aspectului politic al alegerilor de către partidul de­mocrat-creştin ? Se ştie că odată cu proclamarea „liniei noi" de centru stînga guver­nul a făcut o serie de promisiuni printre care naţionalizarea industriei electrice, lichidarea sistemului feu­dal al dijmei în agricultură, refor­ma şcolară, democratizarea aparatu­lui de stat. Aceste promisiuni nu au căpătat însă pînă acum un început de îndeplinire. Mai mult chiar, o serie de fapte, ca interven­ţiile tot mai frecvente ale forţei publice în favoarea patronilor şi la­tifundiarilor (intervenţie care în ultimele zile a culminat cu uci­derea unui muncitor grevist de la în­treprinderile „Anunziata“ din Cec­­cano), noile angajamente în spirit atlantic în politica externă — toate Scrisoare din Roma acestea arată o continuitate cu tre­cutul — cu acea politică pe care majoritatea naţiunii o respinge. Ma­sele muncitoare din Italia îşi inten­sifică lupta pentru condiţii mai bune de viaţă şi de muncă, pentru pace, pentru o cotitură efectivă în viaţa economică şi politică a Italiei. Dacă ţinem seama că Italia este uni­ca ţară occidentală care a acceptat fără rezerve instalarea bazelor a­­mericane de rachete cu focos nu­clear pe teritoriul său, putem în­ţelege mai bine sensul cuvîntului de ordine al mişcării pentru pace din Italia , să fie lichidate bazele mili­tare americane, dezarmare genera­lă şi totală, încetarea experienţelor cu arma nucleară. Nu este zi în care în Italia să nu se desfăşoare mi­tinguri, mai mari sau mai mici, a­­dunări, manifestaţii, marşuri ale păcii, dezbateri în care oameni de diferite convingeri politice şi con­vingeri religioase cer luarea unor măsuri concrete în vederea înlătu­rării pericolului de război şi mic­şorării încordării internaţionale. Pe planul politicii interne asistăm la o intensificare a luptelor greviste care au cuprins tot mai multe cate­gorii de salariaţi. Grevele generale ale celor 2 000 000 de muncitori agri­coli, 400 000 de dijmaşi, 350 000 de membri ai corpului didactic, 800 000 de metalurgişti, grevele repetate ale muncitorilor din porturi, din indus­tria alimentară, din transporturi au demonstrat nu numai cererea parti­cipanţilor la această mişcare grevis­tă de a obţine condiţii de viaţă şi de muncă mai bune, ci şi dorinţa lor de a se schimba radical actuala orientare în politica internă şi ex­ternă a ţării. încercarea partidului democrat­­creştin de a eluda problemele de fond care frămîntă poporul este combătută de Partidul Comunist Italian. Intr-o declaraţie dată re­cent publicităţii, P.C.I. a făcut a­­pel la conducerile partidului socia­list italian, partidului social-demo­crat şi partidului republican (aliaţii partidului democrat-creştin în gu­vernul de centru stînga) de a obliga partidul democrat-creştin să facă o alegere precisă între alianţa cu for­ţele de dreapta şi alianţa parlamen­tară cu partidele de stînga. „Această alegere — se spune în Declaraţia P.C.I. — trebuie să lichideze cu discursurile generale şi promisiunile ambigue. Ea trebuie să înceapă prin­tr-un cuvînt precis în trei probleme, care pot sta la baza unei politici cu adevărat noi: a) naţionalizarea imediată prin decret a industriei e­­lectrice, b) măsuri care să asigure trecerea pămînturilor moşiereşti în proprietatea celor ce le muncesc, c) interzicerea folosirii armelor de că­tre poliţie atunci cînd se află în ser­viciul menţinerii ordinii*. Alegerile din 10 iunie reprezintă un moment important în viaţa po­litică a Italiei întrucît bilanţul lor îmbracă semnificaţia unui răspuns ce va fi dat la o serie de probleme de fond ale ţării. GIORGIO PASTORE SCIRTEIA ULTIMELE ȘTIRI Discursul preşedintelui de Gaulle PARIS 9 (Agerpres). — TASS: Preşedintele Franţei, de Gaulle, a rostit vineri seara un discurs la posturile de radio şi televiziune care a fost consacrat aproape în între­gime problemei algeriene. Peste 23 de zile, a spus el, problema alge­riană va fi soluţionată în linii mari pentru Franţa. Algeria şi Franţa vor putea să stabilească între ele rela­ţii de colaborare. De Gaulle a spus că francezii care locuiesc în Alge­ria vor primi garanţiile necesare pentru a participa în condiţii de deplină libertate, egalitate şi fra­ternitate la viaţa Algeriei noi. Preşedintele a declarat că la 1 iu­lie poporul algerian va aproba prin votul său la referendumul în pro­blema autodeterminării Algeriei a­­cordurile de la Evian, va stabili in­dependenţa şi va consolida colabo­rarea cu Franţa. De Gaulle a condamnat acţiunile teroriştilor francezi în Algeria. Printre sarcinile care, după păre­rea sa, vor sta în faţa Franţei după reglementarea problemei algeriene, de Gaulle a citat, printre altele, crearea faimoasei „forţe de şoc ato­mice" şi asigurarea împreună cu partenerii Franţei din N.A.T.O. a integrităţii aşa-numitei „lumi li­bere*. In încheiere, de Gaulle s-a pro­nunţat pentru întărirea actualului regim al puterii personale din Franţa. ­oro- Dezmăţul bandelor O.A.S. în Algeria ALGER 9 (Agerpres). — Opera­ţiunea „pămîntului pîrjolit* continuă în marele Alger, O.A.S.-ul punîn­­du-şi în aplicare planul criminal de distrugere a numeroase clădiri. Ultracolonialiştii fac să sară în aer şi incendiază şcolile, primăriile, bi­rourile de poştă şi alte instituţii. Ca şi în cursul zilei de joi, scrie agenţia France Presse, acţiunile te­roriste au început la Alger vineri la ora prinzului, prin explozia a trei încărcături de plastic într-o şcoală din centrul oraşului. Puţin mai tîrziu strada Sadi-Carnot, artera principală a oraşului, era devastată de exploziile bombelor, vitrinele şi faţadele unor case fiind total dis­truse. Un imobil cu 10 etaje, con­struit la începutul secolului, a fost devastat de C.A.S.-işti. Aproximativ 50 kg de plastic au distrus com­plet birourile poştei din estul Alge­rului. Spre seară, O.A.S.-iştii au reluat metoda incendierii clădirilor. Pentru a patra oară în timp de o lună, ultracolonialiştii au trecut la incendierea cartierului Bab-el-Oued. Incendiul a cuprins Casa de asigu­rări, clădirea Asociaţiei studenţilor din Algeria, subsolul Delegației ge­nerale în care se află biblioteca principală. ULTIMELE ŞTIRI Ministrul R. P. Romíné in Etiopia și-a prezentat scrisorile de acreditare ADDIS ABEBA 9 (Agerpres). — La 8 iunie, Mircea Nicolaescu, tri­mis extraordinar şi ministru pleni­potențiar al R. P. Romíné în Etio­pia, și-a prezentat scrisorile de a­­creditare Majestății Sale Imperiale împăratul Haile Selassie I. După ceremonie, între Majestatea Sa Imperială împăratul Haile Se­lassie I şi ministrul Mircea Nicolaes­cu a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, de prietenie. In timpul convorbirii au fost su­b­liniate bunele relaţii tradiţionala dintre cele două ţări, contribuţia co­mună la lupta pentru pace şi de­zarmare, precum şi eforturile pentru dezvoltarea economică şi culturală. La prezentarea scrisorilor de acre­ditare au fost de faţă primul minis­tru Aklilu Habte Wold, ministrul de externe Ketema Yifru, ministrul fi­nanțelor Yilma Deressa, ministrul de război Merid Mengesha și alta personalități etiopiene. Expoziţia căr­ţii româneşti or­ganizată în ca­pitala Angliei a fost primită cu deosebit in­teres de publi­cul londonez. In fotografie, vizitatori con­­sultind cărţile prezentate la expoziţia de la­­ Londra. -000-Manifestări culturale românesti peste hotare DJAKARTA. In ziua de 7 iunie s-a deschis în clădirea Muzeului Central din Djakarta o expoziţie de artă populară romînească. In mesajul său de deschidere, Pri­­jono, ministru pentru problemele învăţămîntului, a subliniat impor­tanţa schimburilor culturale, expri­­mîndu-şi convingerea că această ex­poziţie va contribui la strîngerea le­găturilor de prietenie existente între cele două ţări. In cuvîntul său, ambasadorul R. P. Romíne în Indonezia, Pavel Silard, a vorbit despre grija deosebită care se acordă în R.P.R. artei populare şi a mulţumit autorităţilor indone­ziene pentru organizarea expoziţiei. HANOI 9 (Agerpres). — Agenţia Vietnameză de Informaţii transmite : In seara zilei de 8 iunie a avut loc la Hanoi o ceremonie consacrată împlinirii a 50 de ani de la moartea dramatur­gului român Ion Luca Caragiale. Ce­remonia a fost organizată de Comite­tul vietnamez pentru apărarea păcii. La ceremonie a fost de faţă, amba­sadorul R. P. Romíne la Hanoi, Vasile Pogăceanu. Scriitorul Hoc Phi, a vorbit despre viaţa şi opera lui I. L. Caragiale, după care studenţi de la şcoala de teatru au interpretat fragmente din piesa „O noapte furtunoasă". -0*0- SCURTE ST­II­R­II JOHANNESBURG. La 8 iunie, în faţa primăriei din Johannesburg (Republica Sud-Africană) a avut loc o puternică demonstraţie de protest împotriva politicii de discriminare rasială, la care au participat atît oameni de culoare cit şi albi. ATENA. Ziarul „Arghi” scrie că, în urma hotărîrii autorităţilor, pri­marul suburbiei Nikeia a oraşului Pireu şi preşedintele Consiliului mu­nicipal al acestei regiuni au fost suspendaţi pentru trei luni din func­ţie pentru că la şedinţa consiliului s-au pronunţat pentru amnistie ge­nerală, VARŞOVIA. La 8 iunie s-a des­chis la Varşovia cea de-a IV-a în­­tîlnire a organizaţiilor studenţeşti din Europa, consacrată problemelor colaborării dintre organizaţiile stu­denţeşti. Delegaţia studenţilor din R. P. Romînă este condusă de tov. Marţian Dan, membru supleant al Biroului C.C. al U.T.M., secretar al Comitetului U.T.M. al centrului u­­niversitar Bucureşti, BUENOS AIRES. Vineri, docherii din toate porturile argentiniene au declarat grevă în semn de protest împotriva refuzului autorităţilor ar­gentiniene de a le asigura o sala­rizare corespunzătoare costului vie­ţii. Potrivit agenţiei Associated Press, cel mai greu lovit de acea­stă grevă este principalul port al ţării, Buenos Aires, PARIS. La 8 iunie, la apelul Fe­deraţiei C.G.T., în principalele por­turi ale Franţei a fost declarată o grevă de 24 de ore a docherilor şi a marinarilor de pe navele comer­ciale. Tot la 8 iunie a declarat o grevă pentru 48 de ore personalul de la instituţiile de asistenţă publi­că din Paris,­­OMO­VARŞOVIA. După cum transmite agenţia P.A.P., la 8 iunie la Kato­wice au început şedinţele Comitetu­lui administrativ al Uniunii inter­naţionale a sindicatelor minerilor. La şedinţele comitetului participă reprezentanţi ai minerilor din Chile, Cipru, Cuba, Franţa, R. D. Germa­nă, Italia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre participă tov. Moraru Ştefan, pre­şedintele C.C. al Uniunii sindicate­lor din întreprinderile industriei mi­niere şi energiei electrice. SEUL. De trei zile continuă miş­carea de protest a studenţilor din Seul împotriva atitudinii insolente şi a acţiunilor huliganice ale soldaţilor americani din Coreea de sud. La 8 iunie mişcarea studenţilor a atins un punct culminant. După cum a­nunţă corespondentul agenţiei France Presse, peste 1000 de studenţi de la Universitatea din Seul au orga­nizat un miting, cerînd eliberarea colegilor lor arestaţi în cursul de­monstraţiilor din zilele trecute. A­­poi, studenţii au organizat o de­monstraţie, îndreptîndu-se spre am­basada americană din Seul. Forţe puternice de poliţie au atacat pe de­monstranţi cu bombe lacrimogene, arestînd peste 40 de studenţi. FRAGA. La 9 iunie s-a deschis la Karlovy Vary cel de-al 13-lea Festi­val internaţional al filmului. La festival participă 48 de ţări din patru continente, printre care şi ci­nematografiile din ţările care şi-au cîştigat recent independenţa. -OK­o- TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMINE: CARMEN — (orele 11) ; SPĂRGĂTORUL DE NUCI — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 10,30) ; ROSEMARIE — (orele 19,30).. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA­GIALE“ (Sala Comedia) : MACBETH — (orele 10); OMUL CU MIRŢOAGA — (o­­rele 19,30). (Sala Studio) ; BOLNAVUL ÎNCHIPUIT — (orele 10) ; FIICELE — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) ; FRAŢII KARAMAZOV — (orele 10) ; CIOCIRLIA — (orele 19,30). (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 10,30 şi orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ : SFlNTA IOANA — (orele 10); CUM VA PLACE — (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : PROCESUL D-LUI CARAGIALE“ — (orele 11) ; CE­LEBRUL 702 — (orele 19,30); TEATRUL PENTRU TINERET ŞI CO­PII (Parcul N. Bălcescu) ; PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.­­GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (o­­rele 19,30). TEATRUL REGIONAL BUCUREŞTI : IAŞI I­N CARNAVAL şi MILLO DIREC­TOR — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Orleu) : UN BĂIEŢEL , O PAIAŢA ŞI O MAI­MUŢA şi ROCHIŢA CU FIGURI — (o­­rele 11) ; MINA CU CINCI DEGETE, — (orele 20,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TA­­NASE“ (Sala Savoy) ; VORBA REVISTEI — (orele 20). (Sala Victoriei 174) ; ȘAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). CIRCUL DE STAT : CESK03LOVEN­SKÉ ATRAKCE (spectacol prezentat de circul din Praga) — (orele 20). CINEMATOGRAFE : RAZE PE GHEA­TA : Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Stadionul Republicii (20,15). COMEDIANȚII : Magheru (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Stadionul Dinamo (20,15). ÎNVIEREA — ambele serii : Republica (9; 12,30; 16,15; 20,10), Elena Pavel (9; 12,30; 16,15; 20 — grădină 20,30), AGRAFA ALBA : I. C. Frimu (9; II; 13; 15; 17; 19, 21 — grădină 20,30), Stadionul Giulești (20,15), Alex. Sahia (10,15; 12; 15; 17, 19 — grădină 20,30), Gh. Doja (10,15; 12,15; 15,15; 17,15; 19,15; 21,15). POMPIE­RUL ATOMIC rulează la cinematografele V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), 23 Au­gust (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15 — gră­dină 20,30). APARTAMENTUL — cinema­scop : Lumina (9,30; 11,45; 14; 16,15; 13,45; 21). S-A FURAT O BOMBA rulează la ci­nematograful Maxim Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). INTRE DOUA IUBIRI : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) . ANII FECIORIEI: Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), V. Roaită (15; 17; 19). CASA SURPRIZELOR rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cine­matograful Timpuri Noi. OMUL AMFI­­BIE : 13 Septembrie (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), LUNGA NOAPTE A LUI ’43 ; Tineretului (11; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,45; 21). POVESTE SENTIMEN­TALA: înfrăţirea între popoare (10,30; 16; 18,15; 20,30), Arta (11; 16; 18,15; 20,30), Hie Pintilie (15; 17; 19, 21 — grădină 20,30). INTOARCE-TE : 1 Mai (10; 12; 16; 18,15; 20,30) , G. Coşbuc (10; 12; 16; 18,15; 20,30). ROŞITĂ : Cultural (16; 18,15; 20,30). CHE­MAREA MARII DE GHEAŢA : Alex. Popov (rulează în continuare de la ore­le 9,30 pînă la orele 21), Libertăţii (16,30; 18,30). IUBIRE ÎNCĂTUŞATA : 8 Martie (16; 18; 20). MILIONUL : Griviţa (15; 17; 19; 21). CARMEN DE LA RON­DA : B. Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20). CINE-I DE VINA 7 : 16 Februarie (16; 18; 20). Popular (10;30; 16; 18;30; 20,30). GARDIANUL : Unirea (15; 17; 19 — grădină 20,30). FII FERICITA, ANI ! ru­lează la cinematograful C-tin David (15;30; 18; 20,30). SABIE ȘI ZAR : Drumul serii (16; 18; 20). CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : Flacăra (12; 15; 17; 19; 21), Volga (10;30; 15; 17; 19; 21). CURCANII rulează la cinematograful T. Vladimires­cu (16; 18; 20). ULTIMA REPRIZA : Mun­ca (12; 16; 18;15; 20,30), 8 Mai (15; 17; 19, 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Moșilor (11; 16; 18,15; 20,30). ŞOFERII IADULUI rulea­ză la cinematograful Donca Simo (10; 12; 15; 17; 19 — grădină 20,30). DON QUI­­JOTTE rulează la cinematograful M. E­­minescu (11,30; 16; 18,15; 20,30). POST-RES­­TANT : Floreasca (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . VALEA MINDRA ; N. Bălcescu (10; 12; 16; 18;15; 20,30). DUPĂ DOI IEPURI rulează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). PESCUITORII IN APA TULBU­RE : Olga Banele (15,30; 18 — grădină 20,30) . MAI TARE CA URAGANUL ; 30 Decembrie (10,30; 16; 18; 20). PROCESUL MAIMUȚELOR rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (14; 16,20; 18,40; 21). CAI­DUL : Grădina 8 Martie (20,30). BĂIEŢII NOŞTRI rulează la Grădina V. Roaită (20,30). LANŢUL : Libertăţii (10; 12; 14; 20,30 — grădină 20). MELEA ; Luceafă­rul (15; 17; 19 — grădină 20,30). MIZE­RABILII — ambele serii; Grădina T. Vladimirescu (20.30). TELEVIZIUNE : Orele 9,00 — Emisiu­nea pentru copii şi tineretul şcolar. 10,30 — EMISIUNEA PENTRU SATE. In ju­rul orei 14,30 transmisie de la stadionul „23 August“ a meciului de fotbal dintre echipele Rapid — Steaua şi întîlnirea de rugbi dintre echipele R. P. Române şi Italiei. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Filmul de desene animate : „DUPĂ LUCRU“ — o producţie a stu­diourilor sovietice. 19,35 — Emisiune de teatru „PROCESUL D-LUI CARAGIALE“, comedie de Mircea Ştefănescu. 20,35 — Filmul documentar : „COMORILE URA­LULUI“, primit din partea televiziunii sovietice. 21:05 — Filmul artistic : „FII FERICITA, ANI ! — o producţie a stu­diourilor din R. P. Bulgaria. In înche­iere : Ultimele ştiri şi rezultate sportive. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 11, 12 şi 13 iunie . Vremea va continua să se încălzească, cerul va fi variabil. Izo­lat vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt moderat din sectorul vestic. Temperatu­ra în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 18 şi 28 de grade. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa „Scînteii”. Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteîl Nr. 5555

Next