Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-10 / nr. 5555
Pag. 4 ULTIMELE ȘTIRI * * ULTIMELE ȘTIRI IN ÎNTREAGA LUME Puternice acţiuni pentru dezarmare şi pace Un apel al lui John Bernal NEW YORK 9 (Agerpres). La 8 iunie ziarul „New York Times" a publicat apelul semnat de John Bernal, preşedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii în sprijinul Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace. In apelul său adresat tuturor partizanilor păcii din Statele Unite, John Bernal arată că „dezarmarea generală, totală și controlată, inclusiv distrugerea armei nucleare, este cea mai urgentă sarcină a timpurilor noastre“. Indemnîndu-i pe americani să participe în număr mare la Congres, prof. Bernal scrie: „Dinamismul şi activitatea multilaterală desfăşurată anul trecut de grupurile de partizani ai păcii din S.U.A. provoacă entuziasm şi admiraţie în întreaga lume. O discuţie mondială pe tema păcii, nu poate fi deplină fără participarea poporului american”. CANBERRA 9 (Agerpres). — TASS : Peste 100 de persoane au organizat un pichet lingă clădirea consulatului S.U.A. din Melbourne, în semn de protest împotriva experienţelor nucleare americane. Participanţii purtau pancarte cu inscripţii care avertizau împotriva pericolului grav pe care îl prezintă radiaţiile atomice provenite din experienţele americane cu arma nucleară la mare altitudine. Ei au cerut să înceteze pentru totdeauna experienţele cu arma nucleară, să se ajungă la un acord cu privire la dezarmarea generală. STOCKHOLM 9 (Agerpres). — La 9 iunie, sub auspiciile organizaţiei „Marşul împotriva armelor atomice", a început cel de-al doilea marş suedez împotriva armei atomice. Marşul a început la Sodertalje, urmînd să ia sfîrşit duminică la Stockholm. Marşul se desfăşoară sub lozincile „Nu” armei atomice !”, „Nu” experienţelor nucleare !". In sprijinul marşului împotriva armei atomice s-au pronunţat Comitetul suedez pentru apărarea păcii, Uniunea Tineretului Democrat din Suedia, organizaţii pacifiste de femei, numeroşi oameni de cultură. In seara zilei de 8 iunie în piaţa centrală din Sodertalje a avut loc un mare miting. Participanţii la miting au ascultat cu mare interes cuvîntarea lui Hirosame Hanabusa, student din Hiroşima, care a vorbit despre tragedia oraşului lui. La marş participă locuitori ai Stockholm-ului şi împrejurimilor lui; lor li se alătură delegaţii din partea oraşelor Malmö, Lund, Göteborg, Hävle, Karlskrona. Pentru a participa la marş au sosit partizani ai păcii din Danemarca, Norvegia şi Anglia. NEW YORK 9 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din San Francisco al agenţiei U.P.I., judecătorul federal din acest oraş a condamnat la 30 de zile închisoare pe cei trei americani care la 26 mai au încercat să pătrundă la bordul unui iaht în zona experienţelor nucleare americane din Pacific, în semn de protest împotriva acestor experienţe. Aceeaşi agenţie relatează că poliţia a recurs la forţă pentru a scoate din curtea tribunalului un grup de demonstranţi care protestau împotriva judecării celor trei. Mulţi dintre demonstranţi au fost arestaţi şi, după cum menţionează U.P.I., „sunt pasibili de închisoare pe termen de 30 de zile“. După cum relatează agenţia U.P.I., Comitetul pentru acţiunea neviolentă — C.N.V.A. — a anunţat la 9 iunie că demonstraţiile împotriva experienţelor nucleare americane vor continua în ciuda faptului că autorităţile din San Francisco au arestat 29 de membri ai pichetelor de protest. George Willoughby, un purtător de cuvînt al C.N.V.A., a declarat că pichete de manifestanţi vor continua să fie postate în faţa clădirii tribunalului federal din San Francisco, pînă cînd cei arestaţi vor fi eliberaţi sau pînă cînd experienţele atomice vor înceta. S. U. A* să renunţe la aventurile atomice in spaţiul cosmic un zbor deasupra bazei „Protheus“ LONDRA 9 (Agerpres). La 8 iunie, reprezentanţi ai „Comitetului celor 100” au difuzat foi volante la baza maritimă militară de la Holy Loch, unde staţionează submarine atomice americane. Foile volante au fost difuzate de pe bordul unui „gyroboat” (vas uşor din placaj, înzestrat cu palete rotative, care este remorcat de o şalupă cu motor rapidă şi la o anumită viteză se ridică în aer). „Gyroboat”-ul era dirijat de inventatorul lui, John Holstentatter din Glasgow. După ce a trecut de patrulele flotei maritime militare şi poliţiei, Holstentatter a zburat cu mare viteză deasupra bazei plutitoare „Protheus” şi deasupra submarinului atomic „George Washington”, aruncînd foi volante, prin care militarii americani erau chemaţi să ia parte la sfîrşitul acestei săptămîni la o demonstraţie împotriva armei nucleare. New York Times recunoaşte. Intr-un editorial publicat recent in legătură cu experienţele nucleare la mari altitudini proiectate de S.U.A., ziarul „NEW YORK TIMES“ scrie, printre altele : Eşecul primei tentative americane in acest domeniu „atrage din nou atenţia asupra faptului că Statele Unite işi propun să efectueze aceste experienţe in mod unilateral, in ciuda protestelor formulate de numeroşi astronomi şi astrofizicieni de frunte din diverse ţări, printre care şi Marea Britanie. Aceste proteste, aminteşte ziarul, se bazează in special pe faptul că exploziile la mari altitudini ar putea modifica radical sau chiar distruge complet centura de radiaţii van Allen ce înconjoară Pămintul, lipsind astfel omenirea de Răsfoind presa străină unele informaţii de importanţă esențială privind spaţiul cosmic înconjurător". Mulți savanți, subliniază „New York Times" în continuare, „obiectează împotriva faptului că un astfel de amestec în spaţiul cosmic înconjurător, care aparţine tuturor locuitorilor Pămintului, se produce fără consultări ştiinţifice internaţionale. Acest lucru ni se pare a fi o critică justificată“. Ziarul recunoaşte că, avînd in vedere această „intervenţie in mediul înconjurător pe care-l constituie spatiul extraatmosferic, problema capătă un caracter global, care pune in discutie dreptul unei naţiuni de a acţiona unilateral in astfel de probleme“. în încheierea articolului se atrage atenția autorităților S.U.A. asupra implicațiilor periculoase pe care le pot avea asemenea experiențe. Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare GENEVA 9 (Agerpres). — Comitetul celor 18 state pentru dezarmare s-a întrunit din nou în după-amiaza zilei de 8 iunie pentru a continua discutarea problemei lucrărilor subcomitetului pentru interzicerea experimentării armei nucleare. La această şedinţă au luat cuvîntul reprezentanţii Angliei, Poloniei, Indiei, Cehoslovaciei, Birmaniei, Mexicului şi Braziliei. Delegatul englez a încercat să prezinte într-o lumină falsă discuţia care s-a desfăşurat în subcomitet în legătură cu prezentarea memorandumului celor opt ţări neutre. In acelaşi timp, el a cerut fără nici un pic de jenă consimţămîntul Uniunii Sovietice pentru crearea unui „sistem internaţional de detectare“ şi pentru „inspecţia obligatorie la faţa locului“, deşi în memorandum nu există nimic asemănător. Reprezentanţii Poloniei şi Cehoslovaciei au arătat că acest mod de a pune problema nu are nimic comun cu cauza dezarmării. Declaraţiile făcute de reprezentanţii ţărilor neutre au fost caracterizate printr-un sentiment de profundă îngrijorare şi dezamăgire provocat de faptul că experienţele cu arma nucleară continuă, în timp ce lucrările subcomitetului nu înregistrează rezultate pozitive. Subliniind că se pronunţă împotriva efectuării oricăror experienţe nucleare, reprezentanţii ţărilor neutre şi-au exprimat speranţa că, după pauza în lucrările comitetului, puterile nucleare vor găsi căile spre încetarea cursei înarmărilor nucleare și spre încheierea unui acord cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. -o«*o-Pentru folosirea spaţiului cosmic în scopuri paşnice Tratativele sovieto-americane de la Geneva GENEVA 9 (Agerpres). — TASS : In continuarea schimbului de păreri dintre N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi J. Kennedy, preşedintele S.U.A., în problema colaborării în domeniul cercetării şi folosirii spaţiului cosmic în scopuri paşnice, între 29 mai şi 8 iunie au avut loc la Geneva tratative între reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. care au discutat o serie de amănunte referitoare la posibilităţile colaborării şi domeniul meteorologiei, întocmirii unei hărţi a lumii ridicată cu azimut magnetic şi în domeniul telecomunicaţiilor cu ajutorul sateliţilor. In comunicatul cu privire la tratative, dat publicităţii la 8 iunie de acad. A. A. Blagosiavov, şeful delegaţiei U.R.S.S., şi dr. H. Dryden, şeful delegaţiei S.U.A., se arată, printre altele, că s-au discutat planurile extinderii treptate a schimbului de informaţii obţinute cu ajutorul sateliţilor artificiali ai pămîntului, urmărindu-se ca pînă la urmă să se lanseze de comun acord asemenea sateliţi. Au fost discutate, de asemenea, planurile unor măsuri comune în domeniul întocmirii unei hărţi a lumii cu folosirea azimutului magnetic. S-a hotărît ca discutarea problemelor legate de colaborarea internaţională în domeniul telecomunicaţiilor cu ajutorul sateliţilor artificiali să se continue în timpul următoarelor întîlniri. Cele două delegaţii, se spune în comunicat, au trimis guvernelor recomandările corespunzătoare în legătură cu problemele discutate. o»o- Insulele Trinidad şi Tobago vor deveni independente la 31 august LONDRA 9 (Agerpres). — Conferinţa pentru problema constituţiei coloniilor engleze Trinidad şi Tobago, care au făcut parte din Federaţia Indiilor de vest pînă la dizolvarea acesteia, la 1 iunie 1962, a luat sfîrşit la Londra. După cum transmite agenţia Reuter, conferinţa a hotărît ca Trinidad şi Tobago să devină independente la data de 31 august 1962. în felul acesta va lua sfîrşit domnia colonială a Angliei asupra acestor insule, care datează de 160 de ani. In cursul conferinţei, primul ministru al Trinidadului, Eric Williams, a exprimat dorinţa ca ţara sa să fie primită ca membră a Commonwealth-ului britanic. Insulele Trinidad şi Tobago se găsesc în arhipelagul Antilele Mici, situat la nord-est de coastele Americii Latine. Suprafaţa lor este de 5 100 km pătraţi iar populaţia, alcătuită in majoritate din negri, mulatri si indieni, se ridică la peste 700 000 locuitori. Trinidad este, după Canada, cea de-a doua producătoare de petrol din cadrul Commonwealth-ului. Capitalul nord-american exercită, de asemenea, o puternică influenţă în economia acestei insule. In diferite oraşe din H. F. Germană au avut loc demonstraţii ale luptătorilor pentru pace împotriva cursei înarmărilor şi a experienţelor americane cu arma nucleară în atmosfera din Pacific. In fotografie : aspecte de la demonstraţia partizanilor păcii din Hamburg. O importantă consultare electorală in Italia Astăzi 3 000 000 de italieni sunt chemaţi în faţa urnelor în cadrul alegerilor comunale parţiale. Este vorba de alegerea noilor consilii comunale în aproape 100 de oraşe italiene. Printre aceste oraşe se numără Roma, Neapole, Pisa, Bari, Foggia etc. Toate oraşele, unde la 10 iunie au loc alegeri, au fost conduse pînă în prezent de comisari numiţi de guvern întrucît în urma rezultatelor alegerilor comunale trecute nu s-au putut forma în aceste localităţi consilii comunale stabile. Deşi la aceste alegeri participă numai o zecime din întregul corp electoral italian, partidele politice şi observatorii politici le atribuie o semnificaţie deosebită. Interesul major este determinat în primul rînd de faptul că aceste alegeri vor constitui prima consultare electorală, după formarea guvernului zis de centru stînga. Partidul democrat-creştin, care îşi desfăşoară campania electorală sub lozinca „Acţiune, încredere", deşi afişează multă „siguranţă“ în succesul său, este totuşi vizibil îngrijorat. Vorbind despre alegerile din 10 iunie, preşedintele Consiliului de Miniştri, Fanfani, a subliniat caracterul lor strict administrativ. Pentru ce această subliniere ? Cum se explică evitarea aspectului politic al alegerilor de către partidul democrat-creştin ? Se ştie că odată cu proclamarea „liniei noi" de centru stînga guvernul a făcut o serie de promisiuni printre care naţionalizarea industriei electrice, lichidarea sistemului feudal al dijmei în agricultură, reforma şcolară, democratizarea aparatului de stat. Aceste promisiuni nu au căpătat însă pînă acum un început de îndeplinire. Mai mult chiar, o serie de fapte, ca intervenţiile tot mai frecvente ale forţei publice în favoarea patronilor şi latifundiarilor (intervenţie care în ultimele zile a culminat cu uciderea unui muncitor grevist de la întreprinderile „Anunziata“ din Ceccano), noile angajamente în spirit atlantic în politica externă — toate Scrisoare din Roma acestea arată o continuitate cu trecutul — cu acea politică pe care majoritatea naţiunii o respinge. Masele muncitoare din Italia îşi intensifică lupta pentru condiţii mai bune de viaţă şi de muncă, pentru pace, pentru o cotitură efectivă în viaţa economică şi politică a Italiei. Dacă ţinem seama că Italia este unica ţară occidentală care a acceptat fără rezerve instalarea bazelor americane de rachete cu focos nuclear pe teritoriul său, putem înţelege mai bine sensul cuvîntului de ordine al mişcării pentru pace din Italia , să fie lichidate bazele militare americane, dezarmare generală şi totală, încetarea experienţelor cu arma nucleară. Nu este zi în care în Italia să nu se desfăşoare mitinguri, mai mari sau mai mici, adunări, manifestaţii, marşuri ale păcii, dezbateri în care oameni de diferite convingeri politice şi convingeri religioase cer luarea unor măsuri concrete în vederea înlăturării pericolului de război şi micşorării încordării internaţionale. Pe planul politicii interne asistăm la o intensificare a luptelor greviste care au cuprins tot mai multe categorii de salariaţi. Grevele generale ale celor 2 000 000 de muncitori agricoli, 400 000 de dijmaşi, 350 000 de membri ai corpului didactic, 800 000 de metalurgişti, grevele repetate ale muncitorilor din porturi, din industria alimentară, din transporturi au demonstrat nu numai cererea participanţilor la această mişcare grevistă de a obţine condiţii de viaţă şi de muncă mai bune, ci şi dorinţa lor de a se schimba radical actuala orientare în politica internă şi externă a ţării. încercarea partidului democratcreştin de a eluda problemele de fond care frămîntă poporul este combătută de Partidul Comunist Italian. Intr-o declaraţie dată recent publicităţii, P.C.I. a făcut apel la conducerile partidului socialist italian, partidului social-democrat şi partidului republican (aliaţii partidului democrat-creştin în guvernul de centru stînga) de a obliga partidul democrat-creştin să facă o alegere precisă între alianţa cu forţele de dreapta şi alianţa parlamentară cu partidele de stînga. „Această alegere — se spune în Declaraţia P.C.I. — trebuie să lichideze cu discursurile generale şi promisiunile ambigue. Ea trebuie să înceapă printr-un cuvînt precis în trei probleme, care pot sta la baza unei politici cu adevărat noi: a) naţionalizarea imediată prin decret a industriei electrice, b) măsuri care să asigure trecerea pămînturilor moşiereşti în proprietatea celor ce le muncesc, c) interzicerea folosirii armelor de către poliţie atunci cînd se află în serviciul menţinerii ordinii*. Alegerile din 10 iunie reprezintă un moment important în viaţa politică a Italiei întrucît bilanţul lor îmbracă semnificaţia unui răspuns ce va fi dat la o serie de probleme de fond ale ţării. GIORGIO PASTORE SCIRTEIA ULTIMELE ȘTIRI Discursul preşedintelui de Gaulle PARIS 9 (Agerpres). — TASS: Preşedintele Franţei, de Gaulle, a rostit vineri seara un discurs la posturile de radio şi televiziune care a fost consacrat aproape în întregime problemei algeriene. Peste 23 de zile, a spus el, problema algeriană va fi soluţionată în linii mari pentru Franţa. Algeria şi Franţa vor putea să stabilească între ele relaţii de colaborare. De Gaulle a spus că francezii care locuiesc în Algeria vor primi garanţiile necesare pentru a participa în condiţii de deplină libertate, egalitate şi fraternitate la viaţa Algeriei noi. Preşedintele a declarat că la 1 iulie poporul algerian va aproba prin votul său la referendumul în problema autodeterminării Algeriei acordurile de la Evian, va stabili independenţa şi va consolida colaborarea cu Franţa. De Gaulle a condamnat acţiunile teroriştilor francezi în Algeria. Printre sarcinile care, după părerea sa, vor sta în faţa Franţei după reglementarea problemei algeriene, de Gaulle a citat, printre altele, crearea faimoasei „forţe de şoc atomice" şi asigurarea împreună cu partenerii Franţei din N.A.T.O. a integrităţii aşa-numitei „lumi libere*. In încheiere, de Gaulle s-a pronunţat pentru întărirea actualului regim al puterii personale din Franţa. oro- Dezmăţul bandelor O.A.S. în Algeria ALGER 9 (Agerpres). — Operaţiunea „pămîntului pîrjolit* continuă în marele Alger, O.A.S.-ul punîndu-şi în aplicare planul criminal de distrugere a numeroase clădiri. Ultracolonialiştii fac să sară în aer şi incendiază şcolile, primăriile, birourile de poştă şi alte instituţii. Ca şi în cursul zilei de joi, scrie agenţia France Presse, acţiunile teroriste au început la Alger vineri la ora prinzului, prin explozia a trei încărcături de plastic într-o şcoală din centrul oraşului. Puţin mai tîrziu strada Sadi-Carnot, artera principală a oraşului, era devastată de exploziile bombelor, vitrinele şi faţadele unor case fiind total distruse. Un imobil cu 10 etaje, construit la începutul secolului, a fost devastat de C.A.S.-işti. Aproximativ 50 kg de plastic au distrus complet birourile poştei din estul Algerului. Spre seară, O.A.S.-iştii au reluat metoda incendierii clădirilor. Pentru a patra oară în timp de o lună, ultracolonialiştii au trecut la incendierea cartierului Bab-el-Oued. Incendiul a cuprins Casa de asigurări, clădirea Asociaţiei studenţilor din Algeria, subsolul Delegației generale în care se află biblioteca principală. ULTIMELE ŞTIRI Ministrul R. P. Romíné in Etiopia și-a prezentat scrisorile de acreditare ADDIS ABEBA 9 (Agerpres). — La 8 iunie, Mircea Nicolaescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotențiar al R. P. Romíné în Etiopia, și-a prezentat scrisorile de acreditare Majestății Sale Imperiale împăratul Haile Selassie I. După ceremonie, între Majestatea Sa Imperială împăratul Haile Selassie I şi ministrul Mircea Nicolaescu a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. In timpul convorbirii au fost subliniate bunele relaţii tradiţionala dintre cele două ţări, contribuţia comună la lupta pentru pace şi dezarmare, precum şi eforturile pentru dezvoltarea economică şi culturală. La prezentarea scrisorilor de acreditare au fost de faţă primul ministru Aklilu Habte Wold, ministrul de externe Ketema Yifru, ministrul finanțelor Yilma Deressa, ministrul de război Merid Mengesha și alta personalități etiopiene. Expoziţia cărţii româneşti organizată în capitala Angliei a fost primită cu deosebit interes de publicul londonez. In fotografie, vizitatori consultind cărţile prezentate la expoziţia de la Londra. -000-Manifestări culturale românesti peste hotare DJAKARTA. In ziua de 7 iunie s-a deschis în clădirea Muzeului Central din Djakarta o expoziţie de artă populară romînească. In mesajul său de deschidere, Prijono, ministru pentru problemele învăţămîntului, a subliniat importanţa schimburilor culturale, exprimîndu-şi convingerea că această expoziţie va contribui la strîngerea legăturilor de prietenie existente între cele două ţări. In cuvîntul său, ambasadorul R. P. Romíne în Indonezia, Pavel Silard, a vorbit despre grija deosebită care se acordă în R.P.R. artei populare şi a mulţumit autorităţilor indoneziene pentru organizarea expoziţiei. HANOI 9 (Agerpres). — Agenţia Vietnameză de Informaţii transmite : In seara zilei de 8 iunie a avut loc la Hanoi o ceremonie consacrată împlinirii a 50 de ani de la moartea dramaturgului român Ion Luca Caragiale. Ceremonia a fost organizată de Comitetul vietnamez pentru apărarea păcii. La ceremonie a fost de faţă, ambasadorul R. P. Romíne la Hanoi, Vasile Pogăceanu. Scriitorul Hoc Phi, a vorbit despre viaţa şi opera lui I. L. Caragiale, după care studenţi de la şcoala de teatru au interpretat fragmente din piesa „O noapte furtunoasă". -0*0- SCURTE STIIRII JOHANNESBURG. La 8 iunie, în faţa primăriei din Johannesburg (Republica Sud-Africană) a avut loc o puternică demonstraţie de protest împotriva politicii de discriminare rasială, la care au participat atît oameni de culoare cit şi albi. ATENA. Ziarul „Arghi” scrie că, în urma hotărîrii autorităţilor, primarul suburbiei Nikeia a oraşului Pireu şi preşedintele Consiliului municipal al acestei regiuni au fost suspendaţi pentru trei luni din funcţie pentru că la şedinţa consiliului s-au pronunţat pentru amnistie generală, VARŞOVIA. La 8 iunie s-a deschis la Varşovia cea de-a IV-a întîlnire a organizaţiilor studenţeşti din Europa, consacrată problemelor colaborării dintre organizaţiile studenţeşti. Delegaţia studenţilor din R. P. Romînă este condusă de tov. Marţian Dan, membru supleant al Biroului C.C. al U.T.M., secretar al Comitetului U.T.M. al centrului universitar Bucureşti, BUENOS AIRES. Vineri, docherii din toate porturile argentiniene au declarat grevă în semn de protest împotriva refuzului autorităţilor argentiniene de a le asigura o salarizare corespunzătoare costului vieţii. Potrivit agenţiei Associated Press, cel mai greu lovit de această grevă este principalul port al ţării, Buenos Aires, PARIS. La 8 iunie, la apelul Federaţiei C.G.T., în principalele porturi ale Franţei a fost declarată o grevă de 24 de ore a docherilor şi a marinarilor de pe navele comerciale. Tot la 8 iunie a declarat o grevă pentru 48 de ore personalul de la instituţiile de asistenţă publică din Paris,OMOVARŞOVIA. După cum transmite agenţia P.A.P., la 8 iunie la Katowice au început şedinţele Comitetului administrativ al Uniunii internaţionale a sindicatelor minerilor. La şedinţele comitetului participă reprezentanţi ai minerilor din Chile, Cipru, Cuba, Franţa, R. D. Germană, Italia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre participă tov. Moraru Ştefan, preşedintele C.C. al Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice. SEUL. De trei zile continuă mişcarea de protest a studenţilor din Seul împotriva atitudinii insolente şi a acţiunilor huliganice ale soldaţilor americani din Coreea de sud. La 8 iunie mişcarea studenţilor a atins un punct culminant. După cum anunţă corespondentul agenţiei France Presse, peste 1000 de studenţi de la Universitatea din Seul au organizat un miting, cerînd eliberarea colegilor lor arestaţi în cursul demonstraţiilor din zilele trecute. Apoi, studenţii au organizat o demonstraţie, îndreptîndu-se spre ambasada americană din Seul. Forţe puternice de poliţie au atacat pe demonstranţi cu bombe lacrimogene, arestînd peste 40 de studenţi. FRAGA. La 9 iunie s-a deschis la Karlovy Vary cel de-al 13-lea Festival internaţional al filmului. La festival participă 48 de ţări din patru continente, printre care şi cinematografiile din ţările care şi-au cîştigat recent independenţa. -OKo- TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMINE: CARMEN — (orele 11) ; SPĂRGĂTORUL DE NUCI — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 10,30) ; ROSEMARIE — (orele 19,30).. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (Sala Comedia) : MACBETH — (orele 10); OMUL CU MIRŢOAGA — (orele 19,30). (Sala Studio) ; BOLNAVUL ÎNCHIPUIT — (orele 10) ; FIICELE — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) ; FRAŢII KARAMAZOV — (orele 10) ; CIOCIRLIA — (orele 19,30). (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 10,30 şi orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ : SFlNTA IOANA — (orele 10); CUM VA PLACE — (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : PROCESUL D-LUI CARAGIALE“ — (orele 11) ; CELEBRUL 702 — (orele 19,30); TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Parcul N. Bălcescu) ; PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (orele 19,30). TEATRUL REGIONAL BUCUREŞTI : IAŞI IN CARNAVAL şi MILLO DIRECTOR — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Orleu) : UN BĂIEŢEL , O PAIAŢA ŞI O MAIMUŢA şi ROCHIŢA CU FIGURI — (orele 11) ; MINA CU CINCI DEGETE, — (orele 20,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) ; VORBA REVISTEI — (orele 20). (Sala Victoriei 174) ; ȘAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). CIRCUL DE STAT : CESK03LOVENSKÉ ATRAKCE (spectacol prezentat de circul din Praga) — (orele 20). CINEMATOGRAFE : RAZE PE GHEATA : Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Stadionul Republicii (20,15). COMEDIANȚII : Magheru (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Stadionul Dinamo (20,15). ÎNVIEREA — ambele serii : Republica (9; 12,30; 16,15; 20,10), Elena Pavel (9; 12,30; 16,15; 20 — grădină 20,30), AGRAFA ALBA : I. C. Frimu (9; II; 13; 15; 17; 19, 21 — grădină 20,30), Stadionul Giulești (20,15), Alex. Sahia (10,15; 12; 15; 17, 19 — grădină 20,30), Gh. Doja (10,15; 12,15; 15,15; 17,15; 19,15; 21,15). POMPIERUL ATOMIC rulează la cinematografele V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), 23 August (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15 — grădină 20,30). APARTAMENTUL — cinemascop : Lumina (9,30; 11,45; 14; 16,15; 13,45; 21). S-A FURAT O BOMBA rulează la cinematograful Maxim Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). INTRE DOUA IUBIRI : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) . ANII FECIORIEI: Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), V. Roaită (15; 17; 19). CASA SURPRIZELOR rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. OMUL AMFIBIE : 13 Septembrie (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), LUNGA NOAPTE A LUI ’43 ; Tineretului (11; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,45; 21). POVESTE SENTIMENTALA: înfrăţirea între popoare (10,30; 16; 18,15; 20,30), Arta (11; 16; 18,15; 20,30), Hie Pintilie (15; 17; 19, 21 — grădină 20,30). INTOARCE-TE : 1 Mai (10; 12; 16; 18,15; 20,30) , G. Coşbuc (10; 12; 16; 18,15; 20,30). ROŞITĂ : Cultural (16; 18,15; 20,30). CHEMAREA MARII DE GHEAŢA : Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 9,30 pînă la orele 21), Libertăţii (16,30; 18,30). IUBIRE ÎNCĂTUŞATA : 8 Martie (16; 18; 20). MILIONUL : Griviţa (15; 17; 19; 21). CARMEN DE LA RONDA : B. Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20). CINE-I DE VINA 7 : 16 Februarie (16; 18; 20). Popular (10;30; 16; 18;30; 20,30). GARDIANUL : Unirea (15; 17; 19 — grădină 20,30). FII FERICITA, ANI ! rulează la cinematograful C-tin David (15;30; 18; 20,30). SABIE ȘI ZAR : Drumul serii (16; 18; 20). CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : Flacăra (12; 15; 17; 19; 21), Volga (10;30; 15; 17; 19; 21). CURCANII rulează la cinematograful T. Vladimirescu (16; 18; 20). ULTIMA REPRIZA : Munca (12; 16; 18;15; 20,30), 8 Mai (15; 17; 19, 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Moșilor (11; 16; 18,15; 20,30). ŞOFERII IADULUI rulează la cinematograful Donca Simo (10; 12; 15; 17; 19 — grădină 20,30). DON QUIJOTTE rulează la cinematograful M. Eminescu (11,30; 16; 18,15; 20,30). POST-RESTANT : Floreasca (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . VALEA MINDRA ; N. Bălcescu (10; 12; 16; 18;15; 20,30). DUPĂ DOI IEPURI rulează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). PESCUITORII IN APA TULBURE : Olga Banele (15,30; 18 — grădină 20,30) . MAI TARE CA URAGANUL ; 30 Decembrie (10,30; 16; 18; 20). PROCESUL MAIMUȚELOR rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (14; 16,20; 18,40; 21). CAIDUL : Grădina 8 Martie (20,30). BĂIEŢII NOŞTRI rulează la Grădina V. Roaită (20,30). LANŢUL : Libertăţii (10; 12; 14; 20,30 — grădină 20). MELEA ; Luceafărul (15; 17; 19 — grădină 20,30). MIZERABILII — ambele serii; Grădina T. Vladimirescu (20.30). TELEVIZIUNE : Orele 9,00 — Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar. 10,30 — EMISIUNEA PENTRU SATE. In jurul orei 14,30 transmisie de la stadionul „23 August“ a meciului de fotbal dintre echipele Rapid — Steaua şi întîlnirea de rugbi dintre echipele R. P. Române şi Italiei. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Filmul de desene animate : „DUPĂ LUCRU“ — o producţie a studiourilor sovietice. 19,35 — Emisiune de teatru „PROCESUL D-LUI CARAGIALE“, comedie de Mircea Ştefănescu. 20,35 — Filmul documentar : „COMORILE URALULUI“, primit din partea televiziunii sovietice. 21:05 — Filmul artistic : „FII FERICITA, ANI ! — o producţie a studiourilor din R. P. Bulgaria. In încheiere : Ultimele ştiri şi rezultate sportive. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 11, 12 şi 13 iunie . Vremea va continua să se încălzească, cerul va fi variabil. Izolat vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt moderat din sectorul vestic. Temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 18 şi 28 de grade. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa „Scînteii”. Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteîl Nr. 5555