Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)

1962-07-01 / nr. 5576

Nr. 5576 In aceste zile călduroa­se de vară, pe şoselele care ies din Capitală, ma­şinile, motocicletele, bici­cletele se scurg în şiruri nesfîrşite. Unde merg bucureştenii în timpul lor liber? Să-i însoţim spre cîteva din locurile de recreare din jurul oraşului. Una din ţintele cele mai atrăgătoare e pădu­rea Pustnicul. Cum se poate ajunge acolo? De la capul liniei de tram­vai 7 (Pantelimo­n), un autobuz I.R.T.A. pleacă din jumătate în jumă­tate de oră; în 35 de mi­nute este la destina­ţie. Cadrul natural e mi­nunat : cîteva zeci de hectare de pădure, în mij­locul cărora se află un lac unde se poate înota, canota şi pescui. In zi­lele de sărbătoare, mii de bucureşteni şi colecti­vişti din comunele apro­piate organizează aici pe­treceri cîmpeneşti sau vizionează spectacolele prezentate pe estrada spe­cial amenajată. „Cabana Pustnicul” le oferă nu numai un restaurant bine aprovizionat, ci şi loc de cazare unde pot rămîne peste noapte. Legătura cea mai bună între oraş şi pădu­rea Băneasa — un alt punct de atracţie pen­tru bucureşteni — o face autobuzul 48 (cap de li­nie la ştrandul tineretu­lui, unde se poate ajun­ge cu tramvaiele 3 şi 4, cu autobuzul 31 sau cu troleibuzele 81 şi 82). Du­minica, pe liniile tram­vaielor 3 şi 4 circulă în plus 15 vagoane de mare capacitate, care fac o cursă specială între Po­dul Mihai Vodă şi Piaţa Scînteii. Şi numărul au­tobuzelor de pe linia 48 este, în aceste zile, mai mare. Poate fi vizi­tat colţul zoologic, a­­proape în întregime re­­amenajat şi îmbogăţit. Există aici de asemenea un restaurant şi un bu­fet. De la capătul liniilor de tramvai 6 şi 20 (B-dul Bucureştii Noi), ma­şina nr. 60 ajunge în mai puţin de o jumătate de oră în pădurea Mogo­­şoaia, întinsă pe o supra­faţă de 16 hectare, ea o­­feră un cadru plăcut pen­tru recreare. Se poate face plajă pe malul la­câini, se poate canota La aproximativ 20 de kilometri de Capitală, pe malul Argeşului, au fost amenajate două ştran­duri mai puţin cunoscute bucureştenilor. E vorba de ştrandurile din Buda şi Copăceni, situate în mijlocul unor întinse parcuri naturale. Cel mai bun mijloc de de­plasare spre aceste locuri este autobuzul nr. 59, care pleacă de la capătul liniilor de tramvai 12 şi 17 (gara Progresul). Plecînd din oraş cu troleibuzul 81 sau 82 şi luînd, la autostaţia Bă­neasa, unul din cele 12 autobuze I.R.T.A. care circulă pe această linie, se poate ajunge, în ceva mai mult de o oră, la alt loc de recreare căutat de bucureşteni: Sna­govul. ...Băneasa, Mogoşoaia­, Pustnicul, Snagov — iată doar cîteva din posibili­tăţile oferite locuitorilor Capitalei de a-şi petrece în mod plăcut timpul li­ber. Şirul lor este com­pletat de alte locuri de recreare, nu mai puţin a­­trăgătoare: pădurile Cer­­nica, Jilava, Comana, Andronache şi, fără în­doială, de numeroasele parcuri, grădini şi scua­­ruri cu care e împînzit oraşul. In această privin­ţă, o noutate: pînă acum au fost plantate, pe cele 750 ha de spaţii verzi din Bucureşti, 10 milioane de flori! Iar in curînd vor fi şi mai multe. G. GRAURE Vă informăm despre: Locurile de recreare Capitalei In parcul de cultură şi odihnă Mogoşoaia România are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante Sîmbătă dimi­neaţa, dr. B. R. J Sen, directorul general al Organi­zaţiei pentru ali­mentaţie şi agri­cultură a O.N.U. (F.A.O.), şi experţii organizaţiei care l-au însoţit în vi­zita sa în ţara noastră, au părăsit Capitala. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de Mircea Maliţa, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Eugen Alexe şi Nicolae Şte­fan, vicepreşedinţi ai Consiliului Superior al Agriculturii, Ludovic Negrea, adjunct al ministrului eco­nomiei forestiere, Angelo Miculescu, vicepreşedinte al C.S.P., şi alte per­soane oficiale. înainte de plecare, dr. B. R. Sen a avut o convorbire cu redactorul Agenţiei Române de Presă „Ager­­pres“, Emil Marinescu. împreună cu cîţiva colegi, am vi­zitat ţara dv. pentru a stabili con­tacte personale în scopul creării unei baze pentru lărgirea colaboră­rii dintre F.A.O. şi Romînia, a spus oaspetele. Romînia are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante, ceea ce îi permite să aducă o contribuţie de seamă la ac­tivitatea F.A.O., la ridicarea nivelu­lui de viaţă al ţărilor slab dezvol­tate. Ţara dv. va putea, la rîndul ei, să folosească experienţa şi spriji­nul organizaţiei noastre. Am văzut cîteva gospodării de stat: gospodării agricole colective, staţiuni de maşini şi tractoare, Uzi­nele de tractoare din Braşov, staţi­uni de odihnă pe Valea Prahovei şi litoral, magazine. Pretutindeni am constatat încrederea oamenilor în viitor, în capacitatea lor de a-şi rea­liza planurile de dezvoltare şi sco­pul pe care şi l-au propus. Din con­tactele pe care le-am avut, am a­­juns la concluzia că inginerii, teh­nicienii, muncitorii participă activ, cu entuziasm, la rezolvarea tuturor problemelor ce se pun în această ţară. Am acum o vedere de ansamblu asupra agriculturii ţării dv. Romî­nia situează agricultura la un înalt nivel şi trebuie să mărturisesc că sunt profund impresionat de eficien­ţa măsurilor întreprinse în domeniul dezvoltării acestei ramuri. Agricul­tura României se află pe baze sănă­toase şi face progrese foarte se­rioase, avînd obiective clar precizate în toate sectoarele ei de producţie. Am remarcat cu satisfacţie că la realizarea obiectivelor agriculturii lucrătorii din domeniile care au con­tingenţă cu această ramură îşi aduc o mare contribuţie. Este o dovadă a înţelegerii depline a activităţii complexe ce se depune pentru rea­lizarea planurilor economice. înainte de a veni aici aveam unele cunoştinţe despre muzica şi folclorul Romîniei, îmi imaginam că romînii sunt foarte veseli, comuni­cativi. Cele constatate în timpul vi­zitei au depăşit imaginaţia mea. Ve­selia sănătoasă a poporului român se datoreşte vieţii lui noi. Există în Romînia o mare bucurie de a trăi, peste tot se pot vedea oameni mul­ţumiţi. în încheiere, dr. B. R. Sen a ex­primat mulţumiri pentru ospitalita­tea cu care a fost primit în ţara noastră şi dorinţa de a mai vizita Romînia. Declaraţiile directorului gene­ral al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. Finalele campionatelor republicane de box Aseară pe stadionul Republicii s-au desfășurat finalele campionatelor republi­cane de box. In ordinea categoriilor titlu­rile au revenit următorilor pugiliști : C. Ciucă, N. Mindreanu, A. Olteanu, I. Dinu, Iosif Mihalik, C. Anton, V. Neagu, I. Monea, M. Nicolau și V. Mariuţan. Deosebit de spectaculoasă a fost intîl­­nirea dintre Gheorghiu (Dinamo) și Ol­teanu (Metalul), victoria revenind meta­lurgistului. „Memorialul fraţilor Znamenski" Sîmbătă a început la Moscova pe sta­dionul de la Lujnik­i tradiţionalul con­curs de atletism „Memorialul fraţilor Znamenski” la care iau parte 500 de sportivi din 20 de ţări ale lumii. Pro­bele primei zile s-au desfăşurat pe ploaie şi vînt, astfel că rezultatele nu au fost cele aşteptate. Totuşi, atleta Sin Kin Dan din R.P.D. Coreeană a realizat o excep­ţională performanţă egalind propriul său record mondial la 400 m plat cu timpul de 53”. Iolanda Balaş a ctştigat proba de să­rituri în înălţime cu rezultatul de 1,80 m, iar Valeri Brumei, In întrecerea mascu­lină, a sărit 2,15 m. Turul ciclist al R. P. onoare Prima etapă a turului ciclist al R.P. Ungare desfăşurată pe ruta Budapesta — Gyor (150 km) a fost ciştigată la sprint de alergătorul maghiar Baracskai in 3 h 45’25”. In acelaşi timp cu învingătorul a trecut linia de sosire un pluton de 40 de concurenţi printre care se aflau şi tinerii ciclişti români I. Ardeleanu, C. Moiceanu şi FI. Cristescu. Sosirea ministrului Austriei în R. P. Român. La 30 iunie a.c. a sosit la Bucu­reşti Dr. Paul Wetzler, trimis ex­traordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei în Republica Populară Romînă. La sosire, Dr. Paul Wetzler a fost salutat de Gheorghe Luca, directo­rul Protocolului Ministerului Aface­rilor Externe. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C. cu cîştiguri La 30 iunie a.c. a avut loc în ora­şul Timişoara tragerea la sorţi tri­mestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ie­şit ciştigătoare toate libretele de e­­conomii C.E.C. cu cîştiguri ale că­ror terminaţii au următoarele nu­mere: 964 cu 250%; 577 cu 200%; 262 cu 100%; 436 cu 50% şi 079, 156, 180, 209, 334, 403, 546, 668, 759, 785, 898 cu 25%. Cîştigurile ce revin acestor li­brete se calculează în raport cu sol­dul mediu pe care l-au avut libretele respective în trimestrul 11/1962. INFORMAŢII • începind cu ziua de 1 iulie a.c. TAROM organizează din nou, in fiecare duminică, zboruri de agrement la aero­­droamele Băneasa, Arad, Oradea, Baia Mare, Iaşi, Cluj şi Deva. Cei interesaţi pot afla informaţii amănunţite în Bucu­reşti la tel. 17.75.16, iar în provincie la agenţiile TAROM. • La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 30 iunie 1962, au ieşit următoarele opt com­binaţii de litere : 4) D.R.U. 8) H.T.T. * • 1) H.N.P. 5) C.V.V. 2) V.N.S. 6) G.E.I. 3) Z.U.A. 7) R.H.X. Azi, pe aeroportul Băneasa Concurs internaţional de paraşutism După cum s-a mai anunţat, astăzi de la ora 10, va avea loc pe aero­portul Băneasa un mare concurs in­ternaţional de paraşutism. La în­treceri participă sportivi fruntaşi din R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. P. Romînă. In program sunt cu­prinse probe de paraşutism, (salturi individuale şi salturi în grup), de­monstraţii de aeromodelism, plano­rism, precum şi sboruri acrobatice, vînătoare de baloane etc. Cu începere de luni, întrecerile vor continua pe aeroportul Clin­­ceni, pînă sîmbătă inclusiv. In cîteva rînduri • Pe stadionul „1 Mai" din Constanta s-a desfăşurat sîmbătă întilnirea interna­ţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţionata regiunii Dobro­­gea. Au cîştigat fotbaliştii romîni cu scorul de 1—0 (1—0) prin golul marcat de Moroianu in minutul 34. • Şase din cele şapte meciuri ale ultimei etape a campionatului categoriei A de fotbal se dispută astăzi. In Capitală, pe stadionul „23 August”, Steaua intilneşte, cu începere de la ora 18, pe Dinamo Ba­cău. Repriza a doua a acestui meci va fi transmisă la radio, începind de la ora 19, pe programul I. In ţară au loc urmă­toarele meciuri : Timişoara : Ştiinţa—Di­namo Bucureşti ; Cluj : Ştiinţa—Dinamo Piteşti ; Arad : U.T.A.—Minerul Lupeni­­ Petroşeni : Jiul—Metalul Tîrgovişte­­ Bra­şov : Steagul roşu—Progresul Bucureşti. Ultimul meci al etapei, Rapid—Petrolul, este programat mîine, pe stadionul Re­publicii, în nocturnă, de la ora 20,30 • In Capitală, pe stadionul din şoseaua Olteniţei, de la ora 8,30, se dispută me­ciul de rugbi Unirea—C.S.M.S. Iaşi, iar după-amiază, de la ora 18, pe terenul din str. Dr. Staicovici. Progresul primeşte re­plica formaţiei Ştiinţa­ Cluj. • Desfăşurată pe teren neutru, la Ge­neva, finala „Cupei campionilor euro­peni” la baschet masculin a opus echi­pele Dinamo Tbilisi şi Real Madrid. După un meci foarte spectaculos, victo­ria a revenit baschetbaliştilor sovietici cu scorul de 90—83 (38—36). • In meciul dintre echipele de şah ale U.R.S.S. şi Iugoslaviei scorul, după 4 ture, este de 26—14 în favoarea echipei sovietice. In turul 4, Polugaevski i-a în­vins pe Gligorici şi Holmov pe Mata­­novici. • La Viena s-a desfăşurat ieri o cursă ciclistă internaţională pe circuit, organi­zată de ziarul „Volksstimme". Locul I a revenit cunoscutului campion Gustav Schur din R. D. Germană. Cicliştii ro­mâni Ion Cosma şi Gabriel Moiceanu au abandonat împreună cu alţi 27 de concu­renţi din cei 43 care au luat startul. • In turul trei al probei de simplu fe­minin din cadrul turneului internaţional de tenis de la Wimbledon, jucătoarea cehoslovacă Sukova a dispus cu 8—6i 6—3 de australianca Jan Lehane si s-a calificat pentru sferturile de finală, ur­­mind a se întîlni cu Mortimer (Anglia). In proba de dublu mixt Lihaciov—Dmi­trieva (U.R.S.S.) a învins cu 6—21 6—4 pa Arilla—Templer (Spania). S­C έN­T­Â­i­A Constituirea unor comitete pentru unificarea administraţiei militare ţi civile in Laos HANOI 30 (Agerpres). — TASS : Potrivit ştirilor primite din Laos, gu­vernul provizoriu de coaliţie al Lao­­sului a constituit un comitet de ar­mistiţiu, din care fac parte repre­zentanţi ai tuturor celor trei grupuri politice reprezentate în cabinet. Po­trivit principiului sus-amintit, guver­nul a creat de asemenea două alte comitete care urmează să studieze căile pentru unificarea administra­ţiei militare şi a celei civile. Una din sarcinile cele mai ur­gente care stau în faţa lor este sta­bilirea legăturilor telegrafice şi poş­tale, precum şi a comunicaţiilor ae­riene între regiunile controlate de cele trei grupuri: MOSCOVA 30 (Agerpres), TASS. La 30 iunie ziarul „Pravda“ a pu­blicat textul cuvîntării rostite de N. S. Hruşciov la Consfătuirea lu­crătorilor din direcţiile teritoriale de producţie agricolă din regiunile centrale ale R.S.F.S.R. Textul cu­vîntării ocupă peste trei pagini de ziar. N. S. Hruşciov a declarat că, po­trivit previziunilor preliminare, dacă nu se va înregistra o înrăutăţire a condiţiilor de maturizare a cereale­lor, în acest an în Uniunea Sovieti­că vor exista posibilităţi reale pen­tru a se recolta aproximativ 9—10 miliarde poduri de cereale. „Nu am recoltat niciodată o asemenea canti­tate de cereale“, a adăugat el. N. S. Hruşciov a subliniat că „în momentul de faţă starea semănătu­rilor este satisfăcătoare“. El a pre­cizat că în acest an planul însămîn­­ţărilor de primăvară a fost îndepli­nit în proporţie de 103 la sută, în total colhozurile şi sovhozurile au semănat culturi de primăvară pe o suprafaţă de 148 081 000 ha, adică cu 14 728 000 ha mai mare ca anul trecut. După cum a arătat N. S. Hruşciov, semănăturile de grîu s-au lărgit cu 3 500 000 ha. Porumbul a fost se­mănat pe o suprafaţă de 34 926 000 ha, adică cu 11 milioane ha mai mare ca anul trecut. Au fost lărgi­te semănăturile de mazăre, hrişcă, mei, fasole, soia. S-au extins semă­năturile de sfeclă de zahăr pentru furajarea vitelor. Această cultură a fost semănată pe o suprafaţă de 2 660 000 ha, cu 1 460 000 ha mai mare ca anul trecut. Nikita Hruşciov a arătat d­e ase­menea că achiziţiile de carne şi lap­te au crescut întrucîtva în compara­ţie cu anul trecut. La data de 1 iunie a.c. efectivul vitelor cornute mari a crescut cu 5 600 000 capete în comparaţie cu 1961 (vaci — cu 1 918 000 capete), porcine — cu 4 370 000 capete, ovine — cu 2 218 000 capete. N. S. Hruşciov a scos în evidenţă marea însemnătate a aplicării prin­cipiului cointeresării materiale ca pîrghie puternică a avintului creş­terii animalelor. In această ordine de idei el a subliniat că majorarea preţurilor de achiziţie la carne a contribuit la cointeresarea materială a lucrători­lor din agricultură în avîntul creşte­rii animalelor. „Este necesar să se înţeleagă în mod profund că dacă astăzi noi am majorat preţurile de achiziţie şi pre­ţurile cu amănuntul la carne şi unt, acest lucru urmăreşte sporirea con­siderabilă a producţiei de produse animaliere. Implicit s-a făcut un pas important spre rezolvarea problemei satisfacerii depline a nevoilor cres­­cînde ale oamenilor sovietici în pro­duse alimentare. Prin urmare, acea­stă măsură necesară şi importantă corespunde intereselor întregului po­por”, a spus N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a analizat sarci­nile direcţiilor teritoriale de produc­ţie — organe principial noi de con­ducere a agriculturii. „Deosebirea radicală între noile organe agricole şi cele vechi constă în faptul că noile organe au fost înfiinţate exclusiv pentru conducerea producţiei din colhozuri şi sovhozuri”. Totodată, el a subliniat că „dacă ar fi să facem o comparaţie cu in­dustria, direcţia de producţie trebuie să constituie un consiliu economic sui-generis — Consiliul economic pentru un anumit grup de gospo­dării”. N. S. Hruşciov a declarat că în U.R.S.S. s-au ivit posibilităţi reale de a se comasa raioanele. El a spus: „După cît se pare tocmai direcţiile de producţie vor deveni baza noii diviziuni administrative a regiunii, ţinutului, republicii”. După ce a arătat că, sub forma în care s-au menţinut astăzi, raioanele sînt un fenomen al perioadei de tran­ziţie, Nikita Hruşciov a spus că „ra­­ionarea existentă este deja peri­mată”. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. a vorbit despre necesitatea de a se ridica spiritul de răspundere pentru aplicarea în pro­ducţie a realizărilor ştiinţei şi a ex­perienţei înaintate. „Astăzi direcţiile de producţie sunt datoare să treacă cu seriozitate la studierea metodelor avansate de conducere a agricultu­rii, la aplicarea realizărilor ştiinţei şi a experienţei înaintate în produc­ţia colhoznică şi sovhoznică”. N. S. Hruşciov a declarat că în lupta pentru sporirea producţiei de produse agricole rolul hotăritor re­vine creşterii productivităţii mun­cii în colhozuri şi sovhozuri. Cu acest prilej el a subliniat că în multe întreprinderi fruntaşe din­­tr-o serie de ramuri ale industriei productivitatea muncii întrece cele mai înalte realizări din ţările ca­pitaliste dezvoltate. „In ansamblu însă avem încă mult de făcut atît în industrie, cît şi, mai ales, în a­­gricultură, pentru a întrece cele mai dezvoltate ţări capitaliste sub ra­portul productivităţii muncii“, a spus N. S. Hruşciov. Numai prin munca dîrză, prin or­ganizarea pricepută a lucrărilor se poate învinge în întrecerea cu ca­pitalismul. A munci cu dirzenie a­­ceasta nu înseamnă a azvîrli pămîn­­tul dintr-un loc într-altul, ci a în­văţa cu perseverenţă cele mai bune procedee, metodele noi, mai avan­sate de conducere a economiei“, a declarat N. S. Hruşciov. Vorbitorul a subliniat: „A livra mai multe produse de bună calita­te cu o cheltuire mai mică de mun­că şi mijloace — iată ce este esen­ţial în conducerea producţiei col­hoznice şi sovhoznice“. Nikita Hruşciov a subliniat că este extrem de important să se facă totul pentru ca în viitorul cel mai apropiat să se cucerească prima re­dută din sectorul zootehnic , să se producă 7 500 kg de carne la 100 ha de teren arabil și 1 600 kg la 100 ha de alte terenuri. „După cuceri­rea acestor redute, este necesar să se meargă mai departe, să se pre­gătească asaltarea unor redute și mai greu de cucerit. Dispunem de toate posibilităţile pentru aceasta“. T­ELEGRAME EXTERNE Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Consfătuirea lucrătorilor din direcţiile de producţie agricolă ale R.S.F.S.R. ■--------p»­o ■■ — Infringerile suferite de trupele lui Ngo Dinit Diem SAIGON 30 (Agerpres).­­ Po­trivit ultimelor ştiri transmise de corespondenţii agenţiilor de presă, trupele ngodinhdiemiste au suferit în ultimele zile serioase înfrîngeri în cursul operaţiunilor „de curăţi­re“ pe care le-au întreprins cu spri­jinul şi sub directa conducere a ofi­ţerilor americani. Agenţiile­ ameri­cane de presă relatează că în pe­rioada 24—27 iunie 2­000 de soldaţi ngodinhdiemişti au întreprins o ope­raţiune împotriva forţelor patrioti­ce din provincia Kien Hoa, situată în sudul Saigonului. In ciuda celor peste 50 de consilieri americani care au condus ofensiva masivă de patru zile, forţele patriotice din provincia amintită nu au putut fi înfrînte. Deşi pierderile suferite nu au fost date publicităţii, trupele ngodinh­diemiste au suferit serioase pierderi în oameni şi armament. Corespondentul agenţiei Associa­ted Press a transmis un amplu re­portaj în care a arătat că în ope­raţiunile din provincia Kien Hoa au fost folosiţi ofiţeri americani care au participat în războiul din Coreea şi în al doilea război mon­dial (consideraţi deci ca avînd o bună pregătire de luptă), precum şi numeroase avioane americane care au bombardat cu sălbăticie întrea­ga regiune. ...........-090 ------­ Declaraţia radiodifuzată a preşedintelui Guvernului Provizoriu al Republicii Algeria ALGER 30 (Agerpres). — Preşedin­tele Guvernului Provizoriu al Repu­blicii Algeria, Ben Yussef Ben Khedda, a vorbit vineri seara la pos­turile radiodifuziunii din Alger. Perioada tranzitorie, a spus el, este pe punctul de a se termina in condiţii care dezmint toate previziu­nile sumbre ale adepţilor colonialis­mului şi fascismului scontînd o aşa-zisă diviziune în sinul poporu­lui algerian. In ultimul timp, masele populare algeriene, militanţii Fron­tului de Eliberare Naţională şi ai Ar­matei Naţionale de Eliberare au fă­cut faţă unor grele încercări. În a­­cest timp s-au obţinut rezultate mă­reţe pe planul organizării maselor, al aplicării încetării focului şi al respectării acordurilor de la Evian. La baza succesului poporului alge­rian se află sprijinul entuziast şi con­ştient acordat de poporul algerian politicii noastre care a dus la acor­durile de la Evian. După ce a anunţat că peste cîteva zile G.P.R.A va părăsi exilul şi se va instala în Algeria, Ben Khedda a continuat : Guvernul Provizoriu al Republicii Algeria este exponentul suveranităţii naţionale, de la crea­rea sa şi pînă în momentul cind va remite puterile sale reprezentanţilor aleşi ai poporului. Noi ne vom con­tinua activitatea pînă cind misiunea noastră istorică va fi îndeplinită, fiind demni de încrederea ce şi-o pun în noi poporul, Frontul de Eli­berare Naţională şi Armata de Eli­berare Naţională. Odată cu dobân­direa independenţei vom continua să respectăm acordurile de la Evian şi să arătăm capacitatea noastră de a construi şi conduce ţara. Ordinea şi securitatea, a subliniat în continuare Ben Khedda, vor fi a­­sigurate şi garantate tuturor celor care locuiesc în Algeria, fără deose­bire de rasă sau confesiuni religioase. Atît bunurile cît şi integritatea per­sonală vor fi respectate. Sub conducerea G.P.R.A., a conti­nuat Ben Khedda, organele adminis­trative vor avea o răspundere şi mai grea, îndeosebi pe planul men­ţinerii ordinii şi al întăririi unităţii naţiunii. Ele vor trebui să pregă­tească Armata de Eliberare Naţio­nală pentru noile sarcini, dintre care cea mai imediată şi vitală este apă­rarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale. Potenţialul nostru militar va fi întărit pe întreg teritoriul na­ţional prin aportul unităţilor care se găsesc în prezent de-a lungul fron­tierelor. Soldaţii şi ofiţerii acestor unităţi se vor întoarce în Algeria în cadrul planurilor şi directivelor ela­borate de Guvernul Provizoriu al Republicii Algeria. Ben Khedda a invitat pe algerieni să se unească în jurul G.P.R.A., pre­­cizind că primele zile ale indepen­denţei vor fi hotărîtoare în ce pri­veşte viitorul Algeriei şi această uni­tate va permite naţiunii algeriene să meargă cu pași repezi spre realiza­rea tuturor obiectivelor revoluției algeriene, care de-abia începe. Criminalul de război Lammerding trebuie să dea socoteală ! PARIS. In cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Paris, delegaţii oraşelor Oradour şi Tulle au vorbit celor prezenţi despre memorandumul pe care l-au trimis cancelariei preşedintelui Franţei, Ministerului de Justiţie şi Ministe­rului Afacerilor Externe. In memo­randum sunt expuse pe scurt cri­mele monstruoase ale SS-iştilor din divizia „Das Reich“ comandată de Lammerding. „Cerem ca guvernul francez să obţină de la autorităţile vest-germane predarea fostului ge­neral nazist Lammerding, cerem ca acest criminal de război să dea so­coteală pentru fărădelegile lui“, au declarat participanţii la conferinţa de presă. ÎNCEPUT DE AN FINANCIAR ÎN S.U.A. De la un deficit la altul WASHINGTON 30 (Agerpres). — La 1 iu­lie, în S.U.A. începe un nou an financiar. In legătură cu aceasta, agenţia Associated Press a transmis un amplu comentariu în care subliniază că, în timp ce previziunile administraţiei Kenne­dy privind încheierea anului financiar 1961/ 1962 cu un excedent bugetar nu au fost realizate, se aşteaptă un nou mare deficit în anul viitor. Pentru anul finan­ciar 1962 care ia sfîr­­şit, deficitul este pre­văzut în mod oficial la suma de şapte mi­liarde dolari — cel de-al doilea ca mări­me din istoria S.U.A. în timp de pace“. „Oficialităţile gu­vernamentale — scrie Associated Press nu văd în prezent nici o posibilitate de a se ajunge la un buget e­­chilibrat în anul vii­tor”. — ---------------- 1 ■ ■ -------~ r: ---------------­Astăzi­ referendumul în Algeria Azi, 1 iulie în întreaga Algerie are loc votul în baza acordu- j f rilor de la Evian, care prevăd că „crearea statului algerian in- j i dependent şi suveran va fi proclamată în urma unui referendum în j C rîndul populaţiei Algeriei". Referendumul cu privire la autodetermi- J­­ narea Algeriei cere alegătorilor să răspundă prin „da“ sau „nu” la e­I următoarea întrebare: „Vreţi ca Algeria să devină un stat indepen- j­­ dent care să colaboreze cu Franţa în condiţiile definite prin declara- t | ţiile din 19 martie 1962?” (Este vorba de declaraţiile comune adop-­­ [ tate de reprezentanţii guvernului provizoriu al Republicii Algeria şi­­ ( guvernului francez, în urma tratativelor de la Evian). Referendumul se 1 f va desfăşura simultan în toate cele 15 departamente ale Algeriei. După u f referendum, organul executiv provizoriu va organiza alegeri pentru l­a Adunarea Naţională Algeriană căreia îi va transmite împuternici- t u rile sale. La puţine ore de momentul în care primele buletine de vot vor cădea în urne, este greu de de­scris bucuria care se citeşte pe fe­ţele algerienilor. Este bucuria că jertfele atît de grele ale unui întreg popor, care acum va culege răsplata eroismului şi sacrificiului de care au dat dovadă fiii lui cei mai buni. Tocmai de aceea, ziua şi noaptea, de la ţărmul albastrei Mediterane la valurile mişcătoare de nisip ale Saharei, în oraşe şi sate, pe şosele şi drumuri de ţară, auzi mereu, re­petate, exclamaţiile : „Trăiască pa­cea”, „Trăiască Republica Alge­ria”. Camioane gonesc dintr-un loc în­tr-altul, deasupra lor flutură steagul verde-alb, zeci de glasuri pronunţă aceleaşi lozinci. Mai au de aştep­tat puţine ceasuri, dar ştiu foarte bine că nimic nu mai poate schim­ba drumul istoriei : în curînd vor marca cu toţii începutul primului an de independenţă a Algeriei. In realitate toată lumea — alături de care numeroşi ziarişti ve­niţi din toate colţurile lumii — este de acord că la referendumul de au­todeterminare de la 1 iulie, un masiv „Da" va consfinţi noul sta­tut al fostei colonii. De altfel, votarea a şi început, avioane au adus de la Paris, Rabat şi Tu­nis voturile algerienilor ce domici­liază în străinătate. Aceştia au vo­tat prin corespondenţă, depunînd buletinul lor într-un plic. Plicurile au fost trimise la centrul de la Reghaia, de unde au fost trimise in oraşele şi satele originare ale celor 350 000 de cetăţeni algerieni trăind acum in străinătate. Acolo, la 1 iulie, plicul conţinînd votul va fi depus in urnă. Deşi cifre exacte nu există, se crede că numărul total al celor care vor vota va fi în jurul a 6 milioane. In întreaga Algerie, la oraşe şi sate, au fost pregătite 6 500 de cen­tre de vot. Votarea va începe la 8 diminea­ţa şi va dura ptnă după-amiază la orele 18. Cu toate că atmosfera este în general calmă pe întregul teri­toriu, mai ales de cînd bandele O.A.S.-ului din Oran şi-au încetat şi ele acţiunile criminale, şeful lor re­­fugiîndu-se cu arme şi bagaje în străinătate — măsuri de securitate sînt luate tocmai ca să fie evitate provocările şi incidentele. Dificultăţi mai există în cartierele europene ale oraşelor, unde organizarea comisii­lor de votare s-a dovedit a fi di-Corespondenţa telefonica de la Rocher­aoir­ficilă. Dar se crede în general că ziua de 1 iulie va fi calmă, că ma­joritatea celor care au drept de vot se vor prezenta în faţa urnelor. In tot cursul zilei de sîmbătă, aju­nul referendumului, atmosfera a fost calmă la Alger, Oran, Bone, ca de altfel în toate celelalte localităţi. După şapte ani şi jumătate de război, de interdicţii de circulaţie, de baraje, de oprelişti de tot felul, Algeria începe să renască. Restabi­lirea liniştei în Algeria a fost pri­mită de populaţia algeriană cu mul­tă bucurie. Flori, covoare, steaguri împodobesc balcoanele şi ferestrele caselor. Mitinguri şi adunări orga­nizate până în satele cele mai înde­părtate şi chiar în pustiurile Saha­rei, la umbra minaretelor şi a case­lor de pămînt din Ghardaiă, toate acestea exprimă entuziasmul și bucuria cu care întîmpină poporul algerian referendumul de autodeter­minare de la 1 iulie. La sate, 1 iu­lie corespunde cu strîngerea recol­tei. Ultimele întruniri organizate în diferite puncte ale ţării s-au desfă­şurat cu acelaşi entuziasm ca şi pînă acum, mulţi cetăţeni de origină europeană alăturindu-se populaţiei arabe. Populaţia arabă a început să co­boare în cartierele în care locuiesc europenii, iar în seara zilei de vi­neri, Comitetul mixt de reconciliere format din cîte 14 membri reprezen­­tînd cele două comunităţi s-a întru­nit pentru prima oară. La această întrunire au fost prezente şi 1 500 de persoane atît arabi cît şi europeni. Elementele cele mai înverşunate ale C.A.S.-ului părăsesc în grabă ora­şele, cele mai multe îmbarcindu-se pentru Spania. In întreaga Algerie, începind de sîmbătă după-amiază vor fi ridicate toate restricţiile de circulaţie. Legă­turile telefonice şi telegrafice au fost în parte restabilite. In Casbah, un cartier musulman al Algerului, am întîlnit-o pe tînăra Djamila Boupacha, una din figurile legendare ale revoluţiei algeriene, de curînd eliberată din închisoarea de la Rennes din Franţa. Ea mi-a vor­bit îndelung de acţiunea ce se duce actualmente pentru ca în această Algerie unde mai persistă încă atî­­tea rămăşiţe ale trecutului (multe femei poartă încă vălul pe faţă) şi femeile să ia parte la activităţile sociale şi politice. Este semnificativ — a adăugat Djamila Boupacha — că la toate adunările organizate pînă acum, surorile noastre, purtînd sau nu văl, au venit în număr foarte mare. Probabil că exemplul celor care au luat parte la acţiunile duse în timpul războiului — multe dintre tinerele noastre fete îmbrăcînd chiar uniforma militară — nu va fi fost zadarnic şi că mai tîrziu această emancipare îşi va exercita influen­ţa pe un plan mai larg. Vom avea de rezolvat — ne spu­ne Djamila — multe probleme ; pri­ma dintre ele este aceea a reformei agrare. In ţara aceasta oame­nii trebuie să ajungă cit mai repede să se poată hrăni într-un mod satisfăcător. Nivelul de trai al majorităţii populaţiei este actual­mente foarte scăzut, deşi se poate spune că Algeria are resurse natu­rale suficiente, înlăturarea colonia­lismului trebuie să ducă la o schim­bare radicală... In ajunul cuceririi independenţei, în mijlocul entuziasmului şi bucuriei dar şi al problemelor ce stau în faţa viitorului stat, milioane de băr­baţi şi femei care îşi vor depune duminică votul în urnă se vor gîndi la drumul greu şi dureros, de sa­crificii, parcurs pînă aci, dar în a­­celaşi timp la cel nou, al speranţe­lor Algeriei noi, libere şi suverane. T. VORNICU Pag. 3

Next