Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-11 / nr. 5920

Nr. 5921. Sesiuni ştiinţifice La 10 iunie, în sala Casei Universi­tarilor din Bucureşti s-a deschis cea de-a treia sesiune anuală de comunicări ştiinţifice a Institutului meteorologic din cadrul Comitetului de Stat al Apelor. La lucrările sesiunii participă cercetă­tori meteorologi din întreaga ţară, pre­cum şi specialişti din medicină, balneo­logie, agricultură şi geografie. La sesiu­ne participă ca invitaţi şi specialişti din alte ţări. In programul lucrărilor sesiunii, care va dura patru zile, sunt incluse un nu­măr de 36 de comunicări şi referate ştiinţifice din diferite domenii ale meteorologiei — prevederea timpului pe lungă şi scurtă durată, aerologie, climatologie, agrometeorologie, fizica atmosferei, protecţia navigaţiei aeriene şi aparate meteorologice. * In sala de festivităţi a bibliotecii re­gionale din Oradea s-au desfăşurat în zilele de 9 şi 10 iunie lucrările unei sesiuni interregionale medico-ştiinţifice a Societăţii de ştiinţe istorice şi filolo­gice din R. P. Romînă. Au participat profesori, oameni de ştiinţă şi cercetă­tori din regiunile Bucureşti, Cluj, Cri­­şana, Hunedoara, Maramureş şi Mureş- Autonomă Maghiară, în cadrul sesiunii au fost prezentate referate şi comunicări ştiinţifice în legă­tură cu predarea istoriei şi limbii româ­ne în şcolile de cultură generală. * Luni au început la Baia Mare lucră­rile unei sesiuni de referate şi comuni­cări tehnico-ştiinţifice organizată de Mi­nisterul Minelor şi Energiei Electrice, Consiliul regional al sindicatelor Mara­mureş şi Trustul minier Baia Mare. La sesiune, care va dura cinci zile, vor fi prezentate 29 de comunicări sus­ţinute de academicieni, specialişti din industria minieră a regiunii Mara­mureş, cadre didactice din învăţămîn­­tul superior din Capitală, cercetători ştiinţifici şi alţi oameni de ştiinţă din ţară. In timpul sesiunii vor fi vizitate exploatările miniere din Baia Sprie, Nistru şi liba. (Agerpres) * Zilele acestea a avut loc la Mediaş sesiunea de comunicări ştiinţifice a In­stitutului CHIMIGAZ din cadrul Minis­terului Industriei Petrolului şi Chimiei. In cadrul sesiunii s-au dezbătut o serie de probleme printre care : fabricarea de materiale plastice noi cu proprietăţi a­­propiate metalelor neferoase, fabricarea materialelor plastice cu utilizări în in­dustria textilă, pielărie, agricultură etc., materii de bază pentru industria de fire și fibre sintetice produse cu utilizări în frigotehnică și altele. INFORMAŢII Delegaţia Uniunii Scriitorilor Finlan­dezi, în frunte cu preşedintele ei, M. Santavuori, care ne vizitează ţara, a avut luni dimineaţa o întîlnire cu acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, şi cu alţi membri ai conducerii Uniunii Scriitori­lor, în cursul aceleiaşi zile, oaspeţii au făcut o vizită la Editura pentru litera­tură universală. (Agerpres) • ' '* Luni a părăsit Capitala îndreptîn­­du-se spre Florenţa tov. Stanciu Brătes­­cu, membru al C.C. al U.T.M., care va participa în zilele de 11 şi 12 iunie la şedinţa Comitetului de pregătire a Con­ferinţei mondiale a tineretului şi studen­ţilor pentru dezarmare şi pace. * Luni a sosit în Capitală o delegaţie a Asociaţiei studenţilor polonezi, care la invitaţia U.A.S.R. face o vizită în ţara noastră. Delegaţia este condusă de Klimczak Wieskaw, vicepreşedinte al Asociaţiei studenţilor polonezi pentru probleme de propagandă şi informare. Pe scena concursului pionierilor CRAIOVA (coresp. „Scinteii").­­ Zilele acestea se împlinesc 10 ani de la înființarea primelor case ale pionierilor din regiunea Oltenia. Cu acest prilej du­­minică a avut loc la Craiova primul concurs cultural artistic al caselor de pionieri din cuprinsul regiunii. Pe scena concursului au evoluat peste 1 200 de mici artişti amatori, care au interpretat cîntece pioniereşti, dansuri populare ro­­mîneşti, piese de teatru pentru copii etc. Participanţii la concurs au vizitat apoi împreună cu instructorii şi profesorii lor noile construcții ale Craiovei, parcul, muzeele și monumentele istorice ale ora­şului. SCENTEIA C­I­C­L­I­S­M_____ Turul Angliei LONDRA 10 (Agerpres). — De la Nort­­hampthon la Cleethorpes, staţiune bal­neară situată pe ţărmul Mirii Nordului, participanţii la Turul ciclist al Angliei au străbătut luni traseul celei de-a 8-a etape în lungime de 1.93 km. Un vint puternic, care a bătut tot timpul din faţă, si urcu­şurile numeroase au făcut ca plutonul să se menţină compact. La intrarea in oraşul Cleethorpes, din grupul masiv de ciclişti s-a desprins, cu un demaraj irezistibil, a­­lergătorul român Constantin Dumitrescu. Dar, în momentul cînd el zărea in depăr­­tare linia de sprint si avea un avans de peste 200 m fată de pluton, un autobuz i-a barat drumul. Ciclistul nostru a fost nevoit să frineze, ca si ceilalţi alergători care l-au ajuns. La sosire, transmite co­respondentul agenţiei Reuter, Dumitrescu avea lacrimi in ochi. Şi pe bună drep­tate, deoarece el ar fi meritat victoria în această etapă. Este pentru a doua oară cind Dumitrescu pierde o etapă, in con­diţii asemănătoare, in această competiţie. Etapa a revenit polonezului Slowinski, în 5’ 23’28”. Dumitrescu şi ceilalţi ciclişti români au sosit la diferenţă de 3 secunde. Clasamentul general individual l­a Chisman (Anglia) 39’ 40’21” I 2. C. Dumi­trescu (R. P. Romînă) la 7'28” I 3. Herger (Elveţia) la 10’45” I 4. Spuhler (Elveţia) la 11’47” | 5. Ziegler (R. P. Romînă) la 13’43” | 6. Perkins (Britania) la 13'54’’. Clasamentul general pe echipe : 1. An­glia 119’ 29’47” , 2. R. P. Română la 5’06”i 3. R. P. Polonă la 6’32” etc. Astăzi se dispută etapa a 9-a, Cleet­horpes — Scarborough (175 km). F­OTBAL In turneul international de fotbal de la New York echipa italiană Mantova a învins cu scorul de 4—1 (3—1) echipa Oro, campioana Mexicului. Preussen Munster (R.F.G.) a dispus cu 3—2 de Valenciennes (Franţa). ie Două meciuri internaţionale de fotbal: la Dublin, Irlanda a învins cu 1—0 Scoția, iar la Tunis, echipa Tunisiei a întrecut cu 2—0 echipa Libanului. "­ Titlul de campioană a Iugoslaviei la fotbal a revenit echipei Partizan Bel­grad care in ultimul joc a făcut meci egal (1 — 1) cu Hajduk Split. Partizan a totalizat 40 puncte, fiind urmată de Di­namo Zagreb cu 35 puncte. Au retro­gradat Buducnost Titograd și Sloboda Tuzla, în timp ce Vardar Skoplje și Tresinega Zagreb au promovat în prima divizie. ★ În semifinalele „Cupei Spaniei“ la fotbal, F. C. Saragossa a învins pe te­ren propriu cu categoricul scor de 4-0 pe Real Madrid. Returul se va disputa la 15 iunie la Madrid, F.C. Barcelona şi Valencia au făcut meci nul: 2—2. ★ In primul meci al turneului pe care-l întreprinde în U.R.S.S, echipa uru­­guayană de fotbal Cerro Montevideo a jucat la Odesa cu „Cernomoret”, obţi­­nind victoria cu scorul de 2—0 (1—0). Au asistat 40 000 de spectatori. Formaţia braziliană Fluminense a în­­tilnit la Lugansk echipa „Rezervele de muncă" pe care a întrecut-o cu 2-1. (Agerpres) UN MĂREŢ ACT ISTORIC (Urmare din pag. I-a) structoare de maşini şi de prelucra­re a metalelor au fost­ introduce în anii dezvoltării planificate a econo­miei. Un înalt nivel de mecanizare şi automatizare ating combinatele siderurgice, chimice, cele din indus­tria lemnului. Proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie, industrializa­rea ţării au creat condiţii pentru valorificarea din plin a resurselor naturale, în timp ce în trecut aceste resurse erau exploatate în mod pră­dalnic de capitalişti şi de trusturile străine, în interesul asigurării profi­turilor lor, acum ele sînt folosite și sporite de statul socialist, spre bi­nele poporului. Potrivit hotărîrilor Congresului al IlI-lea al P.M.R., țara noastră face eforturi deosebite pen­tru lărgirea bazei de materii prime, alocînd în acest scop însemnate re­surse financiare. Politica de industrializare socia­listă a ţării, grija pentru îmbunătă­ţirea repartizării teritoriale a for­ţelor de producţie asigură ridi­carea economică a regiunilor, raioa­nelor şi oraşelor rămase în urmă. Numai în Moldova, de pildă, a cărei industrie se reducea, pe vremea re­gimului burghezo-moşieresc, la cîte­­va ţesătorii, mori, uleiniţe, au fost înălţate în ultimii 15 ani, Laminorul de la Roman, Uzina de rulmenţi de la Bîrlad, hidrocentrala „V I. Le­nin“ şi Fabrica de ciment de la Bicaz, marele Combinat chimic de la Borzeşti, Fabrica de fibre şi fire sintetice de la Săvineşti, Fabrica de antibiotice de la Iaşi, Combinatul de industrializare şi valorificare su­perioară a lemnului din Suceava etc. întreprinderile industriale ale Moldovei produc anul acesta mai mult decit întreaga producţie a ţă­rii din anul 1948. O continuă dez­voltare economică cunosc şi alte re­giuni ale ţării, în trecut ţinute în stare de înapoiere. Industrializarea socialistă a avut profunde urmări pe tărîm social. Au crescut rîndurile clasei muncitoare. In 1961, numărul muncitorilor era de aproape două ori mai mare decât în 1950. Dezvoltarea proprietăţii socialiste de stat, creşterea industriei au con­stituit baza extinderii relaţiilor so­cialiste în întreaga­­ economie, a transformării socialiste a satului, a creării bazei materiale pentru agri­cultura socialistă. Astăzi, întreaga economie a Republicii Populare Române este aşezată pe temelia trai­nică a proprietăţii socialiste, în cele două forme ale ei: proprietatea so­cialistă de stat şi proprietatea cooperatist-colectivistă. Proprietatea socialistă a stat şi stă la baza continuei ridicări a ni­velului de trai al populaţiei. In anii care au trecut de la naţionalizare, venitul naţional a sporit de 4,7 ori, ceea ce a creat resursele pentru creşterea continuă şi însemnată a investiţiilor şi îmbunătăţirea siste­matică a condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Au crescut salariile muncitorilor şi veniturile ţărănimii, au fost mărite considerabil fondu­rile destinate de stat învăţămîntu­­lui, culturii, ocrotirii sănătăţii. In fiecare an zeci de mii de familii se mută în locuinţe noi, construite de statul democrat-popular. In lumina marilor înfăptuiri din cei 15 ani care au trecut de la na­ţionalizare, apare şi mai evident ce uriaşă însemnătate are pentru clasa muncitoare, pentru poporul munci­tor faptul că au în frunte un ase­menea conducător ferm şi încercat cum este Partidul Muncitoresc Ro­mân, care-şi consacră toate forţele înaltei misiuni pe care şi-a asu­mat-o faţă de popor , făurirea unei vieţi fericite a celor ce mun­cesc, ridicarea patriei pe culmile progresului şi ale civilizaţiei. Parti­dul şi-a dovedit capacitatea de a aplica în mod creator învăţătura marxist-leninistă, legile generale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste în condiţiile ţării noastre, de a sta­bili acele sarcini şi a aplica acele forme şi metode de activitate care corespund cel mai bine cerinţelor vieţii. In acelaşi timp, s-a confirmat încă o dată rolul deosebit al statului socialist, ca principal instrument al construirii socialismului. Exercitîn­­du-şi funcţia sa economico-organi­­zatorică, planificînd dezvoltarea e­­conomiei naţionale, statul socialist concentrează eforturile poporului spre continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, dezvolta­rea rapidă a forţelor de producţie, lărgirea şi consolidarea continuă a proprietăţii socialiste, crearea unor condiţii tot mai bune de trai pentru cei ce muncesc. Partidul şi statul nostru se preocupă de perfecţiona­rea continuă a conducerii econo­­miei. Realizările dobîndite demonstrea­ză totodată imensa forţă creatoare pe care o capătă un popor atunci cînd devine stăpîn pe bogăţiile ţării, cînd ştie că munceşte pentru pro­păşirea patriei, pentru ridicarea continuă a bunăstării lui. Preluînd conducerea întreprinderilor în con­diţiile ruinei economice, haosului şi dezorganizării lăsate moştenire de capitalişti, eroica noastră clasă muncitoare a înfruntat bărbăteşte greutăţile, iar în focul luptei pentru biruirea lor, în procesul muncii pline de abnegaţie pentru creş­terea producţiei şi organizarea ei pe baze noi, socialiste, a cîşti­­gat o experienţă valoroasă, şi-a în­suşit capacitatea tehnică şi organi­zatorică necesară spre a face faţă cu cinste tuturor sarcinilor de creş­tere în ritm susţinut a producţiei, a ridicat din rîndurile ei un mare număr de cadre valoroase. Faţă de 9000 de ingineri cit se nu­mărau în economia noastră în 1938, acum lucrează peste 68 000 in­gineri, mulţi proveniţi din simpli muncitori, care au învăţat în anii puterii populare. Cadrele noastre de specialişti, care se preocupă de lărgirea neîncetată a cunoştinţelor lor profesionale, de însuşirea teh­nicii moderne, constituie o mîndrie a poporului nostru. Muncind pentru continua dezvol­tare a economiei naţionale, poporul român îşi aduce contribuţia la întă­rirea lagărului socialist, la dobîn­­direa victoriei socialismului în în­trecerea economică paşnică cu ca­pitalismul. Succesele dobîndite în dezvoltarea economiei naţionale sunt indisolubil legate de relaţiile de colaborare şi întrajutorare to­vărăşească statornicite între ţările socialiste. La aniversarea a 15 ani de la naţionalizare, poporul nostru pri­veşte cu îndreptăţită mîndrie mă­reţele progrese realizate în toate domeniile. El este conştient că în­tărirea continuă a proprietăţii so­cialiste, sporirea avuţiei întregului popor constituie calea sigură pen­tru obţinerea unor noi succese în dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Călăuziţi de hotă­­rîrile Congresului al IlI-lea al P.M.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate muncesc cu avînt pentru rea­lizarea obiectivelor planului de stat pe 1963, al patrulea an al sesenatu- lui; ei dezvoltă întrecerea socialis­tă pentru creşterea în ritm susţi­nut a producţiei în toate ramurile economiei naţionale, sporirea şi mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbună­tăţirea calităţii produselor, însuşi­rea şi introducerea în producţie a tot ce este mai înaintat în ştiinţa şi tehnica mondială, hotărîţi să în­făptuiască în întregime măreţul program de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste în patria noastră. Primirea de către preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a deputatului grec Georges Mavros Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, a primit luni la amiază, la Palatul Marii Adunări Naţionale, pe deputatul grec Geor­ges Mavros, vicepreşedinte al grupu­lui de prietenie Grecia-România, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care a decurs în­tr-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Athanase Joja, preşedin­tele grupului parlamentar pentru re­laţii de prietenie România-Grecia, şi Stanciu Stoian, secretarul grupului naţional român al Uniunii Interpar­lamentare. * Conducerea grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România- Grecia a oferit un dejun în cinstea oaspetelui la restaurantul Pescăruş. (Agerpres) Luminoasa hală a ringurilor de la „Filatura Româneasca de Bumbac" din Capitală. (Fotó : Gh. Vintila) ~~ Alegerile din R. P. Mongolă ULAN-BATOR 10 (Agerpres). — La 9 iunie, în R. P. Mongolă s-au desfăşurat alegerile pentru Marele Hural Popular şi pentru Huralele populare locale. La alegeri au parti­cipat 99,99 la sută din alegători. Pentru candidaţii în Marele Hural Popular au votat 99,99 la sută, iar pentru candidații in Haralele orăşe­neşti — 99,98 la sută din alegători. „Cupa UCECOM“ Cea de-a doua etapă a competiţiei cicliste „Cupa UCECOM“, desfăşurată pe traseul Piteşti—Rm. Vîlcea—Sibiu (160 km), a fost cîştigată la sprint de Ion Cosma (Dinamo), în 4h 15’53”. In a­­celaşi timp au sosit în ordine : Braharu (Voinţa), Devay (R. P. Ungară), Hor­vath (R. P. Ungară), Ciobanu (Voinţa). In clasamentul general individual, pe primul loc a trecut ciclistul Nicolae Grigore (Steaua) cu 7h 00'09’, urmat de Cosma la 14”, Ciobanu la 15”, Bădără la 21”, Horvath la 44”. Astăzi, etapa a treia, Sibiu—Cluj (166 km). (Agerpres) In cîteva rinduri La Praga, în concursul de canotaj des­făşurat duminică la nul Viltava echipajul feminin de 4 plus 1 al R. P. Române a obținut victoria cu timpul de 3’22’. Au urmat în ordine R. D. Germană — 3’26”1/10, R. S. Cehoslovacă 3'2B”5/10, R. S. Cehoslovacă II 3’29’’9/10 şi R. P. Polonă — 3’35”3/10. în meciul de şah U.R.S.S. — Iugoslavia, care se dispută la Rijeka, şahiştii sovie­tici conduc după 6 ture cu 33—21,5 puncte (5 partide întrerupte). Gligorici a remizat cu Mikenas. Astăzi de la orele 19 în grădina casei de cultură din cat. Văcăreşti nr. 44 va avea loc o reuniune de box in cadrul căreia se vor intilni echipa Olimpia cu combinata Metalul 23 August — Viitorul. Meciul contează pentru campionatul oraşului Bucureşti. (Agerpres) e T­e­leuri din toată tara ARTICOLE PENTRU SEZONUL DE VARA. Pentru sezonul de vară, or­ganizaţiile comerciale din Capitală au luat măsuri în vederea asigurării unui volum sporit de articole de pla­­jă şi de turism. Printre unităţile spe­cializate în articole de plajă pentru bărbaţi, femei şi copii, se numără O.C.L. Textila I din str. Lipscani nr. 58— Bazar, O.C.L. Textila II, din ca­lea Victoriei 68, Pasajul Victoriei etc. (De la Ion Vreju, coresp. voluntar). CADRE CALIFICATE. Pentru con­tinua îmbunătăţire a deservirii publicu­lui, Direcţia regională P.T.T.R. Galaţi se preocupă de calificarea şi ridicarea calificării lucrătorilor care deservesc di­ferite sectoare de poştă şi telecomuni­caţii. Anul trecut au fost calificaţi aproape 100 de lucrători, iar 39 au fost specializaţi în meseriile de ope­ratori radioficare, mecanici, diriginţi de oficiu etc. Alţi 23 de lucrători şi-au în­suşit diverse meserii în anul acesta. FILME PENTRU MUNCITORII FORESTIERI.­­ Instalată pe un va­gon de cale ferată forestieră, caravana cinematografică a Întreprinderii fores­tiere Nehoiu a prezentat în ultimul tim­p 15 filme în faţa a 3 500 de spectatori, muncitori din unităţile Tisa, Muşa, Stearpa şi altele. (De la Iosif Coman, coresp. voluntar). TELEGRAME EXTERNE Semnarea noului acord de colaborare tehnico-ştiinţifică intre R. P. Romina si R. P. Chineză PEKMN 10 (Agerpres). 1. în scopul întăririi şi dezvoltării în con­tinuare a colaborării tehnico-ştiinţi­fice şi pentru intensificarea legătu­rilor de prietenie între popoarele ambelor ţări, s-a semnat la 8 iunie 1963 la Pekin, un nou acord de co­laborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. A­­cordul semnat prevede continuarea colaborării tehnico-ştiinţifice din­tre cele două ţări, pe baza princi­piilor egalităţii în drepturi, avanta­jului reciproc şi întrajutorării tovă­răşeşti, pentru o mai bună folosire de către ambele părţi a noilor reali­zări în domeniul tehnico-ştiinţific. Acordul a fost semnat de Dumitru Gheorghiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Român din R. P. Chineză, iar din partea chi­neză de Han Guan, vicepreşedinte al Comitetului tehnico-ştiinţific al R. P. Chineze. La semnarea acordului a fost de faţă din partea chineză Ne Jun-c­­­jen, vicepremier al Consiliului de Stat al R. P. Chineze. De asemenea, au mai fost prezenţi Wu Heng, vi­cepreşedinte al Comitetului tehnico­­ştiinţific al R. P. Chineze, Ciou Yen­­lung, adjunct al ministrului indus­triei petrolului, preşedintele părţii chineze a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică româno-chineze, Cen Po-cing, director adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, precum şi membrii părţii chineze a comisiei. Din partea ro­mână au fost prezenţi colaboratori ai Ambasadei R. P. Române din Pekin şi membrii părţii române a comisiei. Tot cu acest prilej a fost semnat şi protocolul sesiunii a opta a Co­misiei de colaborare tehnico-ştiinţi­fică între R. P. Romînă şi R. P. Chi­neză. Protocolul a fost semnat din partea română de Dumitru Gheor­ghiu, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al R. P. Romíne în R. P. Chineză, iar din partea chineză de Ciou Ysn-lung, preşedintele părţii chineze a comisiei. La sesiune s-au discutat măsurile concrete în vederea realizării mai departe a colaborării tehnico-ştiinţi­fice. Conform protocolului, organele corespunzătoare din R. P. Romînă şi R. P. Chineză vor transmite reci­proc documentaţii tehnico-ştiinţifice şi vor primi reciproc specialişti pen­tru cunoaşterea experienţei în pro­ducţie şi a realizărilor noi în dome­niul diverselor ramuri ale economii­lor naţionale ale celor două ţări. Sesiunea a decurs într-o atmos­feră de sinceră prietenie şi înţele­gere reciprocă. Osvaldo Dorticos despre transformările social-economice înfăptuite în Cuba HAVANA 10 (Agerpres). — Osval­do Dorticos, preşedintele Republi­cii Cuba, a primit recent un grup de ziarişti străini aflaţi în Cuba la in­vitaţia redacţiei „Noticias de Hoy", în legătură cu cea de-a 25-a aniver­sare a ziarului. Răspunzînd la întrebările ziariş­tilor, Osvaldo Dorticos a vomit, printre altele, despre transformu­­rile social-economice radicale înfăp­tuite în Cuba după victoria revolu­ţiei, despre succesele şi sarcinile vii­toare ale poporului cuban în lupta pentru avîntul economiei şi cultu­rii, bunăstării materiale a oameni­lor muncii. Preşedintele a arătat că în pre­zent peste 90 la sută din producţia industrială este realizată de secto­rul socialist. In agricultură, secto­rul socialist cuprinde aproximativ 50 la sută din pămîntul arabil. Cele mai urgente sarcini ale dez­voltării economice a Cubei — a a­­rătat preşedintele — sunt lărgirea producţiei industriale, transforma­rea agriculturii în scopul creşterii producţiei alimentare şi extinderea posibilităţilor de export. Vorbind despre înlăturarea greu­tăţilor provocate de blocada econo­mică instaurată de S.U.A., preşedin­tele a subliniat uriaşa importanţă pentru Cuba a ajutorului pe care îl acordă ţării Uniunea Sovietică şi alte ţări socialiste. Declaraţii oficiale în problema situaţiei rasiale din S. U. A. WASHINGTON 10 (Agerpres). — Tărăgănarea în adoptarea unor mă­suri eficiente pentru a se pune ca­păt dezmăţului rasiştilor, ca şi scă­derea prestigiului Statelor Unite în străinătate ca urmare a acestor ac­ţiuni au silit o serie de personalităţi de frunte ale guvernului S.U.A. să facă noi declaraţii în problema si­tuaţiei rasiale. După cum transmite agenţia France Presse, preşedintele S.U.A. Kennedy, care a luat cuvîntul în ca­drul adunării anuale a primarilor americani organizată în oraşul Ho­nolulu, a declarat, în legătură cu re­fuzul rasiştilor de a recunoaşte drepturile negrilor, că „Statele Unite se află in faţa unei crize mo­rale şi constituţionale”. Atrăgînd a­­tenţia asupra pericolelor pe care le implică pentru S.U.A. menţinerea se­gregaţiei rasiale, Kennedy a subli­niat că „dacă problema drepturilor negrilor nu va fi reglementată, atunci incidentele care s-au produs recent în diferite oraşe ale Statelor Unite vor reizbucni în alte colţuri ale ţării în cursul lunilor urmă­toare”. Aceeaşi temă a fost abordată du­minică şi de secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk care, luînd cu­vîntul în faţa studenţilor Universi­tăţii Long Island, a descris eveni­mentele rasiale din S.U.A. drept „o tragedie a istoriei” şi a arătat că ele „slăbesc poziţia conducătoare a Statelor Unite în lume”. După cum a arătat Rusk, tulburările rasiale din S.U.A. „au îngrijorat pe prie­tenii noştri din străinătate”. Recunoaşteri pline de amărăciune au fost cuprinse şi într-o cuvin­­tare rostită la 10 iunie în faţa membrelor clubului naţional al femeilor din Washington, de că­tre directorul adjunct al Agenţiei pentru informaţii a S.U.A. (U.S.I.A.) Donald Wilson. „Problema rasială a dăunat grav prestigiului S.U.A. în străinătate“ , a declarat el. Referin­­du-se la faptul că în S.U.A. se vorbeşte mult despre lichidarea se­gregaţiei rasiale, dar în mod prac­tic se face prea puţin, Wilson a a­­tras atenţia că „felul cum noi ne vom duce la îndeplinire promisiu­nile în problema rasială constituie un barometru folosit deseori în străinătate pentru a aprecia adevă­rul cuvintelor noastre şi în alte do­menii”. Pregătiri pentru Congresul Mondial al Femeilor BERLIN 10 (Agerpres). — Secre­tariatul Federaţiei Democrate In­ternaţionale a Femeilor (F.D.I.F.) a comunicat că la cel de-al V-lea Con­gres Mondial al Femeilor, care se va deschide la 24 iunie la Moscova, şi-au exprimat dorinţa să participe reprezentante ale femeilor din 30 de ţări din Europa, 32 de ţări din Africa, aproximativ 25 de ţări din Asia şi din peste 20 de ţări de pe continentul american. ALEGERILE DIN PERU Candidatul partidului „Acţiunea populară77 în frunte LIMA 10 (Agerpres).­­ La 9 iu­nie au avut loc în Peru alegeri pen­tru desemnarea preşedintelui, celor doi vicepreşedinţi, a 45 senatori şi 140 deputaţi. Primele rezultate ale alegerilor indică un avans al candidatului partidului „Acţiunea populară“, Fernando Bellaunde Terry. Rezulta­tele oficiale ale alegerilor după nu­mărarea voturilor a 1 040 000 alegă­tori arată că Bellaunde Terry a ob­ţinut 409 604 voturi faţă de 326 391 întrunite de Haga de la Torre, 274 396 — Manuel Odria şi 10 824 — Mario Samama. Deprimarea unei demonstrații la Lima (Peru) în perioada electorală Imagini berlineze Călătorul care soseşte în Berlinul democrat remarcă din primele ore faptul că în acest oraş se întîlnesc într-o strînsă împletire construcţii vechi de sute de ani, multe din ele monumente istorice, cartiere întregi de construcţii noi, concepute in stil modern, alături de care se mai văd încă ruine, vestigii ale războiului. Contrastul dintre vechi şi nou, dintre numeroasele şantiere de con­strucţii şi ruinele rămase din timpul războiului reprezintă în fond contras­­tul dintre viaţa de ieri şi de­­,zi a poporului din R. D. Germană. Sa pri­vim, bunăoară, noul cartier din Ale­xanderplatz. Un adevărat orăşel, cu zeci de blocuri înălţate în ultimii ani, cu magazine şi restaurante, hoteluri şi cinematografe. Totul e construit aici în stil modern, din beton şi sti­clă, cu mult soare şi aer, iar spaţiile verzi şi culorile pastelate ale clă­dirilor oferă ochiului o adevăra­tă încîntare. Aici, pe terenul unde se ridică acum noul cartier din Alexan­derplatz, a existat înainte de război un cartier cu construcţii înghesuite în care, cum se spunea, aeril şi soarele nu aveau acces, fără pic de verdeaţă, adevărate cazărmi. Locu­iau aici, înghesuiţi circa 1 200 lo­cuitori pe 1 000 mp de teren. Acum densitatea a fost redusă la mai pu­țin de jumătate, iar între blocurile înalte se află numeroase spaţii verzi şi terenuri de joacă pentru copii. ...Pe cabina unei macarale turn, dirijată de muncitorul Hermann Gie­­ske, am citit lozinca: „Să recon­struim Berlinul“. De aici, de la înăl­ţimea cabinei macaralei, le zăresc de jur împrejur zeci şi sute de alte macarale. Cartierele Tieptow, Weis­­sensee, „Heinrich Heine", nume­roasele blocuri construite in locul clădirilor distruse în timpul războiu­lui sînt azi o mîndrie a locuitorilor Berlinului democrat. „Să reconstruim Berlinul" este o lozincă care însufleţeşte pe toţi locuitorii capitalei R.D. Germane. A­­ceastă însufleţire se manifestă con­cret şi în zilele de duminică, cînd zeci de mii de locuitori pun mina pe lopată şi mistrie pentru a contribui, prin muncă voluntară, la reconstrui­rea oraşului. Din fondurile puse la dispoziţie de stat şi prin contribuţia Note de calatene în bani şi în muncă a viitorilor loca­tari, în Berlinul democrat s-au ridicat anul trecut peste 20 000 de aparta­mente. Recent, guvernul R. D. Germane a aprobat un plan de reconstruire a centrului oraşului. Unele clădiri is­torice vor fi refăcute in stilul arhitec­tonic iniţial. Se vor înălţa, de ase­menea, blocuri moderne şi edifi­cii cultural-sociale construite in spi­ritul arhitecturii moderne. Merită subliniată grija edililor oraşului de a asigura o îmbinare armonioasă In­tre noile construcţii moderne şi ar­hitectura clasică germană. I-am cunoscut pe berlinezi în timpul liber, dar şi în timpul lucru­lui. Sunt oameni harnici şi pricepuţi. Am avut prilejul să stăm de vorbă cu cîţiva muncitori, ingineri şi tehni­cieni de la una din marile întreprin­deri ale oraşului : „Elektro-Apparate Werke“. Istoria uzinei lor este isto­ria multor întreprinderi industriale din R. D. Germană. Construită îna­inte de război pentru producţia mi­litară, intreprinderea a fost distrusă în timpul războiului şi apoi refăcu­tă şi dezvoltată în anii puterii popu­lare. Acum, producţia ei are o desti­naţie exclusiv paşnică. După cum ne declara cu mîndrie inginerul Ger­hard Ziegler, marca „E.A.W.“, impri­mată pe un produs sau altul, poate fi întîlnită în fiecare fabrică şi chiar în fiecare locuinţă particulară din R. D. Germană. L-am reîntîlnit pe inginerul Ger­hard Ziegler într-o duminică după­­amiază în sălile Muzeului de Artă orientală. Ne-am salutat ca doi vechi prieteni, am admirat împreu­nă exponatele și ne-am oprit vre­me îndelungată să privim Templul din Pergamon, o adevărată minune a străvechii arhitecturi din Asia Mică. Cu cîteva zile in urmă, cind am vizitat întreprinderea „E.A.W.“, am plecat cu convingerea că ingi­nerul Ziegler este un om îndrăgostit de munca sa. El este îndrăgos­tit şi de oraşul său — ,,un ber­­linez la el acasă* — după propria lui expresie. Ne-a vorbit cu multă pasiune despre oraşul său, despre oameni şi monumente, despre fru­museţile naturale şi perspectivele de dezvoltare ale Berlinului democrat. Am vizitat doar cîteva zile Berli­nul democrat, însă impresiile de că­lători© mi-au rămas întipărite în memorie. Am cunoscut mulţi oa­meni, amabili şi binevoitori. Şi de cite ori îmi amintesc de ei, ochii minţii deapănă imagini berlineze, din noianul cărora am ales aspec­tele relatate mai sus. I. GALETEANU Pag. 3

Next