Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-11 / nr. 5920
Nr. 5921. Sesiuni ştiinţifice La 10 iunie, în sala Casei Universitarilor din Bucureşti s-a deschis cea de-a treia sesiune anuală de comunicări ştiinţifice a Institutului meteorologic din cadrul Comitetului de Stat al Apelor. La lucrările sesiunii participă cercetători meteorologi din întreaga ţară, precum şi specialişti din medicină, balneologie, agricultură şi geografie. La sesiune participă ca invitaţi şi specialişti din alte ţări. In programul lucrărilor sesiunii, care va dura patru zile, sunt incluse un număr de 36 de comunicări şi referate ştiinţifice din diferite domenii ale meteorologiei — prevederea timpului pe lungă şi scurtă durată, aerologie, climatologie, agrometeorologie, fizica atmosferei, protecţia navigaţiei aeriene şi aparate meteorologice. * In sala de festivităţi a bibliotecii regionale din Oradea s-au desfăşurat în zilele de 9 şi 10 iunie lucrările unei sesiuni interregionale medico-ştiinţifice a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice din R. P. Romînă. Au participat profesori, oameni de ştiinţă şi cercetători din regiunile Bucureşti, Cluj, Crişana, Hunedoara, Maramureş şi Mureş- Autonomă Maghiară, în cadrul sesiunii au fost prezentate referate şi comunicări ştiinţifice în legătură cu predarea istoriei şi limbii române în şcolile de cultură generală. * Luni au început la Baia Mare lucrările unei sesiuni de referate şi comunicări tehnico-ştiinţifice organizată de Ministerul Minelor şi Energiei Electrice, Consiliul regional al sindicatelor Maramureş şi Trustul minier Baia Mare. La sesiune, care va dura cinci zile, vor fi prezentate 29 de comunicări susţinute de academicieni, specialişti din industria minieră a regiunii Maramureş, cadre didactice din învăţămîntul superior din Capitală, cercetători ştiinţifici şi alţi oameni de ştiinţă din ţară. In timpul sesiunii vor fi vizitate exploatările miniere din Baia Sprie, Nistru şi liba. (Agerpres) * Zilele acestea a avut loc la Mediaş sesiunea de comunicări ştiinţifice a Institutului CHIMIGAZ din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. In cadrul sesiunii s-au dezbătut o serie de probleme printre care : fabricarea de materiale plastice noi cu proprietăţi apropiate metalelor neferoase, fabricarea materialelor plastice cu utilizări în industria textilă, pielărie, agricultură etc., materii de bază pentru industria de fire și fibre sintetice produse cu utilizări în frigotehnică și altele. INFORMAŢII Delegaţia Uniunii Scriitorilor Finlandezi, în frunte cu preşedintele ei, M. Santavuori, care ne vizitează ţara, a avut luni dimineaţa o întîlnire cu acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, şi cu alţi membri ai conducerii Uniunii Scriitorilor, în cursul aceleiaşi zile, oaspeţii au făcut o vizită la Editura pentru literatură universală. (Agerpres) • ' '* Luni a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Florenţa tov. Stanciu Brătescu, membru al C.C. al U.T.M., care va participa în zilele de 11 şi 12 iunie la şedinţa Comitetului de pregătire a Conferinţei mondiale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare şi pace. * Luni a sosit în Capitală o delegaţie a Asociaţiei studenţilor polonezi, care la invitaţia U.A.S.R. face o vizită în ţara noastră. Delegaţia este condusă de Klimczak Wieskaw, vicepreşedinte al Asociaţiei studenţilor polonezi pentru probleme de propagandă şi informare. Pe scena concursului pionierilor CRAIOVA (coresp. „Scinteii"). Zilele acestea se împlinesc 10 ani de la înființarea primelor case ale pionierilor din regiunea Oltenia. Cu acest prilej duminică a avut loc la Craiova primul concurs cultural artistic al caselor de pionieri din cuprinsul regiunii. Pe scena concursului au evoluat peste 1 200 de mici artişti amatori, care au interpretat cîntece pioniereşti, dansuri populare romîneşti, piese de teatru pentru copii etc. Participanţii la concurs au vizitat apoi împreună cu instructorii şi profesorii lor noile construcții ale Craiovei, parcul, muzeele și monumentele istorice ale oraşului. SCENTEIA CICLISM_____ Turul Angliei LONDRA 10 (Agerpres). — De la Northampthon la Cleethorpes, staţiune balneară situată pe ţărmul Mirii Nordului, participanţii la Turul ciclist al Angliei au străbătut luni traseul celei de-a 8-a etape în lungime de 1.93 km. Un vint puternic, care a bătut tot timpul din faţă, si urcuşurile numeroase au făcut ca plutonul să se menţină compact. La intrarea in oraşul Cleethorpes, din grupul masiv de ciclişti s-a desprins, cu un demaraj irezistibil, alergătorul român Constantin Dumitrescu. Dar, în momentul cînd el zărea in depărtare linia de sprint si avea un avans de peste 200 m fată de pluton, un autobuz i-a barat drumul. Ciclistul nostru a fost nevoit să frineze, ca si ceilalţi alergători care l-au ajuns. La sosire, transmite corespondentul agenţiei Reuter, Dumitrescu avea lacrimi in ochi. Şi pe bună dreptate, deoarece el ar fi meritat victoria în această etapă. Este pentru a doua oară cind Dumitrescu pierde o etapă, in condiţii asemănătoare, in această competiţie. Etapa a revenit polonezului Slowinski, în 5’ 23’28”. Dumitrescu şi ceilalţi ciclişti români au sosit la diferenţă de 3 secunde. Clasamentul general individual la Chisman (Anglia) 39’ 40’21” I 2. C. Dumitrescu (R. P. Romînă) la 7'28” I 3. Herger (Elveţia) la 10’45” I 4. Spuhler (Elveţia) la 11’47” | 5. Ziegler (R. P. Romînă) la 13’43” | 6. Perkins (Britania) la 13'54’’. Clasamentul general pe echipe : 1. Anglia 119’ 29’47” , 2. R. P. Română la 5’06”i 3. R. P. Polonă la 6’32” etc. Astăzi se dispută etapa a 9-a, Cleethorpes — Scarborough (175 km). FOTBAL In turneul international de fotbal de la New York echipa italiană Mantova a învins cu scorul de 4—1 (3—1) echipa Oro, campioana Mexicului. Preussen Munster (R.F.G.) a dispus cu 3—2 de Valenciennes (Franţa). ie Două meciuri internaţionale de fotbal: la Dublin, Irlanda a învins cu 1—0 Scoția, iar la Tunis, echipa Tunisiei a întrecut cu 2—0 echipa Libanului. " Titlul de campioană a Iugoslaviei la fotbal a revenit echipei Partizan Belgrad care in ultimul joc a făcut meci egal (1 — 1) cu Hajduk Split. Partizan a totalizat 40 puncte, fiind urmată de Dinamo Zagreb cu 35 puncte. Au retrogradat Buducnost Titograd și Sloboda Tuzla, în timp ce Vardar Skoplje și Tresinega Zagreb au promovat în prima divizie. ★ În semifinalele „Cupei Spaniei“ la fotbal, F. C. Saragossa a învins pe teren propriu cu categoricul scor de 4-0 pe Real Madrid. Returul se va disputa la 15 iunie la Madrid, F.C. Barcelona şi Valencia au făcut meci nul: 2—2. ★ In primul meci al turneului pe care-l întreprinde în U.R.S.S, echipa uruguayană de fotbal Cerro Montevideo a jucat la Odesa cu „Cernomoret”, obţinind victoria cu scorul de 2—0 (1—0). Au asistat 40 000 de spectatori. Formaţia braziliană Fluminense a întilnit la Lugansk echipa „Rezervele de muncă" pe care a întrecut-o cu 2-1. (Agerpres) UN MĂREŢ ACT ISTORIC (Urmare din pag. I-a) structoare de maşini şi de prelucrare a metalelor au fost introduce în anii dezvoltării planificate a economiei. Un înalt nivel de mecanizare şi automatizare ating combinatele siderurgice, chimice, cele din industria lemnului. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, industrializarea ţării au creat condiţii pentru valorificarea din plin a resurselor naturale, în timp ce în trecut aceste resurse erau exploatate în mod prădalnic de capitalişti şi de trusturile străine, în interesul asigurării profiturilor lor, acum ele sînt folosite și sporite de statul socialist, spre binele poporului. Potrivit hotărîrilor Congresului al IlI-lea al P.M.R., țara noastră face eforturi deosebite pentru lărgirea bazei de materii prime, alocînd în acest scop însemnate resurse financiare. Politica de industrializare socialistă a ţării, grija pentru îmbunătăţirea repartizării teritoriale a forţelor de producţie asigură ridicarea economică a regiunilor, raioanelor şi oraşelor rămase în urmă. Numai în Moldova, de pildă, a cărei industrie se reducea, pe vremea regimului burghezo-moşieresc, la cîteva ţesătorii, mori, uleiniţe, au fost înălţate în ultimii 15 ani, Laminorul de la Roman, Uzina de rulmenţi de la Bîrlad, hidrocentrala „V I. Lenin“ şi Fabrica de ciment de la Bicaz, marele Combinat chimic de la Borzeşti, Fabrica de fibre şi fire sintetice de la Săvineşti, Fabrica de antibiotice de la Iaşi, Combinatul de industrializare şi valorificare superioară a lemnului din Suceava etc. întreprinderile industriale ale Moldovei produc anul acesta mai mult decit întreaga producţie a ţării din anul 1948. O continuă dezvoltare economică cunosc şi alte regiuni ale ţării, în trecut ţinute în stare de înapoiere. Industrializarea socialistă a avut profunde urmări pe tărîm social. Au crescut rîndurile clasei muncitoare. In 1961, numărul muncitorilor era de aproape două ori mai mare decât în 1950. Dezvoltarea proprietăţii socialiste de stat, creşterea industriei au constituit baza extinderii relaţiilor socialiste în întreaga economie, a transformării socialiste a satului, a creării bazei materiale pentru agricultura socialistă. Astăzi, întreaga economie a Republicii Populare Române este aşezată pe temelia trainică a proprietăţii socialiste, în cele două forme ale ei: proprietatea socialistă de stat şi proprietatea cooperatist-colectivistă. Proprietatea socialistă a stat şi stă la baza continuei ridicări a nivelului de trai al populaţiei. In anii care au trecut de la naţionalizare, venitul naţional a sporit de 4,7 ori, ceea ce a creat resursele pentru creşterea continuă şi însemnată a investiţiilor şi îmbunătăţirea sistematică a condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Au crescut salariile muncitorilor şi veniturile ţărănimii, au fost mărite considerabil fondurile destinate de stat învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. In fiecare an zeci de mii de familii se mută în locuinţe noi, construite de statul democrat-popular. In lumina marilor înfăptuiri din cei 15 ani care au trecut de la naţionalizare, apare şi mai evident ce uriaşă însemnătate are pentru clasa muncitoare, pentru poporul muncitor faptul că au în frunte un asemenea conducător ferm şi încercat cum este Partidul Muncitoresc Român, care-şi consacră toate forţele înaltei misiuni pe care şi-a asumat-o faţă de popor , făurirea unei vieţi fericite a celor ce muncesc, ridicarea patriei pe culmile progresului şi ale civilizaţiei. Partidul şi-a dovedit capacitatea de a aplica în mod creator învăţătura marxist-leninistă, legile generale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste în condiţiile ţării noastre, de a stabili acele sarcini şi a aplica acele forme şi metode de activitate care corespund cel mai bine cerinţelor vieţii. In acelaşi timp, s-a confirmat încă o dată rolul deosebit al statului socialist, ca principal instrument al construirii socialismului. Exercitîndu-şi funcţia sa economico-organizatorică, planificînd dezvoltarea economiei naţionale, statul socialist concentrează eforturile poporului spre continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, lărgirea şi consolidarea continuă a proprietăţii socialiste, crearea unor condiţii tot mai bune de trai pentru cei ce muncesc. Partidul şi statul nostru se preocupă de perfecţionarea continuă a conducerii economiei. Realizările dobîndite demonstrează totodată imensa forţă creatoare pe care o capătă un popor atunci cînd devine stăpîn pe bogăţiile ţării, cînd ştie că munceşte pentru propăşirea patriei, pentru ridicarea continuă a bunăstării lui. Preluînd conducerea întreprinderilor în condiţiile ruinei economice, haosului şi dezorganizării lăsate moştenire de capitalişti, eroica noastră clasă muncitoare a înfruntat bărbăteşte greutăţile, iar în focul luptei pentru biruirea lor, în procesul muncii pline de abnegaţie pentru creşterea producţiei şi organizarea ei pe baze noi, socialiste, a cîştigat o experienţă valoroasă, şi-a însuşit capacitatea tehnică şi organizatorică necesară spre a face faţă cu cinste tuturor sarcinilor de creştere în ritm susţinut a producţiei, a ridicat din rîndurile ei un mare număr de cadre valoroase. Faţă de 9000 de ingineri cit se numărau în economia noastră în 1938, acum lucrează peste 68 000 ingineri, mulţi proveniţi din simpli muncitori, care au învăţat în anii puterii populare. Cadrele noastre de specialişti, care se preocupă de lărgirea neîncetată a cunoştinţelor lor profesionale, de însuşirea tehnicii moderne, constituie o mîndrie a poporului nostru. Muncind pentru continua dezvoltare a economiei naţionale, poporul român îşi aduce contribuţia la întărirea lagărului socialist, la dobîndirea victoriei socialismului în întrecerea economică paşnică cu capitalismul. Succesele dobîndite în dezvoltarea economiei naţionale sunt indisolubil legate de relaţiile de colaborare şi întrajutorare tovărăşească statornicite între ţările socialiste. La aniversarea a 15 ani de la naţionalizare, poporul nostru priveşte cu îndreptăţită mîndrie măreţele progrese realizate în toate domeniile. El este conştient că întărirea continuă a proprietăţii socialiste, sporirea avuţiei întregului popor constituie calea sigură pentru obţinerea unor noi succese în dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Călăuziţi de hotărîrile Congresului al IlI-lea al P.M.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate muncesc cu avînt pentru realizarea obiectivelor planului de stat pe 1963, al patrulea an al sesenatu- lui; ei dezvoltă întrecerea socialistă pentru creşterea în ritm susţinut a producţiei în toate ramurile economiei naţionale, sporirea şi mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, însuşirea şi introducerea în producţie a tot ce este mai înaintat în ştiinţa şi tehnica mondială, hotărîţi să înfăptuiască în întregime măreţul program de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Primirea de către preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a deputatului grec Georges Mavros Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a primit luni la amiază, la Palatul Marii Adunări Naţionale, pe deputatul grec Georges Mavros, vicepreşedinte al grupului de prietenie Grecia-România, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Athanase Joja, preşedintele grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România-Grecia, şi Stanciu Stoian, secretarul grupului naţional român al Uniunii Interparlamentare. * Conducerea grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România- Grecia a oferit un dejun în cinstea oaspetelui la restaurantul Pescăruş. (Agerpres) Luminoasa hală a ringurilor de la „Filatura Româneasca de Bumbac" din Capitală. (Fotó : Gh. Vintila) ~~ Alegerile din R. P. Mongolă ULAN-BATOR 10 (Agerpres). — La 9 iunie, în R. P. Mongolă s-au desfăşurat alegerile pentru Marele Hural Popular şi pentru Huralele populare locale. La alegeri au participat 99,99 la sută din alegători. Pentru candidaţii în Marele Hural Popular au votat 99,99 la sută, iar pentru candidații in Haralele orăşeneşti — 99,98 la sută din alegători. „Cupa UCECOM“ Cea de-a doua etapă a competiţiei cicliste „Cupa UCECOM“, desfăşurată pe traseul Piteşti—Rm. Vîlcea—Sibiu (160 km), a fost cîştigată la sprint de Ion Cosma (Dinamo), în 4h 15’53”. In acelaşi timp au sosit în ordine : Braharu (Voinţa), Devay (R. P. Ungară), Horvath (R. P. Ungară), Ciobanu (Voinţa). In clasamentul general individual, pe primul loc a trecut ciclistul Nicolae Grigore (Steaua) cu 7h 00'09’, urmat de Cosma la 14”, Ciobanu la 15”, Bădără la 21”, Horvath la 44”. Astăzi, etapa a treia, Sibiu—Cluj (166 km). (Agerpres) In cîteva rinduri La Praga, în concursul de canotaj desfăşurat duminică la nul Viltava echipajul feminin de 4 plus 1 al R. P. Române a obținut victoria cu timpul de 3’22’. Au urmat în ordine R. D. Germană — 3’26”1/10, R. S. Cehoslovacă 3'2B”5/10, R. S. Cehoslovacă II 3’29’’9/10 şi R. P. Polonă — 3’35”3/10. în meciul de şah U.R.S.S. — Iugoslavia, care se dispută la Rijeka, şahiştii sovietici conduc după 6 ture cu 33—21,5 puncte (5 partide întrerupte). Gligorici a remizat cu Mikenas. Astăzi de la orele 19 în grădina casei de cultură din cat. Văcăreşti nr. 44 va avea loc o reuniune de box in cadrul căreia se vor intilni echipa Olimpia cu combinata Metalul 23 August — Viitorul. Meciul contează pentru campionatul oraşului Bucureşti. (Agerpres) e Teleuri din toată tara ARTICOLE PENTRU SEZONUL DE VARA. Pentru sezonul de vară, organizaţiile comerciale din Capitală au luat măsuri în vederea asigurării unui volum sporit de articole de plajă şi de turism. Printre unităţile specializate în articole de plajă pentru bărbaţi, femei şi copii, se numără O.C.L. Textila I din str. Lipscani nr. 58— Bazar, O.C.L. Textila II, din calea Victoriei 68, Pasajul Victoriei etc. (De la Ion Vreju, coresp. voluntar). CADRE CALIFICATE. Pentru continua îmbunătăţire a deservirii publicului, Direcţia regională P.T.T.R. Galaţi se preocupă de calificarea şi ridicarea calificării lucrătorilor care deservesc diferite sectoare de poştă şi telecomunicaţii. Anul trecut au fost calificaţi aproape 100 de lucrători, iar 39 au fost specializaţi în meseriile de operatori radioficare, mecanici, diriginţi de oficiu etc. Alţi 23 de lucrători şi-au însuşit diverse meserii în anul acesta. FILME PENTRU MUNCITORII FORESTIERI. Instalată pe un vagon de cale ferată forestieră, caravana cinematografică a Întreprinderii forestiere Nehoiu a prezentat în ultimul timp 15 filme în faţa a 3 500 de spectatori, muncitori din unităţile Tisa, Muşa, Stearpa şi altele. (De la Iosif Coman, coresp. voluntar). TELEGRAME EXTERNE Semnarea noului acord de colaborare tehnico-ştiinţifică intre R. P. Romina si R. P. Chineză PEKMN 10 (Agerpres). 1. în scopul întăririi şi dezvoltării în continuare a colaborării tehnico-ştiinţifice şi pentru intensificarea legăturilor de prietenie între popoarele ambelor ţări, s-a semnat la 8 iunie 1963 la Pekin, un nou acord de colaborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Acordul semnat prevede continuarea colaborării tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări, pe baza principiilor egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, pentru o mai bună folosire de către ambele părţi a noilor realizări în domeniul tehnico-ştiinţific. Acordul a fost semnat de Dumitru Gheorghiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Român din R. P. Chineză, iar din partea chineză de Han Guan, vicepreşedinte al Comitetului tehnico-ştiinţific al R. P. Chineze. La semnarea acordului a fost de faţă din partea chineză Ne Jun-cjen, vicepremier al Consiliului de Stat al R. P. Chineze. De asemenea, au mai fost prezenţi Wu Heng, vicepreşedinte al Comitetului tehnicoştiinţific al R. P. Chineze, Ciou Yenlung, adjunct al ministrului industriei petrolului, preşedintele părţii chineze a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică româno-chineze, Cen Po-cing, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, precum şi membrii părţii chineze a comisiei. Din partea română au fost prezenţi colaboratori ai Ambasadei R. P. Române din Pekin şi membrii părţii române a comisiei. Tot cu acest prilej a fost semnat şi protocolul sesiunii a opta a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Protocolul a fost semnat din partea română de Dumitru Gheorghiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíne în R. P. Chineză, iar din partea chineză de Ciou Ysn-lung, preşedintele părţii chineze a comisiei. La sesiune s-au discutat măsurile concrete în vederea realizării mai departe a colaborării tehnico-ştiinţifice. Conform protocolului, organele corespunzătoare din R. P. Romînă şi R. P. Chineză vor transmite reciproc documentaţii tehnico-ştiinţifice şi vor primi reciproc specialişti pentru cunoaşterea experienţei în producţie şi a realizărilor noi în domeniul diverselor ramuri ale economiilor naţionale ale celor două ţări. Sesiunea a decurs într-o atmosferă de sinceră prietenie şi înţelegere reciprocă. Osvaldo Dorticos despre transformările social-economice înfăptuite în Cuba HAVANA 10 (Agerpres). — Osvaldo Dorticos, preşedintele Republicii Cuba, a primit recent un grup de ziarişti străini aflaţi în Cuba la invitaţia redacţiei „Noticias de Hoy", în legătură cu cea de-a 25-a aniversare a ziarului. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, Osvaldo Dorticos a vomit, printre altele, despre transformurile social-economice radicale înfăptuite în Cuba după victoria revoluţiei, despre succesele şi sarcinile viitoare ale poporului cuban în lupta pentru avîntul economiei şi culturii, bunăstării materiale a oamenilor muncii. Preşedintele a arătat că în prezent peste 90 la sută din producţia industrială este realizată de sectorul socialist. In agricultură, sectorul socialist cuprinde aproximativ 50 la sută din pămîntul arabil. Cele mai urgente sarcini ale dezvoltării economice a Cubei — a arătat preşedintele — sunt lărgirea producţiei industriale, transformarea agriculturii în scopul creşterii producţiei alimentare şi extinderea posibilităţilor de export. Vorbind despre înlăturarea greutăţilor provocate de blocada economică instaurată de S.U.A., preşedintele a subliniat uriaşa importanţă pentru Cuba a ajutorului pe care îl acordă ţării Uniunea Sovietică şi alte ţări socialiste. Declaraţii oficiale în problema situaţiei rasiale din S. U. A. WASHINGTON 10 (Agerpres). — Tărăgănarea în adoptarea unor măsuri eficiente pentru a se pune capăt dezmăţului rasiştilor, ca şi scăderea prestigiului Statelor Unite în străinătate ca urmare a acestor acţiuni au silit o serie de personalităţi de frunte ale guvernului S.U.A. să facă noi declaraţii în problema situaţiei rasiale. După cum transmite agenţia France Presse, preşedintele S.U.A. Kennedy, care a luat cuvîntul în cadrul adunării anuale a primarilor americani organizată în oraşul Honolulu, a declarat, în legătură cu refuzul rasiştilor de a recunoaşte drepturile negrilor, că „Statele Unite se află in faţa unei crize morale şi constituţionale”. Atrăgînd atenţia asupra pericolelor pe care le implică pentru S.U.A. menţinerea segregaţiei rasiale, Kennedy a subliniat că „dacă problema drepturilor negrilor nu va fi reglementată, atunci incidentele care s-au produs recent în diferite oraşe ale Statelor Unite vor reizbucni în alte colţuri ale ţării în cursul lunilor următoare”. Aceeaşi temă a fost abordată duminică şi de secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk care, luînd cuvîntul în faţa studenţilor Universităţii Long Island, a descris evenimentele rasiale din S.U.A. drept „o tragedie a istoriei” şi a arătat că ele „slăbesc poziţia conducătoare a Statelor Unite în lume”. După cum a arătat Rusk, tulburările rasiale din S.U.A. „au îngrijorat pe prietenii noştri din străinătate”. Recunoaşteri pline de amărăciune au fost cuprinse şi într-o cuvintare rostită la 10 iunie în faţa membrelor clubului naţional al femeilor din Washington, de către directorul adjunct al Agenţiei pentru informaţii a S.U.A. (U.S.I.A.) Donald Wilson. „Problema rasială a dăunat grav prestigiului S.U.A. în străinătate“ , a declarat el. Referindu-se la faptul că în S.U.A. se vorbeşte mult despre lichidarea segregaţiei rasiale, dar în mod practic se face prea puţin, Wilson a atras atenţia că „felul cum noi ne vom duce la îndeplinire promisiunile în problema rasială constituie un barometru folosit deseori în străinătate pentru a aprecia adevărul cuvintelor noastre şi în alte domenii”. Pregătiri pentru Congresul Mondial al Femeilor BERLIN 10 (Agerpres). — Secretariatul Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor (F.D.I.F.) a comunicat că la cel de-al V-lea Congres Mondial al Femeilor, care se va deschide la 24 iunie la Moscova, şi-au exprimat dorinţa să participe reprezentante ale femeilor din 30 de ţări din Europa, 32 de ţări din Africa, aproximativ 25 de ţări din Asia şi din peste 20 de ţări de pe continentul american. ALEGERILE DIN PERU Candidatul partidului „Acţiunea populară77 în frunte LIMA 10 (Agerpres). La 9 iunie au avut loc în Peru alegeri pentru desemnarea preşedintelui, celor doi vicepreşedinţi, a 45 senatori şi 140 deputaţi. Primele rezultate ale alegerilor indică un avans al candidatului partidului „Acţiunea populară“, Fernando Bellaunde Terry. Rezultatele oficiale ale alegerilor după numărarea voturilor a 1 040 000 alegători arată că Bellaunde Terry a obţinut 409 604 voturi faţă de 326 391 întrunite de Haga de la Torre, 274 396 — Manuel Odria şi 10 824 — Mario Samama. Deprimarea unei demonstrații la Lima (Peru) în perioada electorală Imagini berlineze Călătorul care soseşte în Berlinul democrat remarcă din primele ore faptul că în acest oraş se întîlnesc într-o strînsă împletire construcţii vechi de sute de ani, multe din ele monumente istorice, cartiere întregi de construcţii noi, concepute in stil modern, alături de care se mai văd încă ruine, vestigii ale războiului. Contrastul dintre vechi şi nou, dintre numeroasele şantiere de construcţii şi ruinele rămase din timpul războiului reprezintă în fond contrastul dintre viaţa de ieri şi de,zi a poporului din R. D. Germană. Sa privim, bunăoară, noul cartier din Alexanderplatz. Un adevărat orăşel, cu zeci de blocuri înălţate în ultimii ani, cu magazine şi restaurante, hoteluri şi cinematografe. Totul e construit aici în stil modern, din beton şi sticlă, cu mult soare şi aer, iar spaţiile verzi şi culorile pastelate ale clădirilor oferă ochiului o adevărată încîntare. Aici, pe terenul unde se ridică acum noul cartier din Alexanderplatz, a existat înainte de război un cartier cu construcţii înghesuite în care, cum se spunea, aeril şi soarele nu aveau acces, fără pic de verdeaţă, adevărate cazărmi. Locuiau aici, înghesuiţi circa 1 200 locuitori pe 1 000 mp de teren. Acum densitatea a fost redusă la mai puțin de jumătate, iar între blocurile înalte se află numeroase spaţii verzi şi terenuri de joacă pentru copii. ...Pe cabina unei macarale turn, dirijată de muncitorul Hermann Gieske, am citit lozinca: „Să reconstruim Berlinul“. De aici, de la înălţimea cabinei macaralei, le zăresc de jur împrejur zeci şi sute de alte macarale. Cartierele Tieptow, Weissensee, „Heinrich Heine", numeroasele blocuri construite in locul clădirilor distruse în timpul războiului sînt azi o mîndrie a locuitorilor Berlinului democrat. „Să reconstruim Berlinul" este o lozincă care însufleţeşte pe toţi locuitorii capitalei R.D. Germane. Această însufleţire se manifestă concret şi în zilele de duminică, cînd zeci de mii de locuitori pun mina pe lopată şi mistrie pentru a contribui, prin muncă voluntară, la reconstruirea oraşului. Din fondurile puse la dispoziţie de stat şi prin contribuţia Note de calatene în bani şi în muncă a viitorilor locatari, în Berlinul democrat s-au ridicat anul trecut peste 20 000 de apartamente. Recent, guvernul R. D. Germane a aprobat un plan de reconstruire a centrului oraşului. Unele clădiri istorice vor fi refăcute in stilul arhitectonic iniţial. Se vor înălţa, de asemenea, blocuri moderne şi edificii cultural-sociale construite in spiritul arhitecturii moderne. Merită subliniată grija edililor oraşului de a asigura o îmbinare armonioasă Intre noile construcţii moderne şi arhitectura clasică germană. I-am cunoscut pe berlinezi în timpul liber, dar şi în timpul lucrului. Sunt oameni harnici şi pricepuţi. Am avut prilejul să stăm de vorbă cu cîţiva muncitori, ingineri şi tehnicieni de la una din marile întreprinderi ale oraşului : „Elektro-Apparate Werke“. Istoria uzinei lor este istoria multor întreprinderi industriale din R. D. Germană. Construită înainte de război pentru producţia militară, intreprinderea a fost distrusă în timpul războiului şi apoi refăcută şi dezvoltată în anii puterii populare. Acum, producţia ei are o destinaţie exclusiv paşnică. După cum ne declara cu mîndrie inginerul Gerhard Ziegler, marca „E.A.W.“, imprimată pe un produs sau altul, poate fi întîlnită în fiecare fabrică şi chiar în fiecare locuinţă particulară din R. D. Germană. L-am reîntîlnit pe inginerul Gerhard Ziegler într-o duminică dupăamiază în sălile Muzeului de Artă orientală. Ne-am salutat ca doi vechi prieteni, am admirat împreună exponatele și ne-am oprit vreme îndelungată să privim Templul din Pergamon, o adevărată minune a străvechii arhitecturi din Asia Mică. Cu cîteva zile in urmă, cind am vizitat întreprinderea „E.A.W.“, am plecat cu convingerea că inginerul Ziegler este un om îndrăgostit de munca sa. El este îndrăgostit şi de oraşul său — ,,un berlinez la el acasă* — după propria lui expresie. Ne-a vorbit cu multă pasiune despre oraşul său, despre oameni şi monumente, despre frumuseţile naturale şi perspectivele de dezvoltare ale Berlinului democrat. Am vizitat doar cîteva zile Berlinul democrat, însă impresiile de călători© mi-au rămas întipărite în memorie. Am cunoscut mulţi oameni, amabili şi binevoitori. Şi de cite ori îmi amintesc de ei, ochii minţii deapănă imagini berlineze, din noianul cărora am ales aspectele relatate mai sus. I. GALETEANU Pag. 3