Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-10 / nr. 5919

PROLETARI SIM TOATE TARELE, UNITI VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5919 Luni 10 iunie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Pentru o cît mai bună gospodărire a oraşelor An de an, statul nostru inves­teşte în construirea de locuinţe şi alte lucrări gospodăreşti-edilitare sume importante. Oraşele îşi schim­bă treptat înfăţişarea; pretutindeni se înalţă blocuri de locuinţe confor­tabile, cartiere moderne; se dezvol­tă reţeaua unităţilor comerciale şi de deservire, se înfiinţează trasee noi pentru transportul în comun; anual se amenajează mii şi mii de metri pătraţi de parcuri şi grădini. Modernizarea localităţilor, ridicarea nivelului de deservire a populaţiei sunt sarcini care stau permanent in atenţia organelor de partid şi de stat, întrecerea pentru mai buna gospodărire a oraşelor devenind o tradiţie. Bucurîndu-se de o largă populari­tate, întrecerea a cuprins sfaturile populare, a antrenat sute de mii de cetăţeni. In regiunea Maramu­reş, acţiunile cetăţeneşti pen­tru gospodărire şi înfrumuseţare au avut anul trecut o mare amploare ; ele s-au încheiat cu un bilanţ pozi­tiv : 11 000 000 lei economisiţi din bugetele sfaturilor populare ! Sunt şi alte regiuni ai căror gospodari prezintă rezultate asemănătoare: Bacău, Cluj, Galaţi şi altele. Sume­le economisite sunt folosite de sfa­turile populare pentru realizarea de noi obiective gospodăreşti, social-culturale, volumul planifi­cat pentru lucrările de acest fel fiind pretutindeni în permanenţă depăşit. Gospodarii din Baia Mare, precum şi din alte localităţi au înţeles că tuturor obiectivelor întrecerii dintre oraşe trebuie să li se acorde, în a­­ceeaşi măsură, atenţia cuvenită. La Deva, de pildă, comitetul orăşe­nesc de partid, comitetul execu­tiv al sfatului popular şi deputaţii, înţelegînd rostul întrecerii, cît şi necesitatea îndeplinirii tutu­ror obiectivelor ei, au iniţiat, alături de acţiunile specifice în­frumuseţării — amenajarea de spa­ţii verzi, modernizarea străzilor — şi acţiuni legate direct de buna de­servire a cetăţenilor, de ridicarea nivelului lor de viaţă. Fondurile prevăzute pentru lucrări de apă şi canalizare au fost folosite cu chib­zuinţă; pentru ca mărfurile existen­te în reţeaua comercială să cores­pundă cerinţelor, sunt organizate consfătuiri cu cetăţenii; se extind metodele de deservire rapidă, trans­portul mărfurilor la domiciliu; se îm­bunătăţeşte transportul în comun; în policlinici şi spitale activitatea este tot mai judicios organizată. Este firesc ca în asemenea condiţii,cînd îndeplinirea obiectivelor întrecerii este analizată periodic de organele locale de partid şi de stat, cînd se fac eforturi ca experienţa poziti­vă dintr-un sector să fie împărtă­şită şi altora . Deva să se situeze printre oraşele fruntaşe în între­cere. Şi la Cluj, Oneşti, Roman, Piatra Neamţ, gospodarii oraşelor acordă atenţie tuturor obiectivelor întrecerii, acest lucru resimţindu-se din plin în viaţa oraşelor respec­tive. Desigur, s-ar mai putea da ca e­­xemplu şi alte oraşe unde comitete­le executive ale sfaturilor populare privesc întrecerea ca o acţiune gos­podărească de ansamblu, acordînd a­­tenţie utilizării economice a fon­durilor bugetare, folosirii pe toate căile a resurselor naturale, pune­rii în practică a propunerilor şi iiţiativelor venite din masă. Rezul­tatele obţinute sunt determinate tot­odată şi de munca educativă des­făşurată în rîndul cetăţenilor, în­treţinerea bună a locuinţelor, păs­trarea avutului obştesc, a mobilie­rului urbanistic, din instituţiile so­cial-culturale se răsfrîng nemijlocit asupra acelora care beneficiază de ele, asupra maselor largi de oa­meni ai muncii. Aşa cum rezultă însă din scriso­rile unor corespondenţi voluntari şi din constatările făcute pe teren, în unele locuri întrecerea are un caracter unilateral, atenţia organelor locale îndreptîndu-se cu precădere spre acţiunile de în­frumuseţare, plantări de pomi şi flori etc. Fără îndoială că aces­tea sînt lucruri frumoase şi utile. Dar se poate restrînge oare în­trecerea numai la înfrumuseţa­rea oraşelor ? Simpla trecere în revistă a obiectivelor întrecerii ara­tă că acestea au un cadru mult mai larg, că scopul întregii acţiuni este ridicarea nivelului general de gos­podărire şi de deservire a popu­laţiei în toate localităţile. De ani de zile, bunăoară, datele cu privire la mersul întrecerii în oraşul Medgidia se referă la ace­leaşi lucruri : cîţi pomi şi flori s-au plantat, cîte parcuri au fost ame­najate, cîţi metri pătraţi de stradă au fost pavaţi. Vizitînd oraşul, îţi dai seama cu uşurinţă că cele­lalte obiective ale întrecerii au fost pur şi simplu neglijate. Lucrările de întreţinere a fondului de locuinţe sunt de mult timp tărăgănate, iar la cele de salubritate planul nu este nici pe departe îndeplinit; în reţeaua de magazine şi unităţi de alimentaţie publică sunt lipsuri pe care alte oraşe, mai mici decît Medgidia, le-au înlăturat de mult. Tovarăşii din comitetul executiv cu care s-a stat de vorbă recent nu şi-au propus încă nimic concret pentru ca pe viitor participarea o­­raşului la întrecere să se desfăşoa­re pe un front mai larg. Sunt şi alte oraşe în care unele obiective principale ale întrecerii, de rezolvarea cărora răspund direct comitetele executive ale sfaturilor populare, sunt neglijate: se tergi­versează deschiderea unităţilor co­merciale şi de deservire în noile cartiere, spaţiile din jurul unor blocuri recent construite rămîn timp îndelungat neamenajate, or­ganizarea transportului în comun şi administrarea hotelurilor mai lasă de dorit. Oraşelor fruntaşe li se acor­dă în fiecare an importante sti­mulente materiale. Sfaturile popu­lare ale acestora primesc utilaje moderne pentru executarea lucrări­lor de salubritate, canalizare, între­ţinerea spaţiilor verzi etc., fiind ast­fel sprijinite în ridicarea conti­nuă a gradului de gospodărire şi confort. Este deci în interesul fie­cărui oraş, al cetăţenilor înşişi, să lupte pentru ocuparea unui loc cît mai bun în întrecere. De cîtva timp, întrecerea gospo­dărească a cuprins şi comunele ţării. Aici construirea de aşezăminte culturale, pentru ocrotirea sănătă­ţii, îngrijirea caselor, pietruirea drumurilor, repararea podurilor, a­­menajarea canalelor de scurgere a apei şi altele stau în atenţia comite­telor executive ale sfaturilor popu­lare, a deputaţilor şi colectiviştilor. De buna desfăşurare a întrecerii în mediul rural se ocupă îndeaproape sfaturile populare raionale. Dat fiind caracterul larg al în­trecerii la oraşe şi sate, însemnăta­tea social-economică a acţiunilor legate de această întrecere, este ne­cesar ca organele locale de partid, în special comitetele orăşeneşti şi raionale, să îndrume sfaturile popu­lare şi să urmărească îndeplinirea sarcinilor trasate în această direcţie de partid şi guvern. Membrii comi­tetelor executive, deputaţii, cei care îndrumă şi răspund de diferitele activităţi ale sfaturilor populare au datoria să vegheze ca întrecerea să fie pretutindeni bine organizată, iar obiectivele ei să fie intens popu­larizate. Urmărirea perseverentă şi înde­plinirea riguroasă a sarcinilor între­cerii dintre oraşe asigură ridicarea continuă a nivelului activităţii gos­podăreşti şi de deservire cetăţeneas­că în toate localităţile ţării. Se dezvoltă reţeaua comercială a Capitalei Reţeaua comercială a Capitalei se dezvoltă şi se modernizează continuu. De la începutul acestui an şi pînă la 1 iunie s-au deschis 30 de unităţi co­merciale în diferite car­tiere: pe şoseaua Ştefan cel Mare, pe magistrala Nord-Sud, şoseaua Giur­giului, calea Griviţei, stra­da Pieptănari, în piaţa Gării de Est şi în alte locuri. Pînă la sfîrşitul anului, reţeaua comercială se va îmbogăţi cu alte peste 70 de unităţi. Se vor deschi­de magazine la parterul blocului E1 de pe şo­seaua Miheil Bravu, în imediata apropiere a pie­ţei tancului. Aci vor fi magazine de mercerie, parfumerie, cofetărie, tu­tungerie, legume-fructe, carne, lactate, pîine; pe şoseaua Giurgiului, în zona denumită Toporaşi- Livada, se vor deschide magazine de încălţăminte, chimicale, menaj-uz cas­nic, librărie, farmacie, ga­lanterie, textile, carne, pîine, mezeluri, brînzeturi, legume-fructe, cofetărie şi restaurant. în prezent se află în construcţie un complex comercial pe bu­levardul 1 Mai, colţ cu strada Aviator Popiştea­­nu, care va fi compus din: magazin alimentar cu au­toservire, o tutungerie, un centru de carne și altul d£ pîine. Realizările metalurgiştilor brăileni BRĂILA (coresp. „Scînteii“).­­ Con­structorii de utilaj greu de la uzina „Progresul“-Brăila au realizat în acest an mai mult de 20 excavatoare şi va­goane siderurgice peste plan. De la începutul anului, în uzină s-au produs în plus faţă de plan aproape 400 tone de oţel lichid, peste 130 tone piese forjate şi matriţate. Din angajamentul luat în întrecere de a obţine 1 500 000 lei economii suplimentare la preţul de cost, colectivul uzinei a realizat numai în 4 luni 816 000 lei. Oraşul Roman văzut din avion (Foto : Gh. Vintilă) Casa memorială „Ciprian Porumbescu“ Consfătuire privind calitatea utilajului chimic şi de rafinării PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii").­­ La Ploieşti a avut loc o consfătuire organizată de Direcţia gene­rală de utilaj chimic, energetic şi metalurgic din Mi­nisterul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, a­vînd ca temă problema calităţii utilajului chimic şi ■de rafinării. Reprezentanţii uzinelor „23 August“, „Vulcan“ şi „Griviţa Roşie“ din Bucureşti şi ai Uzi­nei de utilaj chimic şi de rafinării nr. 2 Ploieşti au prezentat referate despre acţiunile întreprinse în ultimele luni pentru îmbunătăţirea calităţii produse­lor şi rezultatele obţinute în această privinţă. Pe baza discuţiilor, la consfătuire s-au făcut recomandări pentru aplicarea de noi măsuri care să ducă la ridi­carea în continuare a nivelului calitativ al aparataju­­lui chimic şi de rafinării fabricat în ţară. SUCEAVA (coresp. „Scîn­teii“). — Ieri, zi de sărbă­toare în comuna Ciprian Po­­rumbescu. Casa în care a locuit o vreme, Ciprian Po­­rumbescu, a fost vizitată de mii de oameni ai muncii de pe cuprinsul regiunii şi din ţară. Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea compozitorului, s-a deschis aici o casă memorială. Alături de pozele profeso­rilor săi de muzică, Carol Miculi, Simion Mayer şi al­ţii, în casa memorială se află o fotografie a bătrînu­­lui lăutar din Stupea, Ioni­că Bidirel, zis Nagîţ, unul din cei mai de seamă pur­tători de folclor din regiu­ne. In pitorescul decor din curtea casei, au domnit ieri cîteva clipe de linişte, în chip de omagiu şi preţuire pentru cel care, prin cele peste 200 de compoziţii, a dus pînă departe faima şi frumuseţea acestor locuri. După inaugurarea casei me­moriale a avut loc o serbare cîmpenească la care și-au dat concursul aproape 1000 de artiști, în fo­tografie. Un grup de vizi­tatori. O nouă fabrică de băuturi răcoritoare GALAŢI (co­resp. „Scînteii’'). — La Galaţi a fost construită şi dată în funcţiune o nouă fabrică de băuturi răcoritoare preparate d­i­n sucuri din fructe. Fabrica este înzes­trată cu utilaje moderne. Capaci­tatea de producţie a noii unităţi este de 6 000 sticle pe oră. Teatrul de Comedie şi-a reluat activitatea Aseară, Teatrul de Comedie şi-a re­luat activitatea prezentînd în premieră piesa „Umbra“ de E. Şvarţ. Din distri­buţie fac parte : Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Eliza Plopeanu, Sanda Tom­a, D. Rucăreanu, Amza Pellea, Aurelia Vasilescu, Mircea Şeptilici, N. Găr­­descu, artist­­emerit, Florin Scărlătes­­cu, Mircea Constantinescu, D. Chesa, D. Crîşmaru, V. Plătăreanu, Şt. Tăpă­­lagă şi alţii. Regia spectacolului este semnată de D. Esrig. Decorurile şi costumele au fost realizate de I. Popescu-Udrişte. Sărbătoarea micilor şcolari Cei mai mici şcolari au sărbătorit ieri încheierea anului şcolar. Dimi­neaţa, în sălile de festivităţi ale şco­lilor, la teatrele de vară, cămine cul­turale şi cluburi s-au adunat elevii din clasele TIV, învăţătorii şi părin­ţii copiilor. Prin recitări şi cântece, dansuri şi jocuri pioniereşti, pregătite cu migală, cei mai tineri elevi ai pa­triei au mulţumit partidului — părin­tele iubit al copiilor — pentru noile şcoli luminoase şi spaţioase, pentru manualele şcolare gratuite şi pentru condiţiile din ce in ce mai bune de învăţătură şi viaţă. Recunoştinţa lor s-a îndreptat spre învăţătorii care, cu dragoste şi răbdare, îi ajută să des­cifreze tainele cărţilor. La capătul unui an de rodnică ac­tivitate, cînd majoritatea carnetelor cuprind note de 9 şi 10, împărţirea premiilor a marcat atît răsplătirea muncii depuse cît şi începutul unei vacanţe bogate în activităţi cultural­­educative, pe care statul nostru o a­­sigură copiilor de vîrstă şcolară. Peste cîteva zile, taberele de la munte şi mare, staţiunile balneo-cli­­materice, cabanele din cele mai pi­toreşti locuri din ţară vor răsuna de cintece pioniereşti şi de voia bună a celor 2 100 000 de şcolari care vor străbate, în excursii şi drumeţii, în­tregul cuprins al­ patriei. In acelaşi timp, pe pionieri şi şcolari îi aşteaptă cluburi special amenajate, filme şi spectacole artistice, simpozioane, concursuri sportive şi alte surprize ale vacanţei. In programul artistic de la Şcoala de 8 ani nr. 46 din raionul 23 August s-a înscris şi acest „joc popular" în interpretarea cîtorva dintre cei mai mici dansatori. Un grup de elevi ai Şcolii medii nr. 40 din Capitală împărtăşesc învăţătoarei lor bucuria primelor succese. (Foto : M. Andreescu) In excursie cu vasul „Neptun“ Duminică la prînz vasul „Neptun" a ieşit pentru prima oară în acest an în largul Mării Negre avînd la bord oameni ai muncii din oraşul Constan­ţa şi din ţară aflaţi la odihnă pe lito­ral. S-a inaugurat astfel sezonul de vară al croazierelor de agrement pe mare. Cu începere de la această dată, vasul „Neptun“ întreprinde regulat croaziere de agrement pe mare, iar cele 5 hidrobuze din portul turistic Tomis vor deservi cursele de legătură cu staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul românesc al Mării Negre. Succes lucrărilor celui de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum! Astăzi încep lucrările celui de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum. Sub îndrumarea înţeleaptă a partidului, cooperaţia de consum din ţara noastră a cunoscut o largă şi continuă dezvoltare. Ea cuprinde în prezent peste 6 200 000 de membri. In rîndul celor aproape 3 000 de delegaţi şi invitaţi se numără membri cooperatori fruntaşi, pre­şedinţi de organizaţii şi unităţi co­operatiste, economişti, tehnicieni şi specialişti din acest sector, colecti­vişti. La Congres asistă şi numeroşi oaspeţi, reprezentanţi ai organiza­ţiilor cooperatiste de peste hotare, care au sosit zilele acestea în Ca­pitală. Lucrările Congresului, care vor face bilanţul activităţii multilate­rale desfăşurate în ultimii patru ani, vor stabili totodată sarcinile dezvoltării viitoare a cooperaţiei de consum, în lumina hotărîrilor Con­gresului al III-lea al P.M.R. Această largă şi cuprinzătoare organizaţie de masă este menită să aducă­ o contribuţie tot mai însemnată la în­tărirea legăturilor economice dintre oraş şi sat, la educarea maselor ţă­rănimii în spiritul socialismului, la întărirea continuă a alianţei munci­­toreşti-ţărăneşti. Hotărîrile ce se vor lua la încheierea Congresului vor face să crească şi mai mult contribuţia cooperaţiei la intensifi­carea continuă a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, verigă importantă a luptei pentru desăvir­­șirea construcției socialiste în pa­tria noastră. Urâm succes deplin lucrărilor Congresului. Reţeaua de unităţi a cooperaţiei de consum se dezvoltă an de an. Azi stau la dispoziţia colectiviştilor peste 27 000 de magazine şi coope­rative săteşti. In ultimul timp se pune accentul pe construirea de uni­tăţi moderne, bine utilate. Vă prezentăm, în fotografia de mai sus, magazinul universal din comuna Pătirlagele — regiunea Ploiești. Stabilirea de relaţii diplomatice între R. P. Romina şi Kuweit In dorinţa de a dezvolta bune re­laţii între Republica Populară Ro­­mînă şi Kuweit, guvernele celor două ţări au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la rang de am­basadă. (Continuare in pag. II-a) Explicaţia trebuie căutată în organizarea muncii In­ ultimii ani, întreprinderile din cadrul Direcţiei regionale a econo­miei forestiere Bacău au obţinut realizări importante în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, situîndu-se printre unităţile fruntaşe pe ţară. De la an la an, colectivele acestor întreprin­deri şi-au îmbogăţit experienţa în valorificarea superioară a masei lemnoase. Este suficient să arătăm că valoarea produselor obţinute dintr-un metru cub de masă lem­noasă exploatată a crescut de la 206 lei în 1959, la 279 lei în 1962. Colectivele întreprinderilor forestie­re din Piatra Neamţ, Agăş şi altele au obţinut în 1962 un indice de uti­lizare de 99 la sută la răşinoase şi de 85 la sută, respectiv 83 la sută la fag. Din aceeaşi cantitate de masă lemnoasă, colectivele I.F.-uri­lor din cadrul acestei direcţii re­gionale au produs anul trecut cu 69 000 metri cubi mai mult lemn de lucru. Succese­ de seamă au ob­ţinut forestierii din regiunea Bacău şi în acţiunea de împădurire. Din 1950 şi pînă acum, ei au făcut plan­taţii pe mai bine de 100 000 hectare. Tehnica nouă a fost introdu­să larg în ultimii ani şi în exploatările forestiere şi fabricile de industrializare a lemnului din cadrul Direcţiei regionale a e­­conomiei forestiere Bacău. Dacă în 1959 „zestrea“ tehnică a a­­cestor întreprinderi număra 43 fierăstraie mecanice, 21 tuniculare şi 9 automacarale — ca să folosim numai cîteva exemple — la începu­tul anului 1963, ea cuprindea 350 fierăstraie mecanice, 103 funicula­­re, 21 automacarale şi alte utilaje de înaltă tehnicitate. Paralel cu in­troducerea tehnicii noi a crescut şi nivelul de calificare a muncitorilor şi tehnicienilor. Toate acestea au făcut ca productivitatea muncii să crească de la an la an. Faţă de cum se realizează sarcina de creştere a productivită­ţii muncii în cadrul D.R.E.F.-Bacău 1959, productivitatea muncii a fost anul trecut cu 28 la sută mai mare. In acest an, potrivit prevederilor planului, productivitatea muncii pe ansamblul direcţiei regionale ur­mează să crească cu 8,2 la sută. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1963, muncitorii şi tehnicienii au arătat că această sarcină este pe deplin realizabilă. De aceeaşi părere a fost şi conducerea direc­ţiei regionale. Totuşi, sarcina plani­ficată de creştere a productivităţii muncii pe primele 4 luni ale anului nu a fost îndeplinită în mod satis­făcător pe ansamblul acestei direc­ţii regionale. Conducătorii direcţiei regionale caută să pună această nerealizare pe seama greutăţilor din timpul iernii. „Cauze obiective — spun ei. A fost o iarnă grea, care ne-a îm­piedicat mult“. Dar oare aşa stau lucrurile ? Să vedem de ce pe di­recţia regională sarcina planifica­tă­ de creştere a productivităţii muncii a fost realizată doar în proporţie de 88,3 la sută. Fără în­doială, iarna neobişnuită a provo­cat greutăţi forestierilor. Dar ceea ce a influenţat în cel mai înalt grad asupra nerealizării sarcinii de creştere a productivităţii mun­cii este faptul că intr-un şir de întreprinderi forestiere din regiune nu există suficientă preo­cupare pentru buna folosire a mecanismelor. In cadrul unor I.F.-uri şi sectoare s-au înregistrat, în primele 4 luni ale anului, mii de ore de stagnare în funcţionarea mecanismelor. La întreprinderile forestiere din Adjud, Oneşti şi al­tele, o serie de mecanisme s-au montat cu mare întîrziere. Nu mai puţin frecvente au fost şi cazurile cînd utilajele n-au funcţionat cu întreaga lor capacitate din cauza aprovizionării neritmice cu mate­rial lemnos sau din cauza întreru­perilor provocate de întreţinerea lor necorespunzătoare. In timp ce întreprinderile fores­tiere din Tîrgu Neamţ şi Tarcău au realizat în primul trimestru,, la u­­nele funiculare, o productivita­te de pînă la 2 000 tone/km, cele din Dărmăneşti şi Adjud au reali­zat mai puţin de jumătate. De ce ? Pentru că aci există mai puţină gri­jă pentru folosirea cu randament ridicat a mecanismelor. Neutiliza­­rea mecanismelor la întreaga lor capacitate se explică în bună mă­sură prin folosirea neintegrală a timpului de lucru - urmare a organi­zării necorespunzătoare a procesu­lui de producţie şi a slabei discipli­ne în muncă. In unele întreprin­deri forestiere se practică sistemul pontajelor ireale, ceea ce influen­ţează în mod negativ asupra pro­ductivităţii muncii. Mai trebuie adăugat că unele conduceri de în­treprinderi forestiere — din Roz­­nov, Oneşti, Dărmăneşti şi altele — au căutat să recupereze rămînerea în urmă în realizarea sarcinilor de plan prin angajarea de noi munci­tori, depăşind în felul acesta in mod simţitor numărul mediu scrip­tic. O influenţă negativă asupra productivităţii muncii a avut şi proporţia necorespunzătoare care există între muncitorii direct pro­ductivi și cei auxiliari la unele sec­toare ale întreprinderilor forestiere din Adjud, Bacău, Borca şi altele. Avantajele organizării muncii în NICOLAE MOCANU coresp. „Scînteii“

Next