Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-10 / nr. 5919
PROLETARI SIM TOATE TARELE, UNITI VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5919 Luni 10 iunie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Pentru o cît mai bună gospodărire a oraşelor An de an, statul nostru investeşte în construirea de locuinţe şi alte lucrări gospodăreşti-edilitare sume importante. Oraşele îşi schimbă treptat înfăţişarea; pretutindeni se înalţă blocuri de locuinţe confortabile, cartiere moderne; se dezvoltă reţeaua unităţilor comerciale şi de deservire, se înfiinţează trasee noi pentru transportul în comun; anual se amenajează mii şi mii de metri pătraţi de parcuri şi grădini. Modernizarea localităţilor, ridicarea nivelului de deservire a populaţiei sunt sarcini care stau permanent in atenţia organelor de partid şi de stat, întrecerea pentru mai buna gospodărire a oraşelor devenind o tradiţie. Bucurîndu-se de o largă popularitate, întrecerea a cuprins sfaturile populare, a antrenat sute de mii de cetăţeni. In regiunea Maramureş, acţiunile cetăţeneşti pentru gospodărire şi înfrumuseţare au avut anul trecut o mare amploare ; ele s-au încheiat cu un bilanţ pozitiv : 11 000 000 lei economisiţi din bugetele sfaturilor populare ! Sunt şi alte regiuni ai căror gospodari prezintă rezultate asemănătoare: Bacău, Cluj, Galaţi şi altele. Sumele economisite sunt folosite de sfaturile populare pentru realizarea de noi obiective gospodăreşti, social-culturale, volumul planificat pentru lucrările de acest fel fiind pretutindeni în permanenţă depăşit. Gospodarii din Baia Mare, precum şi din alte localităţi au înţeles că tuturor obiectivelor întrecerii dintre oraşe trebuie să li se acorde, în aceeaşi măsură, atenţia cuvenită. La Deva, de pildă, comitetul orăşenesc de partid, comitetul executiv al sfatului popular şi deputaţii, înţelegînd rostul întrecerii, cît şi necesitatea îndeplinirii tuturor obiectivelor ei, au iniţiat, alături de acţiunile specifice înfrumuseţării — amenajarea de spaţii verzi, modernizarea străzilor — şi acţiuni legate direct de buna deservire a cetăţenilor, de ridicarea nivelului lor de viaţă. Fondurile prevăzute pentru lucrări de apă şi canalizare au fost folosite cu chibzuinţă; pentru ca mărfurile existente în reţeaua comercială să corespundă cerinţelor, sunt organizate consfătuiri cu cetăţenii; se extind metodele de deservire rapidă, transportul mărfurilor la domiciliu; se îmbunătăţeşte transportul în comun; în policlinici şi spitale activitatea este tot mai judicios organizată. Este firesc ca în asemenea condiţii,cînd îndeplinirea obiectivelor întrecerii este analizată periodic de organele locale de partid şi de stat, cînd se fac eforturi ca experienţa pozitivă dintr-un sector să fie împărtăşită şi altora . Deva să se situeze printre oraşele fruntaşe în întrecere. Şi la Cluj, Oneşti, Roman, Piatra Neamţ, gospodarii oraşelor acordă atenţie tuturor obiectivelor întrecerii, acest lucru resimţindu-se din plin în viaţa oraşelor respective. Desigur, s-ar mai putea da ca exemplu şi alte oraşe unde comitetele executive ale sfaturilor populare privesc întrecerea ca o acţiune gospodărească de ansamblu, acordînd atenţie utilizării economice a fondurilor bugetare, folosirii pe toate căile a resurselor naturale, punerii în practică a propunerilor şi iiţiativelor venite din masă. Rezultatele obţinute sunt determinate totodată şi de munca educativă desfăşurată în rîndul cetăţenilor, întreţinerea bună a locuinţelor, păstrarea avutului obştesc, a mobilierului urbanistic, din instituţiile social-culturale se răsfrîng nemijlocit asupra acelora care beneficiază de ele, asupra maselor largi de oameni ai muncii. Aşa cum rezultă însă din scrisorile unor corespondenţi voluntari şi din constatările făcute pe teren, în unele locuri întrecerea are un caracter unilateral, atenţia organelor locale îndreptîndu-se cu precădere spre acţiunile de înfrumuseţare, plantări de pomi şi flori etc. Fără îndoială că acestea sînt lucruri frumoase şi utile. Dar se poate restrînge oare întrecerea numai la înfrumuseţarea oraşelor ? Simpla trecere în revistă a obiectivelor întrecerii arată că acestea au un cadru mult mai larg, că scopul întregii acţiuni este ridicarea nivelului general de gospodărire şi de deservire a populaţiei în toate localităţile. De ani de zile, bunăoară, datele cu privire la mersul întrecerii în oraşul Medgidia se referă la aceleaşi lucruri : cîţi pomi şi flori s-au plantat, cîte parcuri au fost amenajate, cîţi metri pătraţi de stradă au fost pavaţi. Vizitînd oraşul, îţi dai seama cu uşurinţă că celelalte obiective ale întrecerii au fost pur şi simplu neglijate. Lucrările de întreţinere a fondului de locuinţe sunt de mult timp tărăgănate, iar la cele de salubritate planul nu este nici pe departe îndeplinit; în reţeaua de magazine şi unităţi de alimentaţie publică sunt lipsuri pe care alte oraşe, mai mici decît Medgidia, le-au înlăturat de mult. Tovarăşii din comitetul executiv cu care s-a stat de vorbă recent nu şi-au propus încă nimic concret pentru ca pe viitor participarea oraşului la întrecere să se desfăşoare pe un front mai larg. Sunt şi alte oraşe în care unele obiective principale ale întrecerii, de rezolvarea cărora răspund direct comitetele executive ale sfaturilor populare, sunt neglijate: se tergiversează deschiderea unităţilor comerciale şi de deservire în noile cartiere, spaţiile din jurul unor blocuri recent construite rămîn timp îndelungat neamenajate, organizarea transportului în comun şi administrarea hotelurilor mai lasă de dorit. Oraşelor fruntaşe li se acordă în fiecare an importante stimulente materiale. Sfaturile populare ale acestora primesc utilaje moderne pentru executarea lucrărilor de salubritate, canalizare, întreţinerea spaţiilor verzi etc., fiind astfel sprijinite în ridicarea continuă a gradului de gospodărire şi confort. Este deci în interesul fiecărui oraş, al cetăţenilor înşişi, să lupte pentru ocuparea unui loc cît mai bun în întrecere. De cîtva timp, întrecerea gospodărească a cuprins şi comunele ţării. Aici construirea de aşezăminte culturale, pentru ocrotirea sănătăţii, îngrijirea caselor, pietruirea drumurilor, repararea podurilor, amenajarea canalelor de scurgere a apei şi altele stau în atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare, a deputaţilor şi colectiviştilor. De buna desfăşurare a întrecerii în mediul rural se ocupă îndeaproape sfaturile populare raionale. Dat fiind caracterul larg al întrecerii la oraşe şi sate, însemnătatea social-economică a acţiunilor legate de această întrecere, este necesar ca organele locale de partid, în special comitetele orăşeneşti şi raionale, să îndrume sfaturile populare şi să urmărească îndeplinirea sarcinilor trasate în această direcţie de partid şi guvern. Membrii comitetelor executive, deputaţii, cei care îndrumă şi răspund de diferitele activităţi ale sfaturilor populare au datoria să vegheze ca întrecerea să fie pretutindeni bine organizată, iar obiectivele ei să fie intens popularizate. Urmărirea perseverentă şi îndeplinirea riguroasă a sarcinilor întrecerii dintre oraşe asigură ridicarea continuă a nivelului activităţii gospodăreşti şi de deservire cetăţenească în toate localităţile ţării. Se dezvoltă reţeaua comercială a Capitalei Reţeaua comercială a Capitalei se dezvoltă şi se modernizează continuu. De la începutul acestui an şi pînă la 1 iunie s-au deschis 30 de unităţi comerciale în diferite cartiere: pe şoseaua Ştefan cel Mare, pe magistrala Nord-Sud, şoseaua Giurgiului, calea Griviţei, strada Pieptănari, în piaţa Gării de Est şi în alte locuri. Pînă la sfîrşitul anului, reţeaua comercială se va îmbogăţi cu alte peste 70 de unităţi. Se vor deschide magazine la parterul blocului E1 de pe şoseaua Miheil Bravu, în imediata apropiere a pieţei tancului. Aci vor fi magazine de mercerie, parfumerie, cofetărie, tutungerie, legume-fructe, carne, lactate, pîine; pe şoseaua Giurgiului, în zona denumită Toporaşi- Livada, se vor deschide magazine de încălţăminte, chimicale, menaj-uz casnic, librărie, farmacie, galanterie, textile, carne, pîine, mezeluri, brînzeturi, legume-fructe, cofetărie şi restaurant. în prezent se află în construcţie un complex comercial pe bulevardul 1 Mai, colţ cu strada Aviator Popişteanu, care va fi compus din: magazin alimentar cu autoservire, o tutungerie, un centru de carne și altul d£ pîine. Realizările metalurgiştilor brăileni BRĂILA (coresp. „Scînteii“). Constructorii de utilaj greu de la uzina „Progresul“-Brăila au realizat în acest an mai mult de 20 excavatoare şi vagoane siderurgice peste plan. De la începutul anului, în uzină s-au produs în plus faţă de plan aproape 400 tone de oţel lichid, peste 130 tone piese forjate şi matriţate. Din angajamentul luat în întrecere de a obţine 1 500 000 lei economii suplimentare la preţul de cost, colectivul uzinei a realizat numai în 4 luni 816 000 lei. Oraşul Roman văzut din avion (Foto : Gh. Vintilă) Casa memorială „Ciprian Porumbescu“ Consfătuire privind calitatea utilajului chimic şi de rafinării PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). La Ploieşti a avut loc o consfătuire organizată de Direcţia generală de utilaj chimic, energetic şi metalurgic din Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, avînd ca temă problema calităţii utilajului chimic şi ■de rafinării. Reprezentanţii uzinelor „23 August“, „Vulcan“ şi „Griviţa Roşie“ din Bucureşti şi ai Uzinei de utilaj chimic şi de rafinării nr. 2 Ploieşti au prezentat referate despre acţiunile întreprinse în ultimele luni pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi rezultatele obţinute în această privinţă. Pe baza discuţiilor, la consfătuire s-au făcut recomandări pentru aplicarea de noi măsuri care să ducă la ridicarea în continuare a nivelului calitativ al aparatajului chimic şi de rafinării fabricat în ţară. SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). — Ieri, zi de sărbătoare în comuna Ciprian Porumbescu. Casa în care a locuit o vreme, Ciprian Porumbescu, a fost vizitată de mii de oameni ai muncii de pe cuprinsul regiunii şi din ţară. Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea compozitorului, s-a deschis aici o casă memorială. Alături de pozele profesorilor săi de muzică, Carol Miculi, Simion Mayer şi alţii, în casa memorială se află o fotografie a bătrînului lăutar din Stupea, Ionică Bidirel, zis Nagîţ, unul din cei mai de seamă purtători de folclor din regiune. In pitorescul decor din curtea casei, au domnit ieri cîteva clipe de linişte, în chip de omagiu şi preţuire pentru cel care, prin cele peste 200 de compoziţii, a dus pînă departe faima şi frumuseţea acestor locuri. După inaugurarea casei memoriale a avut loc o serbare cîmpenească la care și-au dat concursul aproape 1000 de artiști, în fotografie. Un grup de vizitatori. O nouă fabrică de băuturi răcoritoare GALAŢI (coresp. „Scînteii’'). — La Galaţi a fost construită şi dată în funcţiune o nouă fabrică de băuturi răcoritoare preparate din sucuri din fructe. Fabrica este înzestrată cu utilaje moderne. Capacitatea de producţie a noii unităţi este de 6 000 sticle pe oră. Teatrul de Comedie şi-a reluat activitatea Aseară, Teatrul de Comedie şi-a reluat activitatea prezentînd în premieră piesa „Umbra“ de E. Şvarţ. Din distribuţie fac parte : Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Eliza Plopeanu, Sanda Toma, D. Rucăreanu, Amza Pellea, Aurelia Vasilescu, Mircea Şeptilici, N. Gărdescu, artistemerit, Florin Scărlătescu, Mircea Constantinescu, D. Chesa, D. Crîşmaru, V. Plătăreanu, Şt. Tăpălagă şi alţii. Regia spectacolului este semnată de D. Esrig. Decorurile şi costumele au fost realizate de I. Popescu-Udrişte. Sărbătoarea micilor şcolari Cei mai mici şcolari au sărbătorit ieri încheierea anului şcolar. Dimineaţa, în sălile de festivităţi ale şcolilor, la teatrele de vară, cămine culturale şi cluburi s-au adunat elevii din clasele TIV, învăţătorii şi părinţii copiilor. Prin recitări şi cântece, dansuri şi jocuri pioniereşti, pregătite cu migală, cei mai tineri elevi ai patriei au mulţumit partidului — părintele iubit al copiilor — pentru noile şcoli luminoase şi spaţioase, pentru manualele şcolare gratuite şi pentru condiţiile din ce in ce mai bune de învăţătură şi viaţă. Recunoştinţa lor s-a îndreptat spre învăţătorii care, cu dragoste şi răbdare, îi ajută să descifreze tainele cărţilor. La capătul unui an de rodnică activitate, cînd majoritatea carnetelor cuprind note de 9 şi 10, împărţirea premiilor a marcat atît răsplătirea muncii depuse cît şi începutul unei vacanţe bogate în activităţi culturaleducative, pe care statul nostru o asigură copiilor de vîrstă şcolară. Peste cîteva zile, taberele de la munte şi mare, staţiunile balneo-climaterice, cabanele din cele mai pitoreşti locuri din ţară vor răsuna de cintece pioniereşti şi de voia bună a celor 2 100 000 de şcolari care vor străbate, în excursii şi drumeţii, întregul cuprins al patriei. In acelaşi timp, pe pionieri şi şcolari îi aşteaptă cluburi special amenajate, filme şi spectacole artistice, simpozioane, concursuri sportive şi alte surprize ale vacanţei. In programul artistic de la Şcoala de 8 ani nr. 46 din raionul 23 August s-a înscris şi acest „joc popular" în interpretarea cîtorva dintre cei mai mici dansatori. Un grup de elevi ai Şcolii medii nr. 40 din Capitală împărtăşesc învăţătoarei lor bucuria primelor succese. (Foto : M. Andreescu) In excursie cu vasul „Neptun“ Duminică la prînz vasul „Neptun" a ieşit pentru prima oară în acest an în largul Mării Negre avînd la bord oameni ai muncii din oraşul Constanţa şi din ţară aflaţi la odihnă pe litoral. S-a inaugurat astfel sezonul de vară al croazierelor de agrement pe mare. Cu începere de la această dată, vasul „Neptun“ întreprinde regulat croaziere de agrement pe mare, iar cele 5 hidrobuze din portul turistic Tomis vor deservi cursele de legătură cu staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul românesc al Mării Negre. Succes lucrărilor celui de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum! Astăzi încep lucrările celui de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum. Sub îndrumarea înţeleaptă a partidului, cooperaţia de consum din ţara noastră a cunoscut o largă şi continuă dezvoltare. Ea cuprinde în prezent peste 6 200 000 de membri. In rîndul celor aproape 3 000 de delegaţi şi invitaţi se numără membri cooperatori fruntaşi, preşedinţi de organizaţii şi unităţi cooperatiste, economişti, tehnicieni şi specialişti din acest sector, colectivişti. La Congres asistă şi numeroşi oaspeţi, reprezentanţi ai organizaţiilor cooperatiste de peste hotare, care au sosit zilele acestea în Capitală. Lucrările Congresului, care vor face bilanţul activităţii multilaterale desfăşurate în ultimii patru ani, vor stabili totodată sarcinile dezvoltării viitoare a cooperaţiei de consum, în lumina hotărîrilor Congresului al III-lea al P.M.R. Această largă şi cuprinzătoare organizaţie de masă este menită să aducă o contribuţie tot mai însemnată la întărirea legăturilor economice dintre oraş şi sat, la educarea maselor ţărănimii în spiritul socialismului, la întărirea continuă a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti. Hotărîrile ce se vor lua la încheierea Congresului vor face să crească şi mai mult contribuţia cooperaţiei la intensificarea continuă a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, verigă importantă a luptei pentru desăvirșirea construcției socialiste în patria noastră. Urâm succes deplin lucrărilor Congresului. Reţeaua de unităţi a cooperaţiei de consum se dezvoltă an de an. Azi stau la dispoziţia colectiviştilor peste 27 000 de magazine şi cooperative săteşti. In ultimul timp se pune accentul pe construirea de unităţi moderne, bine utilate. Vă prezentăm, în fotografia de mai sus, magazinul universal din comuna Pătirlagele — regiunea Ploiești. Stabilirea de relaţii diplomatice între R. P. Romina şi Kuweit In dorinţa de a dezvolta bune relaţii între Republica Populară Romînă şi Kuweit, guvernele celor două ţări au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la rang de ambasadă. (Continuare in pag. II-a) Explicaţia trebuie căutată în organizarea muncii In ultimii ani, întreprinderile din cadrul Direcţiei regionale a economiei forestiere Bacău au obţinut realizări importante în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, situîndu-se printre unităţile fruntaşe pe ţară. De la an la an, colectivele acestor întreprinderi şi-au îmbogăţit experienţa în valorificarea superioară a masei lemnoase. Este suficient să arătăm că valoarea produselor obţinute dintr-un metru cub de masă lemnoasă exploatată a crescut de la 206 lei în 1959, la 279 lei în 1962. Colectivele întreprinderilor forestiere din Piatra Neamţ, Agăş şi altele au obţinut în 1962 un indice de utilizare de 99 la sută la răşinoase şi de 85 la sută, respectiv 83 la sută la fag. Din aceeaşi cantitate de masă lemnoasă, colectivele I.F.-urilor din cadrul acestei direcţii regionale au produs anul trecut cu 69 000 metri cubi mai mult lemn de lucru. Succese de seamă au obţinut forestierii din regiunea Bacău şi în acţiunea de împădurire. Din 1950 şi pînă acum, ei au făcut plantaţii pe mai bine de 100 000 hectare. Tehnica nouă a fost introdusă larg în ultimii ani şi în exploatările forestiere şi fabricile de industrializare a lemnului din cadrul Direcţiei regionale a economiei forestiere Bacău. Dacă în 1959 „zestrea“ tehnică a acestor întreprinderi număra 43 fierăstraie mecanice, 21 tuniculare şi 9 automacarale — ca să folosim numai cîteva exemple — la începutul anului 1963, ea cuprindea 350 fierăstraie mecanice, 103 funiculare, 21 automacarale şi alte utilaje de înaltă tehnicitate. Paralel cu introducerea tehnicii noi a crescut şi nivelul de calificare a muncitorilor şi tehnicienilor. Toate acestea au făcut ca productivitatea muncii să crească de la an la an. Faţă de cum se realizează sarcina de creştere a productivităţii muncii în cadrul D.R.E.F.-Bacău 1959, productivitatea muncii a fost anul trecut cu 28 la sută mai mare. In acest an, potrivit prevederilor planului, productivitatea muncii pe ansamblul direcţiei regionale urmează să crească cu 8,2 la sută. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1963, muncitorii şi tehnicienii au arătat că această sarcină este pe deplin realizabilă. De aceeaşi părere a fost şi conducerea direcţiei regionale. Totuşi, sarcina planificată de creştere a productivităţii muncii pe primele 4 luni ale anului nu a fost îndeplinită în mod satisfăcător pe ansamblul acestei direcţii regionale. Conducătorii direcţiei regionale caută să pună această nerealizare pe seama greutăţilor din timpul iernii. „Cauze obiective — spun ei. A fost o iarnă grea, care ne-a împiedicat mult“. Dar oare aşa stau lucrurile ? Să vedem de ce pe direcţia regională sarcina planificată de creştere a productivităţii muncii a fost realizată doar în proporţie de 88,3 la sută. Fără îndoială, iarna neobişnuită a provocat greutăţi forestierilor. Dar ceea ce a influenţat în cel mai înalt grad asupra nerealizării sarcinii de creştere a productivităţii muncii este faptul că intr-un şir de întreprinderi forestiere din regiune nu există suficientă preocupare pentru buna folosire a mecanismelor. In cadrul unor I.F.-uri şi sectoare s-au înregistrat, în primele 4 luni ale anului, mii de ore de stagnare în funcţionarea mecanismelor. La întreprinderile forestiere din Adjud, Oneşti şi altele, o serie de mecanisme s-au montat cu mare întîrziere. Nu mai puţin frecvente au fost şi cazurile cînd utilajele n-au funcţionat cu întreaga lor capacitate din cauza aprovizionării neritmice cu material lemnos sau din cauza întreruperilor provocate de întreţinerea lor necorespunzătoare. In timp ce întreprinderile forestiere din Tîrgu Neamţ şi Tarcău au realizat în primul trimestru,, la unele funiculare, o productivitate de pînă la 2 000 tone/km, cele din Dărmăneşti şi Adjud au realizat mai puţin de jumătate. De ce ? Pentru că aci există mai puţină grijă pentru folosirea cu randament ridicat a mecanismelor. Neutilizarea mecanismelor la întreaga lor capacitate se explică în bună măsură prin folosirea neintegrală a timpului de lucru - urmare a organizării necorespunzătoare a procesului de producţie şi a slabei discipline în muncă. In unele întreprinderi forestiere se practică sistemul pontajelor ireale, ceea ce influenţează în mod negativ asupra productivităţii muncii. Mai trebuie adăugat că unele conduceri de întreprinderi forestiere — din Roznov, Oneşti, Dărmăneşti şi altele — au căutat să recupereze rămînerea în urmă în realizarea sarcinilor de plan prin angajarea de noi muncitori, depăşind în felul acesta in mod simţitor numărul mediu scriptic. O influenţă negativă asupra productivităţii muncii a avut şi proporţia necorespunzătoare care există între muncitorii direct productivi și cei auxiliari la unele sectoare ale întreprinderilor forestiere din Adjud, Bacău, Borca şi altele. Avantajele organizării muncii în NICOLAE MOCANU coresp. „Scînteii“