Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-10 / nr. 5919

Pag. 2 Cum obţinem producţii sporite de lapte La G.A.S. Seuca, din raionul Tîrnăveni, unde lucrez ca mulgător de aproape 4 ani, sectorul zootehnic este în continuă dezvoltare, îndrumaţi de organizaţia de partid şi de specialişti, noi, lucrătorii, ne străduim să realizăm producţii tot mai mari de lapte şi care, la un preţ de cost redus. Cînd am venit în gospodărie, am primit o grupă de vaci. Am căutat să le hrănesc şi să le îngrijesc cit mai bine, respectînd cu stricteţe toate îndrumările date de conducerea gospodăriei, programul de lucru, raţiile de hrănire. M-am străduit să-mi îmbogăţesc cunoştinţele cu privire la creşterea vacilor, să învăţ din experienţa altor mulgători. La sfîrşitul anului trecut am avat bucuria să văd că grupa de vaci pe care o îngrijesc a dat cea mai mare producţie de lapte pe gospodărie: de la fiecare vacă am obţinut în medie cite 5 572 litri lapte, dînd peste plan 12 665 litri lapte. Costul unui litru de lapte a fost cu 0,36 lei mai mic decit prevedea planul. Cum am obţinut aceste rezultate ? Practica a dovedit că izvorul laptelui se află, în primul rînd, în iesle. Tocmai de aceea, în cadrul gospodăriei noastre se acordă o atenţie deosebită asigurării unei baze furajere corespunzătoare, atît cantitativ, cit şi calitativ. Vacile sînt furajate în mod diferenţiat în raport cu producţia de lapte şi ţinînd seama de particularităţile fiecăreia. Cele cu o producţie mai mare primesc cantităţi mai mari de furaje. La calcularea acestor cantităţi ţinem seama şi de greutatea animalelor. De la început am fost ajutat să înţeleg ce înseamnă să cunoşti bine animalele pe care Ie îngrijeşti. Iată şi un exemplu. La un moment dat am observat că vaca nr. 1 017 mănîncă mai cu poftă porumbul siloz decit finul. Dîndu-i în raţie mai mult porumb siloz, producţia zilnică de lapte s-a ridicat la aproape 30 litri. La creşterea producţiei de lapte au contribuit şi alte măsuri. înţărcarea vacilor s-a făcut la timp, în aşa fel ca fiecare vacă să stea în repaus mamar cel puţin 45 zile. în timpul repausului mamar, pe timpul iernii, se scoate aproape cu totul silozul din raţia vacilor, furajele de bază fiind final şi concentratele. Cu cîteva zile înainte de fătare se scot şi concentratele, care sunt introduse din nou în hrana vacilor la 5—10 zile după fătare, în raport cu starea ugerului. In timpul stabulaţiei, am hrănit vacile cu fin de bună calitate, mai ales finul de lucernă, trifoi şi ghizdei, care sunt furaje bogate în proteine. Pentru completarea unităţilor nutritive în iarna trecută, cînd am avut cantităţi mai mici de furaje, le-am dat vacilor şi coceni de porumb tocaţi în amestec cu melasă. Pentru acest an, de la grupa pe care o îngrijesc este planificat să obţin 5 740 litri lapte de la fiecare vacă. Datorită bunei îngrijiri şi furajări, am depăşit planul lună de lună, în primul trimestru al anului, faţă de 12 765 litri planificaţi de la 10 vaci, am realizat 14 447 litri lapte. Sunt hotărît să realizez pînă la sfîrşitul anului cel puţin 5 000 litri lapte peste plan. SZÉKELY FRANCISC mulgător La G.A.S. Seuca Buna îngrijire şi hrănire a vacilor Anul trecut, bilanţul G.A.S. Răzvad, raionul Tîrgovişte, s-a încheiat cu pierderi, pricinuite mai ales de rezultatele slabe din sectorul zootehnic. Pentru înlăturarea lipsurilor care au dus la această situaţie, pe lîngă măsurile luate de conducerea gospodăriei, organizaţia de partid desfăşoară o susţinută muncă politică. La sfîrşitul lunii decembrie anul trecut, cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1963, comuniştii din organizaţia de bază de la secţia Colanu a gospodăriei au venit cu numeroase propuneri de îmbunătăţire a muncii şi şi-au luat angajamente concrete privind sporirea producţiei animalelor. De exemplu, membrii de partid Andronache Alexandru, Ene Ioana, Ioniţa Ioana şi alţii s-au angajat să obţină peste plan 30 000 litri lapte. Ei au îndeplinit şi depăşit acest angajament. Aceşti oameni au devenit înflăcăraţi agitatori pentru mai buna hrănire şi îngrijire a vacilor, pentru mărirea producţiei. Comitetul de partid a instruit biroul organizaţiei de bază de la Colanu, arătîndu-i în ce direcţii să-şi îndrepte atenţia, ce forme şi metode de muncă să folosească. O atenţie deosebită s-a dat activităţii desfăşurate de agitatori. Aceştia au avut vii discuţii cu muncitorii asupra măsurilor ce trebuie aplicate pentru realizarea sarcinilor de plan. în perioada de iarnă, a trebuit să se facă o strictă economie de furaje, fără a se diminua totuşi valoarea nutritivă a raţiilor. Organizaţia de bază a mobilizat îngrijitorii să pregătească furajele grosiere prin tocare şi amestecare cu melasă în felul acesta am reuşit să ieşim din iarnă cu puţinele furaje ce le-am avut şi, în acelaşi timp, să obţinem o producţie de lapte cu 73 500 litri mai mare ca anul trecut. Comitetul de partid a îndrumat comitetul sindicatului ca în consfătuirile de producţie să pună un accent deosebit pe problemele legate de folosirea furajelor, aplicarea metodelor înaintate de hrănire a vacilor, de organizare a montei şi a mulsului etc. în adunările generale ale organizaţiei de bază de la Colanu s-au ridicat probleme privind îngrijirea păşunilor şi fîneţelor, organizarea raţională a păşunatului. De asemenea, s-a propus să se formeze grupe de cite 50 vaci, pentru a se putea face păşunatul în condiţii mai bune. Pentru reducerea cheltuielilor de recoltare a furajelor fibroase, anul acesta s-a hotărît ca recoltatul iunurilor cultivate să se facă în întregime mecanizat, iar depozitarea să se facă la locul de consum, evitîndu-se prin aceasta două manipulări. Ca urmare a îmbunătăţirii întregii activităţi în sectorul zootehnic, planul de producţie pe trimestrul roţii a fost depăşit cu 14 800 litri lapte. Rezultate bune s-au obţinut şi în ce priveşte reducerea preţului de cost. După ce animalele au fost scoase la păşune, rezultatele sunt şi mai bune. Pe luna aprilie, planul de producţie a fost depăşit cu 15 730 litri, iar în luna mai s-au obţinut zilnic peste plan circa 1 000 litri de lapte. Comitetul de partid se va preocupa în continuare cu atenţie sporită de problemele sectorului zootehnic, mobilizând întregul colectiv în lupta pentru sporirea producţiei animale şi reducerea preţului de cost. GHEORGHE ALDEA secretarul comitetului de partid La G.A.S. Răzvad însemnate realizări peste plan Capitolul învăţătură nu se încheie Tehnica nouă cu care sînt înzestrate toate ramurile economiei noastre trebuie stăpînă de oameni cu o înaltă pregătire profesională, iar ridicarea continuă a nivelului de pregătire al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor este una din condiţiile principale ale creşterii productivităţii muncii. Despre interesul pe care oamenii muncii îl manifestă pentru îmbogăţirea cunoştinţelor lor profesionale ne scriu deseori corespondenţii noştri voluntari. Ilie Belein, de la Fabrica de produse refractare „Proletarul“ din Turda, ne relatează : „Întreprinderea noastră este utilată cu maşini noi, din ce în ce mai perfecţionate. De aceea este firesc ca la noi să se acorde o permanentă atenţie ridicării calificării muncitorilor. S-au organizat cursuri pentru presari, fasonatori, preparatori şi cocători. Efectul cursului pentru cocători s-a văzut, încă în timpul desfăşurării lui, în scăderea la minimum a procentului de rebut la ardere". In ziua în care la Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini se desfăşura consfătuirea cu privire la calitatea cilindrilor de laminoare fabricaţi in ţară, am primit scrisoarea corespondentului nostru I. Hurtupan de la Uzinele „Oţelul roşu“ . „Inginerul I. Toma munceşte şi studiază cu aceeaşi pasiune. Are o bibliotecă personală de specialitate — turnătorie — pe care o completează mereu. Îndrumările sale tehnice au contribuit în mare măsură la îmbunătăţirea calităţii cilindrilor de laminoare, în ultima vreme. Alţi pasionaţi ai noului, mereu atenţi la ridicarea propriei calificări şi a celor din jur, sunt inginerul Nicolae Suciu şi tehnicianul Alexandru Boşcaiu, care au conceput un aparat pentru determinarea carbonului din laminatele finite, permiţînd efectuarea operativă a unui considerabil număr de determinări chimice...“. „Cunoaşterea şi aplicarea în producţie a celor mai noi metode şi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sunt cerinţe de bază ale producţiei socialiste şi ele presupun o continuă şi bună informare cu tot ce este nou, ne scrie ing. Eleonora Pascaru, de la Uzinele textile „30 Decembrie“ din Arad. Cabinetul nostru tehnic popularizează noutăţile din literatura străină de specialitate prin traduceri efectuate la noi din limbile rusă, germană, franceză, engleză, italiană. De o atenţie deosebită se bucură „marţea inginerilor“. O serie de probleme ale introducerii tehnicii noi sunt studiate şi rezolvate in întreprindere. Astfel, datorită realizării şi aplicării linei propuneri a inginerului Ioan Siclovan — adaptarea unui dispozitiv electric la maşinile de urzit în benzi — s-a obţinut o sporire a capacităţii de producţie şi o economie de 26 000 de lei anual. Totodată se reduce efortul vizual al muncitorilor care nu trebuie să mai urmărească 250—350 de fire, în permanenţă. La orice rupere de fir, maşina este oprită automat de dispozitivul amintit“. La Suceava, unde se înalţă acum întreprinderi moderne, consiliul local al sindicatelor a organizat un curs pentru ingineri, tehnicieni şi maiştri, privind mecanizarea şi automatizarea în întreprinderi la care predau cadre universitare din Iaşi , ne informează Otilia Popescu. Aceeaşi sete de cunoştinţe se manifestă în agricultura noastră socialistă. Iarna aceasta, sute de mii de colectivişti au participat la cursurile învăţămîntului agrozootehnic de masă. Alte sute de mii şi-au completat cunoştinţele urmărind conferinţele de la căminele culturale, filmele agricole, citind cărţi de specialitate. Şi rezultatele nu se lasă aşteptate. „La gospodăria colectivă „Vasile Boaită“ din Vedea, regiunea Banat, s-a construit un incubator cu o capacitate de 8 500 de ouă — ne scrie colectivista Elena Boara. Prin asta, am trecut de la cloştile ce scoteau cite 10— 15 pui, la clocitoarea din care ies mii de pui deodată. După cum la munca cîmpului am trecut de la seceră şi coasă la combină, la fel şi în creşterea păsărilor folosim mijloace şi metode moderne. Aceasta s-a făcut după o serioasă pregătire a crescătoarelor de păsări. Fruntaşele noastre Vera Macrina, Doniţa Igrişan, Doina Şchiop, Drăghina Taşcă au şi obţinut primele două serii de cite 6 300 de pui...“. Există şi un fel de calificare mai deosebită, o sete de cunoştinţe folositoare în viaţa obştească, familială. „Şi femeile mame, gospodine nu vor să rămînă în urma copiilor lor , ne scrie artista Maria Iordache- Dumitrescu din Petroşeni. La lectoratul de cultură generală, ţinut de profesoara Maria Surcel, se adună de fiecare dată 30—40 de femei, care ascultă cu cel mai mare interes conferinţe pe teme de educaţie, morală, de cultură generală — cunoaşterea patriei şi a frumuseţilor ei, estetică ş.a.“. Azi toţi sunt dornici să ştie cit mai multe. Capitolul învăţătură nu se încheie... AL. PLAIEȘU SCÎNTEIA La pescuit (Foto : Gh. Vintilă) Sonde de mare adîncime pentru extracţia sarii Pentru a satisface cerinţele sporite de sare lichidă, materie primă pentru unele uzine chimice, recent la salina Ocna Mureş au fost date în exploatare 4 noi sonde de mare adîncime (1100 m). La aceste sonde, care au mărit cu aproape 40 la sută producţia de saramură a salinei, au fost aduse o serie de îmbunătăţiri procesului de extracţie faţă de sondele realizate anterior. Instalaţiile prezintă şi posibilitatea dirijării centralizate a procesului tehnologic. De asemenea, au fost aplicate procedee tehnice noi la instalarea fundaţiei sondelor, s-a introdus o nouă coloană de ancoraj care va reduce simţitor timpul de oprire. In vederea asigurării în continuare cu cantităţi sporite de saramură a Combinatului chimic de la Borzeşti, precum şi a Uzinei Govora, în cursul acestui an vor fi puse în funcţiune noi sonde de extracţie la salinele Tg. Ocna şi Ocnele Mari. Explicaţia trebuie căutată in organizarea muncii (Urmare din pag. I-a) brigăzi complexe cu acord global s-au dovedit cu prisosinţă în practica producţiei şi în întreprinderile forestiere din regiunea Bacău. Brigăzile complexe asigură o valorificare superioară a masei lemnoase exploatate, micşorînd pierderile de recoltare şi manipulare; în acelaşi timp, ele realizează o productivitate a muncii mult sporită faţă de vechiul sistem de lucru. Extinderea acestei metode înaintate de organizare a muncii n-a constituit însă — aşa cum ar fi fost normal — o preocupare permanentă pentru conducerile unor întreprinderi. Pe ansamblul direcţiei regionale, numai 39,9 la sută din muncitorii care lucrează în exploatări sunt cuprinşi în brigăzi complexe cu acord global. In timp ce la întreprinderile forestiere din Piatra Neamţ şi Roznov, ponderea muncitorilor care lucrează după această metodă este de peste 90 la sută şi, respectiv, de 78,9 la sută — la cele din Adjud şi Agăş numărul acestora atinge abia 16,4 şi, respectiv, 29 la sută. Nu întîmplător, aici productivitatea muncii nu creşte pe măsura posibilităţilor tehnice existente. In unele cazuri, chiar acolo unde sunt constituite brigăzi cu acord global, acestea sunt adesea descompletate sau nu li se creează întotdeauna condiţiile tehnice şi organizatorice necesare pentru a putea lucra din plin şi cu indici superiori. Acestea sunt doar o parte din cauzele reale care explică nerealizarea în primele 4 luni ale anului a sarcinii de creştere a productivităţii muncii pe Direcţia regională a economiei forestiere Bacău. Există posibilităţi ca în întreprinderile forestiere din regiune să fie lichidată rămînerea în urmă în îndeplinirea sarcinii planificate de creştere a productivităţii muncii. Punerea în valoare a acestor posibilităţi pe baza cunoaşterii şi însuşirii experienţei unităţilor fruntaşe din cadrul direcţiei regionale trebuie să stea în atenţia conducerilor întreprinderii rămase în urmă, a organizaţiilor de partid. Forestierii din regiune au dovedit nu odată că, folosind din plin mecanismele, timpul de lucru pot să lucreze spornic, să realizeze întocmai sarcinile de plan la toţi indicatorii. Duminica la Bicaz Chei, raionul Piatra Neamţ Spectacol pentru colectivişti BRAŞOV (coresp. „Scînteii”). Duminică seara colectiviştii din comunele Lunga şi Sîntioana, raionul Tg. Secuiesc, au avut ca oaspeţi pe membrii orchestrei de muzică populară Mioriţa a teatrului muzical „Gh. Dima” din Braşov. Concertul s-a bucurat de succes deosebit, colectiviştii răsplătind cu vii aplauze pe artiştii oaspeţi. De la începutul anului şi pînă acum, orchestra populară Mioriţa a dat peste 300 de spectacole in gospodării colective din reg. Braşov. Filme noi în Capitală Colegii — producţie a studioului „Mosfilm". Scenariul şi regia: Aleksei Saharov. Filmul aduce pe ecran povestea unei prietenii devotate între trei absolvenţi ai Institutului de medicină din Leningrad şi drumul pe care aceştia păşesc începîndu-şi profesia de medici. Cereomuşki — producţie a studioului „Lenfilm“. Scenariul: V. Mass, M. Cervinski. Regia: G. Rappoport. Filmul, gen operetă, este o înlănţuire de cîntece, dansuri, momente satirice. Dracul şi cele zece porunci: — producţie a studiourilor franceze. Regia : Julien Duvivier. Este o comedie satirică. In fotografia din stingă, o scenă din film. TEATRUL DE OPERĂ III BALET . După răsunătorul succes dobindit in recentul turneu la Paris cu „Oedip“, „Bărbierul din Sevilla“ şi „Cavalerul Rozelor“, colectivul Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romane şi-a reluat activitatea obişnuită cu spectacole de calitate. Concepţia muzicală şi regizorală unitară, ţinuta artistică înaltă, atit a soliştilor cit şi a ansamblurilor, muzicalitatea, precizia — sunt trăsături ce se pot întîlni în multe dintre spectacolele noastre de operă şi balet. Am avut bucuria să remarcăm încă o dată aceste calităţi în spectacolul de ieri seară cu opera „Tosco“ de Puccini. Legată de istoria teatrului nostru liric printr-un eveniment memorabil (rolul titular, la premiera din ianuarie 1900, a fost deţinut de Haricleea Darclée), această lucrare intrată în repertoriul clasic de operă este preţuită şi iubită de publicul nostru pentru ideile ei înaintate, ca şi pentru bogăţia melodică a muzicii. Numeroşi artişti români au deţinut, de-a lungul anilor, cu strălucire rolurile principale ale operei fiecare reluare a ei a avut prin aceasta semnificaţii sporite. Muzica lui Puccini este inspirată, de o mare inventivitate ; ea contribuie la crearea atmosferei în care se petrece acest episod dramatic, subliniind sugestiv complexitatea de stări sufleteşti prin care trece fiecare personaj al operei — pictorul Mario Cavaradossi, înflăcărat patriot, cîntăreaţa Floria Tosca, iubita sa, şi, pe de altă parte, tiranul Scarpia, şeful poliţiei din Roma, unealtă a stăpînirii austriece. O bună interpretare a acestei opere cere nu numai voci frumoase, dar şi puternice temperamente actoriceşti. Este ceea ce am regăsit ieri seară, în distribuţia care a cuprins ca interpreţi ai rolurilor principale pe Arta Florescu, Mihail Arnăutu şi pe tînărul tenor clujean Ion Buzea. Arta Florescu, ale cărei calităţi artistice, întemeiate pe o voce admirabilă şi pe o profundă cultură muzicală, sunt cunoscute şi preţuite — să amintim succesul obţinut recent la Paris în rolul Mareşalei din „Cavalerul Rozelor” relevat elogios de presa franceză — a creat o Floria Tosca convingătoare, îmbinînd strălucirea vocală cu autenticitatea trăirilor scenice. Cama vastă de sentimente şi atitudini pe care le parcurge eroina lui Puccini, de la mîndrie şi gelozie, la demnitate şi curaj şi pînă la disperarea din finalul operei, a fost trăită cu intensitate de interpretă. In rolul tiranului Scorpio, Mihail Arnăutu realizează de mulţi ani unul dintre rolurile cele mai convingătoare ale carierei sale. Jocul său de scenă degajat şi vocea care găseşte inflexiunile adecvate rolului contribuie în egală măsură la realizarea plastică şi realistă a personajului. Mihail Arnăutu, cu o prezenţă scenică şi muzicală remarcabilă, ne oferă un Scorpio crud, violent, perfid. După recenta şi reuşita apariţie în Ducele din „Rigoletto“, tînărul şi talentatul tenor clujean Ion Buzea a interpretat rolul dificil al pictorului Mario Cavaradossi, impunîndu-se prin vocea lui caldă şi limpede. Buzea se remarcă printr-o frumoasă ţinută scenică, prin sensibilitate şi putere de a comunica. Publicul bucureştean este dornic să-l vadă opărind cit mai des în spectacole ale primei noastre scene lirice. A plăcut, de asemenea, C. Gabor în rolul Sacristanului. Cu multă competenţă şi profundă sensibilitate, Mihai Brediceanu a condus ansamblul teatrului la realizarea unei reprezentaţii de înaltă ţinută artistică, caracteristică celor mai bune spectacole ale operei. Regia, semnată de Hero Lupescu, a urmărit şi a reuşit să realizeze îndeosebi autenticitatea şi semnificaţiile lucrării. M. SIMIONESCU TOSCA Pe ecrane „Primăvară obişnuită“ Dacă nu am şti că oamenii au descoperit frumuseţea dansului cu milenii în urmă, am putea crede că arta balerinilor este o imitaţie a acestei coregrafii vegetale al cărei uimitor spectacol ni-l oferă filmul colorat de scurt metraj „Primăvară obişnuită". Petalele se desfac delicat în zorile unei zile obişnuite de primăvară, se închid apoi iarăşi în amurg, etaminele desfăşoară un balet graţios, şi toată această viaţă intimă a florii, nesesizabilă ochiului nostru, ni se dezvăluie mărită pe dimensiunile uriaşe ale ecranului. Autorii filmului, producţie a studioului „Al. Sahia", au reuşit să comprime timpul, şi astfel minutele din film cuprind fenomene care în natură se consumă atît de încet încît nici nu le putem percepe desfăşurarea. Un procedeu aparte de filmare a permis înregistrarea imaginii pe peliculă doar la anumite intervale fixe de timp şi astfel mişcarea unei flori care durează ore sau chiar zile, se petrece pe ecran în secunde. Concomitent cu comprimarea timpului, asistăm la o dilatare a dimensiunilor : detaliile florilor, munca migăloasă a minusculelor albine poate fi acum urmărită în amănunt. Culoarea respectă întocmai, pînă la nuanţe, realitatea. Un sistem special de iluminare, alegerea unui fond al cărui colorit valorifică întotdeauna frumuseţea florii, au permis creatorilor filmului (Sergiu Nicolaescu, ing. Alexandru Marin şi Dumitru Done) să realizeze filmul în condiţiile care i-au adus Premiul de excelenţă decernat în cadrul Congresului Uniunii Internaţional® a asociaţiilor de tehnică cinematografică. Intenţia nu este aceea a unei cercetări ştiinţifice, ci a dezvăluirii minunilor unei lumi necunoscute în intimităţile ei. O undă de poezie străbate fiecare cadru şi pînă şi picătura de ploaie de pe o petală devine un vers al acestei poezii. Spre încîijtarea spectatorilor — care aplaudă „la scenă deschisă" — filmul redă in imagini de neuitat miracolul desfacerii — ca un evantai — a păpădiei, mirajul înfloririi, incandescenţa roşului florii de mac, care inundă ecranul, ghioceii, sânjenele şi albinele care le populează petalele... De aci înainte, de cîte ori vom trece pe lîngă o floare, o vom privi altminteri, cu alţi ochi şi cu alte sentimente şi fiecare primăvară obişnuită ne va părea mai frumoasă pentru că, graţie acestui film, i-am cunoscut o taină. ION BARNA CINEMATOGRAFE . Colegii : Patria (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21,15), Infrăţirea între popoare (15,45; 18; 20,15), Gh. Doja (10; 12,30; 18; 18,30; 21). Plaja: Republica (9; 11,15; 13,45; 16,30; 19; 21,30), I. C. Frimu 19; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21,15 — grădină 20), Libertăţii (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30 ; 20,45 — grădină 20,15). Noua prietenă a tatii: rulează la cinematografele Magheru (9,45; 12; 14,15; 16,38; 18,45; 21), Elena Pavel (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45 — grădină 20,15), Ştefan cel Mare (16, 12; 14,39; 18,45; 19 , 21), Luceafărul (18; 18,15; 20,30), Cereomuski : rulează la cinematografele V. Alecsandri (15; 17; 19, 21), Lumina (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 18; 18;15; 28,30), Griviţa (10; 12; 18,15; 18,30; 20,45), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21), Stadionul Giuleşti (orele 20,15), Căpitanul Fracasse — cinemascop : Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Alex. Sahia (9; 11,15; 13,30; 15,30; 17,45; 20) Mioriţa (10,45 ; 13 ; 15,15; 17,30; 19,45), 23 August (9,43; ÎS ; 14,15; 16,30; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (orele 20), Patinoarul 23 August (orele 20,30). Cumpără-ți un balon : Tineretului (10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30), Floreasca (15, 17; 19, 21). Divorţ italian : Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 91,15). Muzicantul orb : Central (9,45; 11,15; 13,45, 16; 18,15; 20,30). A fost prietenul meu : rulează la cinematograful Maxim Gorki (15,45; 18; 20,15). Cerul n-are gratii : Giuleşti (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Moşilor (16; 18,15 — grădină 20,30). Niciodată : rulează la cinematografele 1 Mai (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30), Flacăra (16; 18,15; 20,30). Meşter la toate : Cultural (14,30; 16 45; 19; 21,15). Vârsta dragostei : rulează la cinematograful Alex. Popov (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21,15). Miracolul lupilor — cinemascop: 8 Martie (11, 15; 17,30; 20 — grădină 20,30), Grădina V. Roaită (21). Șapte dădace : rulează la cinematograful C-tin David (16,30; 18,30; 20,30). Descoperirea lui Julian Böll: rulează la cinematografele V. Roaită (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Arta (16; 18,15; 20,30). Tinereţea lui Maiakovski : Unirea (16; 18,15). Mila regească : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (16; 18, 28). Rocco şi fraţii săi : Munca (16; 19), B. Delavrancea (10; 16; 19,30). Moartea In insula de zahăr : rulează la cinematograful M. Eminescu (16; 18;15; 20,30) Idiotul : rulează la cinematograful Iile Pintilie (18; 18;15; 20,30 — grădină 20,15) Bunica Sabella : Volga (10; 12; 15; 17; 19; 21) Grădina Alex. Sahia (orele 20 30). Camelia : rulează la cinematograful G. Bacovia (15; 17; 19. 21). Imperiul soarelui — cinemascop : Unirea (20.30). Noaptea pe autostradă: rulează la cinematografele Olga Banele (15.30; 18 — grădină 20.30) Aurel Vlaicu (16; 18,15; 20.30). Haiducii din Rio Firo : Drumul Serii (16; 18, 20) Perle negre: 39 Decembrie (16; 18,15; 20,30). Umbre albe — cinemascop: Grădina T. vladimirescu (orele 20,30). O viaţă : Grădina 23 August (orele 20 30). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar. 19,45 — Filmul artistic : „Mirajul". 21,30 — Muzică . Instrumentală. 21,50 — Telesport. în Încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. CUM E VREMEA Ieri în ţară vremea a fost călduroasă, dar uşor instabilă. Cerul a fost variabil, mai mult noros în cursul dupăamiezii cînd au căzut averse de ploaie însoţite de descărcări electrice în Ardeal, Moldova, estul Bărăganului şi Dobrogea. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 29 grade la Moldova Veche şi 20 grade la Miercurea Ciuc Petroşeni oraşul Dr. Petru Groza şi Curtea de Argeş. In Bucureşti vremea a fost călduroasă, cu cerul variabil, vîntul a suflat slab Temperatura maximă a aerului a fost de 29 grade. Pentru următoarele trei zile , II, 12 şi 13 iunie , vremea se va menţine relativ călduroasă cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale sub formă de averse însoţite de descărcări electrice mai frecvente In cursul după-amiezelor. Slnt slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura Incădere uşoară către sfîrşitul Intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele Intre 18 $i 28 grade. In Bucureşti vreme călduroasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice în cursul după-amiezelor. Vnt potrivit din sectorul estic. Temperatura staţionară. KJ/›Bll@mailBaDa& Nr. 5919 CONCERTE Cele două concerte susţinute simbătă şi duminică la Craiova de orchestra Filarmonicii de stat Oltenia au avut ca solist pe Mikulás Jelinek din R. S- Cehoslovacă — la vioară — şi pe soprana Ileana Irod. Concertele, care au avut în program lucrări de Haciaturian, Verdi, Ravel, Feldman, arii din operete și canțonete, au fost dirijate de Victor Golescu. AGENDA MUZICALĂ Miercuri, 12 iunie, ora 20, în sala mică a Palatului R. P. Romíno va avea loc un recital de pian susținut de Albert Guttman. In program lucrări de Mozart, Beethoven, Chopin, George Enescu, Sibelius. In continuare, recital de lieduri dat de Mariana Constantinescu, acompaniată la pian de Suzana Szörény, la program lucrări de Brahms, Schumann, R. Strauss. Florica Dimitriu in studioul Radioteleviziunii din str. Al. Popov, nr. 62 la ora 18:30, va avea loc o audiţie muzicală pe discuri consacrată lui Wagner, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. În program : opera „Walkiria”, în execuţia orchestrei Filarmonicii din Viena. Dirijor : Wilhelm Furtwängler. Sîmbătă, 15 iunie, ora 20, şi duminică, 16 iunie, ora 11, la Ateneu! R. PRomâne vor avea loc două concerte prezentate de orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu”. In program : Preludiu festiv de Alfred Mendelsohn ; Concertul pentru pian şi orchestră în Mi bemol major K.V.271 de Mozart. (Solist : Valentin Gheorghiu) ; Simfonia a II-a de Beethoven.