Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-10 / nr. 5919

­ In Iran situaţia se menţine încordată Ciocniri soldate cu numeroşi morţi şi răniţi Deschiderea Tîrgului de la Poznan TEHERAN 9 (Agerpres).­­ Si­tuaţia din Iran continuă să rămînă încordată. Potrivit agenţiei Reuter, ciocnirile dintre manifestanţi şi tru­pele guvernamentale s-au soldat cu 86 de morţi şi 193 răniţi. Bilanţul oficial al arestărilor operate în cursul tulburărilor din ultimele zile — precizează France Presse — se ridică la 380. Acţiuni antiguvernamentale orga­nizate în comun de biserică şi ma­rii moşieri au avut loc în ultimele zile în numeroase regiuni ale ţării, la Siraz, Teheran, Tabris şi Qum. La Teheran şi Siraz continuă să se menţină starea de război. Se anun­ţă că în regiunea muntoasă Fars continuă ciocnirile între trupele re­gulate şi triburi. Conducătorii tribu­rilor din Fars se pronunţă împotri­va reformei agrare şi a hotărîrii guvernului de dezarmare a triburi­lor. Aripa de dreapta a preoţimii musulmane cheamă populaţia prin predici şi manifeste să se pronunţe împotriva reformei agrare a şahului şi a acordării de drepturi egale fe­meilor, calificînd aceste măsuri ale şahului ca fiind în contradicţie cu Islamul şi Coranul. POZNAN 9. Corespondentul A­­gerpres transmite: Duminică 9 iunie, la Poznan (R.P. Polonă), în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, în frunte cu Wladyslaw Gomulka, prim-secretar al C. C. al P.M.U.P., şi Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al R. P. Polone, a avut loc des­chiderea oficială a celui de-al XXXII-lea Tîrg internaţional. La deschidere au participat nu­meroase delegaţii guvernamentale străine, reprezentanţi ai celor 60 de firme şi case de comerţ prezenţi la tîrg, lucrători din domeniul econo-­­ mic, oameni de afaceri, membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R.P. Polonă. Din partea R.P. Române participă o delegaţie condusă de Bucşe Ion, secretar general în Ministerul Co­merţului Interior. Anul acesta ţara noastră este pre­zentă la Tîrgul internațional de la Poznan cu un oficiu comercial. în cursul dimineții, sediul oficiu- u­lui R.P. Romíno a fost vizitat de­­ tovarășii Wladyslaw Gomulka și Jozef Cyrankiewicz. Pag. 4 Dificultăţile industriei siderurgice a C.LC.O. LUXEMBURG 9 (Agerpres). — După cum relatează agenţia France Presse, viitoarea sesiune a Consiliu­lui ministerial al C.E.C.O. — Comu­nitatea europeană a cărbunelui şi oţelului, din care fac parte Franţa, R.F. Germană Italia, Belgia, Olan­da şi Luxemburgul — urmează să examineze agravarea situaţiei pe piaţa siderurgică a Comunităţii, înalta autoritate va prezenta Con­siliului un raport amănunţit asupra cauzelor slăbiciunii pieţei oţelului în ţările Comunităţii. Agravarea situaţiei se datoreşte, în primul rî­nd, creşterii importuri­lor şi scăderii exporturilor. într-a­­devăr, importurile de oţel au cres­cut de la 2 400 000 tone în 1961 la 3 300 000 tone în 1962. în raport cu­ anul 1959, această creştere atinge 125 la sută, în timp ce consumul de oţel nu a sporit în aceeaşi perioadă decît cu 23 la sută. în ce priveşte exporturile ţărilor Comunităţii, acestea au scăzut de la 13 700 000 tone de oţel în 1961 la 12 400 000 tone în 1962. Este de prevăzut, transmite Fran­ce Presse, că dificultăţile de care se izbesc acum ţările Comunităţii în ce priveşte exportul de oţel, nu vor dispare nicidecum în viitor ; preve­derile pe anii 1964 şi 1965 nu vor putea fi realizate. Cauza principală a acestui regres, relatează aceeaşi agenţie, este con­curenţa tot mai puternică din par­tea altor ţări ca, de pildă, Japonia Din cauza încetinirii consumului de oţel, există posibilităţi tot mai pu­ţine de a compensa pe piaţa inter­nă scăderea exporturilor. Pe de altă parte, scăderea preţu­rilor la oţel a dus la o diminuare a încasărilor întreprinderilor cu a­­proape 700 000 000 dolari anual. La rîndul ei, diminuarea încasărilor a provocat o reducere considerabilă a proiectelor de investiții. Tarifele vamale ale Pieţei comune provoacă nemulţumiri la Washington WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ Reprezentantul special al preşedin­telui Kennedy pentru problemele comerciale, Christian Herter, a a­­nunţat că la Geneva vor începe la 20 iunie tratative între reprezentan­ţii S.U.A. şi ai Pieţei comune în pro­blema recentei hotărîri a ţărilor membre ale Comunităţii economice europene de a spori taxele vamale la importul de păsări din Statele Unite. Herter a subliniat că nu va participa la aceste tratative, dele­gaţia S.U.A. urmînd să fie reprezen­tată de un grup de specialişti. In legătură cu această ştire, co­respondentul din Washington al a­­genţiei Associated Press relevă că sporirea de către Piaţa comună a taxelor vamale la importul de păsări din S.U.A. (import care aducea ve­nituri de milioane de dolari fermie­rilor americani) a provocat o vie nemulţumire în cercurile guverna­mentale ale S.U.A. „Washingtonul — scrie agenţia — a ameninţat că va ridica la rîndul lui unele tarife vamale dacă nu va obţine satisfac­ţie, în acelaşi timp — continuă a­­genţia — oficialităţi americane au arătat că dacă delegaţia S.U.A. nu va reuşi să obţină o reducere a a­­cestor tarife cu prilejul apropiate­lor tratative, întregul export de pă­sări din S.U.A. în ţările Pieţei co­mune, care era la un nivel extrem de ridicat, este ameninţat să înce­teze“. Restabilirea relaţiilor economice intre Mali şi Senegal BAMAKO 9 (Agerpres). — Repu­blicile Mali şi Senegal au semnat la Bamako o serie de acorduri cu pri­vire la restabilirea relaţiilor econo­mice normale. După cum se subli­niază în comunicatul comun, dat publicităţii la 9 iunie, aceste acor­duri marchează „un punct de coti­tură în relaţiile dintre cele două ţări". Acordurile se referă la probleme comerciale, de plăţi, vamale, trans­port. Se reia printre altele comuni­caţia pe calea ferată Dakar — Ni­geria. Republica Mali are din nou posibilitatea să folosească portul senegalez Dakar. Acordurile intră în vigoare imediat. Semnificaţia unei alianţe electorale PARIS 9 (Agerpres). — Toate or­ganizaţiile locale ale partidelor de orientare republicană din oraşul Bezieres (Departamentul Herault) din sudul Franţei au hotărît să se unească pentru alegerea ca deputat în Adunarea Naţională a lui Paul Balmiger, candidatul Partidului Comunist Francez. Obţinînd victoria asupra cîtorva candidaţi ai partidelor reacţionare, Paul Balmiger a fost ales deputat în Adunarea Naţională la alegerile parlamentare generale din noiem­brie anul trecut. Consiliul de stat a anulat însă fără nici un temei a­­legerea acestuia. La mitingul electoral care a avut loc recent, deputatul socialist Jules Moch a subliniat că alianţa partidelor republicane în departa­mentul Herault a împiedicat alege­rea vreunui deputat sau senator gaullist. Chemînd pe toţi republi­canii să voteze pentru candidatul partidului comunist, Jules Moch a declarat: „Considerăm că în prezent pri­mejdia principală pentru ţară o constituie U.N.R. (partidul gaullist — N.R.). Asupra acestei probleme şi în ceea ce priveşte consecinţele ei apropiate şi îndepărtate noi suntem­ întru totul de acord“. Instigate ale colonialiştilor în Guyana Britanică LONDRA 9 (Agerpres). — Agen­ţia Reuter anunţă că Duncan San­dys, ministrul coloniilor al Angliei, studiază în prezent un raport în legătură cu situaţia din Guyana Britanică. Raportul a fost întocmit de către ministrul adjunct al co­loniilor, N. Fisher, care, în acest scop, a făcut o călătorie de trei zile în această colonie britanică. După cum s-a mai anunţat, insti­gate de colonialiştii din Anglia, a­­numite cercuri d­in Guyana Brita­nică instigă la tulburări în ţară pentru a da colonialiştilor un pre­text pentru amînarea pe termen cît mai lung a acordării indepen­denţei acestei ţări. în ultima vre­me, primul ministru al Guyanei Britanice, Cheddi Jagan, a fost ne­voit să declare stare excepţională în ţară pentru a pune capăt aces­tor tulburări. Forţele procolonialis­­te din ţară, după cum menţionează agenţia, urmăresc să-l constrîngă pe Cheddi Jagan şi guvernul său să le cedeze locul. Referindu-se la surse bine infor­mate, agenţia Reuter întrevede „po­sibilitatea unei intervenţii a trupe­lor britanice“ în Guyana Britanică, întrucît anumite cercuri consideră că ar exista „puţine semne pentru soluţionarea crizei“ dintre Jagan şi adversarii săi. Convocarea Consiliului de Securitate NEW YORK 9 (Agerpres). — La 9 iunie, N. T. Fedorenko, reprezen­tantul permanent al Uniunii Sovie­tice la O.N.U., a adresat o scrisoare președintelui Consiliului de Secu­ritate în care cere convocarea Con­siliului de Securitate pentru exami­narea rapoartelor secretarului gene­ral al O.N.U. în legătură­ cu even­tuala trimitere a unei misiuni O.N.U. în Yemen. Consiliul de Securitate urmează să se întrunească luni 10 iunie. Divergenţele care se manifestă in cadrul Pieţei comune continuă să se afle in atenţia presei occidentale In Piaţa comună, toată lumea depune eforturi... (Desen de V. TIMOC) Manevre cu substrat habsburgic Pentru Austria numele fostei fami­lii domnitoare a Habsburgilor repre­zintă un capitol trist al istoriei care părea închis de mult, şi anume încă din ziua de 3 aprilie 1919, cînd Adu­narea Naţională a votat o lege („le­gea Habsburg“) cu privire la izgoni­rea din ţară a acestei familii şi con­fiscarea imenselor sale bunuri în folosul Republicii Austriace. Dar iată că de cîteva zile o hotărîre a Curţii administrative din Viena, dată pu­blicităţii la 31 mai, nu numai că a repus în circulaţie numele Habsbur­gilor, dar a dat naştere unor discuţii aprinse atît în cercurile politice cît şi în rîndurile opiniei publice. Hotărîrea menţionată a Curţii ad­ministrative dă fostului arhiduce Otto de Habsburg, fiul cel mai mare al ultimului împărat al Austriei, Ca­rol I, dreptul de a se întoarce în ţară. Descendentul familiei imperiale, care în trecut şi-a afişat, nu o dată, pretenţiile la... tronul Austriei, în­cearcă de mult să obţină acest „drept". Pină acum, cererile sale au fost respinse în baza unei prevederi a legii Habsburg, care stipulează că interdicţia întoarcerii în ţară poate fi ridicată pentru anumiţi membri ai fostei familii domnitoare, numai cu condiţia ca ei să renunţe la toate prerogativele lor şi să se decla­re cetăţeni reali ai republicii. La acest punct, legea mai conţine o pre­vedere de importanţă juridică şi po­­litică : guvernul republicii trebuie să hotărască, de acord cu principala comisie parlamentară, dacă angaja­mentul fiecăruia dintre Habsburg­ poate fi considerat suficient pentru a justifica întoarcerea în Austria. Vreo 12 membri ai familiei au pro­fitat în trecut de aceste prevederi ale legii şi s-au întors în ţară, dar pînă în 1961 nici unul dintre urmaşii ultimului împărat nu semnaseră o declaraţie de „fidelitate fcrţă de re­publică“. In acel an însă Otto de Habsburg, care în prezent are 51 de ani şi trăieşte în Bavaria (Germania occidentală), a completat o astfel de declaraţie. Dar el a aşteptat în za­dar un răspuns din partea gu­vernului. Miniştrii populişti se pro­nunţau pentru aprobarea declaraţiei. Corespondenţă din Viena iar socialiştii — împotrivă. După ex­pirarea termenului de aşteptare prevăzut, fostul arhiduce s-a adre­sat, printr-un avocat din Viena, Curţii constituţionale, care s-a de­clarat necompetentă. Incercînd atunci o altă cale, Otto de Habsburg s-a adresat celui de-al doilea for suprem al justiţiei din Austria — Curtea administrativă — care, ignorînd legea Habsburg, i-a dat... cîştig de cauză. In prezent cele două partide ale coaliţiei guvernamentale sunt dezbi­nate pe această chestiune: popu­­liştii susţin acceptarea hotărîrii Curţii administrative, în timp ce so­cialiştii se opun şi cer să fie orga­nizat un plebiscit.­­ „Declaraţia de realitate nu trebuie să înşele pe nimeni— scrie ziarul co­­munist „Volksstimme“. Aici nu este vorba de reîntoarcerea unui particu­lar, care vrea să exercite în Austria o ocupaţie civilă şi să ducă o viaţă particulară. Ceea ce vrea Otto de Habsburg a dovedit-o prin activita­tea sa de ani de zile în străinătate, pentru promovarea mişcării monar­histe din Austria“. Ziarul „Welt am Montag“ arată că, aşa cum s-a aflat din cercurile monarhiste, Otto de Habsburg va cere, după reîntoar­cerea sa, restituirea de la statul austriac a unor averi în valoare de 700 000 000 de şilingi. Dintre aceste bunuri, numai moşiile pe care vrea să le recupereze se întind pe o su­prafaţă de 17 000 de hectare. Imediat după ce a devenit cunos­cută hotărîrea Curţii administrative, forţele democratice şi republicane din Austria au trecut la acţiune, de­­nunţînd manevrele reacţiunii. In ţară au avut loc manifestaţii de protest. In numeroase adunări din întreprinderi au fost adoptate moţiuni care sprijină declaraţia Consiliului federal al Uniunii Sindi­catelor de a se interzice reîntoarce­­rea fostului arhiduce. Miercuri a avut loc o şedinţă ex­traordinară a parlamentului pen­tru a dezbate situaţia creată. După vii discuţii, deputaţii partidului popu­list au fost puşi în minoritate, ceea ce se întîmplă pentru prima dată în istoria coaliţiei guvernamentale şi chiar a Republicii Austriace. A fost adoptată o moţiune a deputaţilor partidului liberal, susţinută de so­cialişti, prin care guvernul este invitat să dea, înainte de 26 iunie, o „interpretare autentică“ legii Habsburg. In cercurile politice din Viena se consideră însă că prin a­­ceasta cazul lui Otto de Habsburg nu a fost închis şi că agitaţia stîr­­nită de cercurile reacţionare în ju­rul lui va fi continuată în viitoarele săptămîni ST. DEJU SCÎNTEIA Imagini din viaţa internaţională La alegerile care au avut loc între 13 şi 26 mai parti­dul Uniunea naţio­­nala africană din Kenya (K.A.N.U.) a obţinut victoria, iar liderul său, Jomo Konyatta, cu­noscut luptător pentru libertatea şi independenţa Kenyei, a format primul guvern a­­frican din istoria ţării. La 1 iunie la Nairobi a avut loc ceremonia in­stalării noului gu­vern. In fotogra­fie , Jomo Kenyat­­ta depunind jură­­mintul. ROMA. O demonstraţie a ţăranilor italieni pentru înfăptuirea refors­mei agrare. In ultimele zile la Teheran şi în alte oraşe iraniene au avut loc ciocniri sîngeroase între manifestanţi, instigaţi de cercurile ultrareacţio­­nare, şi trupele guvernamentale. In fotografie: Un tanc patrulind pe stră­zile Teheranului. Alegeri parlamentare in Islanda REYKJAVIK 9 (Agerpres). — Du­minică, aproximativ 103 000 de ale­gători islandezi au fost chemaţi în faţa urnelor pentru a alege pe cei 60 de membri ai Altingului (parla­mentul islandez). în Alting, în urma alegerilor care au avut loc în 1959, au fost repre­zentate Partidul Independenţei (constituit din conservatori şi libe­rali) şi Partidul Social-Democrat, care formează coaliţia guvernamen­tală majoritară cu 24 şi respectiv cu 9 locuri. Opoziţia este formată din Partidul Uniunii Populare şi Parti­dul Socialist Unit, care deţin 10 locuri în parlament, precum şi Parti­dul Progresist (al fermierilor) care deţine 17 locuri. ’ Unul din aspectele politicii actua­le, coaliţii guvernamentale, remar­că agenţia France Presse, este sus­ţinerea alianţei atlantice. Alegerile municipale de anul trecut au marcat scăderea influ­enţei partidelor din coaliţia guver­namentală, în special a conservato­rilor, care au pierdut majoritatea de care dispuneau pînă acum şi două locuri din organele municipale is­landeze, în acelaşi timp. Partidul progre­sist, care se pronunţă pentru satis­facerea revendicărilor oamenilor muncii islandezi, cerînd îmbunătăţi­rea situaţiei lor materiale, şi Parti­dul Socialist Unit — avangarda cla­sei muncitoare — şi-au întărit con­siderabil poziţiile. Prăpastia dintre vorbe şi fapte Recunoaşterile lui Adiai Stevenson NEW YORK 9 (Agerpres). — în­­tr-o declaraţie făcută la Memphis (statul Tennessee), Adlai Stevenson, reprezentantul S.U.A. la Organizaţia Naţiunilor Unite, a fost nevoit să recunoască că în politica Americii există o prăpastie între vorbe şi fapte. El s-a referit în speţă la si­tuaţia creată în S.U.A. în legătură cu problema rasială. „Din nefericire, a spus el, tabloul Americii aşa cum îl văd alţii nu este totdeauna asemănător cu cel pre­zentat de noi”. El a adăugat că „prea des discuţiile noastre publice se referă la arme, rachete şi război, într-o lume care luptă pentru pace”, „în fiecare zi, a declarat el, mă în­­tîlnesc cu oameni din toate ţările. Ei vin, văd şi judecă. Şi vă pot de­clara că ceea ce spunem noi are puţin efect, în comparaţie cu ceea ce facem noi”. America, a adăugat Stevenson, nu este crezută „dacă ceea ce facem noi în ţara noastră nu este ceea ce spunem altora să facă în ţările lor”. KENYA CERE ACORDAREA GRABNICĂ A INDEPENDENȚEI NAIROBI 9 (Agerpres). — Po­porul Kenyei cere cu tot mai multă vigoare acordarea independenței încă în cursul acestui an. în curînd, la Londra urmează să plece o de­legație a noului guvern al Kenyei pentru a discuta cu guvernul englez această problemă. Potrivit agenției U.P.I., guvernul englez nu intenţionează însă să a­­corde independenţă Kenyei decît în martie sau aprilie anul viitor. Se aşteaptă ca delegaţia guvernamenta­lă a Kenyei să ceară cu toată hotă­rârea fixarea unei date mai apro­piate pentru acordarea independen­ţei, astfel încît Federaţia Africii ră­săritene din care urmează să facă parte Kenya, Tanganica şi Uganda, să poată fi constituită pînă la sfîrşi­­tul acestui an, aşa cum a fost hotărît la recenta întîlnire a condu­cătorilor celor 3 ţări. Parlamentul din Kenya, constituit în colegiul electoral, a ales la 7 iu­nie restul de 12 membri ai săi. Po­trivit constituţiei, în afară de depu­taţii aleşi prin vot direct de către corpul electoral, un număr de 12 de­putaţi trebuie aleşi de parlamentul însuşi. 11 locuri au revenit partidu­lui Uniunea Naţională Africană (K.A.N.U.) care deține majoritatea în parlament. OSLO. Săptămînalul norvegian „O­­rientering“ publică un articol semnat de Knut Löfsnes, preşedintele partidu­lui socialist popular, care adresează tuturor oamenilor de bună credinţă, tuturor organizaţiilor care luptă pentru pace chemarea de a începe o campa­nie pentru crearea unei zone denu­­clearizate în nordul Europei. Autorul articolului sprijină cu căldură propu­nerea lui U. K. Kekkonen, președin­tele Republicii Finlanda, de a declara Europa de nord zonă denuclearizată. Pregătiri pentru manevre S.E.A.T.O. in nordul Tailandei BANGKOK. Trupe americane, tai­­landeze, engleze, australiene şi neo­zeelandeze cu un efectiv total de 25 000 de oameni au fost concentra­te în nordul Tailandei pentru a lua parte la manevrele blocului agresiv S.E.A.T.O. care încep săptămîna vii­toare. Agenţia Associated Press pre­cizează că aceasta este cea mai mare concentrare de trupe ale S.E.A.T.O, de la înfiinţarea acestui bloc. LENINGRAD. La invitaţia Minis­terului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a sosit la 8 iunie la Leningrad Mo­hammed Zafrulla­ Khan, reprezen­tantul permanent al Pakistanului la O.N.U., preşedintele celei de-a 17-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. DJAKARTA. Un reprezentant al forţelor militare aeriene ale Indone­ziei a declarat că avioanele engleze violează în continuu spaţiul aerian al Indoneziei la frontiera cu Borneo de nord. Agenţia Antara relatează că e­­licopterele engleze lansează asupra te­ritoriului indonezian manifeste, che­mînd populaţia să acorde ajutor tru­pelor engleze în lupta lor împotriva patrioţilor dirujtorneo de nord. PARIS. Delegaţii Federaţiei meta­­lurgiştilor francezi (afiliată la C.G.M.) au obţinut la alegerile pentru orga­nele sindicale conducătoare 91611 voturi, cu 7 039 mai multe voturi de­cît la alegerile trecute. HAVANA. Corespondentul Agen­ţiei Prensa Latina anunţă că o dele­gaţie de parlamentari columbieni, al­cătuită din trei senatori şi şase membri ai Camerei Deputaţilor, a plecat spre Europa. Delegaţia va vi­zita mai multe ţări socialiste. CAIRO. Postul de radio Cairo a anunţat la 9 iunie că preşedintele Republicii Arabe Yemen, As Sallal, a acceptat să viziteze Siria la 10 iu­nie. Postul de radio Cairo precizează că şeful statului yemenit dă astfel curs unei noi invitaţii a generalului Atassi, preşedintele Consiliului naţio­nal al revoluţiei siriene, şi a mareşalu­lui Aref, preşedintele Republicii Ira­kiene, de a vizita capitalele celor două ţări, în ordinea în care o va crede de cuviinţă. Sîrmă ghimpată pe străzile Saigonului SAIGON. Agenţia U.P.I. transmite că trupele diemiste au început să construiască baricade de sîrmă ghim­pată în apropierea intersecţiilor stra­tegice din Saigon pentru a bloca stră­zile în cazul în care vor izbucni noi demonstraţii ale budiştilor. HONOLULU. In seara zilei de 8 iunie a sosit la Honolulu, capitala insulelor Hawai, presedintele Ken­nedy, pentru a asista la congresul primarilor americani. Observatorii consideră că una din principalele probleme pe care le va discuta Ken­nedy cu primarii din S.U.A. este pro­blema rasială, care în prezent este o problemă principală în numeroase o­­raşe americane. MOSCOVA, în legătură cu împlini­rea a 50 de ani de la naştere şi pen­tru merite în dezvoltarea muzicii sor­vietice, compozitorul Tihon Hrenni­­kov, prim-secretar al Uniunii compo­zitorilor din U.R.S.S., a fost decorat cu ordinul Lenin. 100 000 de semnături antinucleare TOKIO, în prefectura Fukuoka, unde se află baza Itadzuke pentru a­­vioane „F-105“, au fost strînse 100 000 de semnături pe petiţia de protest îm­potriva amplasării avioanelor „F-105“ purtătoare de armă nucleară. Consi­liul local de luptă împotriva tratatu­lui de securitate japono-american, pentru apărarea păcii şi democraţiei, care desfăşoară această campanie, a înaintat petiţia de protest membrilor adunării prefecturale. BONN. Agenţia France Presse re­latează că la 8 iunie s a produs la o întreprindere de prelucrare a cafelei din Hamburg o puternică explozie în urma căreia au fost rănite 75 de per­soane, dintre care 5 grav, iar două persoane au fost date dispărute. An­chetatorii nu au putut determina cau­zele exacte ale accidentului, dar se pare că, explodînd o conductă de fe­nol, aceasta a incendiat mai multe re­zervoare care au explodat. Numeroa­se case situate în apropierea fabricii au fost evacuate deoarece se prevăd noi explozii. LIBREVILLE. La 8 iunie, Aduna­rea Naţională din Gabon a ratificat Carta organizaţiei statelor africane, semnată în cadrul conferinţei de la Addis Abeba a şefilor statelor şi gu­vernelor africane. Tuscaloosa-scena unor noi acţiuni rasiste NEW YORK 9 (A­gerpres). — La 11 iunie urmează să se înscrie la universitatea din Tuscaloosa (statul A­­labama—S.U.A.) doi studenţi fie culoare. Guvernatorul statului Alabama, George Wa­llace, care a anunţat că „va bloca, dacă e ca­zul chiar personal, ad­miterea lor“, a mobili­zat peste 800 de oameni din armata şi poliţia locală şi a anunţat tri­miterea unui detaşa­ment de 500 de soldaţi din gărzile naţionale la faţa locului. In noaptea de sîmbă­­tă spre duminică a a­­vut loc un mare miting al „Ku-Klux-Klan“-ului, la care au fost aprinse cruci. „Membrii organi­zaţiei, în halatele lor lungi şi cu glugi — rela­tează agenţiile de presă americane — şi au ma­nifestat opoziţia faţă de încercările de integrare rasială". In apropiere de centrul universitar Tuscaloosa, relatează a­­genţia Reuter, poliţia a arestat un grup de albi care aveau asupra lor „un adevărat arsenal de pistoale, măciuci, baio­nete, harpoane". Autorităţile federale au anunţat că vor în­cerca să susţină încer­carea celor doi studenţi de culoare de a se în­scrie la universitatea din Alabama. Agenţiile de presă subliniază că în momentul de faţă se află pe teritoriul statu­lui, la aproximativ 100 de mile de Tuscaloosa, un detaşament de a­­proximativ 2 000 de sol­daţi din trupele fede­rale. RCDACTIA SI ADMINTSTRATTA1 Bucuresti. Plats „Scrnteii” Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile costale, factorii costali si difuzorii voluntari din Intreprinderi si InstitutH. Tiparul 1 Combinatul Poligrafic Casa Scinteil Nr. 501.

Next