Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)
1964-06-11 / nr. 6284
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6284 Joi 11 iunie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Lucrările de investiţii în regiunea Hunedoara LA LOC DE FRONTE PE AGENDA MUNCII DE PARTID In regiunea noastră, activitatea de investiţii cunoaşte un ritm susţinut, de mare amploare. Partidul şi statul nostru repartizează aici fonduri însemnate pentru ridicarea noilor obiective industriale şi dezvoltarea celor existente. Numai în primii patru ani ai sesenatului, volumul investiţiilor întrece suma de 9 miliarde lei. Anul acesta sunt, de asemenea, prevăzute însemnate investiţii La Hunedoara se construiesc două noi cuptoare Martin de mare capacitate, o fabrică de oxigen, la Teliuc, o uzină de preparare a minereurilor de fier ; se montează grupul de 150 megawaţi de la Paroşeni etc. Lucrări importante se fac şi în Valea Jiului. Oraşele şi centrele muncitoreşti se vor îmbogăţi cu cîteva mii de apartamente, şcoli, magazine etc. Realizarea exemplară a acestui însemnat volum de investiţii ridică în faţa organelor şi organizaţiilor de partid o mare varietate de probleme. Ele sunt legate în primul rînd de accelerarea execuţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor pe baza promovării largi a metodelor moderne de lucru şi a formelor superioare de organizare a muncii. IN CAUTAREA CELOR MAI BUNE SOLUŢII Intrarea în producţie înainte de vreme a liniilor de laminare şi a fabricii de aglomerare de la Hunedoara, a preparaţiei cărbunelui de la Coroeşti şi a altor obiective a adus economiei naţionale însemnate sporuri de producţie. Aceste succese se datoresc în foarte mare măsură întăririi organizaţiilor de partid, modului în care acestea ştiu să mobilizeze miile de constructori să găsească cele mai eficiente forme şi mijloace de muncă pe şantiere. Să luăm exemplul Hunedoarei. De mulţi ani la rînd, întreprinderea de construcţii siderurgice de aici se afirmă ca un colectiv puternic, care-şi respectă cuvîntul dat. Durata de execuţie a obiectivelor industriale a fost redusă mult sub doi ani, iar productivitatea muncii a crescut în primii patru ani ai sesenatului cu 67 la sută. Care este explicaţia ? Trebuie să spunem din capul locului că pe şantierele Hunedoarei se desfăşoară o acţiune susţinută spre a deschide drum larg metodelor moderne de lucru. Pornind de la faptul că Hunedoara este o verigă importantă în dezvoltarea ansamblului economiei naţionale, noi am îndreptat aici o mare parte din forţele comitetului regional de partid. Biroul regional analizează cu regularitate situaţia şantierelor hunedorene şi indică în ce mod trebuie să se acţioneze. In urma unor astfel de dezbateri la nivelul Comitetului regional şi al Comitetului orăşenesc Hunedoara organizaţia de partid de la I.C.S.H. a iniţiat, împreună cu conducerea întreprinderii, numeroase acţiuni colective. Aşa a prins rădăcini în masa constructorilor orientarea spre mecanizarea masivă a lucrărilor de construcţii şi montaj, spre antrenarea specialiştilor la găsirea unor soluţii noi de execuţie. Astăzi, excavaţiile, prepararea şi turnarea betoanelor se fac aproape în întregime mecanizat; maşinile şi utilajele cele mai felurite domină peisajul şantierelor , prin preasamblarea la sol sunt montate la mari înălţimi zeci de tone de construcţii metalice sau utilaje. Promovarea metodelor moderne de muncă şi-a spus cu putere cuvîntul pe şantiere. In primele 5 luni ale anului, sporul productivităţii furicii este de 6,5 la sută faţă de plan şi de peste 20 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, constructorii hunedoreni au realizat în acest an economii la preţul de cost în valoare de peste 900 000 lei. Comitetul de partid din întreprindere a reuşit, pe baza experienţei acumulate, să unească în jurul său întregul colectiv. Periodic, ingineri, maiştri, muncitori, secretari ai organizaţiilor de bază sunt chemaţi să-şi spună cuvîntul în probleme hotărîtoare ale vieţii şantierului. Aceste consultări largi, prilejuind totodată un larg schimb de experienţă, se soldează de fiecare dată cu măsuri practice eficiente. Experienţa Hunedoarei a fost folositoare şi pentru celelalte şantiere noi din regiune. La Paroşeni, prin montarea şi punerea în funcţiune a grupului de 150 megawaţi, capacitatea de producţie a acestei mari termocentrale se va dubla. Ţinînd seama de importanţa lucrării, biroul regional a analizat pe larg posibilităţile de scurtare a termenelor de execuţie. Concluzia a fost aceea că prin organizarea judicioasă a muncii, prin aprovizionarea ritmică şi la timp cu materiale şi utilaje, prin ridicarea calificării muncitorilor, prin orientarea activităţii organizaţiei de partid spre principalele aspecte ale producţiei, termenul poate fi redus. Acest lucru s-a adeverit de altfel, în perioada următoare. Au fost create un front de lucru larg şi un decalaj corespunzător între diferitele faze de lucru la brigăzi şi echipe. Aceasta a permis ca graficele de execuţie să fie respectate întocmai, ba chiar să se obţină un avans de peste 15 zile. Un obiectiv important este şi Uzina de preparare a minereurilor de fier de la Teliuc. Intr-o vreme, şantierul Teliuc a fost lăsat pe plan secundar, organizaţia de partid avea forţele dispersate, iar Comitetul orăşenesc Hunedoara s-a ocupat sporadic de mersul lucrărilor. Pe şantier mecanizarea nu era o problemă de prim rang, iar graficele de execuţie nu se îndeplineau. A fost nevoie de o perioadă de eforturi ca şi pe acest şantier lucrurile să se îndrepte. La fel s-a întîmplat şi pe unele şantiere de locuinţe din cadrul T.R.C.H., unde metodele avansate de muncă îşi făceau loc cu mare greutate. In vreme ce la I.C.S.H. productivitatea muncii atinge valori crescînde, pe şantierele amintite acest indicator nu era realizat întotdeauna. La Deva, Vulcan, Lupeni, Alba Iulia construcţia unui bloc de locuinţe a depăşit, în unele cazuri, durata stabilită cu 5—6 luni. Din aceste exemple se desprind cîteva concluzii clare. Obiectivele în construcţie pot fi date la timp în exploatare numai atunci cînd conducerile tehnico-administrative şi organele şi organizaţiile de partid stăpînesc pe de-a-ntregul toate aspectele unei asemenea lucrări de proporţii, cînd se situează ferm pe poziţiile înaintate ale promovării noului în construcţii. CONTROL OPERATIV SI EFICIENT * Realizarea unui plan de investiţii de amploarea celui din regiunea noastră impune organizarea temeinică a unui control permanent, chibzuit şi cît mai eficient. Pronunţîndu-se cu hotărîre împotriva „fotografierii“ lipsurilor, împotriva acţiunilor superficiale, comitetul regional caută să statornicească în practica organelor şi organizaţiilor de partid controlul în mers, de intervenţie, strîns legat de (Continuare in pag. IlI-a) Dumitru POPA prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara Fabrica de aglomerare a minereurilor din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara Foto Gh. Vintili în ziarul de azi • Zilele Eminescu — pagină specială (pag. 2-a). • Răsfoind presa străină (pag. 3-a). • M. Breslatu : întilnirea Internaţională a scriitorilor din Balcani (pag. 4-a). SESIUNEA ACADEMIEI R. P. ROMÍNE ŞI A UNIUNII SCRIITORILOR CONSACRATĂ LUI MIHAIL EMINESCU Miercuri, în sala mică a Palatului R. P. Romíne au continuat lucrările sesiunii ştiinţifice, organizată de Academia R. P. Romíne şi Uniunea Scriitorilor, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. La începutul şedinţei s-a păstrat un moment de reculegere în memoria academicianului Tudor Vianu. Apoi s-a dat citire comunicării sale „însemnătatea operei poetice şi literare a lui Mihail Eminescu şi permanenţa valorii ei artistice“. Au mai prezentat comunicări acad. Al. Rosetti despre „Mihail Eminescu şi limba romînă literară“, acad. Al. Philippide despre „Arta poetică a lui Eminescu", prof. univ. G. Ivaşcu despre „Patriotismul lui Eminescu", prof. univ. Gáldi László (Ungaria) despre „Contribuţii la sintaxa poetică a lui Mihail Eminescu“, conf. univ. Zoe Dumitrescu- Buşulenga despre „Eminescu şi înaintaşii săi“, Pierre Louis Flouquet (Belgia) despre „Cea de-a 75-a comemorare a morţii marelui poet român Mihail Eminescu“, criticul literar Paul Georgescu despre „Eminescu şi contemporanii săi“, criticul literar I. D. Bălan despre „Eminescu şi vremea noastră“, prof. univ. G. C. Nicolescu despre „Eminescu în critica şi istoria literară romînească de pînă la 1944“, criticul literar Eugen Simion despre „Proza literară a lui Eminescu“ şi prof. univ. M. Pop despre „Eminescu, culegător de folclor, documente literare şi istorice, cunoscător al ţării şi poporului“. Oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiunii. Lucrările sesiunii s-au încheiat în după-amiaza aceleiaşi zile. (Agerpres) Festival de poezie In cadrul Zilelor Mihail Eminescu, Comitetul naţional pentru comemorarea a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă au organizat miercuri, în sala Studioului de concerte al radioteleviziunii, un festival internaţional de poezie. Iubitorii de poezie din Capitală au ascultat cu interes traduceri ale poeziilor lui Eminescu în diverse limbi, versuri dedicate luceafărului poeziei romîneşti şi ţării noastre, precum şi alte versuri în interpretarea autorilor : Vehbi Bala (R. P. Albania) , C. B. Christesen (Australia); Theodor Csokor (Austria); Willy Vaerewijck şi Karel Jonckheere (Belgia); Elisabeta Bagriana, Mladen Issaev şi Nicolai Zidarov (R. P. Bulgaria); Vilem Zavada, Milan Ferko şi Oldrych Vyhlidal (R. S. Cehoslovacă); Nicolas Guillen (Cuba); Vaino Kristina (Finlanda); Eugene Guillevic şi André Frenaud (Franţa); Heinz Kahlau (R. D. Germană); Rita Boumi Pappa şi Nikos Pappas (Grecia); Roseta del Conte (Italia); Ivan Lalic şi Vaskó Popa (R.S.F. Iugoslavia); Ingegerd Granlund (Suedia); Garai Gabor, Galdi László şi Jekely Zoltán (R. P. Ungară), Alexei Surkov, Dmitro Pavliciko, Iurii Kojevnikov, Gurghen Borian şi Mihail Dudin (U.R.S.S.), Mario Benedetti (Uruguay). Traducerile în limba romînă ale lucrărilor au fost prezentate de actori de frunte ai teatrelor bucureştene. Festivalul s-a bucurat de un deosebit succes. (Agerpres) Graficul complex în schele In schelele petroliere din regiunea Ploieşti se extinde metoda de urmărire zilnică a planului şi a cheltuielilor planificate şi realizate cu ajutorul graficului complex. Această metodă, care permite luarea de măsuri operative în cazul apariţiei unor deficienţe in realizarea planului, a fost însuşită de mai mult de jumătate din numărul brigăzilor şi echipelor de sondori din Valea Prahovei. Pe această cale a crescut eficacitatea forajului cu turbina şi s-a redus aproape la jumătate timpul neproductiv al sondelor. Totodată, petroliştii din regiune au extras importante cantităţi de ţiţei de bună calitate peste plan şi au realizat la fiecare sondă reparată sau operaţie tehnologică efectuată economii de 1 000—5 000 lei. Rezultate bune în folosirea graficului complex au fost înregistrate şi de petroliştii din rafinării, care au realizat — pînă acum — o producţie suplimentară de peste 20 milioane lei. (Agerpres) Vacanţa elevilor din Capitala Au mai rămas puţine zile pînă la încheierea anului şcolar. In Capitală se fac în prezent ultimele pregătiri pentru vacanţa de vară a elevilor. Cele 8 tabere amenajate în pădurile din jurul oraşului — Pustnicu, Snagov, Buda-Argeş, Mogoşoaia etc — sunt în plină pregătire pentru a-şi primi oaspeţii. Incepînd de la 15 iunie şi pînă aproape de începerea noului an şcolar, aceste tabere vor găzdui 13 000 de şcolari. Cu sprijinul comisiilor de femei, în Piaţa Amzei, Floreasca, Drumul Taberei şi la clubul Uzinei „23 August“ vor fi organizate 4 cluburi ale copiilor. Pe lîngă acestea vor mai funcţiona şi 8 cluburi pentru elevii şcolilor medii şi profesionale. In tabere şi la cluburi, potrivit vîrstei şi dorinţelor elevilor, se vor organiza activităţi cultural-educative bogate, întreceri artistice şi manifestări sportive. In parcul Palatului Pionierilor şi la Snagov vor avea loc un carnaval şi două serbări cîmpeneşti. In timpul vacanţei, pentru elevii şcolilor din Capitală vor fi organizate diferite activităţi cultural-educative dedicate celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. Conserve din noua recoltă BUCUREŞTI. La întreprinderea „Flora" din Capitală a început în aceste zile campania de vară pentru fabricarea conservelor de fructe şi legume. De la începutul lunii iunie şi pînă în prezent la unitatea „Filaret" s-au realizat circa 100 tone produse din fructe , gemuri şi compoturi de căpşuni, dulceaţă de trandafiri, compot de cireşe etc. La unitatea „Griviţa”, unde se fabrică conserve de legume, producţia s-a reluat numai de două zile. In acest răstimp s-au obţinut primele tone de conserve de mazăre, din foi de viţă şi tarhon în saramură. In scurt timp îşi va relua activitatea şi unitatea „Flora”, care în acest an a fost complet reutilată cu instalaţii moderne (realizate în fără) pentru producţia conservelor de mazăre şi fasole. In acest an se prevede fabricarea cu circa 600 tone mai multe conserve de legume şi fructe decît în 1963. Va spori producţia de conserve dietetice. ★ TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). — Şi la Fabrica de conserve „Fructus” din Timişoara a început producţia de conserve din noua recoltă de mazăre şi căpşuni. In acest an, colectivul de aici va realiza o producţie care va depăşi cu 14 milioane cutii şi borcane de conserve pe cea din anul trecut. O nouă promoţie de piloţi De curînd, după susţinerea examenelor şi probelor practice, o nouă promoţie de piloţi şi-a început activitatea în cadrul aerobazelor utilitare din ţară, înzestrarea întreprinderii de transporturi aeriene civile „Tarom“ cu nave moderne de viteze şi capacităţi sporite, creşterea traficului intern şi extern de călători a făcut necesară calificarea unui număr tot mai mare de piloţi, radiotelegrafişti şi mecanici de bord. In scopul însuşirii temeinice a problemelor privind navigaţia aeriană, aparatele de zbor, meteorologia şi alte materii de specialitate, cursurile au fost predate de cadre didactice cu înaltă calificare. Antrenamentele de zbor s-au desfăşurat pe cele mai moderne tipuri de avioane cu care este dotată aviaţia noastră utilitară. (Agerpres) Se stivuiesc primele borcane cu dulcețuri realizate în acest sezon la „Flora". SCRISORI ScfilTeli DESPRE LINIŞTEA ORAŞULUI De cîţiva ani, în imediata apropiere a clădirilor în care locuim a fost instalat atelierul de forjă al I.T.B. Tot de atunci au început şi neplăcerile pentru noi. De la orele 6 dimineaţa şi pînă la orele 22 dinspre atelier se aude un zgomot greu de suportat. Unii dintre noi lucrează în schimbul de noapte şi ar trebui să se odihnească. Dar cum să te odihneşti cu bubuiturile şi vibraţiile produse de atelierul de forjă ? In repetate rînduri am intervenit la Direcţia atelierelor centrale I.T.B. pentru a muta acest atelier de forjă sau pentru a întreprinde ceva în vederea micşorării zgomotelor. Nu s-a făcut însă nimic pînă în prezent. Un grup de locatari al imobilelor nr. 42, 44, 46 şi 48 din str. Pîrgari, raionul 1 Mai. Nota redacţiei. Sesizări despre tulburarea liniştii cetăţenilor am primit şi din alte raioane ale Capitalei. Locatarii străzii 6 Martie din raionul Griviţa Roşie au mari neplăceri cauzate de vecinătatea autogării I.R.T.A.-Griviţa Roşie. „Din toate străzile ce întretaie Bd. Bucureştii Noi, str. 6 Martie era considerată cea mai frumoasă şi mai liniştită. După ce au fost fixate aci două staţii cap de linie, strada a căpătat un aspect de iarmaroc. Despre linişte în timpul zilei, spun semnatarii scrisorii, nici nu se mai poate vorbi; prin aprobarea dată pentru înfiinţarea acestor staţii li s-a răpit locatarilor şi liniştea nopţii. Pe la 4 dimineaţa, şoferii ambalează motoarele de zornăie geamurile caselor. Cine se mai poate odihni în asemenea condiţii ?“ Intr-o altă scrisoare, cititorul I. Vrancu ne arată că locatarii blocului 53 din str. Glinka sunt deranjaţi ziua şi noaptea de descărcarea mărfurilor aduse pentru complexul comercial care funcţionează aici. Treaba s-ar putea desfăşura în linişte, dar nu există nici un fel de grijă pentru acest lucru. Locatarii străzilor din jurul autobazei I.T.B. Floreasca sunt deranjaţi de zgomotele motoarelor şi de gălăgia făcută de şoferi cînd vin să gareze maşinile. Deşi s-a stabilit precis locul de intrare şi de ieşire al autobuzelor din garaj, acest lucru nu se respectă. Uneori, între orele 24 şi 2,30 pe calea Floreasca vezi 30—40 de autobuze aşteptîndu-şi „sub presiune“, rîndul la spălare şi garare. Aşa cum s-a pus capăt clacsonatului în oraş, Sfatul popular al Capitalei, Direcţia Miliţiei, conducerile întreprinderilor ar putea lua măsuri adecvate şi pentru înlăturarea unor asemenea surse de zgomot. NU ERA ŞI ESTE • Pe urmele primei recolte • Noua geometrie a bălţii Călăraşi • Surpriza păsărilor migratoare • Iscălitură pe un act de naştere • Continuitatea maşinii Priveliştea din fotografia de mai sus este cu totul alta decît cea care ar fi fost surprinsă, pe exact aceleaşi locuri, doar cu cîteva luni în urmă. Nu numai din pricina prefacerilor săvîrşite prin fireasca rotaţie a anotimpurilor. Un altfel de „anotimp", adus de mîna omului, şi-a pus pecetea pe vasta cîmpie. .Aşa cum o vedeţi, nimic nu pare s-o deosebească de oricare altă vatră a recoltelor de porumb şi floarea-soarelui. Obişnuitul mecanizator la volan, obişnuita praşilă mecanică din calendarul muncilor agricole de la început de iunie. Cu nişte luni în urmă, însă, fotografia luată aici n-a ar fi înregistrat geometria tarlalelor bine îngrijite, ci imaginea dezordonată a unor ochiuri de apă, sălcii gîrbovite, stufărişuri şi, poate, în locul tractorului, o barcă pescărească. Acum, cînd fotoreporterul s-a aplecat asupra tulpinilor de porumb, el a descoperit la rădăcina lor scoici şi melci. Dar surpriza lui n-a fost mai mare decît a păsărilor migratoare, revenind astă primăvară la vechile cuiburi, ele au descoperit, dezorientate, un cu totul alt peisaj. Unde se află, şi ce fel de pămînturi sînt acestea de o atît de rapidă şi interesantă prefacere ? Ne-am oprit întîi la Trustul Gostar Călăraşi. Fără o prealabilă recunoaştere a terenului pe hartă, era cutezător să te avînţi în lumea celor mai tinere pămînturi. Am urmărit contururile celor două întinse incinte îndiguite, mărginite într-o parte de apele Dunării şi ale braţului Borcea. Diguri de zeci de kilometri lungime au smuls acest şovăielnic teritoriu de sub domnia fluviului străbătut de mîinile sale primăvăratice. Iată, așadar, salvată această fîşie de luncă, intrată în circuitul primei recolte, iată împlinindu-se astfel un vis mai vechi al dunărenilor. Ceea ce urmăream pe hartă, zona aceasta restrînsă, este doar o parte dintr-un plan mai vast : punerea în valoare a pămînturilor din Lunca Dunării, care se încadrează în ansamblul de măsuri luate de partid pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. Boianu-Sticleanu şi Gura Borcei- Călăraşi-Răut : două incinte cu peste 18 000 de hectare însămînţate, dintre care multe, pentru întîia oară, au simţit dulcele gust al fertilizării. Coile pămînturi, scoase din letargie, şi-au pus iscălitura pe actul de naştere a trei gospodării agricole de stat : Cacomeanca, Ciocăneşti şi Dichiseni. Pe urmele a ceea ce nu era și este, pe urmele celei dintîi recolte, ne-am hotărît să îndreptăm „Gaz"-ul spre pămînturile celui mai mare dintre aceste gostaturi. La sediul din Cacomeanca, mirosind a proaspăt, ne-au întîmpinat în prag plopi tineri. Simbolică prezenţă, dacă ne gîndim că plopii au fost nu de mult aduşi din baltă : trofee, parcă, ale izbînzii asupra pămînturilor cucerite. Tăiem în lung şi-n lat întinderile ce se topesc la orizont, în aburul acela tremurător — răsuflare văratică a cîmpiei. Crescute pînă la genunchi, porumbul şi floarea-soarelui, aliniate în şiruri drepte, mustind de sevă, dau certificat muncii făcute cu sîrguinţă şi pricepere. Călăuza noastră, directorul gostatului, Nicolae Ciortan, om cu mulţi ani de experienţă, ne spune : — Terenul ăsta de baltă e superior celui din cîmp. Aşteptăm o recoltă sporită la hectar faţă de gostaturile din terasă. Dar ne-am şi ţinut de capul lui... Astă primăvară am discuit de cîte două-trei ori întreaga suprafaţă. Ştiţi, pregătirea patului germinativ. Am fost şi dotaţi : 133 de tractoare de ultimul tip. La casă nouă, mecanizare nouă. Ei, şi pe urmă am început să-l hrănim. Cură de îngrăşăminte, superfosfaţi de la Năvodari, azotoase de la Roznov. Cum scrie la carte. Agricultură intensivă. Două praşile manuale, alte două — mecanice. L-am tratat şi cu ierbicide, că pe la noi buruiana e vicleană, s-a deprins de pe timpul bălţii să scoată capul cu îndrăzneală. Vorbele directorului, prinse în goana maşinii, sînt cel mai exact comentariu la secvenţele tarlalelor ce ni se perindă prin faţa ochilor. Ca o scurtă dar condensată istorie a felului cum planuri înţelepte au preschimbat într-un atît de scurt răstimp pămînturi amorţite într-o împărăţie a rodniciei. Desfăşurăm filmul îndărăt. Revedem aceleaşi pămînturi în toamna care a trecut, asaltate pe un front larg de screpere şi buldozere, de gredere şi excavatoare, de drage şi dragline. Sînt aici, pînă spre zariştea joasă a Dunării, pînă la linia fumurie a zăvoaielor, peste 5000 de hectare astfel cucerite. Fiecare hectar, cu ai săi zece mii de metri pătraţi, iar fiecare metru cu episodul său de luptă, „Unitatea de încleştare", ca să-i spunem aşa, a constituit-o tocmai acest metru pătrat. De pe fiecare trebuia smuls cite un ciot bătrîn, secat un ochi de apă, tuns un pîlc de stufări şi, în sfîrşit, dezrădăcinată încăpăţînarea stihiei. Imaginea mecanizatorilor care au învins stihia o vedem, acum, reflectată în chipul bărbaţilor tineri de la volanul „Universalelor", ajutînd, prin cuţitul cultivatoarelor, la creşterea spornică a recoltei. Te impresionează continuitatea maşinii (de la buldozerul şi draglina de ieri, la tractorul de azi), şirul operaţiunilor mecanizate, gîndite „în lanţ", la nivelul unei agriculturi moderne. O pornim pe jos prin tarlaua de porumb, ca să-i cunoaştem pe cîţiva dintre mecanizatorii care situează brigada lui Petre Deliu la loc fruntaş. Păşim cu grijă printre rînduri, în urma cultivatorului, şi interviul se înfiripă în mers. Vasile Zărnescu are treizeci de ani şi aproape o treime din ei i-a trăit ca tractorist. E unul din cei mai vechi, dacă se poate spune aşa, lucrători ai tînărului gostat. „Universalul 651" pe care-1 călăreşte, acoperind zilnic cu el 15 hectare, treabă făcută serios şi cu răspundere, a sosit abia de o lună din uzină. Lucruri asemănătoare în ceea ce priveşte grija lor faţă de prima recoltă ne spun şi alţi mecanizatori întîlniţi în drum: Ion Dragomir, Gheorghe Vişan, Constantin Ţugureanu. Sînt, în brigadă, unsprezece tractorişti: acoperă peste 700 de hectare. A plecat la rădăcina unei tulpini de porumb (control de calitate !), îl întîlnim pe brigadierul Deliu. O faţă arsă, asprită de vînturi. Ochi înguşti, de culoarea oţelului. Aproape n-avem ce să-l mai întrebăm: cum s-a muncit şi se munceşte în brigadă, se vede de jur-împrejur. O mărturisesc culturile. Văzîndu-l mai în vîrsta, vrem să aflăm de la el dacă pămînturile acestea n-au cumva vreo legendă, vreo poveste a lor, vreun ecou în folclor... — Cum să nu aibă ! se înveselește Deliu. Uite povestea lor: dacă le muncești bine, produc bine. Asta ne spun ele. Nicăieri poate ca aici, în astă baltă a noastră, nu se adeverește vorba că omul face locul. Ne-am strecurat încetişor în buzunare nişte cochilii de scoici şi melci şi ne-am continuat, de-a lungul digului, avancronica recoltei din lunca renăscută. Victor VÎNTU Florea CEAUŞESCU Cu cîteva luni în urmă, pe aceste locuri din Lunca Dunării, încă se mai întindeau ochiuri de apă, sălcii, stufărișuri.. iunie, porumb cu vest cu ochii. Acum, sub soarele de Foto : M. Andreescu glob Impro pare congo Acţiunile răsculaţilor iau amploare Potrivit ultimelor ştiri, oraşul Leopoldville, capitala Republicii Congo, este izolat de restul ţării ca urmare a acţiunilor detaşamentelor de răsculaţi. Comunicaţiile feroviare şi rutiere cu restul ţării sunt întrerupte. Intr-o declaraţie a secretarului general al Consiliului naţional de eliberare se arată că lupta armată s-a extins din provinciile Kwilu, Kiwu şi Kwango şi asupra provinciei Kasai. In Katanga de nord au fost reluate operaţiunile militare. Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie prin care se cere guvernului Republicii Sud-Africane să înceteze procesul intentat lui Nelson Mandela şi altor conducători africani, să elibereze deţinuţii politici arestaţi pentru opoziţia manifestată faţă de politica de apartheid. La Londra s-a deschis conferinţa pentru viitorul constituţional al Federaţiei Arabiei de sud, la care participă sultani, emiri, şeici şi miniştri ai celor 14 state componente ale federaţiei. Preşedintele Ciprului, Makarios, l-a însărcinat pe ministrul de externe, Kyprianu, să ceară convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate pentru a lua în discuţie atitudinea Turciei faţă de Cipru.