Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-11 / nr. 6284

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6284 Joi 11 iunie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Lucrările de investiţii în regiunea Hunedoara LA LOC DE FRONTE PE AGENDA MUNCII DE PARTID In regiunea noa­stră, activitatea de investiţii cunoaş­te un ritm susţi­nut, de mare am­ploare. Partidul şi statul nostru repartizează aici fon­duri însemnate pentru ridicarea noi­lor obiective industriale şi dezvolta­rea celor existente. Numai în primii patru ani ai sesenatului, volumul in­vestiţiilor întrece suma de 9 miliar­de lei. Anul acesta sunt, de aseme­nea, prevăzute însemnate investiţii La Hunedoara se construiesc două noi cuptoare Martin de mare ca­pacitate, o fabrică de oxigen, la Teliuc, o uzină de preparare a mine­reurilor de fier ; se montează grupul de 150 megawaţi de la Paroşeni etc. Lucrări importante se fac şi în Va­lea Jiului. Oraşele şi centrele mun­citoreşti se vor îmbogăţi cu cîteva mii de apartamente, şcoli, magazine etc. Realizarea exemplară a acestui însemnat volum de investiţii ridică în faţa organelor şi organizaţiilor de partid o mare varietate de proble­me. Ele sunt legate în primul rînd de accelerarea execuţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor pe baza pro­movării largi a metodelor moderne de lucru şi a formelor superioare de organizare a muncii. IN CAUTAREA CELOR MAI BUNE SOLUŢII Intrarea în producţie înainte de vreme a liniilor de laminare şi a fabricii de aglomerare de la Hune­doara, a preparaţiei cărbunelui de la Coroeşti şi a altor obiective a adus economiei naţionale însemnate spo­ruri de producţie. Aceste succese se datoresc în foarte mare măsură în­tăririi organizaţiilor de partid, mo­dului în care acestea ştiu să mobi­lizeze miile de constructori să gă­sească cele mai eficiente forme şi mijloace de muncă pe şantiere. Să luăm exemplul Hunedoarei. De mulţi ani la rînd, întreprinderea de construcţii siderurgice de aici se a­­firmă ca un colectiv puternic, ca­­re-şi respectă cuvîntul dat. Durata de execuţie a obiectivelor industria­le a fost redusă mult sub doi ani, iar productivitatea muncii a crescut în primii patru ani ai sesenatului cu 67 la sută. Care este explicaţia ? Trebuie să spunem din capul locului că pe şan­tierele Hunedoarei se desfăşoară o acţiune susţinută spre a deschide drum larg metodelor moderne de lucru. Pornind de la faptul că Hu­nedoara este o verigă importantă în dezvoltarea ansamblului economiei naţionale, noi am îndreptat aici o mare parte din forţele comitetului regional de partid. Biroul regional analizează cu regularitate situaţia şantierelor hunedorene şi indică în ce mod trebuie să se acţioneze. In urma unor astfel de dezbateri la ni­velul Comitetului regional şi al Comitetului orăşenesc Hunedoara organizaţia de partid de la I.C.S.H. a iniţiat, împreună cu conducerea în­treprinderii, numeroase acţiuni co­lective. Aşa a prins rădăcini în masa constructorilor orientarea spre me­canizarea masivă a lucrărilor de con­strucţii şi montaj, spre antrenarea specialiştilor la găsirea unor soluţii noi de execuţie. Astăzi, excavaţiile, prepararea şi turnarea betoanelor se fac aproape în întregime mecanizat; maşinile şi utilajele cele mai feluri­te domină peisajul şantierelor , prin preasamblarea la sol sunt montate la mari înălţimi zeci de tone de construcţii metalice sau utilaje. Pro­movarea metodelor moderne de muncă şi-a spus cu putere cuvîntul pe şantiere. In primele 5 luni ale a­­nului, sporul productivităţii fu­ricii este de 6,5 la sută faţă de plan şi de peste 20 la sută faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, construc­torii hunedoreni au realizat în a­­cest an economii la preţul de cost în valoare de peste 900 000 lei. Comitetul de partid din întreprin­dere a reuşit, pe baza experien­ţei acumulate, să unească în ju­rul său întregul colectiv. Periodic, ingineri, maiştri, muncitori, secretari ai organizaţiilor de bază sunt chemaţi să-şi spună cuvîntul în probleme ho­­tărîtoare ale vieţii şantierului. Aces­te consultări largi, prilejuind totoda­tă un larg schimb de experienţă, se soldează de fiecare dată cu măsuri practice eficiente. Experienţa Hunedoarei a fost fo­lositoare şi pentru celelalte şantiere noi din regiune. La Paroşeni, prin montarea şi punerea în funcţiune a grupului de 150 megawaţi, capacita­tea de producţie a acestei mari ter­mocentrale se va dubla. Ţinînd sea­ma de importanţa lucrării, biroul re­gional a analizat pe larg posibilităţi­le de scurtare a termenelor de exe­cuţie. Concluzia a fost aceea că prin organizarea judicioasă a muncii, prin aprovizionarea ritmică şi la timp cu materiale şi uti­laje, prin ridicarea calificării mun­citorilor, prin orientarea activităţii organizaţiei de partid spre princi­palele aspecte ale producţiei, ter­menul poate fi redus. Acest lu­cru s-a adeverit de altfel, în pe­rioada următoare. Au fost create un front de lucru larg şi un decalaj co­respunzător între diferitele faze de lucru la brigăzi şi echipe. Aceasta a permis ca graficele de execuţie să fie respectate întocmai, ba chiar să se obţină un avans de peste 15 zile. Un obiectiv important este şi Uzi­na de preparare a minereurilor de fier de la Teliuc. Intr-o vreme, şan­tierul Teliuc a fost lăsat pe plan se­cundar, organizaţia de partid avea forţele dispersate, iar Comitetul o­­răşenesc Hunedoara s-a ocupat spo­radic de mersul lucrărilor. Pe şan­tier mecanizarea nu era o problemă de prim rang, iar graficele de exe­cuţie nu se îndeplineau. A fost ne­voie de o perioadă de eforturi ca şi pe acest şantier lucrurile să se în­drepte. La fel s-a întîmplat şi pe unele şantiere de locuinţe din ca­drul T.R.C.H., unde metodele avan­sate de muncă îşi făceau loc cu mare greutate. In vreme ce la I.C.S.H. productivitatea muncii a­­tinge valori crescînde, pe şantierele amintite acest indicator nu era rea­lizat întotdeauna. La Deva, Vulcan, Lupeni, Alba Iulia construcţia unui bloc de locuinţe a depăşit, în unele cazuri, durata stabilită cu 5—6 luni. Din aceste exemple se desprind cîteva concluzii clare. Obiectivele în construcţie pot fi date la timp în exploatare numai atunci cînd con­ducerile tehnico-administrative şi organele şi organizaţiile de partid stăpînesc pe de-a-ntregul toate as­pectele unei asemenea lucrări de proporţii, cînd se situează ferm pe poziţiile înaintate ale promovării noului în construcţii. CONTROL OPERATIV SI EFICIENT * Realizarea unui plan de inves­tiţii de amploarea celui din re­giunea noastră impune organi­zarea temeinică a unui control permanent, chibzuit şi cît mai eficient. Pronunţîndu-se cu hotărîre împotriva „fotografierii“ lipsurilor, împotriva acţiunilor superficiale, co­mitetul regional caută să statorni­cească în practica organelor şi or­ganizaţiilor de partid controlul în mers, de intervenţie, strîns legat de (Continuare in pag. IlI-a) Dumitru POPA prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara Fabrica de aglomerare a minereurilor din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara Foto Gh. Vintili în ziarul de azi • Zilele Eminescu — pagină spe­cială (pag. 2-a). • Răsfoind presa străină (pag. 3-a). • M. Breslatu : întilnirea Internaţio­nală a scriitorilor din Balcani (pag. 4-a). SESIUNEA ACADEMIEI R. P. ROMÍNE ŞI A UNIUNII SCRIITORILOR CONSACRATĂ LUI MIHAIL EMINESCU Miercuri, în sala mică a Palatului R. P. Romíne au continuat lucrările sesiunii ştiinţifice, organizată de Academia R. P. Romíne şi Uniunea Scriitorilor, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. La începutul şedinţei s-a păstrat un moment de reculegere în memo­ria academicianului Tudor Vianu. Apoi s-a dat citire comunicării sale „însemnătatea operei poetice şi lite­rare a lui Mihail Eminescu şi per­manenţa valorii ei artistice“. Au mai prezentat comunicări acad. Al. Rosetti despre „Mihail Eminescu şi limba romînă literară“, acad. Al. Philippide despre „Arta poetică a lui Eminescu", prof. univ. G. Ivaşcu despre „Patriotismul lui Eminescu­", prof. univ. Gáldi László (Ungaria) despre „Contribuţii la sintaxa poetică a lui Mihail Emi­nescu“, conf. univ. Zoe Dumitrescu- Buşulenga despre „Eminescu şi îna­intaşii săi“, Pierre Louis Flouquet (Belgia) despre „Cea de-a 75-a co­memorare a morţii marelui poet ro­mân Mihail Eminescu“, criticul lite­rar Paul Georgescu despre „Emi­nescu şi contemporanii săi“, criticul literar I. D. Bălan despre „Eminescu şi vremea noastră“, prof. univ. G. C. Nicolescu despre „Eminescu în cri­tica şi istoria literară romînească de pînă la 1944“, criticul literar Eugen Simion despre „Proza literară a lui Eminescu“ şi prof. univ. M. Pop des­pre „Eminescu, culegător de folclor, documente literare şi istorice, cu­noscător al ţării şi poporului“. Oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiunii. Lucrările sesiunii s-au încheiat în după-amiaza aceleiaşi zile. (Agerpres) Festival de poezie In cadrul Zilelor Mihail Eminescu, Comitetul naţional pentru comemo­rarea a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu şi Uniunea Scriito­rilor din R. P. Romînă au organizat miercuri, în sala Studioului de con­certe al radioteleviziunii, un festival internaţional de poezie. Iubitorii de poezie din Capitală au ascultat cu interes traduceri ale poe­ziilor lui Eminescu în diverse limbi, versuri dedicate luceafărului poe­ziei romîneşti şi ţării noastre, precum şi alte versuri în interpretarea au­torilor : Vehbi Bala (R. P. Albania) , C. B. Christesen (Australia); Theo­dor Csokor (Austria); Willy Vaere­­wijck şi Karel Jonckheere (Belgia); Elisabeta Bagriana, Mladen Issaev şi Nicolai Zidarov (R. P. Bulgaria); Vilem Zavada, Milan Ferko şi Ol­­drych Vyhlidal (R. S. Cehoslovacă); Nicolas Guillen (Cuba); Vaino Kri­­stina (Finlanda); Eugene Guillevic şi André Frenaud (Franţa); Heinz Ka­­hlau (R. D. Germană); Rita Boumi Pappa şi Nikos Pappas (Grecia); Ro­­seta del Conte (Italia); Ivan Lalic şi Vaskó Popa (R.S.F. Iugoslavia); In­­gegerd Granlund (Suedia); Garai Gabor, Galdi László şi Jekely Zol­tán (R. P. Ungară), Alexei Surkov, Dmitro Pavliciko, Iurii Kojevnikov, Gurghen Borian şi Mihail Dudin (U.R.S.S.), Mario Benedetti (Uru­guay). Traducerile în limba romînă ale lucrărilor au fost prezentate de actori de frunte ai teatrelor bucu­­reştene. Festivalul s-a bucurat de un deosebit succes. (Agerpres) Graficul complex în schele In schelele petroliere din regiu­nea Ploieşti se extinde metoda de urmărire zilnică a planului şi a cheltuielilor planificate şi realizate cu ajutorul graficului complex. A­­ceastă metodă, care permite luarea de măsuri operative în cazul apa­riţiei unor deficienţe in realizarea planului, a fost însuşită de mai mult de jumătate din numărul brigăzilor şi echipelor de sondori din Valea Prahovei. Pe această cale a crescut eficacitatea forajului cu turbina şi s-a redus aproape la jumătate timpul neproductiv al sondelor. Totodată, petroliştii din regiune au extras im­portante cantităţi de ţiţei de bună calitate peste plan şi au realizat la fiecare sondă reparată sau operaţie tehnologică efectuată economii de 1 000—5 000 lei. Rezultate bune în folosirea graficului complex au fost înregistrate şi de petroliştii din rafi­nării, care au realizat — pînă acum — o producţie suplimentară de pes­te 20 milioane lei. (Agerpres) Vacanţa elevilor din Capitala Au mai rămas puţine zile pînă la în­cheierea anului şcolar. In Capitală se fac în prezent ultimele pregătiri pen­tru vacanţa de vară a elevilor. Cele 8 tabere amenajate în pădurile din jurul oraşului — Pustnicu, Snagov, Buda-Ar­­geş, Mogoşoaia etc — sunt în plină pre­gătire pentru a-şi primi oaspeţii. Ince­­pînd de la 15 iunie şi pînă aproape de începerea noului an şcolar, aceste ta­bere vor găzdui 13 000 de şcolari. Cu sprijinul comisiilor de femei, în Piaţa Amzei, Floreasca, Drumul Taberei şi la clubul Uzinei „23 August“ vor fi or­ganizate 4 cluburi ale copiilor. Pe lîngă acestea vor mai funcţiona şi 8 cluburi pentru elevii şcolilor medii şi profesionale. In tabere şi la cluburi, potrivit vîrstei şi dorinţelor elevilor, se vor organiza activităţi cultural-educa­tive bogate, întreceri artistice şi mani­festări sportive. In parcul Palatului Pio­nierilor şi la Snagov vor avea loc un carnaval şi două serbări cîmpeneşti. In timpul vacanţei, pentru elevii şcolilor din Capitală vor fi organizate diferite activităţi cultural-educative dedicate celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. Conserve din noua recoltă BUCUREŞTI. La întreprinderea „Flora" din Capitală a început în aceste zile campania de vară pentru fabricarea con­servelor de fructe şi legume. De la în­ceputul lunii iunie şi pînă în prezent la unitatea „Filaret" s-au realizat circa 100 tone produse din fructe , gemuri şi com­poturi de căpşuni, dulceaţă de trandafiri, compot de cireşe etc. La unitatea „Gri­­viţa”, unde se fabrică conserve de le­gume, producţia s-a reluat numai de două zile. In acest răstimp s-au obţinut primele tone de conserve de mazăre, din foi de viţă şi tarhon în saramură. In scurt timp îşi va relua activitatea şi unitatea „Flora”, care în acest an a fost complet reutilată cu instalaţii moderne (realizate în fără) pentru producţia conservelor de mazăre şi fasole. In acest an se prevede fabricarea cu circa 600 tone mai multe conserve de legume şi fructe decît în 1963. Va spori producţia de conserve dietetice. ★ TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). — Şi la Fabrica de conserve „Fructus” din Ti­mişoara a început producţia de conserve din noua recoltă de mazăre şi căpşuni. In acest an, colectivul de aici va realiza o producţie care va depăşi cu 14 milioane cutii şi borcane de conserve pe cea din anul trecut. O nouă promoţie de piloţi De curînd, după susţinerea exa­menelor şi probelor practice, o nouă promoţie de piloţi şi-a început ac­tivitatea în cadrul aerobazelor uti­litare din ţară, înzestrarea între­prinderii de transporturi aeriene ci­vile „Tarom“ cu nave moderne de viteze şi capacităţi sporite, creşterea traficului intern şi extern de călători a făcut necesară calificarea unui număr tot mai mare de piloţi, radio­­telegrafişti şi mecanici de bord. In scopul însuşirii temeinice a problemelor privind navigaţia ae­riană, aparatele de zbor, meteoro­logia şi alte materii de specialitate, cursurile au fost predate de cadre didactice cu­­ înaltă calificare. An­trenamentele de zbor s-au desfăşu­rat pe cele mai moderne tipuri de a­­vioane cu care este dotată aviaţia noastră utilitară. (Agerpres) Se stivuiesc primele borcane cu dulcețuri realizate în acest sezon la „Flora". SCRISORI S­cfilTeli DESPRE LINIŞTEA ORAŞULUI De cîţiva ani, în imediata apro­piere a clădirilor în care locuim a fost instalat atelierul de forjă al I.T.B. Tot de atunci au început şi neplăcerile pentru noi. De la orele 6 dimineaţa şi pînă la orele 22 dinspre atelier se aude un zgomot greu de suportat. Unii dintre noi lucrează în schimbul de noapte şi ar trebui să se odihnească. Dar cum să te odihneşti cu bubuiturile şi vibraţiile produse de atelierul de forjă ? In repetate rînduri am in­tervenit la Direcţia atelierelor centrale I.T.B. pentru a muta acest atelier de forjă sau pentru a în­treprinde ceva în vederea micşoră­rii zgomotelor. Nu s-a făcut însă nimic pînă în prezent. Un grup de locatari al imobi­lelor nr. 42, 44, 46 şi 48 din str. Pîrgari, raionul 1 Mai. Nota redacţiei. Sesizări despre tulburarea liniştii cetăţenilor am primit şi din alte raioane ale Ca­pitalei. Locatarii străzii 6 Martie din raionul Griviţa Roşie au mari neplăceri cauzate de vecinătatea autogării I.R.T.A.-Griviţa Roşie. „Din toate străzile ce întretaie Bd. Bucureştii Noi, str. 6 Martie era considerată cea mai frumoasă şi mai liniştită. După ce au fost fi­xate aci două staţii cap de linie, strada a căpătat un aspect de iar­maroc. Despre linişte în timpul zi­lei, spun semnatarii scrisorii, nici nu se mai poate vorbi; prin a­­probarea dată pentru înfiinţarea a­­cestor staţii li s-a răpit locatarilor şi liniştea nopţii. Pe la 4 diminea­ţa, şoferii ambalează motoarele de zornăie geamurile caselor. Cine se mai poate odihni în asemenea con­diţii ?“ Intr-o altă scrisoare, cititorul I. Vrancu ne arată că locatarii blocu­lui 53 din str. Glinka sunt deran­jaţi ziua şi noaptea de descărcarea mărfurilor aduse pentru complexul comercial care funcţionează aici. Treaba s-ar putea desfăşura în li­nişte, dar nu există nici un fel de grijă pentru acest lucru. Locatarii străzilor din jurul autobazei I.T.B. Floreasca sunt deranjaţi de zgomo­tele motoarelor şi de gălăgia fă­cută de şoferi cînd vin să gareze maşinile. Deşi s-a stabilit precis locul de intrare şi de ieşire al autobuzelor din garaj, acest lu­cru nu se respectă. Uneori, între o­­rele 24 şi 2,30 pe calea Floreasca vezi 30—40 de autobuze aşteptîn­­du-şi „sub presiune“, rîndul la spălare şi garare. Aşa cum s-a pus capăt clacsona­­tului în oraş, Sfatul popular al Ca­pitalei, Direcţia Miliţiei, conduce­rile întreprinderilor ar putea lua măsuri adecvate şi pentru înlătu­rarea unor asemenea surse de zgo­mot­. NU ERA ŞI ESTE • Pe urmele primei recolte • Noua geometrie a bălţii Călăraşi • Surpriza păsărilor migratoare • Iscălitură pe un act de naştere • Continuitatea maşinii Priveliştea din fotografia de mai sus este cu totul alta decît cea care ar fi fost surprinsă, pe exact ace­leaşi locuri, doar cu cîteva luni în urmă. Nu numai din pricina prefa­cerilor săvîrşite prin fireasca rotaţie a anotimpurilor. Un altfel de „ano­timp", adus de mîna omului, şi-a pus pecetea pe vasta cîmpie. .Aşa cum o vedeţi, nimic nu pare s-o deosebească de oricare altă vatră a recoltelor de porumb şi floarea-soarelui. Obişnuitul mecani­zator la volan, obişnuita praşilă me­canică din calendarul muncilor a­­gricole de la început de iunie. Cu nişte luni în urmă, însă, fotografia luată aici n-a ar fi înregistrat geome­tria tarlalelor bine îngrijite, ci ima­ginea dezordonată a unor ochiuri de apă, sălcii gîrbovite, stufărişuri şi, poate, în locul tractorului, o barcă pescărească. Acum, cînd fotorepor­terul s-a aplecat asupra tulpinilor de porumb, el a descoperit la rădă­cina lor scoici şi melci. Dar surpri­za lui n-a fost mai mare decît a pă­sărilor migratoare, revenind astă primăvară la vechile cuiburi, ele au descoperit, dezorientate, un cu totul alt peisaj. Unde se află, şi ce fel de pămîn­­turi sînt acestea de o atît de rapidă şi interesantă prefacere ? Ne-am oprit întîi la Trustul Gostar Călăraşi. Fără o prealabilă recu­noaştere a terenului pe hartă, era cutezător să te avînţi în lumea celor mai tinere pămînturi. Am urmărit contururile celor două întinse incin­te îndiguite, mărginite într-o parte de apele Dunării şi ale braţului Borcea. Diguri de zeci de kilometri lungime au smuls acest şovăielnic teritoriu de sub domnia fluviului străbătut de mîinile sale primăvăratice. Iată, așa­dar, salvată această fîşie de luncă, intrată în circuitul primei recolte, iată împlinindu-se astfel un vis mai vechi al dunărenilor. Ceea ce ur­măream pe hartă, zona aceasta re­­strînsă, este doar o parte dintr-un plan mai vast : punerea în valoare a pămînturilor din Lunca Dunării, care se încadrează în ansamblul de măsuri luate de partid pentru dez­voltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. Boianu-Sticleanu şi Gura Borcei- Călăraşi-Răut : două incinte cu peste 18 000 de hectare însămînţate, din­tre care multe, pentru întîia oară, au simţit dulcele gust al fertilizării. C­oi­­le pămînturi, scoase din letargie, şi-au pus iscălitura pe actul de naş­tere a trei gospodării agricole de stat : Cacomeanca, Ciocăneşti şi Di­­chiseni. Pe urmele a ceea ce nu era și este, pe urmele celei dintîi recol­te, ne-am hotărît să îndreptăm „Gaz"-ul spre pămînturile celui mai mare dintre aceste gostaturi. La se­diul din Cacomeanca, mirosind a proaspăt, ne-au întîmpinat în prag plopi tineri. Simbolică prezenţă, dacă ne gîndim că plopii au fost nu de mult aduşi din baltă : trofee, par­că, ale izbînzii asupra pămînturilor cucerite. Tăiem în lung şi-n lat întinderile ce se topesc la orizont, în aburul a­­cela tremurător — răsuflare vărati­că a cîmpiei. Crescute pînă la ge­nunchi, porumbul şi floarea-soare­­lui, aliniate în şiruri drepte, mustind de sevă, dau certificat muncii făcu­te cu sîrguinţă şi pricepere. Că­lăuza noastră, directorul gostatului, Nicolae Ciortan, om cu mulţi ani de experienţă, ne spune : — Terenul ăsta de baltă e supe­rior celui din cîmp. Aşteptăm o re­coltă sporită la hectar faţă de gosta­turile din terasă. Dar ne-am şi ţinut de capul lui... Astă primăvară am discuit de cîte două-trei ori întrea­ga suprafaţă. Ştiţi, pregătirea patu­lui germinativ. Am fost şi dotaţi : 133 de tractoare de ultimul tip. La casă nouă, mecanizare nouă. Ei, şi pe urmă am început să-l hrănim. Cură de îngrăşăminte, superfosfaţi de la Năvodari, azotoase de la Roz­­nov. Cum scrie la carte. Agricultură intensivă. Două praşile manuale, alte două — mecanice. L-am tra­tat şi cu ierbicide, că pe la noi bu­ruiana e vicleană, s-a deprins de pe timpul bălţii să scoată capul cu în­drăzneală. Vorbele directorului, prinse în goana maşinii, sînt cel mai exact comentariu la secvenţele tarlalelor ce ni se perindă prin faţa ochilor. Ca o scurtă dar condensată istorie a felului cum planuri înţelepte au preschimbat într-un atît de scurt răstimp pămînturi amorţite într-o îm­părăţie a rodniciei. Desfăşurăm filmul îndărăt. Reve­dem aceleaşi pămînturi în toamna care a trecut, asaltate pe un front larg de screpere şi buldozere, de gredere şi excavatoare, de drage şi dragline. Sînt aici, pînă spre zariştea joasă a Dunării, pînă la linia fumu­rie a zăvoaielor, peste 5000 de hec­tare astfel cucerite. Fiecare hectar, cu ai săi zece mii de metri pătraţi, iar fiecare metru cu episodul său de luptă, „Unitatea de încleştare", ca să-i spunem aşa, a constituit-o toc­mai acest metru pătrat. De pe fieca­re trebuia smuls cite un ciot bătrîn, secat un ochi de apă, tuns un pîlc de stufări şi, în sfîrşit, dezrădăcinată încăpăţînarea stihiei. Imaginea me­canizatorilor care au învins stihia o vedem, acum, reflectată în chipul bărbaţilor tineri de la volanul „Uni­versalelor", ajutînd, prin cuţitul cul­tivatoarelor, la creşterea spornică a recoltei. Te impresionează conti­nuitatea maşinii (de la buldozerul şi draglina de ieri, la tractorul de azi), şirul operaţiunilor mecanizate, gîndite „în lanţ", la nivelul unei a­­griculturi moderne. O pornim pe jos prin tarlaua de porumb, ca să-i cunoaştem pe cîţiva dintre mecanizatorii care situează brigada lui Petre Deliu la loc fruntaş. Păşim cu grijă printre rînduri, în urma cultivatorului, şi interviul se înfiripă în mers. Vasile Zărnescu are treizeci de ani şi aproape o trei­me din ei i-a trăit ca tractorist. E unul din cei mai vechi, dacă se poa­te spune aşa, lucrători ai tînărului gostat. „Universalul­ 651" pe care-1 călăreşte, acoperind zilnic cu el 15 hectare, treabă făcută serios şi cu răspundere, a sosit abia de o lună din uzină. Lucruri asemănătoare în ceea ce priveşte grija lor faţă de prima recoltă ne spun şi alţi meca­nizatori întîlniţi în drum: Ion Dra­­gomir, Gheorghe Vişan, Constantin Ţugureanu. Sînt, în brigadă, unspre­zece tractorişti: acoperă peste 700 de hectare. A plecat la rădăcina unei tulpini de porumb (control de calitate !), îl întîlnim pe brigadierul Deliu. O faţă arsă, asprită de vînturi. Ochi în­­guşti, de culoarea oţelului. Aproa­pe n-avem ce să-l mai întrebăm: cum s-a muncit şi se munceşte în brigadă, se vede de jur-împrejur. O mărturisesc culturile. Văzîndu-l mai în vîrsta, vrem să aflăm de la el dacă pămînturile acestea n-au cumva vreo legendă, vreo poveste a lor, vreun ecou în folclor... — Cum să nu aibă ! se înveseleș­te Deliu. Uite povestea lor: dacă le muncești bine, produc bine. Asta ne spun ele. Nicăieri poate ca aici, în astă baltă a noastră, nu se adeve­rește vorba că omul face locul. Ne-am strecurat încetişor în buzu­nare nişte cochilii de scoici şi melci şi ne-am continuat, de-a lungul di­gului, avancronica recoltei din lunca renăscută. Victor VÎNTU Florea CEAUŞESCU Cu cîteva luni în urmă, pe aceste locuri din Lunca Dunării, încă se mai întindeau ochiuri de apă, sălcii, stufărișuri.. iunie, porumb cu­ vest cu ochii. Acum, sub soarele de Foto : M. Andreescu gl­ob Im­pro pare congo Acţiunile răsculaţilor iau amploare Potrivit ultimelor ştiri, oraşul Leo­poldville, capitala Republicii Congo, este izolat de restul ţării ca urmare a acţiunilor detaşamentelor de răs­culaţi. Comunicaţiile feroviare şi ru­tiere cu restul ţării sunt întrerupte. Intr-o declaraţie a secretarului ge­neral al Consiliului naţional de eli­berare se arată că lupta armată s-a extins din provinciile Kwilu, Kiwu şi Kwango şi asupra provinciei Kasai. In Katanga de nord au fost reluate operaţiunile militare. Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie prin care se cere guver­nului Republicii Sud-Africane să în­ceteze procesul intentat lui Nelson Mandela şi altor conducători afri­cani, să elibereze deţinuţii politici arestaţi pentru opoziţia manifestată faţă de politica de apartheid. La Londra s-a deschis conferinţa pentru viitorul constituţional al Fe­deraţiei Arabiei de sud, la care par­ticipă sultani, emiri, şeici şi miniştri ai celor 14 state componente ale federaţiei. Preşedintele Ciprului, Makarios, l-a însărcinat pe ministrul de ex­terne, Kyprianu, să ceară convoca­rea de urgenţă a Consiliului de Securitate pentru a lua în discuţie atitudinea Turciei faţă de Cipru.

Next