Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-10 / nr. 6283

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6283 Miercuri 10 iunie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Mijloace noi de investigaţie în comerţ V/ V CUMPĂRĂTORI ŞI OPINII „Ce mărfuri preferaţi? Ce v-a plă­cut mai mult în magazine şi ce v-ar mai interesa?“ Iată întrebări care sintetizează o vastă acţiune desfăşu­rată de comerţ şi industrie cu scopul de a cunoaşte cerinţele, gus­turile consumatorilor. Consultarea publicului capătă un caracter tot mai organizat şi sistematic. Care sunt mijloacele de investiga­ţie ale nevoilor de consum? Cum răspund ele cerinţelor ce se ridică astăzi în faţa comerţului socialist, datorită creşterii exigenţei cumpără­torilor ? In ultima vreme au apărut o seamă de elemente noi, menite să lărgească simţitor cadrul de desfăşu­rare al acestei investigaţii, să promo­veze mijloace mai eficiente d­e con­sultare a publicului. Intre noile me­tode are un rol important alcătuirea colectivelor consultative de pe lîngă direcţiile generale de specialitate din Ministerul Comerţului Interior şi di­recţiile comerciale regionale, într-o componenţă largă; ele cuprind mun­citori, ingineri, arhitecţi, oameni de artă, gospodine. In cadrul unor în­tâlniri periodice, desfăşurate pe baza unui plan de lucru menit să asigure continuitatea — element esenţial pentru garantarea eficacităţii — membrii colectivelor vor îmbogăţi experienţa comerţului cu sugestii preţioase privind necesitatea lărgirii sau introducerii în producţie a unor sortimente şi eliminarea celor depă­şite, mai justa repartizare a mărfu­rilor între unităţile de desfacere, vor sugera cerinţe specific locale ; ei vor conlucra totodată în direcţia publicităţii şi a reclamei, îmbunătă­ţirii continue a formelor de prezen­tare şi deservire. Din însăşi enunţa­rea acestor obiective rezultă necesi­tatea studierii atente a propunerilor făcute de colectivele consultative şi, mai ales, a valorificării operative a oricăror elemente de natură să îm­bunătăţească activitatea în domeniul circulaţiei mărfurilor, să influenţeze industria. Cerinţele comerţului modern, ca­pacitatea industriei noastre de a produce o gamă bogată şi variată de bunuri de consum de calitate su­perioară impun stabilirea de obiec­tive mai largi şi în ce priveşte stu­diul necesităţilor. Fără îndoială, pe primul plan trebuie să stea asigu­rarea sortimentelor capabile să sa­tisfacă solicitările cele mai diferite. In această privinţă nimic nu poate fi neglijat. La obiectele de îmbră­căminte şi încălţăminte, de exemplu, a alcătui sortimentul cerut înseam­nă, implicit, asigurarea întregii game de numere necesare. In urma unor studii antropometrice, organele de resort au stabilit măsuri şi talii mai corespunzătoare, îndeosebi la confecţii. O serie de alte produse mai sunt însă deficitare din acest punct de vedere. Se întâmplă, bună­oară, ca în magazine să nu găseşti pantofi cu jumătăţi de numere sau să constaţi nepotriviri între lungi­mea tălpii şi cea a carîmbului la ciorapii 3/4 pentru copii. Este lim­pede că pentru a stabili într-un mod cit mai real mărfurile necesare populaţiei, măsura trebuie să fie ri­dicată la rang de sortiment şi să fie considerată ca atare atît de lucrăto­rii din industrie, cît şi de cei din comerţ. De studiul cererii se leagă şi ac­ţiunea de profilare şi specializare a reţelei de desfacere. Magazinele spe­cializate sînt — prin însăşi menirea lor de a oferi, pe un anumit profil, o aprovizionare cît mai completă — principale mijloace de consultare şi studiu al cerinţelor. Acest caracter îl vor avea cu deosebire o serie de unităţi reprezentative din toate sec­toarele, inclusiv din alimentaţia pu­blică, ce urmează să ia fiinţă în Ca­pitală şi în toate regiunile ţării. Asigurîndu-li-se o aprovizionare specializată, personal de înaltă ca­lificare, mijloace tehnice moderne pentru prelucrarea mecanică a da­telor, aceste magazine vor putea sa­tisface la un nivel superior cerinţele consumatorilor, să desfăşoare o ac­tivitate cu eficienţă economică ridi­cată ; ele vor constitui, totodată, un eşantion reprezentativ pentru stabi­lirea ştiinţifică a nevoilor de con­sum ale populaţiei. Bucurîndu-se de sprijinul organelor centrale de re­sort, cît şi al organelor locale di­rect interesate, este de aşteptat ca această acţiune să progreseze în ritm rapid. In alcătuirea tabloului de mari proporţii pe care o reprezintă cere­rea de consum, o serie de mijloace şi factori, folosiţi şi pînă acum, îşi păstrează actualitatea. Este vorba, între altele, de activitatea merceo­logilor de aprovizionare şi a mer­ceologilor voiajori — lucrători ai organizaţiilor comerciale şi ai între­prinderilor comerţului cu ridicata. Rîndurile acestora au fost întărite în ultimii ani cu cadre avînd pre­gătire de specialitate, studii supe­rioare, iar lucrătorii mai vechi, cu experienţă practică îndelungată, şi-au îmbogăţit şi ei cunoştinţele teoretice. Totuşi, cine a asistat la contractări a putut auzi din par­tea unor merceologi — între­baţi de ce comandă unele mărfuri vechi în cantităţi mari — a­­ceeaşi explicaţie: „S-au vîndut foarte bine şi acum doi ani, şi anul trecut...“. Desigur, există mărfuri clasice, care trebuie comandate în continuare. Dar oare misiunea mer­ceologilor se poate limita la studie­rea a ceea ce s-a vîndut cu un an în urmă ? Evident, fără a desconsidera acest factor care îşi are însemnă­tatea sa, merceologii trebuie să stu­dieze cerinţele privind în perspec­tivă, să fie ei înşişi elemente active în lansarea liniei noi a modei, in­­fluenţînd şi educînd în acest sens preferinţele publicului. S-au creat condiţii, mai ales în ultimul timp, ca merceologii să nu hotărască sin­guri în alegerea definitivă a mărfu­rilor. Ei au totuşi împuternicirea de a vorbi în numele a mii şi mii de cumpărători, astfel că orientarea lor spre ceea ce este nou şi modern, modelarea propriului lor gust, a simţului estetic, informarea multila­terală, „la zi“ — sînt îndatoriri e­­senţiale. Din discuţiile cu numeroşi specia­lişti din comerţ am reţinut cît de im­portant este pentru formarea sor­timentului şi orientarea lucrătorilor din comerţ — îndeosebi în alegerea articolelor de modă — ca prezenta­rea cu prilejul contractărilor a co­lecţiilor acestor mărfuri, a cartele­lor de metraje şi culori, să nu se facă izolat, pe categorii de produse (confecţii ,tricotaje, ţesături), ci, pe cît posibil, grupat, pentru a se crea o imagine de ansamblu. Cumpărătorii vor găsi astfel mai lesne în magazine poşete, cordoane şi mănuşi asortate încălţămintei, aţă, nasturi şi alte ac­cesorii în nuanţe potrivite ţesături­lor. In acest scop ar putea fi folosite cu bune rezultate şi camerele de mostre — organizate pe lîngă depo­zitele comerţului — cărora ar merita să li se dea o utilizare mai largă. Se mai cuvine amintit rolul ex­poziţiilor regionale de mostre — cu condiţia ca acestea să preceadă nea­părat perioada de contractare (nu aşa cum s-a întâmplat, pentru se­mestrul II 1964, cu expoziţiile din Cluj, Timişoara, Oneşti), rolul ex­poziţiilor cu şi fără vînzare din ma­gazine, al întâlnirilor cu consuma­torii, anchetelor etc. Esenţial este ca mînuirea tuturor acestor mijloace să fie bine şi sistematic organizată, în­­cît să dea răgazul studierii atente a opiniilor cumpărătorilor, iar consul­tările să aibă cu adevărat eficienţa dorită. Maria CĂLIN In magazinul specializat, alegerea mărfii e mai uşoară ÎNTOARCEREA DIN U.R.S.S. A DELEGAŢIEI DE ACTIVIŞTI AI P.M.R. Marţi s-a reîntors de la Moscova delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Român, condusă de to­varăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al P.C.U.S., a făcut o vizită în Uniu­nea Sovietică pentru a studia expe­rienţa în domeniul conducerii de că­tre partid a economiei. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, de membri ai C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, şi activişti de partid. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI • Puncte de vedere : Arhitectu­ră ţi urbanistică — Arh. An­ton Moisescu : Unele aspecte ale arhitecturii oraşelor; Arh. Horia Constantinescu: An­samblurile noi ţi monumentele istorice (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). * Bs la corespondenţii noştri pag. 3-a). * Presa internaţională despre e­­venimente la ordinea zilei (pag. 4-a). * A Cernea — Au reînceput lu­crările Comitetului de dezar­mare (pag. 4-a). D­in toata f­arca Numărul 1000 000 Există în Bucureşti o uzină a cărei marcă a devenit, în puţin timp, foarte cunoscută , „Danubiana". O întîlnim pe drumurile patriei şi chiar peste hotare, în mai multe ţări din Europa, Asia, Africa. Prin calitatea lor, anvelopele purtând marca „Danubiana“ sunt cunoscute şi apreciate, exportîndu-se în 11 ţări. Ieri, după terminarea schim­bului­­, producătorii „încălţămintei“ autovehiculelor au sărbătorit un e­­veniment deosebit : a fost înseriată anvelopa cu numărul 1 milion (Fo­tografia de mai sus). Aici se fabrică în prezent, în numai 9 zile, atâtea anvelope cât reprezenta întreaga producţie a ţării în anul 1940. în pe­rioada 1 ianuarie—31 mai 1964 a fost produsă o cantitate dublă de anve­lope faţă de producţia primelor 6 luni de la intrarea în funcţiune. Conferinţa naţională de radiobiologie şi utilizarea izotopilor radioactivi în zilele de 11—13 iunie a.c. va avea loc la Institutul de igienă şi protecția muncii din Capitală prima Conferință națională de Radiobiologie. Conferința, organizată de Comisia de radiobiologie a Academiei R. P. Române, va analiza realizările obținute în țara noastră în utilizarea energiei nucleare în domeniul medicinei, biologiei și agriculturii. Pri­mul raport, „Radiobiologia, realizări şi sarcini" cuprinde o serie de date de în­semnătate teoretică şi practică obținute în ultimii ani şi subliniază direcția cer­cetărilor de radiobiologie în viitor ; al doilea, ,,Radiafii şi ereditate“, bazat pe numeroase date din literatura inter­­națională de specialitate și pe experiența oamenilor de istih­ţii români în acest do­meniu, ilustrează diversitatea aspectelor și importanța problemelor pe care le pune radiobiologia din țara noastră. De asemenea, vor fi prezentate peste 100 de comunicări științifice și referate care sintetizează experiența instituțiilor noas­tre de cercetări în acest domeniu. Teatrele din Capitală in turneu Intre 16 iunie şi 3 iulie Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale" întreprinde un turneu în ţară. Artiştii vor da spectacole cu piesele „Moartea u­­nui artist" de H. Lovinescu, „Adam şi Eva" de A. Baranga, „Nora" de H. Ibsen, „O femeie cu bani" de G. B. Shaw la Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara, Craiova, Sibiu, Braşov. In perioada de vară şi celelalte teatre din Capitală vor fi oaspeţi ai oamenilor muncii din numeroase localităţi din diferite re­giuni. In cadrul turneelor piese pre­zentate pe scenele teatrelor bucu­­reştene vor putea fi vizionate nu nu­mai în marile oraşe, în centre raio­nale, dar şi într-o serie de comune. Artişti ai Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra" vor interpreta „Jocul de-a vacanţa" de M. Sebastian; Teatrul „C. I. Nottara” va prezenta „Zizi şi­­formula ei de viaţă" de S. Drăguşa­­nu ; Teatrul de comedie va susţine piesa „Şeful sectorului suflete“ de Al. Mirodan; Teatrul Muncitoresc C.F.R. va da spectacole cu piesele „Gaiţele" de Al. Kiriţescu, „Paharul cu apă" de E. Scribe, „N-avem cen­tru înaintaş" de N. Tănase ; Teatrul regional Bucureşti va da spectacole cu piesa „Dracul uitat" de Jan Dida . Teatrul satiric muzical „C. Tănase" va prezenta „Pagini alese din revis­ta de altădată". In turneul pe care Teatrul pentru tineret și copil îl în­cheie la 18 iunie se prezintă „Ruy Blas" de V. Hugo. Bibliotecă de împrumut la Mamaia La Mamaia s-a amenajat o filială a Bibliotecii Centrale de Stat. Oas­peţii din ţară şi de peste hotare vor putea împrumuta de aici sau citi în sala de lectură numeroase lucrări literare apărute în țără şi în străină­tate în limbile romina, rusă, germa­nă, franceză, engleză, poloneză, cehă etc. In afară de circa 5 000 de vo­lume de literatură clasică şi contem­porană, se mai află aici numeroase albume de artă, ghiduri turistice, dic­ţionare. Vor mai fi amenajate o ex­poziţie permanentă de cărţi româ­­neşti şi un punct de consultare a presei. Maşini noi neutru • Cultivator cu mare lăţime de lucru • Maşina de stropit şi prăfuit M. S. P. — P . Dislocatorul de sfeclă • Selectorul gravitaţional S. G. - 600 La Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii şi staţiu­nea de încercare şi omologare a ma­şinilor agricole, în hale spaţioase şi afară, sub cerul liber, se află felu­rite maşini. Unele dintre ele sunt de acum bine cunoscute oamenilor muncii din agricultură. Altele, mai noi, rezultat al cercetărilor în­treprinse de specialişti şi a mun­cii rodnice a constructorilor de la întreprinderea de proiectări pen­tru prototipuri de maşini agricole vin să întregească sistema cu care este dotată agricultura noastră. O maşină care ne atrage în mod deosebit atenţia este semănătoarea pneumatică SPC-6, care poate fi prevăzută şi cu organe pentru pră­şit, devenind astfel un cultivator cu mare lăţime de lucru. El nu se deo­sebeşte prea mult de cultivatorul purtat universal (C.P.U.-4,2) cu care a fost înzestrată pînă în prezent a­­gricultura. Prezintă însă un mare a­­vantaj. Datorită lăţimii sporite­­lu­crează pe şase rînduri şi nu pe pa­tru, ca în cazul cultivatorului C.P.U.-4,2) poate prăsi într-un schimb 20-22 hectare, cu mult mai mult decît predecesorul său. O caracte­ristică importantă a acestei unelte este simplitatea ei constructivă. Ime­diat după terminarea însămînţării porumbului, pe cadrul semănătorilor amintite se montează secţiuni de cultivator. Prin cuţitele pe care le au, acestea mobilizează solul de-a lungul a şase rînduri. Combaterea bolilor şi dăunători­lor plantelor agricole are o mare importanţă pentru sporirea pro­ducţiei. O maşină bună, care slu­jeşte acestui scop, este cea pentru stropit şi prăfuit (M.S.P.­P). Avan­tajele pe care le oferă sînt mul­tiple. Realizînd o pulverizare foar­te fină a soluţiei, ea lucrea­ză cu un consum redus de li­chid, deci cu norme mici şi concen­traţii mărite. Noua maşină, avînd o productivitate sporită, poate executa într-o oră stropirea a 0,75 ha de livadă, atunci cînd pomii sînt în vegetaţie, prăfuirea culturilor de cîmp de pe 2,5 ha, stropirea a 2 ha însămînţate cu plante de cîmp etc. In felul acesta acţiunea de preveni­re sau combatere a dăunătorilor se poate desfăşura rapid, ceea ce con­tribuie la preîntîmpinarea sau loca­lizarea rapidă a atacului, deci la e­­vitarea pierderilor. Maşina este ca­racterizată printr-o greutate redusă (300 kg cînd este nealimentată) şi o construcţie destul de simplă, care îi asigură buna funcţionare în exploa­tare. Ea este formată dintr-un cadru din ţeavă, prevăzut cu patru picioare telescopice, pe care se montează re­zervorul de lichid, pompa, buncărul pentru praf, dispozitivul pentru ali­mentarea automată cu lichid, trans­misia şi scaunul celui ce deserveşte maşina, corpul de distribuţie a li­chidului. Totodată, maşina este e­­chipată cu un dispozitiv­­ în e­­vantai, folosit în livezile încheiate, cu înălţimea pomilor de maximum 10 m, un dispozitiv tronconic des­tinat stropirii pomilor cu înălţime maximă de 20-25 m, precum şi di­ferite lăncii pentru stropiri de îm­băiere la pomi sau la diferite cul­turi de cîmp. Maşina poate executa o gamă foarte variată de operaţii. O maşină simplă, mult solicitată, este şi dislocatorul de sfeclă D.S.P.- 4. El se compune dintr-un cadru, montat pe tractor, pe care sînt fixate 4 cuţite reglabile la distanţe variind între 40—70 cm. Intrînd în pămînt, pe rîndul de sfeclă, pînă la adînci­­mea de 28 cm, ele dizlocă rădăcini­le, lăsîndu-le la suprafaţa solului. Pentru menţinerea adîncimii regla­te, maşina este prevăzută cu două roţi de sprijin. Cu această uneal­tă, care poate lucra pe două, trei sau patru rînduri de sfeclă, în func­ţie de rezistenţa solului, se recoltea­ză 2,53 ha pe schimb, atunci cînd se folosesc doar două cuţite şi 4,5­5 ha atunci cînd se utilizează patru; recoltatul unui hectar de sfeclă cos­tă cu aproape 70 lei mai puţin decît atunci cînd această operaţie se face cu plugul ; la unitatea de suprafaţă sunt necesare cu 50 la sută mai pu­ţine ore-om etc. In afară de aceasta maşina poate fi utilizată şi la recol­tarea altor culturi (morcovi, ceapă etc.), cu condiţia ca distanţa dintre rînduri să fie de minimum 40 cm. Cîteva cuvinte despre selectorul gravitaţional SG-600 intrat in ulti­mul timp în fabricaţie. Maşina sor­tează seminţele după un princi­piu nou şi anume după greu­tatea specifică a boabelor. Ast­fel se realizează indici calitativi înalţi, mai ridicaţi decît în cazul maşinilor existente. Cu ajutorul lui se face îndeosebi sortarea legumi­noaselor (fasole, mazăre şi bob), precum şi a porumbului, florii-soa­­relui şi griului. Seminţele rezultate au o mare puritate, sunt uniforme, au greutatea hectolitrică şi greuta­tea absolută maxime. La griul tre­cut prin acest selector, puritatea a crescut de la 90,26 la sută la 99,81 la sută, iar greutatea hectolitrică de la 76,10 kg la 80,50 kg. Puritatea se­minţelor a sporit şi în cazul mază­­rei (de la 82,05 la sută la 97,65 la sută), al fasolei (de la 92,32 la sută la 99,84 la sută), al florii-soarelui (de la 90,83 la sută la 99,60 la sută) etc. O scurtă demonstraţie practică ne arată modul de funcţionare. Semin­ţele turnate în pâlnia de alimentare trec încet, încet pe platforma de sortare. Aici se produce separarea boabelor după greutatea specifică datorită mişcării oscilatorii a plat­formei şi curentului de aer debitat de ventilator. Seminţele grele co­boară, cele uşoare rămîn la suprafa­ţă. Pe măsura stratificării se schim­bă şi direcţia straturilor de boabe : cele de jos, prin frecare de sita plat­formei, se deplasează pe direcţia mişcării oscilatorii, adică spre dreapta ; cele uşoare, datorită acţi­unii curentului de aer, spre stînga. Produsele rezultate din sortare sînt colectate prin cinci guri : la primele trei se obţin boabele cele mai bune, cu greutate specifică ridicată, la a patra, corpurile uşoare, iar la a cincea corpurile grele (pietricele, granule de pămînt etc.). Radu ATANASESCU Maşina de stropit şi prăfuit purtată (M.S.P.—P.) „ZILELE MIHAIL EMINESCU" SESIUNEA ACADEMIEI R. P. ROMÍNÉ ŞI A UNIUNII SCRIITORILOR Marţi dimineaţa, în sala mică a Palatului R. P. Romíné, au început lucrările sesiunii ştiinţifice organi­zate de Academia R. P. Romíné şi Uniunea Scriitorilor cu prilejul co­memorării a 75 de ani de la moar­tea lui Mihail Eminescu. Au participat conducători ai unor instituţii centrale, numeroşi acade­micieni, scriitori şi alţi oameni de cultură. Au fost de asemenea prezenţi oas­peţi de peste hotare, invitaţi la ma­nifestările prilejuite de comemora­rea marelui poet. In prezidiu au luat loc academi­cienii Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Româno, Iorgu Ior­dan, vicepreşedinte al Academiei, Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii scriitorilor, G. Călinescu, M. Ralea, V. Eftimiu, D. Panaitescu-Perpes­­sicius şi Zaharia Stancu, Demostene Botez, membru corespondent al A­­cademiei, şi Ion Pas. Sesiunea a fost deschisă de acad. Iorgu Iordan. In continuare acad. G. Călinescu a ţinut comunicarea „Eminescu, poet naţional“, acad. M. Ralea — „Concepţia despre lume şi viaţă a lui Eminescu în lumina curentelor fi­lozofice şi ideologice ale timpului său“, iar acad. M. Beniuc comuni­carea „Eminescu, luceafărul poeziei româneşti“. Numeroşi oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiunii. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) Inaugurarea expoziţiei comemorative Eminescu Marţi, în sala rotundă a Palatului R. P. Romíne, a avut loc inaugurarea expoziţiei comemorative „Mihail E­­minescu", organizată de Muzeul li­teraturii române. Cuvântul de deschidere a fost ros­tit de acad. D. Panaitescu-Perpessi­­cius. Expoziţia prezintă momente din viaţa şi opera marelui nostru poet. Sînt expuse manuscrise originale, masca sa mortuară, facsimile după o serie de manuscrise înfăţişînd pro­cesul de elaborare a poemelor „Lu­ceafărul", „Călin", „împărat şi pro­letar" etc., hărţi marcînd peregrină­rile sale prin ţară şi străinătate, i­magini ale locurilor pe unde a tre­cut poetul, portrete ale sale şi ale celor apropiaţi, exemplare din lu­crările editate începînd din anul 1883 şi pînă acum, lucrări emi­nesciene traduse în numeroase limbi străine, precum şi studii apărute peste hotare privind opera sa. O serie de grafice înfăţişează amploarea pe care a căpătat-o edi­tarea şi studiul operei sale în anii de după eliberarea ţării, cînd au fost tipărite 1 563 000 exemplare faţă de numai 115 000 în perioada 1884— 1944. (Agerpres) Premiera piesei „Eminescu" Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ a prezentat aseară în premieră piesa „Eminescu“ de Mircea Ştefănescu. Regia spectacolului este semnată de Sică Alexandrescu. Decorurile apar­ţin lui M. Tofan, iar costumele lui Al. Brătâşanu. Muzica — Alfred Mendelsohn. Din distribuţie : Costa­­che Antoniu, Ion Finteşteanu, Ale­xandru Giugaru, artişti ai poporului, Marcel Anghelescu, N. Brancomir, Nicu Dimitriu, Ion Manu, artişti e­­meriţi, Al. Alexandrescu Vrancea, C. Bărbulescu, Ion Henter, Victor Moldovan, Dem. Rădulescu, Ovid Teodorescu, Liviu Crăciun şi alţii. In rolurile Eminescu şi Veronica Mi­ele apar doi studenţi ai Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale" — Ion Caramitru şi Valeria Seciu. Mesajul adresat de tovarăşul I. Gh. Maurer Reuniunii Comitetelor de colaborare balcanică Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. P. Române, Ion Gheor­­ghe Maurer, a adresat un mesaj de salut participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune a Comitetelor de co­laborare balcanică care are loc la Belgrad. Adresînd urări de succes deplin lucrărilor reuniunii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mâne menţionează aportul substan­ţial pe care Comitetele de colabo­rare balcanică II pot aduce la întă­rirea legăturilor tradiţionale între popoarele balcanice. In mesaj se subliniază că înfăp­tuirea propunerilor guvernului R. P. Romíne din 1957 şi 1959, care urmăreau transformarea acestei re­giuni într-o zonă a păcii şi colabo­rării multilaterale, fără arme nu­cleare, ar permite ţărilor din regiu­nea Balcanilor să consacre mai multe forţe şi mijloace problemelor economice şi sociale. In mesaj se arată că guvernul şi poporul român, însufleţiţi de dorinţa fierbinte de pace, vor continua să militeze activ pentru menţinerea unor relaţii de bună vecinătate şi prietenie cu toate ţările din Bal­cani.

Next