Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-10 / nr. 6283

Pag. 2 ANSAMBLURILE S­C­Î­N­T­E­I­A Puncte de vedere:­ ARHITECTURĂ ŞI URBANISTICĂ Unele aspecte ale arhitecturii oraşelor în cadrul unei discuţii despre ar­hitectură pot fi citate date deose­bit de grăitoare pentru efortul con­structiv desfăşurat în ultimii ani în ţara noastră. Marile uzine şi com­plexe industriale ridicate în dife­ritele regiuni ale patriei reprezintă impunătoare jaloane ale drumului nostru spre socialism ; pe harta ţă­rii au apărut noi centre muncito­reşti, oraşele mai vechi s-au îmbo­găţit şi se îmbogăţesc cu noi con­strucţii, cunosc o nouă tinereţe, li­toralul a devenit o carte de vizită a noii arhitecturi romîneşti. Se poate afirma că realizările obţinute în do­meniul construcţiilor de locuinţe, rit­mul şi amploarea construcţiilor ca şi accentul ce se pune pe calitate, con­stituie una dintre cele mai elocvente expresii ale ridicării continue a ni­velului de trai al maselor largi, ţelul principal al politicii partidului nos­tru. La Iaşi sau la Cluj, la Bucureşti sau la Galaţi — în oraşe de pe intreg întinsul ţării — noile cartiere de lo­cuinţe, fostele „periferii“, sunt la fel de frumoase şi bine dotate ca şi zo­nele centrale ; inegalitatea dintre ca­pitală şi oraşele din restul ţării este şi devine şi ea, tot mai mult, de do­meniul trecutului, reflectînd dez­voltarea economică, armonioasă a tuturor regiunilor­­ patriei noastre. Conducerea partidului şi a statului se ocupă îndeaproape de acest sec­tor al economiei, dînd un sprijin deosebit de preţios în valorificarea experienţei dobîndite de arhitecţi şi constructori,­ stimulîndu-ne în ela­borarea unor soluţii din ce în ce mai bune, originale şi la nivelul rea­lizărilor arhitecturii şi al tehnicii contemporane. Noi construim nu pentru o pătură privilegiată, ci pentru întreaga populaţie, şi avem posibilitatea de a prevedea, pe baze ştiinţifice, ex­tinderea aşezărilor urbane şi să creăm pe această bază planuri şi programe de sistematizare armo­nioase. După calcule preliminare se poate considera că pînă în 1980 vom asista la o creştere considerabilă a populaţiei urbane, ce va duce la o transformare radicală a configuraţiei oraşelor. De aceea, ceea ce se con­struieşte azi şi mai ales structura oraşelor pe care o croim acum tre­buie să se bazeze pe o privire largă în perspectivă. Organizarea spaţiului urban şi în special structura sa stra­dală constituie elemente mai stabile ale formei oraşului şi ele trebuie de pe acum gîndite ca să nu consti­tuie mîine o piedică în dezvoltarea lui viitoare. Ar trebui să fim într-o mai mare măsură preocupaţi de pro­blemele care decurg din dezvoltarea previzibilă sau chiar neprevizibilă încă a oraşelor (ca urmare a dezvol­tării economice rapide a ţării). Une­ori se întîmplă ca în amplasarea noi­lor ansambluri, în sistematizarea noilor cartiere, să nu se ţină suficient seama de cerinţe proprii oraşului modern. Cine frecventează, de pildă, stadionul „23 August“, îşi dă seama că în sistematizarea cartierului res­pectiv, construit recent, s-a neglijat prevederea unor străzi largi cores­punzătoare intensei circulaţii în zile­le de întreceri sportive. Această pro­blemă a străzilor largi, cu posibilita­tea unei şi mai mari lărgiri în viitor, cînd circulaţia autovehiculelor va creşte mult, se impune de pe acum atenţiei, şi nu ca ceva în subsidiar, ci ca un aspect esenţial în configu­raţia nouă, care se schiţează de pe acum, a oraşelor. Totodată, gîndin­­du-ne la viitor, se simte nevoia ca în planurile de sistematizare să se prevadă şi să se rezerve mai multe spaţii libere, pe care să poată fi construite în viitor unele obiective care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt încă de prima urgenţă, dar vor deveni la un moment dat, cu certi­tudine. Teatre şi cinematografe, ho­teluri, muzee, mari magazine, săli de sporturi, sau alte obiective a căror utilitate va apare în viitor vor trebui să-şi aibă rezervate ampla­samentele pe terenuri folosite pro­vizoriu ca parcuri, spaţii verzi şi distribuite în acest scop în locuri potrivite. Şi în prezent se lasă te­renuri pentru asemenea dotări, dar nu ca o preocupare sistematică. Desigur fiecare oraş nu se asea­mănă cu celelalte şi constituie o problemă ce trebuie abordată crea­tor pe baza condiţiilor obiective concrete, în funcţie de profilul eco­nomic şi social şi de rolul pe care-l are de îndeplinit în reţeaua gene­rală a ţării (sau în relaţiile cu regiu­nea înconjurătoare), de situaţia reală a patrimoniului clădit, de condi­ţiile geografice, ca şi de unele ele­mente ale obiceiurilor, tradiţiilor progresiste etc. ale populaţiei. In toate acestea se conturează trăsătu­rile specifice principale ale unei lo­calităţi. După părerea mea, ca­racterul specific, personalitatea unei aşezări urbane nu poate fi redusă la menţinerea specificului venit din trecut, deşi şi eu cred că acesta, folosit judicios, poate aduce o con­tribuţie importantă specificului nou al său. Scriitorul Demostene Botez se re­ferea, intr-un articol recent, la unii ieşeni mai în vîrstă care oftează, fără să aibă dreptate, după pito­rescul bătrînului oraş moldovean. Vechiul Iaşi era un oraş aş spune „patriarhal-universitar“, cu cîteva lăcaşuri de cultură, cîteva case bo­iereşti şi în rest — multă mize­rie, uneori „pitorească“. Astăzi, însă, arăta dînsul — se naşte un Iaşi nou, cu un tot mai pronunţat caracter industrial-universitar, un oraş în care ritmul vieţii moderne face să apară noi tradiţii ce iau locul stag­nării „patriarhale“. Iar arhitectura trebuie să fie şi ea în pas cu vre­mea. La un moment dat, exista pă­rerea că ceea ce se construieşte nou trebuie să semene cu vechile clă­diri — aceasta fiind, chipurile, o condiţie a păstrării „specificului“. Practica a demonstrat însă că im­petuoasa dezvoltare economică a ţării modifică destul de rapid struc­tura oraşelor, că se produc trans­formări radicale, care se reflectă cu necesitate şi în arhitectură. De aceea, în ce priveşte individualita­tea oraşelor, aceasta va fi determi­nată, după părerea mea, în primul rînd de noul lor profil economic şi mărimea lor, de condiţiile concrete geografice şi de construcţiile noi, socialiste. Desigur, construcţiile sau ansamblurile vechi valoroase tre­buie folosite pentru a crea legătura dintre trecut, prezent şi viitor, pen­tru a demonstra continuitatea rea­lizărilor de azi cu străvechea noas­tră cultură arhitecturală. Dar pro­blema este mai ales de a încadra ar­monios vechile construcţii ce trebuie păstrate în noile ansambluri, care ele dau şi vor da însă înfăţişarea ca­racteristică nouă a oraşelor noastre. In căutarea specificului, a varie­tăţii în arhitectură, uneori s-a re­curs la soluţii superficiale, formate , de pildă,­ la elemente decorative de provenienţă istorică sau folclo­rică. Alteori s-a tins spre stiluri regionale. Evident, nu pot fi date reţete. După părerea mea insă, so­luţia nu constă in dezvoltarea şi ac­centuarea regionalismului, după cum nici limba nu tinde spre dez­voltarea dialectelor. Varietatea, in­dividualizarea pot fi obţinute, cred, in primul rînd, pe plan urba­nistic prin sistematizare. Este desi­gur necesar însă să se creeze premi­ze mai bune şi pentru varietatea ar­hitecturală a clădirilor şi printr-o mai mare supleţe în concepţiile şi metodologia tipizării şi industrializă­rii, printr-o mai mare diversitate în proiectarea locuinţelor şi clădirilor. Există şi unele posibilităţi ime­diate, de ameliorare a proiectelor. S-au şi început studii în institute­le de proiectare şi mai ales în I.P.C.T. nu numai pentru lărgirea gamei de tipuri de apartamente, dar şi pentru realizarea unor variante mai numeroase de înfăţişare şi de­talii exterioare (balcoane, largi in­trări etc) la tipurile existente ca şi la proiectele noi. Arhitecţii caută mereu soluţii noi, mai puţin rigide, au loc schimburi de păreri în cadrul Uniunii Arhi­tecţilor şi al institutelor de proiec­tare pe temele actuale ale arhitec­turii şi urbanisticii, cu scopul de a se preîntîmpina şi a se înlătura uni­formitatea, de a se pune mai de­plin şi mai inspirat în valoare spa­ţiile pe care le construim —­ inclu­siv prin folosirea artelor plastice şi decorative, prin dispoziţia spaţii­lor verzi, a oglinzilor şi jocurilor de apă, a mobilierului urban, a ilumi­natului nocturn etc. Munca însă nu este uşoară şi progresele cer timp şi eforturi importante. Dacă ne referim la această pro­blemă actuală pe planul întregii ţări, se impune, cred, observaţia că, în momentul de faţă, numărul arhi­tecţilor noştri este cu totul insufi­cient în raport cu sarcinile de pro­iectare în continuă creştere, cu rit­mul şi cu amploarea construcţiilor ; sînt împrejurări cînd — din pricina termenelor extrem de scurte pentru predarea proiectelor — autorii a­­cestora nu mai au timpul necesar unei munci de creaţie la cel mai înalt nivel, nu mai au răgazul de a insista asupra amănuntelor im­portante, de a imagina elemente care să diferenţieze ansamblurile, clădirile ş.a.m.d. Este necesar să fie studiate posi­bilităţile de obţinere a unei creş­teri mai substanţiale a numărului de arhitecţi, corespunzător cerinţe­lor actuale. In această ordine de idei, cred că ar merita să fie luată în discuţie cu toată atenţia şi pro­punerea înfiinţării a încă una sau chiar două facultăţi de arhitectură — la Cluj şi la Iaşi, de pildă, înainte de a încheia, aş vrea să mă refer, pe scurt, la cîteva aspecte aparent exterioare problemei — dar numai aparent. De fapt, „arhitec­tura“ se face în două etape : prima, pînă cînd se dă casa „la cheie“, şi a doua — de-a lungul vieţii propriu­­zise a clădirii. Pentru că există o „viaţă“ a clădirilor în cursul căreia ele se transformă, îmbătrânesc etc. Reparaţiile, transformările, reno­vările clădirilor şi „mobilierului“ urban sau ale amenajărilor edilitare (felinare, stopuri, bănci, tonete, fir­mele străzilor, cele din staţiile de tramvai şi autobuz, pavaje, trotu­are, borduri, alei etc.) par amă­nunte. Dar de aceste­­„amănunte“ trebuie să se ocupe cineva cu răs­pundere şi competenţă. Este un as­pect pe care îl supun atenţiei sfatu­rilor populare ; totodată, ar trebui mai multă grijă în ce priveşte plan­tarea spaţiilor libere, amenajarea locurilor de joacă pentru copii etc. In rîndurile de faţă m-am referit doar la cîteva din problemele care ne preocupă cu privire la dezvolta­rea în perspectivă a oraşelor ; cred că este o temă atît de complexă şi de stringentă actualitate, care ar merita să facă obiectul unei largi confrun­tări de păreri . Tradiţie, specific, modern • Probleme pe care le ridică oraşul de mîine • Spaţiul din jurul blocurilor Arh. Anton secretar al Uniunii MOISESCU Arhitecţilor N­O­I ŞI MONUMENTELE ISTORICE Analiza relaţiei dintre ansamblul de locuinţe şi monumentele istorice, păstrate sub formă izolată sau inte­gral, a constituit dintotdeauna o preocupare importantă a arhitecţilor. In vremurile mai recente, această problemă a căpătat o amploare deo­sebită. La noi în ţară, unde relativ de puţini ani se construiesc ansambluri de mari proporţii, în faţa arhitecţilor se ridică noi şi interesante probleme de integrare compoziţională, de uni­tate stilistică. In trecut, dezvoltarea oraşelor şi aşezărilor mai mici din ţara noastră era tributară unor con­cepţii determinate de proprietatea individuală, care dictau cea mai ar­bitrară înşiruire de clădiri de-a lun­gul unor artere caracterizate doar prin dezordine. Acestui trecut i se opun azi urbanismul modern, practi­ca construcţiei oraşului nou, în care zonele, arterele, construcţiile sunt distribuite raţional, după criterii ştiinţifice, pentru a crea condiţii din cele mai bune de viaţă oamenilor muncii. Urbanismul modern impune amplasarea ansamblurilor, şi în ca­drul lor a edificiilor, în funcţie de mai multe criterii : construcţiile cu destinaţii diferite au anumite distan­ţe între ele ; spaţiile dintre clădiri sau însăşi dispunerea lor devin pro­bleme de compoziţie urbanistică, de estetică a oraşului. In nevoia de cu­prindere a unor teritorii tot mai mari, ansamblurile întîlnesc edificii valoroase, care de sute de ani păs­trează tradiţia culturală a poporului nostru. Astfel, a apărut nevoia de păstrare şi punere în valoare a mo­numentelor de arhitectură ale tre­cutului. Secole materializate în piatră, cărămidă, ceramică adaugă fru­museţi noi edificiilor ultramoder­ne din beton, sticlă, metal într-o alăturare ce creează o ambianţă plă­cută, confort. Lucrări noi s-au efec­tuat în aceste condiţii în oraşe vechi cum ar fi Cluj, Sibiu, Sighişoara, Iaşi, Suceava şi altele, unde preocu­parea pentru punerea în valoare a realizărilor arhitecturii trecutului s-a manifestat din plin. Direcţia monumentelor istorice din cadrul C.S.C.A.S. are în grijă conservarea şi restaurarea monumentelor istorice, precum şi îmbinarea armonioasă a noilor ansambluri ce se învecinează cu cele vechi. Multe monumente de arhitectură au căpătat o atmosferă nouă şi ori­ginală prin încadrarea lor intr-un ansamblu modern. Includerea mo­numentelor istorice în cadrul an­samblului arhitectonic al noilor construcţii constituie una din căile de realizare a varietăţii şi specificu­lui în arhitectura contemporană. La noi, la Suceava, s-a realizat o înca­drare favorabilă a bisericii Sf. Ioan în ansamblul unui cartier nou. Aici, silueta vechiului oraş feudal a fost într-o oarecare măsură conservată. In plus s-a adăugat un element nou: vederea dinăuntrul oraşului, din piaţa principală, către cetate. Aceasta dă o perspectivă nouă oraşului. Există însă pericolul ca, în alte ca­zuri, să nu se respecte cerinţele păstrării farmecului lucrărilor vechi. Siluetele unor oraşe noi, prin dispu­nerea insuficient gindită a volumului locuinţelor, duc la crearea impresiei de conglomerat plafonat din care răsar peste aticele teraselor, jumătăţi şi sferturi de turnuri scoase din scara monumentalului. Spre exemplu, trecătorul rămine nedumerit de ce în drum spre cetatea Zamca, în preajma ei, castelul de apă construit recent (proiectat de altfel în linii foarte ele­gante, de către I.P.A.C.H.) are apli-, cate o serie de desene într-o culoare violentă, dispusă în pătrate alterna­te, neavînd nimic cu care să com­pună un peisaj alături de ansamblul Zamca. In acest caz, cred că unita­tea, adică armonia în culori, ar fi fost imperativă alături de contrastul de formă. Centrul oraşului Suceava a fost conceput ţinînd seama de orientarea lui către cetatea Suceava, spre care oferă o perspectivă cu unele puncte de privire remarcabile. Epocilor viitoare li se transmit concentrat tră­sături noi ale modificărilor survenite in concepţia despre cultură a timpu­lui nostru şi pe această cale. Oraşul Suceava privit dinspre exterior a căpătat o imagine nouă prin cele cîteva mii de metri pătraţi de supra­faţă locuibilă ce s-au construit in ultimii ani. Urcîndu-ne pe dealul ce domină sudul oraşului, spre Ipoteşti, remar­căm în mijlocul construcţiilor noi, cu 4—5 nivele, o serie de edificii vechi şi unul nou deosebit: un bloc cu 12 nivele în centrul oraşului. Subiect minunat pentru o creaţie de arhitec­tură în care, prin contrast, să se re­liefeze specificul local al acestui oraş cu renume. Din păcate, proiectanţii nu au reuşit ca prin detaliile alese să obţină o încadrare măcar corectă, dacă nu chiar plăcută, a unui volum mare intr-un oraş care merită să fie privit din toate părţile. In plus, şi eu consider că s-a greşit cînd în centrul oraşului s-au ridicat o serie de blo­­culeţe cu terase şi dungi albastre ca pe litoral. Aceasta, pentru că la Su­ceava există o anumită climă, cu ierni foarte aspre, un alt peisaj decit cel de la mare, o tradiţie folclorică şi de arhitectură diferită de alte loca­lităţi. Este bine ca în această acti­vitate de proiectare, ce comportă multe discuţii asupra problemei de a găsi modalităţi şi mai bune de înca­drare a ansamblurilor noi în peisajul creat de arhitectura veche, să fie antrenaţi pe lingă proiectanţi şi alţi oameni de cultură. Cu priceperea şi fantezia arhitecţilor, cu sprijinul altor specialişti se pot realiza an­sambluri închegate şi la înalt nivel arhitectural. Arh. Horia CONSTANTINESCU D.S.A.P.C., Suceava Vedere panoramică a oraşului Suceava (săgeata indică ruinele Cetăţii) La repetifie (Echipa de dansuri a ansamblului U.TM.) SCRISORI LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI Onofrei Constantin din Capitală ne-a semnalat că după terminarea lu­crărilor de finisare aferente canalului termic de la blocurile din cartierul Giuleşti au rămas mormane de mo­loz, conducte, pietriş etc. S-a adresat constructorului şi întreprinderii pen­tru colectarea metalelor, dar fără re­zultat, Direcţia generală construcţii mon­taj a Sfatului popular al Capitalei ne-a informat că s-au luat măsuri pentru curafirea terenului din jurul­­ blocu­rilor. Pămîntul a fost nivelat şi aleile refăcute. S-a terminat şi asfaltarea trotuarelor. DUPĂ O CRITICĂ Dumitru Dumitriu din Capitală a scris redacției următoarele : „Intr-o şedință de producţie am criticat lip­suri din activitatea întreprinderii pen­tru recuperarea, recondiţionarea şi va­lorificarea ambalajelor, unde lu­crez. In loc să se ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor, conducerea în­treprinderii m-a retrogradat, pesemne ca să nu mai critic altădată”. Comitetul raional de partid 23 Au­gust, căruia i s-a trimis sesizarea, ne face cunoscut că s-a revenit asupra măsurii de­­ retrogradare. Atitudinea abuzivă a directorului întreprinderii, Gheorghe Crăciun, a fost aspru criti­cată. El şi-a luat angajamentul să nu mai recurgă la asemenea metode. ÎNTR-UN LOCAL MAI MARE La magazinul de mobilă nr. 32 din Timişoara, garniturile nu pot fi expuse şi păstrate în bune condiţii din lipsă ce spaţiu­l ne-a scris coresponden­tul voluntar Ladislau Dunaiecz. In răspunsul trimis redacţiei de Sfa­tul popular al oraşului Timişoara sa arată că sesizarea este justă. „Con­form planului de dezvoltare a reţelei comerciale, această unitate urmează să fie mutată într-un local mai mare, unde vor exista posibilități de expu­nere a mobilei“. și răspunsuri NUMAI LOCATARII „SĂ ÎNŢELEAGĂ« ? „Locuim în blocul 1, situat între cele două magistrale ale oraşului Oneşti. Este un bloc frumos, cu apar­tamente confortabile. Toate ar fi bune dacă O.C.L. Oneşti n-ar fi transformat depozitele magazinelor de la parter în adevărate depozite de aprovizio­nare a întregului oraş. In tot timpul zilei vin aici autocamioane care hu­ruie, d­acsonează, se învirtesc în fel şi fel la uşile magazinelor, producînd un zgomot de nesuportat. Şi cum mulţi dintre noi lucrează în schim­buri vă închipuiţi de ce odihnă putem beneficia. In încheierea scrisorii, lo­catarii arată că toate demersurile fă­cute n-au dus la nici un rezultat şi cer sprijinul ziarului pentru rezolvarea acestei probleme. Citind răspunsul Sfatului popular al oraşului Oneşti la sesizarea trimisă, nu ne-am mai mirat de ce nu s-a re­zolvat cererea locatarilor. „Este just că zgomotul produs de maşinile care vin la aceste depozite deranjează pe locatari — se spune în răspuns. Dar aprovizionarea se face în interesul lor şi, ţinînd seama că alte posibilităţi nu sunt, considerăm că locatarii ar trebui să înţeleagă acest lucru”. In­tr-adevăr, locatarii înţeleg că în mo­mentul de față nu sunt alte posibili­tăţi de depozitare a mărfurilor. Nu pot înţelege însă că nu sunt posibili­tăţi de micşorare a zgomotului. Oare nu se poate cere conducătorilor auto să nu mai claxoneze, să nu mai am­baleze motoarele ? Cine opreşte pe cei în drept să ia aceste măsuri care ar putea asigura cît de cît liniştea lo­catarilor pînă la mutarea acestor de­pozite intr-alt loc, aşa cum se pre­vede ? Rămine ca şi tovarăşii de la sfatul popular „să-i înţeleagă” pe locatari şi să procedeze în consecin­ţă. Răspunsuri care interzie Redacţia ziarului a trimis sesizări ale unor cititori şi corespondenţi voluntari Sfatului popular al regiunii Maramureş, Consiliului local al sindicatelor Galaţi. Deşi termenul prevăzut pentru cercetarea şi rezolvarea sesizărilor a expirat, re­dacţia nu a primit răspunsuri. Pe unul din loturile experimentale ale Institutului de cercetări hortiviticole Nr. 6283 Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Ro­mâne: 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă: Prinţesa circului — (orele 19.30) . Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Eminescu — (orele 19.30) . (Sala Studio) . Moartea unui ar­tist — (orele 19.30); Teatrul „C. I. Not­­tara” (Sala din Bd. Magheru) : Carieră pe Broadway — (orele 19,30); Teatrul de vară din parcul „Herăstrău” : Peer Cynt — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” (Sala din Bd. Schitu Magureanu nr. 1): Biedermann şi Incen­diatorii ; fi­in­a mea este pe înălţimi — (orele 19.30 ; (Sala Studio, din str. Alex. Sahia nr. 73 A); Comedia erorilor — (o­­­rele 19.30). Teatrul satiric-muzica! ,.C. I Tănase — (Sala Savoy); Revista de altă-­­ dată — (orele 20) ; (Sala din Calea Vic­­­­­oriei nr. 174) . Și băieții și fetele — (o­rele 20). Teatrul „Țăndărică’’ (Sala din Str. Academiei) . Eu și materia moartă — (orele 20,30). Circul de stat : Formula magică — (orele 20). CINEMATOGRAFE Madame Sans-Gene — film pentru ecran panoramic : Sala Palatului R. P. Romine (rulează la orele 20.15 cu seria de bilete nr. 1197), Patria (9,45; 12; 14,15; 18,30; 19; 21,15). Cei trei mușchetari — cinemascop (ambele serii) : Republica (9; 12,45; 16,30; 20,30), București (8,45; 12,30; 18,30; 20,15), Feroviar (9; 13; 17, 21), Griviţa (9; 12; 16; 20), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9 — orele 21), Melodia (9; 12; 14; 18,30; 20,15), Patinoarul „23 Au­gust“ (Bd. Muncii — orele 21), Grădina ,.Progresul” (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 21). Am ajuns şi rege : Carpaţi (10; 12; 14; 16), Capitol (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,45; 21; la grădină — orele 20,30), Modern (10; 12;­ 14; 16; 18; 20), Grădina „Modern“ (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 20,30). Sea­ra prietenilor Ulmului : Carpaţi (orele 19). Lumea comică a lui Harold Lloyd : Festival (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Gră­dina „Festival” (Pasajul „Eforie” — o­­rele 20,15), Tomis (10; 12; 14; 16,30; 18,30; la grădină — orele 20,30), Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30; la grădină — orele 20,15) , Ferentari (10,30; 15,30; 17,30; 19,30), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie — orele 20,30). Aventurile unui tînăr — ci­nemascop : Victoria (9,30; 12,15; 15, 18, 21). Totul despre Eva : Cen­al (9,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). Liturghia de la miezul nopţii — cinemascop : Lumina (de la orele 10 la orele 14 rulează In continuare; 16; 18;15; 20,30). Viaţă spor­tivă : Union (15; 17,45; 30.30). Program de filme pentru copii : Doina (orele 10). Un om care nu există : Doina (14 30;­­ 16,30; 13,30; 20,30), Arta (16; 18, 20). Dei patru călugări : Giulești (9; 11;15; 13,39; 15,45; 18; 20,15), Bucegi (10; 12;15; 15.30; 17.45; 20; la grădină — orele 20,30), Den­e Juan; Grădina botanică din Batumi; Un Prometeu al zilelor noastre; Un solist şi un cvartet ; Fapte de vitejie : Timpuri Noi (rulează de la orele 10 la orele 31). Domnişoara... Barbi-Al­bastră : înfrăţi­rea între popoate (10: 15,45; 13: 10,45). Imblînzitorii de biciclete — cinemascop: Excelsior (10; 12; 14; 18; 13.15; 20 30). Godin : Cultural (15; 17; 19; 21). Renul­ă’ri: Dacia (9.30; 11; 13; 15; 17; 19; 20. Anaconda: Buzeşti (16; 18.15; la grădină — orele 20.30), Munca (14.30; 18.45; 19; 21.15) . Fără teamă şi rem­oş : Cionşoşi (16; 18;15; 20.30). Dragoste lungă de-o sea­ră : Unirea (16; 18,15; 20-30). Dezrădăci­naţii : Flacăra (14 30; 18.30; 18.30; 1(1) 30). Foto­glabet: Vitan (19; 58; 20; la grădină — orele 20.30). Cauze drepte — etnema­r.coo : Mioriţa (9,30; 11,45; 14; 10,15; 19-45; 2M5). Drumul Sării (10; 13;15; 20.38), Grădina­­Moşilor” (Cires Moşilor nr 221 — orele 20,15). Nu pleca : Popular (18: 18;15; 10.10). Cum stăm, tinere­a Moşilor (19; 13; 20). Limuzina neagră — cinema­­se0p : Cosmos (16; 18. 20). Zile de fier şi rîu : Viitorul (10; 18;15; 20.30). Haiducul de pe Ceremus : Colentina (16; 13.15; la grădină — orele 20,80), Fraţii corsicani — cinemascop ; Volga (9.45; 12; 14.15; 16.30; 18;45. 21), Grădina „Arta“ (Caisa Călăraşi nr. 133 — orele 20,15), Tînărul de ne­va­sul Columb — cinemascop ; Floreasca (16; 13:15; 20.30), Flamura (10: 12; 16: 12; 30). Golful Elena : Luceafărul (16: 13.15). Pompierul atomic : Progresul (15- 17: la; 31). Kr.loian : Lira (15; 17;15; 10.30: la grădină — orele 20 30). Locotenent Cris­tina ; Cotroceni (15; 17; 19; 21). Nu se noate fără dragoste : Pacea (16; 10; 20). Dă-i înainte fără griji : Grădina ..Uni­rea“ (Bd. 1 Mai nr. 143 — orele 20.15). Generalul , Grădina „Luceafărul” (Calea Rahovei nr. 103 — orele 20,30). TELEVIZIUNE Orele 19,30 — Spectacol consacrat co­memorării lui Mihail Eminescu — trans­misie de la Teatrul de Operă şi Balet al R. p. Romine. In pauză — Filmul do­cumentar „Ochii oraşului meu”. Cum va fi VREMEA Ieri in ţară . Vremea a fost instabilă,­­ cu cerul variabil, mai mult noros. Au­­ căzut averse locale de ploaie însoţite de­­ descărcări electrice în toate regiunile­­ ţării, vîntul a suflat slab cu intensifi-­­ cări izolate, predominînd din sectorul­­ nordic. Temperatura aerului, la orele 14, I înregistra valori cuprinse între 28 grade la Satu Mare şi 16 grade la Cotnari. In Bucureşti : Vremea a fost uşor insta­bilă, cu cerul variabil. Temporar a plouat , sub formă de averse. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura ma­ximă a atins 28 grade. Timpul probabil pentru zilele de 11, 13 şi 13 iunie a.c. In ţară : Vreme uşor in­stabilă, mai ales la începutul Intervalu­lui. Cerul va fi variabil. Local vor că­dea ploi de scurtă durată. Vînt potrivit, predominînd din vest. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creș­tere. Minimele vor fi cuprinse între 8— 18 grade, iar maximele între 18—28 gra­de, local mai ridicate. In Bucureşti: Vre­me uşor instabilă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt potri­­vit. Temperatura In scădere uşoară la I început, apoi în creştere.

Next