Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)
1964-06-10 / nr. 6283
Pag. 2 ANSAMBLURILE SCÎNTEIA Puncte de vedere: ARHITECTURĂ ŞI URBANISTICĂ Unele aspecte ale arhitecturii oraşelor în cadrul unei discuţii despre arhitectură pot fi citate date deosebit de grăitoare pentru efortul constructiv desfăşurat în ultimii ani în ţara noastră. Marile uzine şi complexe industriale ridicate în diferitele regiuni ale patriei reprezintă impunătoare jaloane ale drumului nostru spre socialism ; pe harta ţării au apărut noi centre muncitoreşti, oraşele mai vechi s-au îmbogăţit şi se îmbogăţesc cu noi construcţii, cunosc o nouă tinereţe, litoralul a devenit o carte de vizită a noii arhitecturi romîneşti. Se poate afirma că realizările obţinute în domeniul construcţiilor de locuinţe, ritmul şi amploarea construcţiilor ca şi accentul ce se pune pe calitate, constituie una dintre cele mai elocvente expresii ale ridicării continue a nivelului de trai al maselor largi, ţelul principal al politicii partidului nostru. La Iaşi sau la Cluj, la Bucureşti sau la Galaţi — în oraşe de pe intreg întinsul ţării — noile cartiere de locuinţe, fostele „periferii“, sunt la fel de frumoase şi bine dotate ca şi zonele centrale ; inegalitatea dintre capitală şi oraşele din restul ţării este şi devine şi ea, tot mai mult, de domeniul trecutului, reflectînd dezvoltarea economică, armonioasă a tuturor regiunilor patriei noastre. Conducerea partidului şi a statului se ocupă îndeaproape de acest sector al economiei, dînd un sprijin deosebit de preţios în valorificarea experienţei dobîndite de arhitecţi şi constructori, stimulîndu-ne în elaborarea unor soluţii din ce în ce mai bune, originale şi la nivelul realizărilor arhitecturii şi al tehnicii contemporane. Noi construim nu pentru o pătură privilegiată, ci pentru întreaga populaţie, şi avem posibilitatea de a prevedea, pe baze ştiinţifice, extinderea aşezărilor urbane şi să creăm pe această bază planuri şi programe de sistematizare armonioase. După calcule preliminare se poate considera că pînă în 1980 vom asista la o creştere considerabilă a populaţiei urbane, ce va duce la o transformare radicală a configuraţiei oraşelor. De aceea, ceea ce se construieşte azi şi mai ales structura oraşelor pe care o croim acum trebuie să se bazeze pe o privire largă în perspectivă. Organizarea spaţiului urban şi în special structura sa stradală constituie elemente mai stabile ale formei oraşului şi ele trebuie de pe acum gîndite ca să nu constituie mîine o piedică în dezvoltarea lui viitoare. Ar trebui să fim într-o mai mare măsură preocupaţi de problemele care decurg din dezvoltarea previzibilă sau chiar neprevizibilă încă a oraşelor (ca urmare a dezvoltării economice rapide a ţării). Uneori se întîmplă ca în amplasarea noilor ansambluri, în sistematizarea noilor cartiere, să nu se ţină suficient seama de cerinţe proprii oraşului modern. Cine frecventează, de pildă, stadionul „23 August“, îşi dă seama că în sistematizarea cartierului respectiv, construit recent, s-a neglijat prevederea unor străzi largi corespunzătoare intensei circulaţii în zilele de întreceri sportive. Această problemă a străzilor largi, cu posibilitatea unei şi mai mari lărgiri în viitor, cînd circulaţia autovehiculelor va creşte mult, se impune de pe acum atenţiei, şi nu ca ceva în subsidiar, ci ca un aspect esenţial în configuraţia nouă, care se schiţează de pe acum, a oraşelor. Totodată, gîndindu-ne la viitor, se simte nevoia ca în planurile de sistematizare să se prevadă şi să se rezerve mai multe spaţii libere, pe care să poată fi construite în viitor unele obiective care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt încă de prima urgenţă, dar vor deveni la un moment dat, cu certitudine. Teatre şi cinematografe, hoteluri, muzee, mari magazine, săli de sporturi, sau alte obiective a căror utilitate va apare în viitor vor trebui să-şi aibă rezervate amplasamentele pe terenuri folosite provizoriu ca parcuri, spaţii verzi şi distribuite în acest scop în locuri potrivite. Şi în prezent se lasă terenuri pentru asemenea dotări, dar nu ca o preocupare sistematică. Desigur fiecare oraş nu se aseamănă cu celelalte şi constituie o problemă ce trebuie abordată creator pe baza condiţiilor obiective concrete, în funcţie de profilul economic şi social şi de rolul pe care-l are de îndeplinit în reţeaua generală a ţării (sau în relaţiile cu regiunea înconjurătoare), de situaţia reală a patrimoniului clădit, de condiţiile geografice, ca şi de unele elemente ale obiceiurilor, tradiţiilor progresiste etc. ale populaţiei. In toate acestea se conturează trăsăturile specifice principale ale unei localităţi. După părerea mea, caracterul specific, personalitatea unei aşezări urbane nu poate fi redusă la menţinerea specificului venit din trecut, deşi şi eu cred că acesta, folosit judicios, poate aduce o contribuţie importantă specificului nou al său. Scriitorul Demostene Botez se referea, intr-un articol recent, la unii ieşeni mai în vîrstă care oftează, fără să aibă dreptate, după pitorescul bătrînului oraş moldovean. Vechiul Iaşi era un oraş aş spune „patriarhal-universitar“, cu cîteva lăcaşuri de cultură, cîteva case boiereşti şi în rest — multă mizerie, uneori „pitorească“. Astăzi, însă, arăta dînsul — se naşte un Iaşi nou, cu un tot mai pronunţat caracter industrial-universitar, un oraş în care ritmul vieţii moderne face să apară noi tradiţii ce iau locul stagnării „patriarhale“. Iar arhitectura trebuie să fie şi ea în pas cu vremea. La un moment dat, exista părerea că ceea ce se construieşte nou trebuie să semene cu vechile clădiri — aceasta fiind, chipurile, o condiţie a păstrării „specificului“. Practica a demonstrat însă că impetuoasa dezvoltare economică a ţării modifică destul de rapid structura oraşelor, că se produc transformări radicale, care se reflectă cu necesitate şi în arhitectură. De aceea, în ce priveşte individualitatea oraşelor, aceasta va fi determinată, după părerea mea, în primul rînd de noul lor profil economic şi mărimea lor, de condiţiile concrete geografice şi de construcţiile noi, socialiste. Desigur, construcţiile sau ansamblurile vechi valoroase trebuie folosite pentru a crea legătura dintre trecut, prezent şi viitor, pentru a demonstra continuitatea realizărilor de azi cu străvechea noastră cultură arhitecturală. Dar problema este mai ales de a încadra armonios vechile construcţii ce trebuie păstrate în noile ansambluri, care ele dau şi vor da însă înfăţişarea caracteristică nouă a oraşelor noastre. In căutarea specificului, a varietăţii în arhitectură, uneori s-a recurs la soluţii superficiale, formate , de pildă, la elemente decorative de provenienţă istorică sau folclorică. Alteori s-a tins spre stiluri regionale. Evident, nu pot fi date reţete. După părerea mea insă, soluţia nu constă in dezvoltarea şi accentuarea regionalismului, după cum nici limba nu tinde spre dezvoltarea dialectelor. Varietatea, individualizarea pot fi obţinute, cred, in primul rînd, pe plan urbanistic prin sistematizare. Este desigur necesar însă să se creeze premize mai bune şi pentru varietatea arhitecturală a clădirilor şi printr-o mai mare supleţe în concepţiile şi metodologia tipizării şi industrializării, printr-o mai mare diversitate în proiectarea locuinţelor şi clădirilor. Există şi unele posibilităţi imediate, de ameliorare a proiectelor. S-au şi început studii în institutele de proiectare şi mai ales în I.P.C.T. nu numai pentru lărgirea gamei de tipuri de apartamente, dar şi pentru realizarea unor variante mai numeroase de înfăţişare şi detalii exterioare (balcoane, largi intrări etc) la tipurile existente ca şi la proiectele noi. Arhitecţii caută mereu soluţii noi, mai puţin rigide, au loc schimburi de păreri în cadrul Uniunii Arhitecţilor şi al institutelor de proiectare pe temele actuale ale arhitecturii şi urbanisticii, cu scopul de a se preîntîmpina şi a se înlătura uniformitatea, de a se pune mai deplin şi mai inspirat în valoare spaţiile pe care le construim — inclusiv prin folosirea artelor plastice şi decorative, prin dispoziţia spaţiilor verzi, a oglinzilor şi jocurilor de apă, a mobilierului urban, a iluminatului nocturn etc. Munca însă nu este uşoară şi progresele cer timp şi eforturi importante. Dacă ne referim la această problemă actuală pe planul întregii ţări, se impune, cred, observaţia că, în momentul de faţă, numărul arhitecţilor noştri este cu totul insuficient în raport cu sarcinile de proiectare în continuă creştere, cu ritmul şi cu amploarea construcţiilor ; sînt împrejurări cînd — din pricina termenelor extrem de scurte pentru predarea proiectelor — autorii acestora nu mai au timpul necesar unei munci de creaţie la cel mai înalt nivel, nu mai au răgazul de a insista asupra amănuntelor importante, de a imagina elemente care să diferenţieze ansamblurile, clădirile ş.a.m.d. Este necesar să fie studiate posibilităţile de obţinere a unei creşteri mai substanţiale a numărului de arhitecţi, corespunzător cerinţelor actuale. In această ordine de idei, cred că ar merita să fie luată în discuţie cu toată atenţia şi propunerea înfiinţării a încă una sau chiar două facultăţi de arhitectură — la Cluj şi la Iaşi, de pildă, înainte de a încheia, aş vrea să mă refer, pe scurt, la cîteva aspecte aparent exterioare problemei — dar numai aparent. De fapt, „arhitectura“ se face în două etape : prima, pînă cînd se dă casa „la cheie“, şi a doua — de-a lungul vieţii propriuzise a clădirii. Pentru că există o „viaţă“ a clădirilor în cursul căreia ele se transformă, îmbătrânesc etc. Reparaţiile, transformările, renovările clădirilor şi „mobilierului“ urban sau ale amenajărilor edilitare (felinare, stopuri, bănci, tonete, firmele străzilor, cele din staţiile de tramvai şi autobuz, pavaje, trotuare, borduri, alei etc.) par amănunte. Dar de aceste„amănunte“ trebuie să se ocupe cineva cu răspundere şi competenţă. Este un aspect pe care îl supun atenţiei sfaturilor populare ; totodată, ar trebui mai multă grijă în ce priveşte plantarea spaţiilor libere, amenajarea locurilor de joacă pentru copii etc. In rîndurile de faţă m-am referit doar la cîteva din problemele care ne preocupă cu privire la dezvoltarea în perspectivă a oraşelor ; cred că este o temă atît de complexă şi de stringentă actualitate, care ar merita să facă obiectul unei largi confruntări de păreri . Tradiţie, specific, modern • Probleme pe care le ridică oraşul de mîine • Spaţiul din jurul blocurilor Arh. Anton secretar al Uniunii MOISESCU Arhitecţilor NOI ŞI MONUMENTELE ISTORICE Analiza relaţiei dintre ansamblul de locuinţe şi monumentele istorice, păstrate sub formă izolată sau integral, a constituit dintotdeauna o preocupare importantă a arhitecţilor. In vremurile mai recente, această problemă a căpătat o amploare deosebită. La noi în ţară, unde relativ de puţini ani se construiesc ansambluri de mari proporţii, în faţa arhitecţilor se ridică noi şi interesante probleme de integrare compoziţională, de unitate stilistică. In trecut, dezvoltarea oraşelor şi aşezărilor mai mici din ţara noastră era tributară unor concepţii determinate de proprietatea individuală, care dictau cea mai arbitrară înşiruire de clădiri de-a lungul unor artere caracterizate doar prin dezordine. Acestui trecut i se opun azi urbanismul modern, practica construcţiei oraşului nou, în care zonele, arterele, construcţiile sunt distribuite raţional, după criterii ştiinţifice, pentru a crea condiţii din cele mai bune de viaţă oamenilor muncii. Urbanismul modern impune amplasarea ansamblurilor, şi în cadrul lor a edificiilor, în funcţie de mai multe criterii : construcţiile cu destinaţii diferite au anumite distanţe între ele ; spaţiile dintre clădiri sau însăşi dispunerea lor devin probleme de compoziţie urbanistică, de estetică a oraşului. In nevoia de cuprindere a unor teritorii tot mai mari, ansamblurile întîlnesc edificii valoroase, care de sute de ani păstrează tradiţia culturală a poporului nostru. Astfel, a apărut nevoia de păstrare şi punere în valoare a monumentelor de arhitectură ale trecutului. Secole materializate în piatră, cărămidă, ceramică adaugă frumuseţi noi edificiilor ultramoderne din beton, sticlă, metal într-o alăturare ce creează o ambianţă plăcută, confort. Lucrări noi s-au efectuat în aceste condiţii în oraşe vechi cum ar fi Cluj, Sibiu, Sighişoara, Iaşi, Suceava şi altele, unde preocuparea pentru punerea în valoare a realizărilor arhitecturii trecutului s-a manifestat din plin. Direcţia monumentelor istorice din cadrul C.S.C.A.S. are în grijă conservarea şi restaurarea monumentelor istorice, precum şi îmbinarea armonioasă a noilor ansambluri ce se învecinează cu cele vechi. Multe monumente de arhitectură au căpătat o atmosferă nouă şi originală prin încadrarea lor intr-un ansamblu modern. Includerea monumentelor istorice în cadrul ansamblului arhitectonic al noilor construcţii constituie una din căile de realizare a varietăţii şi specificului în arhitectura contemporană. La noi, la Suceava, s-a realizat o încadrare favorabilă a bisericii Sf. Ioan în ansamblul unui cartier nou. Aici, silueta vechiului oraş feudal a fost într-o oarecare măsură conservată. In plus s-a adăugat un element nou: vederea dinăuntrul oraşului, din piaţa principală, către cetate. Aceasta dă o perspectivă nouă oraşului. Există însă pericolul ca, în alte cazuri, să nu se respecte cerinţele păstrării farmecului lucrărilor vechi. Siluetele unor oraşe noi, prin dispunerea insuficient gindită a volumului locuinţelor, duc la crearea impresiei de conglomerat plafonat din care răsar peste aticele teraselor, jumătăţi şi sferturi de turnuri scoase din scara monumentalului. Spre exemplu, trecătorul rămine nedumerit de ce în drum spre cetatea Zamca, în preajma ei, castelul de apă construit recent (proiectat de altfel în linii foarte elegante, de către I.P.A.C.H.) are apli-, cate o serie de desene într-o culoare violentă, dispusă în pătrate alternate, neavînd nimic cu care să compună un peisaj alături de ansamblul Zamca. In acest caz, cred că unitatea, adică armonia în culori, ar fi fost imperativă alături de contrastul de formă. Centrul oraşului Suceava a fost conceput ţinînd seama de orientarea lui către cetatea Suceava, spre care oferă o perspectivă cu unele puncte de privire remarcabile. Epocilor viitoare li se transmit concentrat trăsături noi ale modificărilor survenite in concepţia despre cultură a timpului nostru şi pe această cale. Oraşul Suceava privit dinspre exterior a căpătat o imagine nouă prin cele cîteva mii de metri pătraţi de suprafaţă locuibilă ce s-au construit in ultimii ani. Urcîndu-ne pe dealul ce domină sudul oraşului, spre Ipoteşti, remarcăm în mijlocul construcţiilor noi, cu 4—5 nivele, o serie de edificii vechi şi unul nou deosebit: un bloc cu 12 nivele în centrul oraşului. Subiect minunat pentru o creaţie de arhitectură în care, prin contrast, să se reliefeze specificul local al acestui oraş cu renume. Din păcate, proiectanţii nu au reuşit ca prin detaliile alese să obţină o încadrare măcar corectă, dacă nu chiar plăcută, a unui volum mare intr-un oraş care merită să fie privit din toate părţile. In plus, şi eu consider că s-a greşit cînd în centrul oraşului s-au ridicat o serie de bloculeţe cu terase şi dungi albastre ca pe litoral. Aceasta, pentru că la Suceava există o anumită climă, cu ierni foarte aspre, un alt peisaj decit cel de la mare, o tradiţie folclorică şi de arhitectură diferită de alte localităţi. Este bine ca în această activitate de proiectare, ce comportă multe discuţii asupra problemei de a găsi modalităţi şi mai bune de încadrare a ansamblurilor noi în peisajul creat de arhitectura veche, să fie antrenaţi pe lingă proiectanţi şi alţi oameni de cultură. Cu priceperea şi fantezia arhitecţilor, cu sprijinul altor specialişti se pot realiza ansambluri închegate şi la înalt nivel arhitectural. Arh. Horia CONSTANTINESCU D.S.A.P.C., Suceava Vedere panoramică a oraşului Suceava (săgeata indică ruinele Cetăţii) La repetifie (Echipa de dansuri a ansamblului U.TM.) SCRISORI LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI Onofrei Constantin din Capitală ne-a semnalat că după terminarea lucrărilor de finisare aferente canalului termic de la blocurile din cartierul Giuleşti au rămas mormane de moloz, conducte, pietriş etc. S-a adresat constructorului şi întreprinderii pentru colectarea metalelor, dar fără rezultat, Direcţia generală construcţii montaj a Sfatului popular al Capitalei ne-a informat că s-au luat măsuri pentru curafirea terenului din jurul blocurilor. Pămîntul a fost nivelat şi aleile refăcute. S-a terminat şi asfaltarea trotuarelor. DUPĂ O CRITICĂ Dumitru Dumitriu din Capitală a scris redacției următoarele : „Intr-o şedință de producţie am criticat lipsuri din activitatea întreprinderii pentru recuperarea, recondiţionarea şi valorificarea ambalajelor, unde lucrez. In loc să se ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor, conducerea întreprinderii m-a retrogradat, pesemne ca să nu mai critic altădată”. Comitetul raional de partid 23 August, căruia i s-a trimis sesizarea, ne face cunoscut că s-a revenit asupra măsurii de retrogradare. Atitudinea abuzivă a directorului întreprinderii, Gheorghe Crăciun, a fost aspru criticată. El şi-a luat angajamentul să nu mai recurgă la asemenea metode. ÎNTR-UN LOCAL MAI MARE La magazinul de mobilă nr. 32 din Timişoara, garniturile nu pot fi expuse şi păstrate în bune condiţii din lipsă ce spaţiul ne-a scris corespondentul voluntar Ladislau Dunaiecz. In răspunsul trimis redacţiei de Sfatul popular al oraşului Timişoara sa arată că sesizarea este justă. „Conform planului de dezvoltare a reţelei comerciale, această unitate urmează să fie mutată într-un local mai mare, unde vor exista posibilități de expunere a mobilei“. și răspunsuri NUMAI LOCATARII „SĂ ÎNŢELEAGĂ« ? „Locuim în blocul 1, situat între cele două magistrale ale oraşului Oneşti. Este un bloc frumos, cu apartamente confortabile. Toate ar fi bune dacă O.C.L. Oneşti n-ar fi transformat depozitele magazinelor de la parter în adevărate depozite de aprovizionare a întregului oraş. In tot timpul zilei vin aici autocamioane care huruie, dacsonează, se învirtesc în fel şi fel la uşile magazinelor, producînd un zgomot de nesuportat. Şi cum mulţi dintre noi lucrează în schimburi vă închipuiţi de ce odihnă putem beneficia. In încheierea scrisorii, locatarii arată că toate demersurile făcute n-au dus la nici un rezultat şi cer sprijinul ziarului pentru rezolvarea acestei probleme. Citind răspunsul Sfatului popular al oraşului Oneşti la sesizarea trimisă, nu ne-am mai mirat de ce nu s-a rezolvat cererea locatarilor. „Este just că zgomotul produs de maşinile care vin la aceste depozite deranjează pe locatari — se spune în răspuns. Dar aprovizionarea se face în interesul lor şi, ţinînd seama că alte posibilităţi nu sunt, considerăm că locatarii ar trebui să înţeleagă acest lucru”. Intr-adevăr, locatarii înţeleg că în momentul de față nu sunt alte posibilităţi de depozitare a mărfurilor. Nu pot înţelege însă că nu sunt posibilităţi de micşorare a zgomotului. Oare nu se poate cere conducătorilor auto să nu mai claxoneze, să nu mai ambaleze motoarele ? Cine opreşte pe cei în drept să ia aceste măsuri care ar putea asigura cît de cît liniştea locatarilor pînă la mutarea acestor depozite intr-alt loc, aşa cum se prevede ? Rămine ca şi tovarăşii de la sfatul popular „să-i înţeleagă” pe locatari şi să procedeze în consecinţă. Răspunsuri care interzie Redacţia ziarului a trimis sesizări ale unor cititori şi corespondenţi voluntari Sfatului popular al regiunii Maramureş, Consiliului local al sindicatelor Galaţi. Deşi termenul prevăzut pentru cercetarea şi rezolvarea sesizărilor a expirat, redacţia nu a primit răspunsuri. Pe unul din loturile experimentale ale Institutului de cercetări hortiviticole Nr. 6283 Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Române: 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă: Prinţesa circului — (orele 19.30) . Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Eminescu — (orele 19.30) . (Sala Studio) . Moartea unui artist — (orele 19.30); Teatrul „C. I. Nottara” (Sala din Bd. Magheru) : Carieră pe Broadway — (orele 19,30); Teatrul de vară din parcul „Herăstrău” : Peer Cynt — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” (Sala din Bd. Schitu Magureanu nr. 1): Biedermann şi Incendiatorii ; fiina mea este pe înălţimi — (orele 19.30 ; (Sala Studio, din str. Alex. Sahia nr. 73 A); Comedia erorilor — (orele 19.30). Teatrul satiric-muzica! ,.C. I Tănase — (Sala Savoy); Revista de altă- dată — (orele 20) ; (Sala din Calea Vicoriei nr. 174) . Și băieții și fetele — (orele 20). Teatrul „Țăndărică’’ (Sala din Str. Academiei) . Eu și materia moartă — (orele 20,30). Circul de stat : Formula magică — (orele 20). CINEMATOGRAFE Madame Sans-Gene — film pentru ecran panoramic : Sala Palatului R. P. Romine (rulează la orele 20.15 cu seria de bilete nr. 1197), Patria (9,45; 12; 14,15; 18,30; 19; 21,15). Cei trei mușchetari — cinemascop (ambele serii) : Republica (9; 12,45; 16,30; 20,30), București (8,45; 12,30; 18,30; 20,15), Feroviar (9; 13; 17, 21), Griviţa (9; 12; 16; 20), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9 — orele 21), Melodia (9; 12; 14; 18,30; 20,15), Patinoarul „23 August“ (Bd. Muncii — orele 21), Grădina ,.Progresul” (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 21). Am ajuns şi rege : Carpaţi (10; 12; 14; 16), Capitol (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,45; 21; la grădină — orele 20,30), Modern (10; 12; 14; 16; 18; 20), Grădina „Modern“ (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 20,30). Seara prietenilor Ulmului : Carpaţi (orele 19). Lumea comică a lui Harold Lloyd : Festival (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Grădina „Festival” (Pasajul „Eforie” — orele 20,15), Tomis (10; 12; 14; 16,30; 18,30; la grădină — orele 20,30), Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30; la grădină — orele 20,15) , Ferentari (10,30; 15,30; 17,30; 19,30), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie — orele 20,30). Aventurile unui tînăr — cinemascop : Victoria (9,30; 12,15; 15, 18, 21). Totul despre Eva : Cenal (9,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). Liturghia de la miezul nopţii — cinemascop : Lumina (de la orele 10 la orele 14 rulează In continuare; 16; 18;15; 20,30). Viaţă sportivă : Union (15; 17,45; 30.30). Program de filme pentru copii : Doina (orele 10). Un om care nu există : Doina (14 30; 16,30; 13,30; 20,30), Arta (16; 18, 20). Dei patru călugări : Giulești (9; 11;15; 13,39; 15,45; 18; 20,15), Bucegi (10; 12;15; 15.30; 17.45; 20; la grădină — orele 20,30), Dene Juan; Grădina botanică din Batumi; Un Prometeu al zilelor noastre; Un solist şi un cvartet ; Fapte de vitejie : Timpuri Noi (rulează de la orele 10 la orele 31). Domnişoara... Barbi-Albastră : înfrăţirea între popoate (10: 15,45; 13: 10,45). Imblînzitorii de biciclete — cinemascop: Excelsior (10; 12; 14; 18; 13.15; 20 30). Godin : Cultural (15; 17; 19; 21). Renulă’ri: Dacia (9.30; 11; 13; 15; 17; 19; 20. Anaconda: Buzeşti (16; 18.15; la grădină — orele 20.30), Munca (14.30; 18.45; 19; 21.15) . Fără teamă şi remoş : Cionşoşi (16; 18;15; 20.30). Dragoste lungă de-o seară : Unirea (16; 18,15; 20-30). Dezrădăcinaţii : Flacăra (14 30; 18.30; 18.30; 1(1) 30). Fotoglabet: Vitan (19; 58; 20; la grădină — orele 20.30). Cauze drepte — etnemar.coo : Mioriţa (9,30; 11,45; 14; 10,15; 19-45; 2M5). Drumul Sării (10; 13;15; 20.38), GrădinaMoşilor” (Cires Moşilor nr 221 — orele 20,15). Nu pleca : Popular (18: 18;15; 10.10). Cum stăm, tinerea Moşilor (19; 13; 20). Limuzina neagră — cinemase0p : Cosmos (16; 18. 20). Zile de fier şi rîu : Viitorul (10; 18;15; 20.30). Haiducul de pe Ceremus : Colentina (16; 13.15; la grădină — orele 20,80), Fraţii corsicani — cinemascop ; Volga (9.45; 12; 14.15; 16.30; 18;45. 21), Grădina „Arta“ (Caisa Călăraşi nr. 133 — orele 20,15), Tînărul de nevasul Columb — cinemascop ; Floreasca (16; 13:15; 20.30), Flamura (10: 12; 16: 12; 30). Golful Elena : Luceafărul (16: 13.15). Pompierul atomic : Progresul (15- 17: la; 31). Kr.loian : Lira (15; 17;15; 10.30: la grădină — orele 20 30). Locotenent Cristina ; Cotroceni (15; 17; 19; 21). Nu se noate fără dragoste : Pacea (16; 10; 20). Dă-i înainte fără griji : Grădina ..Unirea“ (Bd. 1 Mai nr. 143 — orele 20.15). Generalul , Grădina „Luceafărul” (Calea Rahovei nr. 103 — orele 20,30). TELEVIZIUNE Orele 19,30 — Spectacol consacrat comemorării lui Mihail Eminescu — transmisie de la Teatrul de Operă şi Balet al R. p. Romine. In pauză — Filmul documentar „Ochii oraşului meu”. Cum va fi VREMEA Ieri in ţară . Vremea a fost instabilă, cu cerul variabil, mai mult noros. Au căzut averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice în toate regiunile ţării, vîntul a suflat slab cu intensifi- cări izolate, predominînd din sectorul nordic. Temperatura aerului, la orele 14, I înregistra valori cuprinse între 28 grade la Satu Mare şi 16 grade la Cotnari. In Bucureşti : Vremea a fost uşor instabilă, cu cerul variabil. Temporar a plouat , sub formă de averse. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura maximă a atins 28 grade. Timpul probabil pentru zilele de 11, 13 şi 13 iunie a.c. In ţară : Vreme uşor instabilă, mai ales la începutul Intervalului. Cerul va fi variabil. Local vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt potrivit, predominînd din vest. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 8— 18 grade, iar maximele între 18—28 grade, local mai ridicate. In Bucureşti: Vreme uşor instabilă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt potrivit. Temperatura In scădere uşoară la I început, apoi în creştere.