Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)
1964-06-10 / nr. 6283
Pag. 4 ZIE X*E3TE HO TJIHE GenevaCONFERINŢA A încheierea vizitei in Uniunea Sovietică COMITETULUI CELOR 18 STATE a delegaţiei de activişti ai P.M.R. GENEVA 9 (Agerpres). — La Palatul Naţiunilor din Geneva au fost reluate marţi după-amiază lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, întrerupte la 28 aprilie. Prima şedinţă a fost prezidată de Correia do Lago (Brazilia). Au luat cuvîntul reprezentanţii Statelor Unite, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, R.A.U., Canadei şi Suediei. MOSCOVA 9 (Agerpres). — Corespondenţă specială de la Ambrozie Munteanu : In cursul zilei de luni 8 iunie, la Comitetul Central al P.C.U.S. a avut loc o convorbire a tovarăşilor A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., şi I. V. Andropov, secretar al C. C. al P.C.U.S., cu tovarăşul Chivu Stoica şi alţi membri ai delegaţiei de activişti ai P.M.R. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat în spirit de prietenie şi înţelegere reciprocă, a avut loc un schimb de păreri în probleme care interesează ambele partide. Marţi dimineaţa, în încheierea vizitei în U.R.S.S., delegaţia de activişti ai P.M.R. a fost primită la C.C. al P.C.U.S. de tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Sustov, membri ai Prezidiului şi secretari ai C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov, A. P. Rudakov şi V. N. Titov, secretari ai C.C. al P.C.U.S. Tovarăşul Chivu Stoica a împărtăşit impresiile delegaţiei din vizita făcută în Uniunea Sovietică cu scopul cunoaşterii experienţei de conducere a economiei de către P.C.U.S. în domeniul construcţiei de maşini şi petrochimiei. In aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.M.R. a părăsit Moscova, plecînd spre patrie. La aeroportul Şeremetievo delegaţia a fost condusă de N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi V. N. Titov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de activişti cu munci de răspundere în aparatul Comitetului Central al P.C.U.S. Au fost prezenți, de asemenea, ambasadorul R.P. Romíne la Moscova, N. Guină, și colaboratori ai ambasadei romíne In Consiliul de Securitate: Propuneri pentru împiedicarea acţiunilor represive ale autorităţilor R. S. A. NEW YORK 9 (Agerpres). — La sesizarea a 58 de state afro-asiatice, Consiliul de Securitate a început dezbaterile în problema adoptării de măsuri împotriva guvernului R.S.A. In toate documentele înaintate Consiliului de Securitate — scrisoarea celor 58 de ţări afro-asiatice, rapoartele Comitetului special O.N.U. însărcinat cu cercetarea politicii de apartheid duse de guvernul R.S.A. şi raportul secretarului general al O.N.U., U Tliant —- se recunoaşte necesitatea adoptării faţă de Republica Sud-Africană a unor sancţiuni economice eficiente, obligatorii pentru toţi membrii O.N.U. La lucrări participă reprezentanţi ai unor state din partea Organizaţiei unităţii africane şi reprezentanţi ai Indiei, Pakistanului şi Indoneziei. Rudolph Grimes, secretar de stat al Liberiei, a subliniat că statele africane nu au altă cale decît să ceară aplicarea de sancţiuni economice împotriva R.S.A. Doamna Lakshmi Menen (India) a relevat că Consiliul de Securitate se întruneşte în timp ce viaţa lui Nelson Mandela, a lui Walter Sisulu şi a altor patrioţi sud-africani este în pericol. Reprezentantul Marocului, Sidi Baba, a prezentat în numele ţării sale şi al statului Coasta de Fildeş un proiect de rezoluţie care cere guvernului R.S.A. să amnistieze pe cei trei lideri africani condamnaţi la moarte, să înceteze procesul intentat lui Nelson Mandela şi altor conducători africani şi să elibereze pe toţi deţinuţii politici arestaţi. In sprijinul rezoluţiei s-a pronunţat şi reprezentantul U.R.S.S., N. T. Fedorenko. Veara şapte mii de muncitori au participat recent la un mare miting organizat în faţa clădirii parlamentului federal din capitala Australiei, Canberra, cerind anularea legilor antimuncitoreşti şi mărirea salariilor. Fotografia Înfăţişează un aspect din timpul mitingului. „Rapsodia Romina“ la Berlin BERLIN “ (Agerpres). Ansamblul „Rapsodia Romînă“, care se află la Berlin, și-a dat concursul la spectacolul de gală care a avut loc in sala sporturilor „Dinamo“, cu prilejul Festivalului presei germane. La spectacol au asistat Kurt Hager, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., personalităţi oficiale, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, ziarişti şi un numeros public. La spectacol şi-au mai dat concursul formaţii artistice din R. D. Germană, R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă şi U.R.S.S. Ansamblul „Rapsodia Romînă“ a prezentat a doua zi un alt spectacol la Teatrul de vară din parcul „Fridrichshein“. Artiştii români au fost primiţi cu multă căldură de belljinezi, fiind rechemaţi de multe ori la rampă. BRAZILIA: MASURI ÎMPOTRIVA UNOR LIDERI POLITICI BRASILIA 9 (Agerpres). — In capitala Braziliei s-a dat publicităţii un comunicat în care se arată că preşedintele Castelo Branco a semnat decretul prin care se anulează mandatul legislativ al senatorului Juscelino Kubitschek de Oliveira şi se suspendă drepturile sale civile pe zece ani. Cu puţin timp înainte, preşedintele a anulat mandatele unui număr de 9 deputaţi şi a interzis activitatea politică a altor 38 de cetăţeni pe o perioadă de zece ani. Printre aceştia se numără 15 membri ai conducerii Confederaţiei naționale a muncitorilor din industrie. intilnirea dintre N. S. Hruşciov şi I. B. Tito LENINGRAD 9 (Agerpres). După cum anunţă agenţia TASS, la 8 iunie a avut loc la Leningrad întîlnirea dintre N. S. Hruşciov, primsecretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Iosip Broz Tito, secretar general al U.C.I., preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, care se află la Leningrad într-o vizită prietenească neoficială, la invitaţia primului secretar al C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic. In cursul convorbirii s-a făcut un schimb de păreri asupra unui larg cerc de probleme care prezintă interes reciproc pentru Iugoslavia şi U.R.S.S. In cursul schimbului de păreri asupra problemelor internaţionale, părţile şi-au reafirmat din nou identitatea de vederi asupra principalelor probleme ale contemporaneităţii şi ataşamentul lor faţă de principiile coexistenţei paşnice a statelor cu sisteme sociale diferite drept linia generală a politicii externe a U.R.S.S. şi R.S.F.I. Au fost discutate problemele actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Părţile au subliniat necesitatea ca fiecare partid comunist şi muncitoresc să-şi aducă contribuţia la lichidarea greutăţilor care s-au ivit în mişcarea comunistă mondială şi la realizarea unităţii şi coeziunii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti pe baza principiilor marxism-leninismului. In timpul convorbirii, de ambele părţi s-a relevat însemnătatea colaborării multilaterale dintre U.R.S.S. şi R.S.F.I. La 9 iunie, Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, a plecat din Leningrad spre patrie. El a fost condus la aeroport de N. S. Hruşciov, de reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi obşteşti, de membrii Ambasadei Iugoslaviei la Moscova. In aceeaşi zi, preşedintele Tito a sosit la Belgrad. AURE LUCRĂRILE ÎNCEPUT COMITETULUI DE DEZARMARE Ieri, au reînceput la Geneva lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, din care face parte şi R. P. Romînă. Precedenta etapă a acestor lucrări, cea de-a şasea de la înfiinţarea Comitetului celor 18, s-a încheiat la 28 aprilie 1964. Atunci s-a căzut de acord ca în activitatea Comitetului să urmeze o perioadă de vacanţă, menită să fie în acelaşi timp o perioadă de pregătire şi consultări cu guvernele respective de vederea găsirii celor mai adecvate soluţii pentru problemele dezarmării. Principala sarcină a Comitetului este, după cum se ştie, redactarea Tratatului de dezarmare generală şi totală. Pentru a depăşi impasul în care au intrat de multă vreme tratativele în această privinţă şi care face ca, la peste doi ani de la începerea lucrărilor, să nu se fi trecut dincolo de elaborarea cîtorva paragrafe ale preambulului, este nevoie desigur de noi eforturi din partea tuturor părţilor. Un asemenea efort a depus, în precedenta etapă a lucrărilor, Uniunea Sovietică. Propunerea sa cu privire la menţinerea aşa-numitei „umbrele nucleare“ a fost prezentată ca o măsură de compromis pentru apropierea poziţiilor ţărilor socialiste de cele ale ţărilor occidentale. Ea prevede ca, după lichidarea mijloacelor de transportare a armelor nucleare, U.R.S.S. şi S.U.A. să păstreze pe teritoriile lor naţionale, pînă la sfîrşitul dezarmării, o cantitate strict limitată de rachete intercontinentale, rachete antirachetă şi antiaeriene, echipate cu focoase nucleare. Această propunere a fost acceptată de delegaţia Indiei şi a întrunit numeroase aprecieri favorabile atît în cadrul comitetului, cit şi în presa internaţională. Dar, din păcate, ea nu a obţinut pînă acum sprijinul delegaţiilor occidentale. In faţa actualelor lucrări stau de asemenea problemele măsurilor colaterale, asupra cărora s-a insistat în mod deosebit şi în etapa încheiată la 28 aprilie. Acestea sunt măsuri parţiale de natură să contribuie la destinderea încordării internaţionale şi ca atare la restabilirea încrederii între state, la netezirea drumului spre dezarmarea generală şi totală. Printre acestea se află interzicerea tuturor experienţelor nucleare, inclusiv a celor subterane, încheierea unui pact de neagresiune între ţările N.A.T.O. şi ţările Tratatului de la Varşovia, ca măsură tranzitorie spre desfiinţarea oricăror blocuri militare, crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii. R. P. Romînă depune eforturi perseverente pentru transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare, o zonă a păcii şi colaborării internaţionale, susţine proiectele pentru înfăptuirea unor zone denuclearizate în Europa centrală şi de nord, în America Latină, în Africa, în zona Pacificului şi în alte regiuni ale lumii. O idee care a fost discutată şi a rămas deschisă este aceea a lansării unui apel către guverne prin care să fie invitate să-şi reducă cheltuielile militare. Măsura pare cu atît mai coaptă, cu cit există de-acum „exemplele reciproce“ de reducere a cheltuielilor militare efectuate de unele state. Evident că orice ţară din lume, mare sau mică, poate să dea un astfel de exemplu pozitiv. Cu cit vor fi mai numeroase astfel de ţări, cu atît va avea de cîştigat cauza destinderii. Desigur stabilirea cit mai grabnică a unei agende a ordinii în care urmează să fie dezbătute diferitele propuneri cu privire la măsurile colaterale ar uşura desfăşurarea lucrărilor Comitetului. In ce atmosferă s-au reluat tratativele de dezarmare de la Geneva? Intr-un climat internaţional caracterizat printr-un început de destindere, în care, după încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii, s-au realizat şi alte măsuri pozitive ca înţelegerea aprobată de O.N.U. cu privire la interzicerea plasării pe orbită a obiectelor avînd la bord arme nucleare sau măsurile de reducere a producţiei de materiale fisionabile destinate scopurilor militare. De asemenea, în ultima vreme au putut fi înfăptuite anumite progrese în domeniul extinderii legăturilor economice reciproc avantajoase dintre ţările cu diferite orînduiri sociale. Toate acestea constituie premize favorabile pentru realizarea unui progres în lucrările Comitetului celor 18. In timpul celor șase săptămîni de întrerupere a lucrărilor Comitetului, in lumea întreagă au continuat manifestările de opinie în favoarea opririi cursei înarmărilor, a interzicerii armelor nucleare, a înfăptuirii dezarmării generale şi totale. Menţionăm marşurile şi demonstraţiile masive care au avut loc în primăvara acestui an în Anglia, Grecia, Suedia, R. F. Germană şi multe alte ţări. In acest răstimp, s-a manifestat, de asemenea, popularitatea crescîndă a ideii zonelor denuclearizate. Amintim iniţiativa Comitetului algerian al partizanilor păcii în legătură cu convocarea în luna iulie la Alger a unei conferinţe care va discuta transformarea bazinului Mării Mediterane în zonă denuclearizată. In diferite ţări se fac studii şi cercetări cu privire la enorma risipă de mijloace materiale pe care o implică înarmarea şi la obiectivele către care ar putea fi îndreptate cu cel mai mare folos sumele economisite prin reducerea şi desfiinţarea cheltuielilor militare. In S.U.A a apărut în 1963, sub redacţia profesorilor universitari Emile Benoit şi Kenneth E. Boulding o culegere de studii intitulată „Dezarmarea şi economia“. Examinînd efectele pe care le-ar avea eliberarea de resurse materiale şi umane prin dezarmare, autorii scriu : „Creşterea consumului personal, dezvoltarea învăţămîntului şi a ocrotirii sănătăţii, accelerarea investiţiilor în vederea creşterii economice interne, lărgirea ajutorului economic acordat ţărilor insuficient dezvoltate sunt numai cîteva din multiplele forme ale cererii care îşi vor disputa capacităţile de producţie devenite disponibile prin dezarmare“. După cum se ştie, la Conferinţa O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare, R. P. Romînă a propus alocarea de pe acum a unui anumit procent din bugetele militare actuale în vederea creării unui fond de dezvoltare industrială sub egida O.N.U. Nu se poate ignora că, în pofida cerinţelor şi presiunii crescînde a forţelor iubitoare de pace, cercurile cele mai agresive se opun cu înverşunare oricărei măsuri efective în direcţia dezarmării şi micşorării încordării internaţionale. In unele ţări occidentale se iau noi măsuri pe linia intensificării cursei înarmărilor. Nu de mult, sesiunea de la Paris a Consiliului N.A.T.O. a adresat membrilor acestui bloc un îndemn la îmbunătăţirea „capacităţii lor defensive“, cu alte cuvinte la continuarea cursei înarmărilor. Nu sînt decît cîteva zile de cînd un politician de extremă dreaptă din S. U.A. a recomandat folosirea armei atomice în Vietnamul de sud. Toate acestea subliniază încă o dată că înfăptuirea dezarmării, interzicerea și distrugerea armelor nucleare este o problemă vitală în rezolvarea căreia sunt interesate toate popoarele lumii. Profund ataşate cauzei păcii, politicii de coexistenţă paşnică, ţările socialiste luptă pentru înfăptuirea dezideratului dezarmării generale, a oricăror măsuri îndreptate spre atingerea acestui obiectiv istoric. Dezarmarea este, desigur, o problemă grea, care nu poate fi rezolvată de azi pe mîine, dar, aşa cum a dovedit experienţa, oamenii de stat, manifestînd realism, înţelepciune, răbdare şi perseverenţă, pot găsi prin tratative soluţii reciproc acceptabile în cele mai complexe şi spinoase probleme ale relaţiilor interstatale. R. P. Romînă, împreună cu celelalte ţări socialiste, a militat consecvent şi va milita şi de aci înainte pentru ca lucrările Comitetului celor 18 să ducă la rezultatele rodnice, aşteptate de popoarele iubitoare de pace. Aurel CERNEA SCINTEIA Schimb de păreri privind livrări de utilaj austriac Bulgariei VIENA 9 (Agerpres). Agenţia BTA anunţă că la invitaţia întreprinderilor naţionale „Siemens Halske“ şi „Voest“, între 2 şi 8 iunie s-a aflat în Austria, într-o vizită neoficială, o delegaţie bulgară condusă de Gheorghi Pavlov, preşedintele Comitetului pentru chimie şi metalurgie. Delegaţia a vizitat întreprinderi siderurgice şi de metalurgie neferoasă, a făcut cunoştinţă cu munca desfăşurată de întreprinderile electrotehnice şi de prelucrare a petrolului din Austria. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri cu privire la livrările de utilaj austriac către întreprinderile metalurgice bulgare. ACORD SOVIITO-FINLANDEZ PENTRU CONSTRUIREA UNEI CENTRALE ELECTRICE IN U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres). In urma unei comenzi făcută de U.R.S.S., anunţă TASS, firma finlandeză „Imatran Voima“ construieşte pe cursul superior al riului Tuloma, dincolo de cercul Polar, o centrală hidroelectrică subterană. Presa internaţională DESPRE EVENIMENTE LA ORDINEA ZILEI Comentînd situaţia creată în Coreea de sud ca urmare a puternicelor demonstraţii antiguvernamentale, ziarul „New York Herald Tribune" scrie : „Preşedintele Coreei de sud, Pak Cijan Hi, l-a înlăturat pe principalul său adjunct politic. Kim Cijon Pil, din înalta funcţie guvernamentală pe care o ocupa, în aparenţă cu scopul de a domoli pe studenţii furioşi, dar demonstraţiile studenţeşti continuă. Kim, care a pus la cale lovitura militară de acum trei ani, a constituit obiectul criticilor studenţilor coreeni, ale căror demonstraţii au dus la decretarea legii marţiale. Guvernul a hotărît să închidă pînă la 4 iulie cele 85 de universităţi şi colegii din Coreea de sud. Extinderea demonstraţiilor şi în alte oraşe prezintă o ameninţare crescîndă pentru regimul lui Pak, pe care studenţii îl acuză de corupţie, folosirea metodelor unui stat poliţienesc şi neluarea de măsuri pentru oprirea inflaţiei crescînde". Referindu-se la aprobarea de către parlamentul vest-german a proiectului de lege referitor la ratificarea tratatului privind interzicerea experienţelor nucleare in cele trei medii, ziarul „Le Monde" menţionează : „Dezbaterea din Bundestag la a doua şi a treia citire a proiectului referitor la ratificarea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă a fost lichidată într-un timp record. începută vineri (5 iunie) la ora 10, ea s-a terminat la ora 11 luni votul unanim al deputaţilor prezenţi ai celor trei partide reprezentate în Bundestag . Nici un reprezentant al opoziţiei de dreapta a partidului creştin-democrat (U.C.D.), adică a aripii sale bavareze, uniunea creștin-socială (U.C.S. — condusă de fostul ministru de război Strauss — n.r.) n-a luat cuvîntul. Era evident că s-a aplicat un acord tacit încheiat probabil la întrevederea Erhard-Strauss. Acest acord s-ar putea rezuma astfel : nici o spălare de rufe murdare la tribuna Bundestagului înainte de viitoarele alegeri. Ceea ce nu va împiedica pe Strauss şi pe prietenii săi să continue cu tot felul de atacuri împotriva cancelarului Erhard şi a ministrului de externe Schröder, în special în presă şi de la tribuna congresului U.C.S. ce va avea loc, in iulie, la München. Zilele trecute, agenţiile de presă occidentale au difuzat ştiri, retrase ulterior, despre arestarea, de către autorităţile din Peru, a criminalului nazist Mengele. In legătură cu aceste ştiri contradictorii, ziarul „II Giorno” scrie : „Timp de cîteva ore s-a crezut că Mengele a fost în sfîrşit arestat cînd a sosit dezminţirea. Medicul de la Auschwitz, criminalul care ar ucis cu experienţe nemiloase deţinuţi, mai ales femei şi copii, se află bine ascuns. Vestea arestării sale a venit de la Lima, unde două ziare relatau despre o declaraţie a ministrului de interne peruvian, care anunţa că într-o regiune sălbatică din pădurea Amazonului a fost arestat criminalul nazist Joseph Mengele. Dezminţirea a dat-o acelaşi ministru : «omul arestat nu este Mengele». Arestarea, apreciată ca cea mai importantă după aceea a lui Eichmann, nu s-a produs încă. Se consideră sigur faptul că Mengele se află în America de Sud , a fost semnalat în Brazilia, în Paraguay şi în Argentina, dar de fiecare dată a venit o dezminţire. Deocamdată urmărirea lui Mengele a revenit la punctul de plecare". In legătură cu noile elemente de tensiune intervenite in problema cipriotă, la Atena au avut loc în noaptea de luni spre marţi două consfătuiri cu caracter politico-militar, una prezidată de ministrul de externe, alta de primul ministru grec. In fotografie : trupe O.N.U. însoţind cetăţeni ciprioţi la Famagusta O decizie realistă a Curţii Supreme a S. U. A. WASHINGTON 9 (Agerpres). — Curtea Supremă a S.U.A. a confirmat hotărîrea Curţii de Apel din Washington pronunţată la 17 decembrie 1963, potrivit căreia Partidul Comunist din S.U.A. nu este obligat să se înregistreze pe baza legii „securităţii interne“ din 1950, respingînd astfel cererea Ministerului de Justiţie ca această decizie să fie revizuită. In decizia Curţii Supreme a S.U.A. se spune că „Ministerul Justiţiei nu a putut dovedi că Partidul Comunist din S.U.A. dispune de vreo persoană care să poată semna o declaraţie de înregistrare fără a se autoacuza“. Or, după cum se ştie, constituţia S.U.A. interzice ca un cetăţean să fie constrins să facă o declaraţie care ulterior să poată servi drept cap de acuzare împotriva sa. Nr. 6283 Demonstraţiile din Coreea de sud Votul din Bundestag în urmărirea lui Mengele Componenţa noului guvern indian DELHIA (Agerpres). — Lai Bahadur Shastri, liderul Partidului Congresul Naţional Indian şi prim-ministru desemnat al Indiei, a prezentat preşedintelui Radhakrishnan lista noului guvern indian. Primul ministru va deţine şi portofoliul de ministru al afacerilor externe, conducted totodată activitatea comisiei pentru energia atomică. In noul guvern a fost inclusă fiica fostului prim-ministru Nehru, Indira Gandhi, care va ocupa portofoliul informaţiilor şi radiodifuziunii. Din guvern mai fac parte Gulzarilal Nanda, ministru al afacerilor interne, Tiruvallur Krishnamachari, ministru al finanţelor, Sardar Swaran Singh, ministru al industriei construcţiei de maşini şi dezvoltării tehnice, Y. B. Chavan, ministru al apărării, Humayun Kabir, ministru al petrolului şi chimiei. Marţi a avut loc ceremonia depunerii jurămîntului. EREHIJEEAN VIENA. La 8 iunie s-a deschis la Viena conferinţa internaţională organizată de Institutul dunărean european. In prima zi a lucrărilor, reprezentantul român, prof. dr. Traian Ionaşcu, a vorbit despre coexistenţa paşnică şi dreptul internaţional. VARŞOVIA. O delegaţie economică mexicană, condusă de Ricardo Jose Zevada, director general al Băncii naţionale pentru comerţul exterior din Mexic, se află în vizită în R. P. Polonă. Intr-o convorbire cu un corespondent al agenţiei P.A.P., Ricardo Zevada, s-a pronunţat pentru stailirea şi dezvoltarea unor relaţii economice mai largi între Polonia şi Mexic. BONN. La încheierea convorbirilor franco-vest-germane dintre Couve de Murville, ministrul afacerilor externe al Franţei, şi Gerhard Schröder, ministrul vest-german al afacerilor externe, la Bonn n-a fost dat publicităţii nici un comunicat oficial despre rezultatele întrevederilor dintre cei doi miniştri. Potrivit agenţiilor de presă, au fost examinate relaţiile franco-vest-germane, problema germană, relaţiile Est-Vest, precum şi probleme referitoare la Comunitatea economică europeană, MADRID. După cum relatează corespondentul din Madrid al agenţiei France Presse, autorităţile spaniole au operat la Barcelona 30 de arestări. Majoritatea arestaţilor fac parte din cercurile intelectuale. Printre cei arestaţi se află poetul Joaquin Horta şi arhitectul Ricardo Boffil Levi, RABAT. Poliţia din Casablanca a confiscat ziarul progresist „Al Moukafih“, care apare în limba arabă. In legătură cu aceasta, directorul ziarului, An Yata, cunoscut reprezentant al vieţii publice din Maroc, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri, miniştrilor afacerilor externe şi informaţiilor o telegramă în care protestează împotriva acestei acţiuni, subliniind că ziarul „Al Moukafih** apără interesele şi drepturile poporului marocan. WASHINGTON. Buletinul de ştiri al Casei Albe anunţă că în cursul acestei săptămîni comisia Warren, însărcinată de preşedintele Johnson cu anchetarea asasinării lui John Kennedy, îl va audia pe secretarul de stat, Dean Rusk, precum şi pe văduva lui Lee Harvey Oswald, care a mai fost audiată la începutul lunii februarie. La 8 iunie comisia l-a audiat pe procurorul districtual din Dallas, Henry Wade, acuzatorul public în procesul intentat lui Jack Ruby, asasinul lui Oswald. LA PAZ, Agenţia Reuter anunţă că liderii sindicali de la minele de cositor din Catavi, Llallagoa şi Uncia au declarat regiunea minieră „teritoriu liber" atîta timp cit preşedintele Paz Estensoro va rămîne la putere. In această zonă lucrează circa 8 000 de mineri. Recentele alegeri prezidenţiale au fost boicotate de mineri, care au împiedicat instalarea de birouri de vot în centrele miniere. Ei au declarat, de asemenea, o grevă de patru zile în semn de protest împotriva realegerii lui Estensoro, VIENA. La Viena au început lucrările celui de-al doilea Congres european al oftalmologilor, la care participă 1 500 de specialişti din 44 de ţări. Din R. P. Romînă participă prof. univ. Petre Vancea, membru corespondent al Academiei R.P.R., şi prof. univ. Ion Păcuraru, Uganda. Monumentul Independenţei creat de sculptorul african Gregory Maloba REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa „Scrnteii”, Tel. 17 6010, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scrnteii