Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-10 / nr. 6283

Pag. 4 ZIE X*E3TE HO TJIHE GenevaCONFERINŢA A încheierea vizitei in Uniunea Sovietică COMITETULUI CELOR 18 STATE a delegaţiei de activişti ai P.M.R. GENEVA 9 (Agerpres). — La Pa­latul Naţiunilor din Geneva au fost reluate marţi după-amiază lucră­rile Comitetului celor 18 state pen­tru dezarmare, întrerupte la 28 a­­prilie. Prima şedinţă a fost prezidată de Correia do Lago (Brazilia). Au luat cuvîntul reprezentanţii Statelor Uni­te, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, R.A.U., Canadei şi Suediei. MOSCOVA 9 (Agerpres). — Co­respondenţă specială de la Ambrozie Munteanu : In cursul zilei de luni 8 iunie, la Comitetul Central al P.C.U.S. a avut loc o convorbire a tovarăşilor A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., şi I. V. Andropov, secretar al C. C. al P.C.U.S., cu tovarăşul Chivu Stoica şi alţi membri ai delegaţiei de acti­vişti ai P.M.R. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat în spirit de prietenie şi înţelegere reciprocă, a avut loc un schimb de păreri în probleme care interesează ambele partide. Marţi dimineaţa, în încheierea vi­zitei în U.R.S.S., delegaţia de acti­vişti ai P.M.R. a fost primită la C.C. al P.C.U.S. de tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Sus­tov, membri ai Prezidiului şi secre­tari ai C.C. al P.C.U.S., I. V. Andro­pov, A. P. Rudakov şi V. N. Titov, secretari ai C.C. al P.C.U.S. Tovară­şul Chivu Stoica a împărtăşit impre­siile delegaţiei din vizita făcută în Uniunea Sovietică cu scopul cunoaş­terii experienţei de conducere a eco­nomiei de către P.C.U.S. în dome­niul construcţiei de maşini şi petro­chimiei. In aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.M.R. a părăsit Mosco­va, plecînd spre patrie. La aeroportul Şeremetievo delegaţia a fost condu­să de N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi V. N. Titov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de activişti cu munci de răspundere în aparatul Comitetului Central al P.C.U.S. Au fost prezenți, de asemenea, ambasadorul R.P. Ro­míne la Moscova, N. Guină, și co­laboratori ai ambasadei romíne In Consiliul de Securitate: Propuneri pentru împiedicarea acţiunilor represive ale autorităţilor R. S. A. NEW YORK 9 (Agerpres). — La sesizarea a 58 de state afro-asiatice, Consiliul de Securitate a început dezbaterile în problema adoptă­rii de măsuri împotriva guver­nului R.S.A. In toate documentele înaintate Consiliului de Securitate — scrisoarea celor 58 de ţări afro-asia­tice, rapoartele Comitetului special O.N.U. însărcinat cu cercetarea po­liticii de apartheid duse de guver­nul R.S.A. şi raportul secretarului general al O.N.U., U Tliant —- se re­cunoaşte necesitatea adoptării faţă de Republica Sud-Africană a unor sancţiuni economice eficiente, obli­gatorii pentru toţi membrii O.N.U. La lucrări participă reprezentanţi ai unor state din partea Organizaţiei unităţii africane şi reprezentanţi ai Indiei, Pakistanului şi Indoneziei. Rudolph Grimes, secretar de stat al Liberiei, a subliniat că statele a­­fricane nu au altă cale decît să cea­ră aplicarea de sancţiuni economi­ce împotriva R.S.A. Doamna Lak­­shmi Menen (India) a relevat că Consiliul de Securitate se întru­neşte în timp ce viaţa lui Nelson Mandela, a lui Walter Sisulu şi a al­tor patrioţi sud-africani este în peri­col. Reprezentantul Marocului, Sidi Baba, a prezentat în nu­mele ţării sale şi al statului Coasta de Fildeş un proiect de re­zoluţie care cere guvernului R.S.A. să amnistieze pe cei trei lideri afri­cani condamnaţi la moarte, să înce­teze procesul intentat lui Nelson Mandela şi altor conducători afri­cani şi să elibereze pe toţi deţinuţii politici arestaţi. In sprijinul rezolu­ţiei s-a pronunţat şi reprezentantul U.R.S.S., N. T. Fedorenko. Veara şapte mii de muncitori au participat recent la un mare miting organizat în faţa clădirii parlamen­tului federal din capitala Australiei, Canberra, cerind anularea legilor antimuncitoreşti şi mărirea salariilor. Fotografia Înfăţişează un aspect din timpul mitingului. „Rapsodia Romina“ la Berlin BERLIN “ (Agerpres).­­ Ansam­blul „Rapsodia Romînă“, care se află la Berlin, și-a dat concursul la spectacolul de gală care a avut loc in sala sporturilor „Dinamo“, cu prilejul Festivalului presei germa­ne. La spectacol au asistat Kurt Ha­ger, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.S.U.G., personalităţi oficiale, reprezentanţi ai vieţii cul­turale şi artistice, ziarişti şi un nu­meros public. La spectacol şi-au mai dat concursul formaţii artistice din R. D. Germană, R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă şi U.R.S.S. Ansamblul „Rapsodia Romînă“ a prezentat a doua zi un alt spectacol la Teatrul de vară din parcul „Fridrichshein“. Artiştii români au fost primiţi cu multă căldură de belljinezi, fiind re­chemaţi de multe ori la rampă. BRAZILIA: MASURI ÎMPOTRIVA UNOR LIDERI POLITICI BRASILIA 9 (Agerpres). — In ca­pitala Braziliei s-a dat publicităţii un comunicat în care se arată că preşedintele Castelo Branco a sem­nat decretul prin care se anulează mandatul legislativ al senatorului Juscelino Kubitschek de Oliveira şi se suspendă drepturile sale civile pe zece ani. Cu puţin timp îna­inte, preşedintele a anulat man­datele unui număr de 9 depu­taţi şi a interzis activitatea poli­tică a altor 38 de cetăţeni pe o pe­rioadă de zece ani. Printre aceştia se numără 15 membri ai conducerii Confederaţiei naționale a muncito­rilor din industrie. intilnirea dintre N. S. Hruşciov şi I. B. Tito LENINGRAD 9 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia TASS, la 8 iunie a avut loc la Leningrad în­­tîlnirea dintre N. S. Hruşciov, prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Iosip Broz Tito, secretar general al U.C.I., preşedintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugosla­via, care se află la Leningrad într-o vizită prietenească neoficială, la in­vitaţia primului secretar al C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic. In cursul convorbirii s-a făcut un schimb de păreri asupra unui larg cerc de probleme care prezintă in­teres reciproc pentru Iugoslavia şi U.R.S.S. In cursul schimbului de pă­reri asupra problemelor internaţio­nale, părţile şi-au reafirmat din nou identitatea de vederi asupra princi­palelor probleme ale contemporane­ităţii şi ataşamentul lor faţă de prin­cipiile coexistenţei paşnice a state­lor cu sisteme sociale diferite drept­­ linia generală a politicii externe a U.R.S.S. şi R.S.F.I. Au fost discutate problemele actuale ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţio­nale. Părţile au subliniat necesita­tea ca fiecare partid comunist şi muncitoresc să-şi aducă contribuţia la lichidarea greutăţilor care s-au i­­vit în mişcarea comunistă mondială şi la realizarea unităţii şi coeziunii partidelor frăţeşti comuniste şi mun­citoreşti pe baza principiilor mar­­xism-leninismului. In timpul con­vorbirii, de ambele părţi s-a relevat însemnătatea colaborării multilate­rale dintre U.R.S.S. şi R.S.F.I. La 9 iunie, Iosip Broz Tito, pre­şedintele R.S.F. Iugoslavia, a plecat din Leningrad spre patrie. El a fost condus la aeroport de N. S. Hruş­ciov, de reprezentanţi ai organiza­ţiilor de partid şi obşteşti, de mem­brii Ambasadei Iugoslaviei la Mos­cova. In aceeaşi zi, preşedintele Tito a sosit la Belgrad. A­URE LUCRĂRILE έNCEPUT COMITETULUI DE DEZARMARE Ieri, au reînceput la Geneva lucră­rile Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, din care face parte şi R. P. Romînă. Precedenta etapă a acestor lu­crări, cea de-a şasea de la înfiinţa­rea Comitetului celor 18, s-a încheiat la 28 aprilie 1964. Atunci s-a căzut de acord ca în activitatea Comitetu­lui să urmeze o perioadă de vacan­ţă, menită să fie în acelaşi timp o perioadă de pregătire şi consultări cu guvernele respective de vederea găsirii celor mai adecvate soluţii pentru problemele dezarmării. Principala sarcină a Comitetului este, după cum se ştie, redactarea Tratatului de dezarmare generală şi totală. Pentru a depăşi impasul în care au intrat de multă vreme trata­tivele în această privinţă şi care face ca, la peste doi ani de la începerea lucrărilor, să nu se fi trecut dincolo de elaborarea cîtorva paragrafe ale preambulului, este nevoie desigur de noi eforturi din partea tuturor păr­ţilor. Un asemenea efort a depus, în pre­cedenta etapă a lucrărilor, Uniunea Sovietică. Propunerea sa cu privire la menţinerea aşa-numitei „umbre­le nucleare“ a fost prezentată ca o măsură de compromis pentru apro­pierea poziţiilor ţărilor socialiste de cele ale ţărilor occidentale. Ea prevede ca, după lichidarea mij­loacelor de transportare a arme­lor nucleare, U.R.S.S. şi S.U.A. să păstreze pe teritoriile lor naţio­nale, pînă la sfîrşitul dezarmării, o cantitate strict limitată de rachete intercontinentale, rachete antira­­chetă şi antiaeriene, echipate cu fo­coase nucleare. Această propunere a fost acceptată de delegaţia Indiei şi a întrunit numeroase aprecieri favo­rabile atît în cadrul comitetului, cit şi în presa internaţională. Dar, din păcate, ea nu a obţinut pînă acum sprijinul delegaţiilor occidentale. In faţa actualelor lucrări stau de asemenea problemele măsurilor co­laterale, asupra cărora s-a insistat în mod deosebit şi în etapa încheiată la 28 aprilie. Acestea sunt­ măsuri par­ţiale de natură să contribuie la des­tinderea încordării internaţionale şi ca atare la restabilirea încrederii în­tre state, la netezirea drumului spre dezarmarea generală şi totală. Printre acestea se află interzice­rea tuturor experienţelor nucleare, inclusiv a celor subterane, încheie­rea unui pact de neagresiune între ţările N.A.T.O. şi ţările Tratatu­lui de la Varşovia, ca măsură tran­zitorie spre desfiinţarea oricăror blocuri militare, crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii. R. P. Romînă depune eforturi perseverente pentru transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare, o zonă a păcii şi colaboră­rii internaţionale, susţine proiectele pentru înfăptuirea unor zone denu­clearizate în Europa centrală şi de nord, în America Latină, în Africa, în zona Pacificului şi în alte regiuni ale lumii. O idee care a fost discutată şi a rămas deschisă este aceea a lansării unui apel către guverne prin care să fie invitate să-şi reducă cheltuielile militare. Măsura pare cu atît mai coaptă, cu cit exis­tă de-acum „exemplele reciproce“ de reducere a cheltuielilor militare efec­tuate de unele state. Evident că orice ţară din lume, mare sau mică, poate să dea un astfel de exemplu pozi­tiv. Cu cit vor fi mai numeroase ast­fel de ţări, cu atît va avea de cîşti­­gat cauza destinderii. Desigur stabilirea cit mai grabnică a unei agende a ordinii în care ur­mează să fie dezbătute diferitele propuneri cu privire la măsurile co­laterale ar uşura desfăşurarea lu­crărilor Comitetului. In ce atmosferă s-au reluat tra­tativele de dezarmare de la Geneva? Intr-un climat internaţional carac­terizat printr-un început de destin­dere, în care, după încheierea Tra­tatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii, s-au realizat şi alte mă­suri pozitive ca înţelegerea aprobată de O.N.U. cu privire la interzicerea plasării pe orbită a obiectelor a­­vînd la bord arme nucleare sau mă­surile de reducere a producţiei de materiale fisionabile destinate sco­purilor militare. De asemenea, în ultima vreme au putut fi înfăptuite anumite progrese în domeniul ex­tinderii legăturilor economice reci­proc avantajoase dintre ţările cu di­ferite orînduiri sociale. Toate aces­tea constituie premize favorabile pentru realizarea unui progres în lucrările Comitetului celor 18. In timpul celor șase săptămîni de întrerupere a lucrărilor Comitetului, in lumea întreagă au continuat ma­nifestările de opinie în favoarea opririi cursei înarmărilor, a interzi­cerii armelor nucleare, a înfăptuirii dezarmării generale şi totale. Men­ţionăm marşurile şi demonstraţiile masive care au avut loc în primă­vara acestui an în Anglia, Grecia, Suedia, R. F. Germană şi multe alte ţări. In acest răstimp, s-a manifes­tat, de asemenea, popularitatea cres­cîndă a ideii zonelor denuclea­rizate. Amintim iniţiativa Comite­tului algerian al partizanilor păcii în legătură cu convocarea în luna iulie la Alger a unei conferinţe care va discuta transformarea bazinului Mării Mediterane în zonă denuclea­­rizată. In diferite ţări se fac studii şi cer­cetări cu privire la enorma risipă de mijloace materiale pe care o im­plică înarmarea şi la obiectivele că­tre care ar putea fi îndreptate cu cel mai mare folos sumele economisite prin reducerea şi desfiinţarea chel­tuielilor militare. In S.U.A a apărut în 1963, sub redacţia profesorilor universitari Emile Benoit şi Kenneth E. Boulding o culegere de studii in­titulată­­ „Dezarmarea şi economia“. Examinînd efectele pe care le-ar avea eliberarea de resurse mate­riale şi umane prin dezarmare, au­torii scriu : „Creşterea consumului personal, dezvoltarea învăţămîntului şi a ocrotirii sănătăţii, accelerarea investiţiilor în vederea creşterii e­­conomice interne, lărgirea ajutoru­lui economic acordat ţărilor insufi­cient dezvoltate sunt numai cîteva din multiplele forme ale cererii care îşi vor disputa capacităţile de pro­ducţie devenite disponibile prin dezarmare“. După cum se ştie, la Conferinţa O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare, R. P. Romînă a propus alocarea de pe acum a unui anumit procent din bugetele militare actuale în vederea creării unui fond de dezvoltare in­dustrială sub egida O.N.U. Nu se poate ignora că, în pofida cerinţelor şi presiunii crescînde a forţelor iubitoare de pace, cercu­rile cele mai agresive se opun cu înverşunare oricărei măsuri efec­tive în direcţia dezarmării şi micşo­rării încordării internaţionale. In u­­nele ţări occidentale se iau noi măsuri pe linia intensificării cursei înarmărilor. Nu de mult, sesiunea de la Paris a Consiliului N.A.T.O. a a­­dresat membrilor acestui bloc un în­demn la îmbunătăţirea „capacităţii lor defensive“, cu alte cuvinte la continuarea cursei înarmărilor. Nu sînt decît cîteva zile de cînd un po­litician de extremă dreaptă din S. U.A. a recomandat folosirea armei atomice în Vietnamul de sud. Toate acestea subliniază încă o da­tă că înfăptuirea dezarmării, inter­zicerea și distrugerea armelor nu­cleare este o problemă vitală în re­zolvarea căreia sunt interesate toate popoarele lumii. Profund ataşate cauzei păcii, poli­ticii de coexistenţă paşnică, ţările socialiste luptă pentru înfăptuirea dezideratului dezarmării generale, a oricăror măsuri îndreptate spre a­­tingerea acestui obiectiv istoric. Dezarmarea este, desigur, o pro­blemă grea, care nu poate fi re­zolvată de azi pe mîine, dar, aşa cum a dovedit experienţa, oamenii de stat, manifestînd realism, înţelep­ciune, răbdare şi perseverenţă, pot găsi prin tratative soluţii reciproc acceptabile în cele mai complexe şi spinoase probleme ale relaţiilor in­terstatale. R. P. Romînă, împreună cu celelalte ţări socialiste, a militat consecvent şi va milita şi de aci înainte pentru ca lucrările Comite­tului celor 18 să ducă la rezultatele rodnice, aşteptate de popoarele iu­bitoare de pace. Aurel CERNEA S­C­I­N­T­E­I­A Schimb de păreri privind livrări de utilaj austriac Bulgariei VIENA 9 (Agerpres).­­ Agenţia BTA anunţă că la invitaţia între­prinderilor naţionale „Siemens Hal­­ske“ şi „Voest“, între 2 şi 8 iunie s-a aflat în Austria, într-o vizită neofi­cială, o delegaţie bulgară condusă de Gheorghi Pavlov, preşedintele Comitetului pentru chimie şi meta­lurgie. Delegaţia a vizitat întreprin­deri siderurgice şi de metalurgie ne­feroasă, a făcut cunoştinţă cu mun­ca desfăşurată de întreprinderile e­­lectrotehnice şi de prelucrare a pe­trolului din Austria. Cu acest pri­lej a avut loc un schimb de păreri cu privire la livrările de utilaj aus­triac către întreprinderile metalur­gice bulgare. ACORD SOVIITO-FINLANDEZ PENTRU CONSTRUIREA UNEI CENTRALE ELECTRICE IN U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres).­­ In urma unei comenzi făcută de U.R.S.S., anunţă TASS, firma fin­landeză „Imatran Voima“ construieş­te pe cursul superior al riului Tulo­­ma, dincolo de cercul Polar, o cen­trală hidroelectrică subterană. Presa internaţională DESPRE EVENIMENTE LA ORDINEA ZILEI Comentînd situaţia creată în Co­reea de sud ca urmare a puternice­lor demonstraţii antiguvernamenta­le, ziarul „New York Herald Tribune" scrie : „Preşedintele Coreei de sud, Pak Cijan Hi, l-a înlăturat pe principalul său adjunct politic. Kim Cijon Pil, din înalta funcţie guvernamentală pe care o ocupa, în aparenţă cu scopul de a domoli pe studenţii furioşi, dar demonstraţiile studenţeşti continuă. Kim, care a pus la cale lovitura militară de acum trei ani, a consti­tuit obiectul criticilor studenţilor co­reeni, ale căror demonstraţii au dus la decretarea legii marţiale. Guver­nul a hotărît să închidă pînă la 4 iulie cele 85 de universităţi şi colegii din Coreea de sud. Extinderea demonstraţiilor şi în alte oraşe prezintă o ameninţare crescîndă pentru regimul lui Pak, pe care studenţii îl acuză de co­rupţie, folosirea metodelor unui stat poliţienesc şi neluarea de măsuri pentru oprirea inflaţiei crescînde". Referindu-se la aprobarea de către parlamentul vest-german a proiectu­lui de lege referitor la ratificarea tratatului privind interzicerea expe­rienţelor nucleare in cele trei me­dii, ziarul „Le Monde" menţionează : „Dezbaterea din Bundestag la a doua şi a treia citire a proiectului referitor la ratificarea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă a fost lichidată într-un timp record. înce­pută vineri (5 iunie) la ora 10, ea s-a terminat la ora 11 luni votul unanim al deputaţilor prezenţi ai celor trei partide reprezentate în Bundestag . Nici un reprezentant al opoziţiei de dreapta a partidului creştin-demo­­crat (U.C.D.), adică a aripii sale ba­vareze, uniunea creștin-socială (U.C.S. — condusă de fostul minis­tru de război Strauss — n.r.) n-a luat cuvîntul. Era evident că s-a a­­plicat un acord tacit încheiat proba­bil la întrevederea Erhard-Strauss. Acest acord s-ar putea rezuma astfel : nici o spălare de rufe mur­dare la tribuna Bundestagului îna­inte de viitoarele alegeri. Ceea ce nu va împiedica pe Strauss şi pe prie­tenii săi să continue cu tot felul de atacuri împotriva cancelarului Er­hard şi a ministrului de externe Schröder, în special în presă şi de la tribuna congresului U.C.S. ce va avea loc, in iulie, la München­. Zilele trecute, agenţiile de presă occidentale au difuzat ştiri, retrase ulterior, despre arestarea, de către autorităţile din Peru, a criminalului nazist Mengele. In legătură cu a­­ceste ştiri contradictorii, ziarul „II Giorno” scrie : „Timp de cîteva ore s-a crezut că Mengele a fost în sfîrşit arestat cînd a sosit dezminţirea. Medicul de la Auschwitz, criminalul care ar ucis cu experienţe nemiloase deţi­nuţi, mai ales femei şi copii, se a­­flă bine ascuns. Vestea arestării sale a venit de la Lima, unde două ziare relatau despre o declaraţie a ministrului de interne peruvian, care anunţa că într-o regiune săl­batică din pădurea Amazonului a fost arestat criminalul nazist Joseph Mengele. Dezminţirea a dat-o a­­celaşi ministru : «omul arestat nu este Mengele». Arestarea, apreciată ca cea mai importantă după aceea a lui Ei­­chmann, nu s-a produs încă. Se consideră sigur faptul că Mengele se află în America de Sud , a fost semnalat în Brazilia, în Paraguay şi în Argentina, dar de fiecare dată a venit o dezminţire. Deocamdată urmărirea lui Mengele a revenit la punctul de plecare". In legătură cu noile elemente de tensiune intervenite in problema ci­priotă, la Atena au avut loc în noaptea de luni spre marţi două consfătuiri cu caracter politico-mi­­litar, una prezidată de ministrul de externe, alta de primul ministru grec. In fotografie : trupe O.N.U. însoţind cetăţeni ciprioţi la Famagusta O decizie realistă a Curţii Supreme a S. U. A. WASHINGTON 9 (Agerpres). — Curtea Supremă a S.U.A. a confir­mat hotărîrea Curţii de Apel din Washington pronunţată la 17 decem­brie 1963, potrivit căreia Partidul Comunist din S.U.A. nu este obligat să se înregistreze pe baza legii „se­curităţii interne“ din 1950, respin­­gînd astfel cererea Ministerului de Justiţie ca această decizie să fie re­vizuită. In decizia Curţii Supreme a S.U.A. se spune că „Ministerul Jus­tiţiei nu a putut dovedi că Partidul Comunist din S.U.A. dispune de vreo persoană care să poată semna o de­claraţie de înregistrare fără a se autoacuza“. Or, după cum se ştie, constituţia S.U.A. interzice ca un cetăţean să fie constrins să facă o declaraţie care ulterior să poată ser­vi drept cap de acuzare împotriva sa. Nr. 6283 Demonstraţiile din Coreea de sud Votul din Bundestag în urmărirea lui Mengele Componenţa noului guvern indian DELHI­A (Agerpres). — Lai Baha­dur Shastri, liderul Partidului Con­gresul Naţional Indian şi prim-mi­­nistru desemnat al Indiei, a prezen­tat preşedintelui Radhakrishnan lis­ta noului guvern indian. Primul mi­nistru va deţine şi portofoliul de ministru al afacerilor externe, con­ducted totodată activitatea comisiei pentru energia atomică. In noul gu­vern a fost inclusă fiica fostului prim-ministru Nehru, Indira Gan­dhi, care va ocupa portofoliul in­formaţiilor şi radiodifuziunii. Din guvern mai fac parte Gulzarilal Nanda, ministru al afacerilor in­terne, Tiruvallur Krishnamachari, ministru al finanţelor, Sardar Swa­­ran Singh, ministru al industriei construcţiei de maşini şi dezvoltării tehnice, Y. B. Chavan, ministru al apărării, Humayun Kabir, ministru al petrolului şi chimiei. Marţi a avut loc ceremonia depunerii jurămîntu­­lui. EREHIJEEAN­ VIENA. La 8 iunie s-a deschis la Viena conferinţa internaţională orga­nizată de Institutul dunărean euro­pean. In prima zi a lucrărilor, repre­zentantul român, prof. dr. Traian Io­­naşcu, a vorbit despre coexistenţa paşnică şi dreptul internaţional. VARŞOVIA. O delegaţie economi­că mexicană, condusă de Ricardo Jose Zevada, director general al Băn­cii naţionale pentru comerţul exterior din Mexic, se află în vizită în R. P. Polonă. Intr-o convorbire cu un co­respondent al agenţiei P.A.P., Ricardo­­ Zevada, s-a pronunţat pentru sta­­ilirea şi dezvoltarea unor relaţii eco­nomice mai largi între Polonia şi Mexic. BONN. La încheierea convorbirilor franco-vest-germane dintre Couve de Murville, ministrul afacerilor externe al Franţei, şi Gerhard Schröder, mi­nistrul vest-german al afacerilor ex­terne, la Bonn n-a fost dat publicită­ţii nici un comunicat oficial despre rezultatele întrevederilor dintre cei doi miniştri. Potrivit agenţiilor de presă, au fost examinate relaţiile franco-vest-germane, problema ger­mană, relaţiile Est-Vest, precum şi probleme referitoare la Comunitatea economică europeană, MADRID. După cum relatează co­respondentul din Madrid al agenţiei France Presse, autorităţile spaniole au operat la Barcelona 30 de arestări. Majoritatea arestaţilor fac parte din cercurile intelectuale. Printre cei a­­restaţi se află poetul Joaquin Horta şi arhitectul Ricardo Boffil Levi, RABAT. Poliţia din Casablanca a confiscat ziarul progresist „Al Mou­­kafih“, care apare în limba arabă. In legătură cu aceasta, directorul ziaru­lui, An­ Yata, cunoscut reprezentant al vieţii publice din Maroc, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri, miniştrilor afacerilor externe şi infor­maţiilor o telegramă în care protes­tează împotriva acestei acţiuni, subli­niind că ziarul „Al Moukafih** apără interesele şi drepturile poporului ma­rocan. WASHINGTON. Buletinul de ştiri al Casei Albe anunţă că în cursul a­­cestei săptămîni comisia Warren, în­sărcinată de preşedintele Johnson cu anchetarea asasinării lui John Kennedy, îl va audia pe secretarul de stat, Dean Rusk, precum şi pe văduva lui Lee Harvey Oswald, care a mai fost audiată la începutul lunii fe­bruarie. La 8 iunie comisia l-a audiat pe procurorul districtual din Dallas, Henry Wade, acuzatorul public în pro­cesul intentat lui Jack Ruby, asasinul lui Oswald. LA PAZ, Agenţia Reuter anunţă că liderii sindicali de la minele de cosi­tor din Catavi, Llallagoa şi Uncia au declarat regiunea minieră „teritoriu liber" atîta timp cit preşedintele Paz Estensoro va rămîne la putere. In a­­ceastă zonă lucrează circa 8 000 de mineri. Recentele alegeri prezidenţi­ale au fost boicotate de mineri, care au împiedicat instalarea de birouri de vot în centrele miniere. Ei au decla­rat, de asemenea, o grevă de patru zile în semn de protest împotriva realegerii lui Estensoro, VIENA. La Viena au început lu­crările celui de-al doilea Congres eu­ropean al oftalmologilor, la care par­ticipă 1 500 de specialişti din 44 de ţări. Din R. P. Romînă participă prof. univ. Petre Vancea, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., şi prof. univ. Ion Păcuraru, Uganda. Monumentul Independen­ţei creat de sculptorul african Gregory Maloba REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa „Scrnteii”, Tel. 17 6010, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa S­crnteii

Next