Scînteia, iulie 1964 (Anul 33, nr. 6304-6334)

1964-07-22 / nr. 6325

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6325 Miercuri 22 iulie 1964 4 PAGINI - 20 BANI In sectorul zootehnic al gospodăriilor colective ÎNGRIJITORI BINE CALIFICAŢI In fermele gospodăriilor agricole colective, care adesea cuprind mii de animale şi păsări, lucrează ca îngrijitori un mare număr de colec­tivişti. In cele mai multe locuri, consiliile de conducere au luat mă­suri ca în această muncă să fie re­partizaţi oameni dintre cei mai har­nici şi pricepuţi, cu dragoste faţă de avutul obştesc. Acesta este doar pri­mul pas. Se cere ca cei care lucrează in ramura creşterii animalelor să dea dovadă de pricepere şi măiestrie, în­­trucît de acestea depinde atît mări­rea efectivelor, cit şi sporirea pro­ducţiei de carne, lapte, lină, ouă. Experienţa a mii de fruntaşi a­­rată că de la efectivele de animale existente se pot realiza producţii su­perioare. Este cunoscut faptul că realizarea unor producţii mari de lapte şi carne depinde într-o măsură hotărîtoare de asigurarea furajelor. Dar tot atît de adevărat este că, chiar în gospodăriile care au furaje sufi­ciente, nu se obţin producţii pe mă­sura posibilităţilor dacă acestea nu se folosesc pe baza unor raţii echili­brate, administrate la timp şi în mod diferenţiat. Nu întîmplător mulgă­torii de la gospodăria colectivă din Şandra, regiunea Banat, au ob­ţinut anual 3 500­­ lapte de fiecare vacă furajată. Ei şi-au ridicat an de an gradul de calificare prin participarea la cursurile zooteh­nice, schimburi de experienţă, ci­tirea de cărţi şi broşuri etc. Invăţînd să aplice în practică un număr mare de metode ştiinţifice privind hră­­nirea, îngrijirea şi selecţia oilor, ciobanii de la G.A.C. Limanu, re­giunea Dobrogea, au obţinut peste 7 kg de lină fină de fiecare oaie, iar îngrijitorii din sectorul porcin au realizat la două fătări cîte 19 pur­cei de fiecare scroafă. Se pot da multe asemenea exemple care arată marea însemnătate a ridicării califi­cării îngrijitorilor. La cursurile învăţămîntului agro­zootehnic, mulţi dintre îngrijitorii de animale şi-au îmbogăţit cunoştin­ţele de specialitate, pe care acum le aplică cu bune rezultate în produc­ţie. Ţinînd seama de însemnătatea instruirii îngrijitorilor din fermele gospodăriilor colective pe probleme legate de fiecare specie şi categorie de animale, s-au organizat cursuri şi în timpul verii. Pe baza indica­ţiilor Consiliului Superior al Agri­culturii, consiliile agricole regionale şi raionale au stabilit numărul de îngrijitori care vor fi şcolarizaţi, prin rotaţie, pe serii de cîte 10—15 zile. In prezent, în numeroase re­giuni cum sunt Bacău, Crişana, Su­ceava, Banat, Dobrogea, Hunedoara şi altele are loc la casele agrono­mului, în şcoli agricole, în gospo­dării de stat, staţiuni experimen­tale şi în alte unităţi agricole so­cialiste, şcolarizarea primelor serii de mulgători, îngrijitori de porci, ciobani etc. Potrivit planului de mă­suri întocmit de Consiliul Superior al Agriculturii, lecţiile sunt predate de cei mai buni specialişti din ca­drul consiliilor agricole, din staţiu­nile experimentale, de cadre didac­tice ale şcolilor agricole, specia­lişti din gospodăriile de stat şi co­lective, de la Casele agronomului şi de la circumscripţiile veterinare. Pentru însuşirea temeinică a lec­ţiilor predate la cursuri, acestea sunt completate cu lucrări practice în u­­nităţile agricole socialiste fruntaşe în creşterea animalelor, situate în apropiere. Executarea diferitelor lu­crări de hrănire şi îngrijire a ani­malelor alături de muncitorii din gospodăriile de stat, staţiuni experi­mentale şi alte unităţi va contribui la formarea deprinderilor pentru a­­plicarea în practică a metodelor zootehnice înaintate. Aşa s-a proce­dat de către numeroase gospodării colective din regiunile Suceava, Do­brogea şi altele, obţinîndu-se re­zultate dintre cele mai bune. Consiliul agricol regional Banat, printre alte unităţi, a ales ca loc de instruire teoretică şi practică gos­podăria colectivă din Biled, care a realizat pînă acum 1 500­­ lapte de fiecare vacă furajată. Cei 20 de în­grijitori din alte gospodării veniţi aici lucrează efectiv, alături de co­lectiviştii gazdă, la executarea în­tregului program de hrănire, îngri­jire şi mulgere a vacilor, astfel ca la întoarcerea la locurile lor de muncă să aplice cele învăţate. Şi în alte regiuni au fost alese unităţi fruntaşe ca loc de instruire a îngri­jitorilor. Consiliile agricole au luat măsuri ca în perioada de şcolariza­re, pentru îngrijitorii de animale să se facă proiecţii de diafilme şi filme. Multe lucruri interesante află îngri­jitorii cu prilejul consfătuirilor şi schimburilor de experienţă. Ţinînd seama de specificul mun­cii diferitelor categorii de îngriji­tori, Consiliul Superior al Agricul­turii a întocmit planuri tematice di­ferenţiate. Printre temele stabilite, care se predau în prezent primelor serii de mulgători, se numără orga­nizarea reproducţiei, hrănirea ra­ţională a vacilor de lapte pe baza întocmirii diferenţiate a raţiilor, în­grijirea acestora etc. Se ştie că una din problemele de care de­pinde mărirea efectivelor mat­că şi a producţiei de carne este creşterea în bune condiţii a ani­malelor tinere. De aceea, se pre­dau îngrijitorilor lecţii despre nor­mele şi raţiile necesare tineretului taurin, întreţinerea animalelor ti­nere la păşune în tabere de vară etc. In ultimii ani, în numeroase uni­tăţi agricole socialiste s-a acumulat o bogată experienţă în ce priveşte creşterea şi îngrăşarea porcilor. In vederea extinderii în producţie a metodelor ştiinţifice şi a experienţei unităţilor fruntaşe, se ţin lecţii şi aplicaţii practice şi pentru îngrijito­rii de porci. In prezent, în regiu­nea Bacău, la Casa Agronomului, continuă instruirea primelor două serii de îngrijitori de porci. Ei îşi însuşesc cunoştinţe noi privind or­ganizarea montei şi fătărilor la scroafe, creşterea purceilor pînă la înţărcare, creşterea şi îngrăşarea Const. BORDEIANU (Continuare In pag. IlI-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în nu­mele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consi­liului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dum­neavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cor­diale felicitări. Poporul romín împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în­­tîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R. P. Polone, vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese pe dru­mul prosperităţii şi înfloririi continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Blocuri construite pe Calea București din Craiova (Fotografie din avion) Foto : M. Andreescu Din tocita fara In industria constructoare de maşini • MOTOÎNCĂRCĂTOARE • REMORCĂ PENTRU TRANSPORTUL PRODUSELOR CU VOLUM MARE La Uzina mecanică din Timişoara au început să se fabrice motoîncăr­­cătoare destinate mecanizării ope­raţiilor de încărcare, descărcare şi manipulare a materialelor în uzine, depozite, magazii etc. Motoîncărcă­­toarele sunt dotate cu instalaţii hi­draulice şi echipate cu motoare Diesel de 65 C.P. ★ Un grup de tehnicieni şi Ingineri din unităţile Direcţiei generale a transporturilor auto au proiectat şi construit o remorcă destinată trans­portării produselor cu volum mare şi greutate mică. Remorca, tractată de un autocamion, este construită dintr-un cadru sudat pe două axe, cea din faţă putîndu-se roti prin­­tr-un dispozitiv special. Ea este pre­văzută, de asemenea, cu o instala­ţie electrică şi una de frînare, di­rijate din cabina autocamionului, încărcarea şi descărcarea se fac pe ambele părţi. (Agerpres) „ A­n­i­m­a­f­i­l­m­," un nou studio cinematografic De curînd a luat fiinţă Studioul ci­nematografic „Animafilm Bucureşti" cu sediul în Capitală. Studioul este destinat producerii de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Filmele realizate de studio vor fi puse şi la dispoziţia Studiou­lui de televiziune. Noul studio va oferi cineaştilor din acest domeniu posibilitatea de a ridica în continua­re calitatea producţiei noastre cine­matografice de animaţie, care se bu­cură în prezent de o bună apreciere atît în ţară, cît şi peste hotare. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: • Promoţia de absolvenţi 1964: Întimpinăm cu călduri pe tinerii tovarăşi de munci (pag. 2-a). • Activitatea economici a întreprinderilor (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a Poloniei populare (pag. 3-a). • Sport (pag. 3-a). • T. Vornicu — Prin nord-estul Franţei (pag. 4-a). PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI A AMBASADORULUI FRANŢEI Marţi, 21 iulie, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de pre­zentare pe noul ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Franţei, Jean Louis Pons. Au participat Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe. (Agerpres) Prezentare de modele pe litoral La Constanţa a avut loc ieri seara „Parada modei — litoral 1964“, or­ganizată de întreprinderea comerţu­lui cu ridicata pentru textile, încăl­ţăminte — Constanţa. Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a prezentat peste 200 din cele mai noi şi practice modele de vară pentru femei şi bărbaţi. In zilele următoare parada modei va fi prezentată în staţiunile Eforie Nord şi Mamaia. Oameni de azi La şcoala marilor şantiere In noaptea galeriei, ziua se furişa pînă atunci doar dintr-o singură parte, aducînd in inima muntelui un petic de cer. In dimineaţa aceea de octombrie însă, pentru întiia oară soarele a coborît în tunel şi din a­­monte şi din aval. O ultimă puşcă­­tură. Sub fulgerele reflectoarelor, mi­nerii celor două echipe care lucrau la străpungerea tunelului de deviere a apelor Argeşului şi-au văzut unii altora fetele şi şi-au strîns bărbă­­teşte mîinile. Prima străpungere. Pri­mul eveniment de seamă din viaţa şantierului. Vistian Puşcaş şi Vasile Feher, şefii celor două echipe, s-au grăbit să-l îmbrăţişeze pe brigadie­rul Pavel Otet, minerul cu figura su­­rîzătoare Acolo în adîncuri, cîteva neveste au împărţit apoi buchete cu flori de cîmp, dăruindu-le nu numai soţilor, ci şi bărbatului cu părul uşor albit, abia scăpat din strînsoarea brațelor vînjoase ale ortacilor. Privindu-1, mi-am reamintit de o scenă oarecum asemănătoare petre­cută cu ani în urma, pe alte melea­guri, dar tot sub munte. La Bicaz, același miner stătea timid, cu bra­țele încărcate de flori, bucurîndu-se laolaltă cu tovarăşii săi de muncă, la ceasul cînd tunelul croit de ei în stîncă deschidea albie nouă apelor. Ca şi atunci, Pavel Otet trăia acum semnificaţia evenimentului. Pe nevă­zutele coordonate ale hărţii, Bicazul şi Argeşul nu se întîlnesc niciodată. Şi totuşi, alte coordonate — ale mun­cii, ale socialismului — au împreu­nat activitatea de ani şi ani a aces­tui harnic minsm. Biografia sa de om al şantierelor n-a început cu Bicazul şi nu se va sflişi de bună seamă cu ArgeşuL Căci pe Pavel Oţet îl poartă mereu spre alte şi alte locuri pasiunea muncii de constructor. Cînd au trecut oare 17 ani ? Omul In floarea vîrstei evocă nu fără emoţie „botezul* mun­cii pe şantier. In defileul Jiului, tul­burat de ecoul celor dinţii „hei-rup­­uri*, a păşit pentru prima oară în rîndurile constructorilor. Luase cu el la Bumbeşti nu numai aducerile aminte ale unor ani în care trudi­se din greu ca argat, dar şi multe vise de viitor. A prins dragoste de meseria de miner, învăţînd cu tragere de inimă de la cei vîrstnici. Cînd cel dintîi tren a trecut şuierînd prin tunelurile în zidul cărora se afla şi o părticică din munca lui, a pornit mai departe pe alt şantier, cel de la Salva-Vişeu. Apoi a urmat Bicazul. A ajuns aici cînd încă îşi mai aflau de lucru to­pometrii, cînd ţăruşii trasau cele din­ţii jaloane Locuia într-o baracă un­deva, dincolo de viitorul baraj, pe unde clipocesc acum apele lacului de acumulare. Cu genele ostenite, stătea ceasuri de-a rîndul să citeas­că nu numai cărţi despre minerit, ci şi literatură, ziarele. Voia să afle cît mai multe, să se lumineze. In ciuda Urii sale închise, Pavel Oţel e un vi­sător. Povesteşte : „De cîte ori mă duc la Bicaz şi mă plimb cu vaporul în susul lacului, îmi place să mă plec peste bord și să privesc In a­­dineuri Trăiesc cu impresia că mai zăresc vechea baracă unde ne strîn­­geam seara cu toată brigada, sfăru­­indu-ne cum să organizăm mai bine treaba. Il aveam „profesor* pe bă­trînul Gavrilă Pașca, Eroul Muncii Socialiste*. Bicazul a înscris multe pagini fru­moase în cartea vieţii lui Pavel Oţel. Niciodată nu va uita ziua ge­roasă cînd a ieşit de la şedinţa de partid unde comuniştii l-au primit în rîndurile lor. Se angajase atunci, în faţa adunării de partid, să fie, prin munca sa, la înălţimea calităţii de membru de partid. Iar munca sa a cunoscut apoi numai urcuşuri. A ajuns şef de brigadă şi curînd nu­mele li era cunoscut pe întregul şan­tier. Din ceea ce ştia el a învăţat cu dragă inimă pe noii veniţi şi, dacă ar fi să socotească astăzi ciţi oa­meni au deprins meseria de miner cu ajutorul lui, cifra ar ajunge la cîteva sute. Motiv de mîndrie în plus pentru şeful de brigadă, a cărui muncă a căpătat o înaltă răsplată. La Bicaz a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I. Dar a sosit şi ziua cînd apele Bis­triţei au prins să scapere scîntei. Emoţionantă a fost despărţirea de a­­ceste locuri după cum emoţionantă a fost şi cea dintîi întîlnire cu fru­museţea sălbatică a văii Argeşului. Astăzi, e greu de spus dacă a mai rămas vreun loc de pe noul şantier pe unde să nu fi trecut şi Pavel Oţel cu brigada lui. Acolo unde roca se înverşuna şi nu voia să dea nici un pas înapoi în faţa oamenilor, unde presiunea te prindea ca într-un cleşte ori apa se strecura hoţeşte printre stînci, surpînd peste noapte ce se lucra ziua, era trimis Pavel. Era o vreme cînd linia întîi a fron­tului de lucru se afla la baraj. Pe valea strimtă hăulind de puşcături, brigadierul şi-a întîlnit un consătean din îndepărtatul Ţicău, Miner şi el. Unul lucra In amonte, altul în aval, pe Valea lui Stan. Şi astăzi se mai vorbeşte pe şantier de întrecerea dintre Otet şi Rusu Intr-una din zi­lele din preajma lui 1 Mai, brigada lui Otet ajunsese în frunte A aflat însă şeful de brigadă că tovarăşul său are greutăţi la viteza de înain­tare în galerie. Ii lipsea nişte şină de cale ferată şi, din pricina aceas­ta, transportul sterilului şi al mate­rialelor se făcea anevoie împreuna cu cîţiva ortaci. Pavel Otet a venit în ceasurile de odihnă ajutînd la montarea liniilor pentru ca şi bri­gada lui Vasile Rusu să tină pasul la înaintare. De la baraj, Oţel a plecat cu toţi oamenii la Valea cu Peşti. Punct greu de lucru. Cerea mîini încerca­te, ochi ager. Nu o dată, el îşi adu­na ortacii la gura tunelului. Înainte de intrarea în galerie, sfătuindu-se cum ar fi mai bine să puşte în noul strat de rocă. Cite unul mai spunea : nu ne pricepem noi să perforăm şi să puşcăm un strat ? Brigadierul avea însă experienţa atîtor ani, ştia că de la o rocă la alta se cerea schimbat sistemul. Şi faptele i-au dat dreptate. Şeful de brigadă pune un mare accent pe rînduiala la locul de muncă, pe grija faţă de maşini şi scule. „Dacă eşti bun gospodar acasă, de ce n-ar fi­ şi în galerie ? Aici e casa ta în timpul lucrului“, obişnuieşte să le spună tinerilor. Unul dintre aceştia a lăsat o dată perforatorul aruncat la un loc cu sterilul. Era în timpul pauzei. Fără să scoată o vorbă, Oţel şi-a luat batista călcată şi îm­păturită frumos, a desfăcut-o şi a în­ceput să şteargă cu ea firişoarele de nisip de pe perforator. Gestul l-a usturat pe tînărul în cauză mai mult decit un potop de cuvinte. La capătul orelor de muncă, bri­gadierul rămînea să predea „şta­feta din mers* noului schimb, îngri­­jindu-se ca şefii de echipă ori mine­rii mai vechi să aibă în preajmă „bobocii*, să-i ajute. Se cuvine a arăta că omul acesta atit de pasionat după munca de miner, prezent la toate consfătuirile tehnico-ştiinţifice de pe şantier, unde inginerii şi tehnicienii îi ascultă cu luare aminte cuvîntul, este şi secre­tarul unei organizaţii de bază şi membru în comitetul de partid al grupului de şantiere. Omul care şi-a legat viaţa de marile con­strucţii îndrumă cu dragoste şi grijă paşii tinerilor muncitori, pe care îi creşte nu numai ca mineri, dar şi ca oameni de azi. Pavel Oţel Un om al zilelor noas­tre. Prezent de mai bine de un dece­niu şi jumătate pe schelele construc­ţiei socialiste, el este unul dintre milioanele de entuziaşti făurari de frumuseţe ai noii geografii a ţării. Ion MARGINEANU Pavel Oţet r .r.­r. »«im public SI DESERVIREA CONSUMATORILOR -­ • Studierea cererii de consum e înnoirea loca­­lurilor e Sortimente cu specific local In întreaga ţară continuă să se con­struiască noi localuri comerciale, iar re­ţeaua existentă se modernizează prin dotarea cu mobilier şi utilaje la nive­lul tehnicii înaintate. Construcţiile re­cent amenajate adăpostesc, între altele, unităţi de alimentaţie publică, restau­rante, bucătării de bloc, cofetă­rii, braserii etc. Anul acesta, numai reţeaua de alimentaţie publică din Ca­pitală se măreşte cu 14 unităţi, în afara celor care se modernizează. Au fost elaborate noi reţetare, cuprinzînd a­­proape 3 000 de reţete de preparate. Deservirea se îmbunătăţeşte nu numai prin îmbogăţirea sortimentului, ci şi prin extinderea metodelor rapide: autoservirea se aplică în 1700 de uni­tăţi de alimentaţie publică. In legătură cu activitatea în acest sector, am adresat cîteva întrebări toc. V. Aroneanu, directorul alimentaţiei publice din Ministerul Comerţului In­terior.­ ­ Care sunt preocupările actuale în acest sector ? Cunoaşterea şi satisfacerea cerinţelor, ridicarea nivelului de deservire a con­sumatorilor constituie preocupări per­manente şi în domeniul alimentaţiei publice; problemele sunt mult mai complexe decit par la prima ve­dere. Sub aspectul varietăţii preferin­ţelor, chiar unei gospodine care pregă­teşte masa pentru 4-5 persoane nu-i este uşor să împace gusturile membri­lor familiei sale. Este lesne de înţeles că mult mai complicată apare problema atunci cînd avem ca obiectiv satisface­rea cerinţelor unei mase de consuma­tori. Pe de altă parte, şi gusturile evo­luează, preferinţele consumatorilor se modifică, sporeşte exigenţa lor în func­ţie de creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Alimentaţiei pu­blice îi revine sarcina de a asigura con­sumatorilor — pe baza unor principii ştiinţifice — o alimentaţie raţională şi, în acelaşi timp, o hrană variată, gus­toasă. Una dintre principalele direcţii în care se acţionează este alegerea cu grijă a genului de unităţi potrivit cerin­ţelor consumatorilor, atît în reţeaua existentă, cît şi, mai ales, atunci cînd e vorba de unităţi noi, îmbunătăţim pro­filul unităţilor de alimentaţie publică din centrele muncitoreşti, al celor situa­te pe traseele turistice şi în staţiunile balneo-climaterice, la locurile de odihnă şi distracţie, dezvoltăm şi modernizăm comerţul mobil. O problemă la ordinea zilei este pen­tru noi şi specializarea reţelei, orientată în două direcţii : unităţile cu caracter culinar, care desfac un volum mare de preparate din producţia proprie (res­taurante cu autoservire, pensiuni, uni­tăţi lacto-vegetariene, etc.) şi cele cu caracter recreativ. De aseme­nea, în ultimul timp se remarcă pre­ocuparea organelor locale de a valori­fica localuri cu vechi tradiţii şi de a le amenaja ca restaurante cu specific re­gional, urmînd exemplul trustului „Carpaţi“ din Braşov şi al T.A.P.L. Bucureşti. Paşi înainte s-au făcut şi în extin­derea formelor noi de deservire, pe baza studierii cerinţelor : bucătăriile de bloc, deservirea la domiciliu etc. Se dezvoltă, de asemenea, autoservirea, cît şi vîn­­zarea de semipreparate prin secţii „Gos­podina" sau unele magazine „Alimen­tara”. Se preocupă şi dotarea corespunză­toare a unităţilor, îmbunătăţirea conti­nuă a condiţiilor pe care le oferă con­sumatorilor. Nu sunt trecute cu vederea nici cele care au un nivel satisfăcător de prezentare. Terasa „Lido“ din Ca­pitală, de exemplu, este cunoscută ca o unitate mult frecventată pentru cadrul ei îmbietor. Și aici s-a adus o notă nouă prin amenajarea unei terase aco­perite. Lucrări de amenajare s-au exe­cutat și la „Parcul Privighetorilor", la bătrînul — astăzi tînărul — restaurant „Carul cu bere”, braseria din Ti­mișoara etc. Se modernizează mobilia­rul grădinilor de vară. Măsurile luate pentru extinderea micii mecanizări se înscriu, la rîndul lor, pe linia acţiuni­lor întreprinse pentru satisfacerea cerin­ţelor. Fiecare şef­ bucătar are latitudinea să-şi aducă contribuţia la îmbogăţirea sortimentului de preparate din unitatea în care lucrează, avînd în vedere, în acelaşi timp, şi specificul local sau re­gional de consum, specificul sezonier, evitînd astfel uniformizarea. Ce forme se folosesc pentru studierea cererii de consum in alimentaţia publică? Satisfacerea cerinţelor presupune, fi­reşte, cunoaşterea lor temeinică. De mulţi ani se organizează în alimentaţia publică expoziţii de artă culinară sau de cofetărie cu vânzare. Acolo unde au fost înregistrate şi analizate observaţiile şi sugestiile consumatorilor, expoziţiile şi-au adus contribuţia la cunoaşterea cererii de consum. Trusturile şi în­treprinderile de alimentaţie publică din Cluj, Suceava, Braşov şi alte regiuni au folosit în mod eficace şi metoda consfătuirilor cu consu­matorii. De asemenea, a fost folo­sită cu bune rezultate, îndeosebi în unităţile cu consumatori constanţi (bu­cătăriile de bloc, pensiunile), metoda chestionarelor cu întrebări ca : „ce mîn­­care preferaţi ?“, „ce îmbunătăţiri pro­puneţi să se aducă listei de bucate Deocamdată, un accent deosebit se va pune pe folosirea anchetelor statistice, a expoziţiilor cu vînzare pentru deter­minarea structurii cererii de con­sum etc. De un real folos în această direcţie apreciem că va fi şi „colectivul de su­gestii“, înfiinţat pe lângă Direcţia ali­mentaţiei publice din Ministerul Co­merţului Interior şi care, alcătuit din oameni de ocupaţii diferite, ne va aju­ta să cunoaştem în mai mare măsură cerinţele consumatorilor în ce priveşte serviciile alimentaţiei publice. Rectaurantul „Select" din Capitală Foto : R. Collin

Next