Scînteia, iulie 1964 (Anul 33, nr. 6304-6334)
1964-07-22 / nr. 6325
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6325 Miercuri 22 iulie 1964 4 PAGINI - 20 BANI In sectorul zootehnic al gospodăriilor colective ÎNGRIJITORI BINE CALIFICAŢI In fermele gospodăriilor agricole colective, care adesea cuprind mii de animale şi păsări, lucrează ca îngrijitori un mare număr de colectivişti. In cele mai multe locuri, consiliile de conducere au luat măsuri ca în această muncă să fie repartizaţi oameni dintre cei mai harnici şi pricepuţi, cu dragoste faţă de avutul obştesc. Acesta este doar primul pas. Se cere ca cei care lucrează in ramura creşterii animalelor să dea dovadă de pricepere şi măiestrie, întrucît de acestea depinde atît mărirea efectivelor, cit şi sporirea producţiei de carne, lapte, lină, ouă. Experienţa a mii de fruntaşi arată că de la efectivele de animale existente se pot realiza producţii superioare. Este cunoscut faptul că realizarea unor producţii mari de lapte şi carne depinde într-o măsură hotărîtoare de asigurarea furajelor. Dar tot atît de adevărat este că, chiar în gospodăriile care au furaje suficiente, nu se obţin producţii pe măsura posibilităţilor dacă acestea nu se folosesc pe baza unor raţii echilibrate, administrate la timp şi în mod diferenţiat. Nu întîmplător mulgătorii de la gospodăria colectivă din Şandra, regiunea Banat, au obţinut anual 3 500 lapte de fiecare vacă furajată. Ei şi-au ridicat an de an gradul de calificare prin participarea la cursurile zootehnice, schimburi de experienţă, citirea de cărţi şi broşuri etc. Invăţînd să aplice în practică un număr mare de metode ştiinţifice privind hrănirea, îngrijirea şi selecţia oilor, ciobanii de la G.A.C. Limanu, regiunea Dobrogea, au obţinut peste 7 kg de lină fină de fiecare oaie, iar îngrijitorii din sectorul porcin au realizat la două fătări cîte 19 purcei de fiecare scroafă. Se pot da multe asemenea exemple care arată marea însemnătate a ridicării calificării îngrijitorilor. La cursurile învăţămîntului agrozootehnic, mulţi dintre îngrijitorii de animale şi-au îmbogăţit cunoştinţele de specialitate, pe care acum le aplică cu bune rezultate în producţie. Ţinînd seama de însemnătatea instruirii îngrijitorilor din fermele gospodăriilor colective pe probleme legate de fiecare specie şi categorie de animale, s-au organizat cursuri şi în timpul verii. Pe baza indicaţiilor Consiliului Superior al Agriculturii, consiliile agricole regionale şi raionale au stabilit numărul de îngrijitori care vor fi şcolarizaţi, prin rotaţie, pe serii de cîte 10—15 zile. In prezent, în numeroase regiuni cum sunt Bacău, Crişana, Suceava, Banat, Dobrogea, Hunedoara şi altele are loc la casele agronomului, în şcoli agricole, în gospodării de stat, staţiuni experimentale şi în alte unităţi agricole socialiste, şcolarizarea primelor serii de mulgători, îngrijitori de porci, ciobani etc. Potrivit planului de măsuri întocmit de Consiliul Superior al Agriculturii, lecţiile sunt predate de cei mai buni specialişti din cadrul consiliilor agricole, din staţiunile experimentale, de cadre didactice ale şcolilor agricole, specialişti din gospodăriile de stat şi colective, de la Casele agronomului şi de la circumscripţiile veterinare. Pentru însuşirea temeinică a lecţiilor predate la cursuri, acestea sunt completate cu lucrări practice în unităţile agricole socialiste fruntaşe în creşterea animalelor, situate în apropiere. Executarea diferitelor lucrări de hrănire şi îngrijire a animalelor alături de muncitorii din gospodăriile de stat, staţiuni experimentale şi alte unităţi va contribui la formarea deprinderilor pentru aplicarea în practică a metodelor zootehnice înaintate. Aşa s-a procedat de către numeroase gospodării colective din regiunile Suceava, Dobrogea şi altele, obţinîndu-se rezultate dintre cele mai bune. Consiliul agricol regional Banat, printre alte unităţi, a ales ca loc de instruire teoretică şi practică gospodăria colectivă din Biled, care a realizat pînă acum 1 500 lapte de fiecare vacă furajată. Cei 20 de îngrijitori din alte gospodării veniţi aici lucrează efectiv, alături de colectiviştii gazdă, la executarea întregului program de hrănire, îngrijire şi mulgere a vacilor, astfel ca la întoarcerea la locurile lor de muncă să aplice cele învăţate. Şi în alte regiuni au fost alese unităţi fruntaşe ca loc de instruire a îngrijitorilor. Consiliile agricole au luat măsuri ca în perioada de şcolarizare, pentru îngrijitorii de animale să se facă proiecţii de diafilme şi filme. Multe lucruri interesante află îngrijitorii cu prilejul consfătuirilor şi schimburilor de experienţă. Ţinînd seama de specificul muncii diferitelor categorii de îngrijitori, Consiliul Superior al Agriculturii a întocmit planuri tematice diferenţiate. Printre temele stabilite, care se predau în prezent primelor serii de mulgători, se numără organizarea reproducţiei, hrănirea raţională a vacilor de lapte pe baza întocmirii diferenţiate a raţiilor, îngrijirea acestora etc. Se ştie că una din problemele de care depinde mărirea efectivelor matcă şi a producţiei de carne este creşterea în bune condiţii a animalelor tinere. De aceea, se predau îngrijitorilor lecţii despre normele şi raţiile necesare tineretului taurin, întreţinerea animalelor tinere la păşune în tabere de vară etc. In ultimii ani, în numeroase unităţi agricole socialiste s-a acumulat o bogată experienţă în ce priveşte creşterea şi îngrăşarea porcilor. In vederea extinderii în producţie a metodelor ştiinţifice şi a experienţei unităţilor fruntaşe, se ţin lecţii şi aplicaţii practice şi pentru îngrijitorii de porci. In prezent, în regiunea Bacău, la Casa Agronomului, continuă instruirea primelor două serii de îngrijitori de porci. Ei îşi însuşesc cunoştinţe noi privind organizarea montei şi fătărilor la scroafe, creşterea purceilor pînă la înţărcare, creşterea şi îngrăşarea Const. BORDEIANU (Continuare In pag. IlI-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul romín împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R. P. Polone, vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Blocuri construite pe Calea București din Craiova (Fotografie din avion) Foto : M. Andreescu Din tocita fara In industria constructoare de maşini • MOTOÎNCĂRCĂTOARE • REMORCĂ PENTRU TRANSPORTUL PRODUSELOR CU VOLUM MARE La Uzina mecanică din Timişoara au început să se fabrice motoîncărcătoare destinate mecanizării operaţiilor de încărcare, descărcare şi manipulare a materialelor în uzine, depozite, magazii etc. Motoîncărcătoarele sunt dotate cu instalaţii hidraulice şi echipate cu motoare Diesel de 65 C.P. ★ Un grup de tehnicieni şi Ingineri din unităţile Direcţiei generale a transporturilor auto au proiectat şi construit o remorcă destinată transportării produselor cu volum mare şi greutate mică. Remorca, tractată de un autocamion, este construită dintr-un cadru sudat pe două axe, cea din faţă putîndu-se roti printr-un dispozitiv special. Ea este prevăzută, de asemenea, cu o instalaţie electrică şi una de frînare, dirijate din cabina autocamionului, încărcarea şi descărcarea se fac pe ambele părţi. (Agerpres) „ Animafilm," un nou studio cinematografic De curînd a luat fiinţă Studioul cinematografic „Animafilm Bucureşti" cu sediul în Capitală. Studioul este destinat producerii de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Filmele realizate de studio vor fi puse şi la dispoziţia Studioului de televiziune. Noul studio va oferi cineaştilor din acest domeniu posibilitatea de a ridica în continuare calitatea producţiei noastre cinematografice de animaţie, care se bucură în prezent de o bună apreciere atît în ţară, cît şi peste hotare. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: • Promoţia de absolvenţi 1964: Întimpinăm cu călduri pe tinerii tovarăşi de munci (pag. 2-a). • Activitatea economici a întreprinderilor (pag. 2-a). • Marea sărbătoare a Poloniei populare (pag. 3-a). • Sport (pag. 3-a). • T. Vornicu — Prin nord-estul Franţei (pag. 4-a). PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI A AMBASADORULUI FRANŢEI Marţi, 21 iulie, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de prezentare pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei, Jean Louis Pons. Au participat Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. (Agerpres) Prezentare de modele pe litoral La Constanţa a avut loc ieri seara „Parada modei — litoral 1964“, organizată de întreprinderea comerţului cu ridicata pentru textile, încălţăminte — Constanţa. Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a prezentat peste 200 din cele mai noi şi practice modele de vară pentru femei şi bărbaţi. In zilele următoare parada modei va fi prezentată în staţiunile Eforie Nord şi Mamaia. Oameni de azi La şcoala marilor şantiere In noaptea galeriei, ziua se furişa pînă atunci doar dintr-o singură parte, aducînd in inima muntelui un petic de cer. In dimineaţa aceea de octombrie însă, pentru întiia oară soarele a coborît în tunel şi din amonte şi din aval. O ultimă puşcătură. Sub fulgerele reflectoarelor, minerii celor două echipe care lucrau la străpungerea tunelului de deviere a apelor Argeşului şi-au văzut unii altora fetele şi şi-au strîns bărbăteşte mîinile. Prima străpungere. Primul eveniment de seamă din viaţa şantierului. Vistian Puşcaş şi Vasile Feher, şefii celor două echipe, s-au grăbit să-l îmbrăţişeze pe brigadierul Pavel Otet, minerul cu figura surîzătoare Acolo în adîncuri, cîteva neveste au împărţit apoi buchete cu flori de cîmp, dăruindu-le nu numai soţilor, ci şi bărbatului cu părul uşor albit, abia scăpat din strînsoarea brațelor vînjoase ale ortacilor. Privindu-1, mi-am reamintit de o scenă oarecum asemănătoare petrecută cu ani în urma, pe alte meleaguri, dar tot sub munte. La Bicaz, același miner stătea timid, cu brațele încărcate de flori, bucurîndu-se laolaltă cu tovarăşii săi de muncă, la ceasul cînd tunelul croit de ei în stîncă deschidea albie nouă apelor. Ca şi atunci, Pavel Otet trăia acum semnificaţia evenimentului. Pe nevăzutele coordonate ale hărţii, Bicazul şi Argeşul nu se întîlnesc niciodată. Şi totuşi, alte coordonate — ale muncii, ale socialismului — au împreunat activitatea de ani şi ani a acestui harnic minsm. Biografia sa de om al şantierelor n-a început cu Bicazul şi nu se va sflişi de bună seamă cu ArgeşuL Căci pe Pavel Oţet îl poartă mereu spre alte şi alte locuri pasiunea muncii de constructor. Cînd au trecut oare 17 ani ? Omul In floarea vîrstei evocă nu fără emoţie „botezul* muncii pe şantier. In defileul Jiului, tulburat de ecoul celor dinţii „hei-rupuri*, a păşit pentru prima oară în rîndurile constructorilor. Luase cu el la Bumbeşti nu numai aducerile aminte ale unor ani în care trudise din greu ca argat, dar şi multe vise de viitor. A prins dragoste de meseria de miner, învăţînd cu tragere de inimă de la cei vîrstnici. Cînd cel dintîi tren a trecut şuierînd prin tunelurile în zidul cărora se afla şi o părticică din munca lui, a pornit mai departe pe alt şantier, cel de la Salva-Vişeu. Apoi a urmat Bicazul. A ajuns aici cînd încă îşi mai aflau de lucru topometrii, cînd ţăruşii trasau cele dinţii jaloane Locuia într-o baracă undeva, dincolo de viitorul baraj, pe unde clipocesc acum apele lacului de acumulare. Cu genele ostenite, stătea ceasuri de-a rîndul să citească nu numai cărţi despre minerit, ci şi literatură, ziarele. Voia să afle cît mai multe, să se lumineze. In ciuda Urii sale închise, Pavel Oţel e un visător. Povesteşte : „De cîte ori mă duc la Bicaz şi mă plimb cu vaporul în susul lacului, îmi place să mă plec peste bord și să privesc In adineuri Trăiesc cu impresia că mai zăresc vechea baracă unde ne strîngeam seara cu toată brigada, sfăruindu-ne cum să organizăm mai bine treaba. Il aveam „profesor* pe bătrînul Gavrilă Pașca, Eroul Muncii Socialiste*. Bicazul a înscris multe pagini frumoase în cartea vieţii lui Pavel Oţel. Niciodată nu va uita ziua geroasă cînd a ieşit de la şedinţa de partid unde comuniştii l-au primit în rîndurile lor. Se angajase atunci, în faţa adunării de partid, să fie, prin munca sa, la înălţimea calităţii de membru de partid. Iar munca sa a cunoscut apoi numai urcuşuri. A ajuns şef de brigadă şi curînd numele li era cunoscut pe întregul şantier. Din ceea ce ştia el a învăţat cu dragă inimă pe noii veniţi şi, dacă ar fi să socotească astăzi ciţi oameni au deprins meseria de miner cu ajutorul lui, cifra ar ajunge la cîteva sute. Motiv de mîndrie în plus pentru şeful de brigadă, a cărui muncă a căpătat o înaltă răsplată. La Bicaz a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I. Dar a sosit şi ziua cînd apele Bistriţei au prins să scapere scîntei. Emoţionantă a fost despărţirea de aceste locuri după cum emoţionantă a fost şi cea dintîi întîlnire cu frumuseţea sălbatică a văii Argeşului. Astăzi, e greu de spus dacă a mai rămas vreun loc de pe noul şantier pe unde să nu fi trecut şi Pavel Oţel cu brigada lui. Acolo unde roca se înverşuna şi nu voia să dea nici un pas înapoi în faţa oamenilor, unde presiunea te prindea ca într-un cleşte ori apa se strecura hoţeşte printre stînci, surpînd peste noapte ce se lucra ziua, era trimis Pavel. Era o vreme cînd linia întîi a frontului de lucru se afla la baraj. Pe valea strimtă hăulind de puşcături, brigadierul şi-a întîlnit un consătean din îndepărtatul Ţicău, Miner şi el. Unul lucra In amonte, altul în aval, pe Valea lui Stan. Şi astăzi se mai vorbeşte pe şantier de întrecerea dintre Otet şi Rusu Intr-una din zilele din preajma lui 1 Mai, brigada lui Otet ajunsese în frunte A aflat însă şeful de brigadă că tovarăşul său are greutăţi la viteza de înaintare în galerie. Ii lipsea nişte şină de cale ferată şi, din pricina aceasta, transportul sterilului şi al materialelor se făcea anevoie împreuna cu cîţiva ortaci. Pavel Otet a venit în ceasurile de odihnă ajutînd la montarea liniilor pentru ca şi brigada lui Vasile Rusu să tină pasul la înaintare. De la baraj, Oţel a plecat cu toţi oamenii la Valea cu Peşti. Punct greu de lucru. Cerea mîini încercate, ochi ager. Nu o dată, el îşi aduna ortacii la gura tunelului. Înainte de intrarea în galerie, sfătuindu-se cum ar fi mai bine să puşte în noul strat de rocă. Cite unul mai spunea : nu ne pricepem noi să perforăm şi să puşcăm un strat ? Brigadierul avea însă experienţa atîtor ani, ştia că de la o rocă la alta se cerea schimbat sistemul. Şi faptele i-au dat dreptate. Şeful de brigadă pune un mare accent pe rînduiala la locul de muncă, pe grija faţă de maşini şi scule. „Dacă eşti bun gospodar acasă, de ce n-ar fi şi în galerie ? Aici e casa ta în timpul lucrului“, obişnuieşte să le spună tinerilor. Unul dintre aceştia a lăsat o dată perforatorul aruncat la un loc cu sterilul. Era în timpul pauzei. Fără să scoată o vorbă, Oţel şi-a luat batista călcată şi împăturită frumos, a desfăcut-o şi a început să şteargă cu ea firişoarele de nisip de pe perforator. Gestul l-a usturat pe tînărul în cauză mai mult decit un potop de cuvinte. La capătul orelor de muncă, brigadierul rămînea să predea „ştafeta din mers* noului schimb, îngrijindu-se ca şefii de echipă ori minerii mai vechi să aibă în preajmă „bobocii*, să-i ajute. Se cuvine a arăta că omul acesta atit de pasionat după munca de miner, prezent la toate consfătuirile tehnico-ştiinţifice de pe şantier, unde inginerii şi tehnicienii îi ascultă cu luare aminte cuvîntul, este şi secretarul unei organizaţii de bază şi membru în comitetul de partid al grupului de şantiere. Omul care şi-a legat viaţa de marile construcţii îndrumă cu dragoste şi grijă paşii tinerilor muncitori, pe care îi creşte nu numai ca mineri, dar şi ca oameni de azi. Pavel Oţel Un om al zilelor noastre. Prezent de mai bine de un deceniu şi jumătate pe schelele construcţiei socialiste, el este unul dintre milioanele de entuziaşti făurari de frumuseţe ai noii geografii a ţării. Ion MARGINEANU Pavel Oţet r .r.r. »«im public SI DESERVIREA CONSUMATORILOR - • Studierea cererii de consum e înnoirea localurilor e Sortimente cu specific local In întreaga ţară continuă să se construiască noi localuri comerciale, iar reţeaua existentă se modernizează prin dotarea cu mobilier şi utilaje la nivelul tehnicii înaintate. Construcţiile recent amenajate adăpostesc, între altele, unităţi de alimentaţie publică, restaurante, bucătării de bloc, cofetării, braserii etc. Anul acesta, numai reţeaua de alimentaţie publică din Capitală se măreşte cu 14 unităţi, în afara celor care se modernizează. Au fost elaborate noi reţetare, cuprinzînd aproape 3 000 de reţete de preparate. Deservirea se îmbunătăţeşte nu numai prin îmbogăţirea sortimentului, ci şi prin extinderea metodelor rapide: autoservirea se aplică în 1700 de unităţi de alimentaţie publică. In legătură cu activitatea în acest sector, am adresat cîteva întrebări toc. V. Aroneanu, directorul alimentaţiei publice din Ministerul Comerţului Interior. Care sunt preocupările actuale în acest sector ? Cunoaşterea şi satisfacerea cerinţelor, ridicarea nivelului de deservire a consumatorilor constituie preocupări permanente şi în domeniul alimentaţiei publice; problemele sunt mult mai complexe decit par la prima vedere. Sub aspectul varietăţii preferinţelor, chiar unei gospodine care pregăteşte masa pentru 4-5 persoane nu-i este uşor să împace gusturile membrilor familiei sale. Este lesne de înţeles că mult mai complicată apare problema atunci cînd avem ca obiectiv satisfacerea cerinţelor unei mase de consumatori. Pe de altă parte, şi gusturile evoluează, preferinţele consumatorilor se modifică, sporeşte exigenţa lor în funcţie de creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Alimentaţiei publice îi revine sarcina de a asigura consumatorilor — pe baza unor principii ştiinţifice — o alimentaţie raţională şi, în acelaşi timp, o hrană variată, gustoasă. Una dintre principalele direcţii în care se acţionează este alegerea cu grijă a genului de unităţi potrivit cerinţelor consumatorilor, atît în reţeaua existentă, cît şi, mai ales, atunci cînd e vorba de unităţi noi, îmbunătăţim profilul unităţilor de alimentaţie publică din centrele muncitoreşti, al celor situate pe traseele turistice şi în staţiunile balneo-climaterice, la locurile de odihnă şi distracţie, dezvoltăm şi modernizăm comerţul mobil. O problemă la ordinea zilei este pentru noi şi specializarea reţelei, orientată în două direcţii : unităţile cu caracter culinar, care desfac un volum mare de preparate din producţia proprie (restaurante cu autoservire, pensiuni, unităţi lacto-vegetariene, etc.) şi cele cu caracter recreativ. De asemenea, în ultimul timp se remarcă preocuparea organelor locale de a valorifica localuri cu vechi tradiţii şi de a le amenaja ca restaurante cu specific regional, urmînd exemplul trustului „Carpaţi“ din Braşov şi al T.A.P.L. Bucureşti. Paşi înainte s-au făcut şi în extinderea formelor noi de deservire, pe baza studierii cerinţelor : bucătăriile de bloc, deservirea la domiciliu etc. Se dezvoltă, de asemenea, autoservirea, cît şi vînzarea de semipreparate prin secţii „Gospodina" sau unele magazine „Alimentara”. Se preocupă şi dotarea corespunzătoare a unităţilor, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor pe care le oferă consumatorilor. Nu sunt trecute cu vederea nici cele care au un nivel satisfăcător de prezentare. Terasa „Lido“ din Capitală, de exemplu, este cunoscută ca o unitate mult frecventată pentru cadrul ei îmbietor. Și aici s-a adus o notă nouă prin amenajarea unei terase acoperite. Lucrări de amenajare s-au executat și la „Parcul Privighetorilor", la bătrînul — astăzi tînărul — restaurant „Carul cu bere”, braseria din Timișoara etc. Se modernizează mobiliarul grădinilor de vară. Măsurile luate pentru extinderea micii mecanizări se înscriu, la rîndul lor, pe linia acţiunilor întreprinse pentru satisfacerea cerinţelor. Fiecare şef bucătar are latitudinea să-şi aducă contribuţia la îmbogăţirea sortimentului de preparate din unitatea în care lucrează, avînd în vedere, în acelaşi timp, şi specificul local sau regional de consum, specificul sezonier, evitînd astfel uniformizarea. Ce forme se folosesc pentru studierea cererii de consum in alimentaţia publică? Satisfacerea cerinţelor presupune, fireşte, cunoaşterea lor temeinică. De mulţi ani se organizează în alimentaţia publică expoziţii de artă culinară sau de cofetărie cu vânzare. Acolo unde au fost înregistrate şi analizate observaţiile şi sugestiile consumatorilor, expoziţiile şi-au adus contribuţia la cunoaşterea cererii de consum. Trusturile şi întreprinderile de alimentaţie publică din Cluj, Suceava, Braşov şi alte regiuni au folosit în mod eficace şi metoda consfătuirilor cu consumatorii. De asemenea, a fost folosită cu bune rezultate, îndeosebi în unităţile cu consumatori constanţi (bucătăriile de bloc, pensiunile), metoda chestionarelor cu întrebări ca : „ce mîncare preferaţi ?“, „ce îmbunătăţiri propuneţi să se aducă listei de bucate Deocamdată, un accent deosebit se va pune pe folosirea anchetelor statistice, a expoziţiilor cu vînzare pentru determinarea structurii cererii de consum etc. De un real folos în această direcţie apreciem că va fi şi „colectivul de sugestii“, înfiinţat pe lângă Direcţia alimentaţiei publice din Ministerul Comerţului Interior şi care, alcătuit din oameni de ocupaţii diferite, ne va ajuta să cunoaştem în mai mare măsură cerinţele consumatorilor în ce priveşte serviciile alimentaţiei publice. Rectaurantul „Select" din Capitală Foto : R. Collin