Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)
1964-10-01 / nr. 6396
A In ce teren semănăm griul După cum se ştie, una din verigile importante, care determină realizarea de producţii ridicate de grîu, o constituie complexul de lucrări ale solului înainte de semănat, şi îndeosebi arătura de bază. Cu cît arăturile sînt executate mai repede, imediat după recoltarea culturii premergătoare, cu atît ele sînt de mai bună calitate, asigură condiţiile necesare obţinerii de producţii mai mari. — Eu lucrez de 13 ani în G.A.S. — a arătat tov. Ion Radu, directorul gospodăriei Agigea. Pe baza experienţei acumulate, se poate spune că producţia bună de grîu realizată în acest an, ca de altfel şi în anii trecuţi, trebuie pusă în principal pe seama arăturii. După părerea mea, cu cantităţile de îngrăşăminte pe care le folosim în prezent, cu soiurile de grîu pe care le avem, putem realiza sporuri însemnate de producţie, de circa 300 kg la ha, numai prin efectuarea la timp şi de calitate a arăturii. Este însă nevoie de un lucru : presele de balotat să fie cît mai bine folosite, încît paiele să poată fi strînse la timp de pe cîmp, iar tractoarele să intre imediat la arat. Acolo unde nu se ţine seama de aceasta, arăturile întîrzie, ies bolovănoase, pierd multă apă, necesită lucrări repetate cu polidiscul in vederea mărunţirii lor, ceea ce împiedică realizarea de condiţii favorabile pentru însămlnţatul griului. Numeroşi vorbitori au subliniat că, învăţînd din experienţa anului acesta, au asigurat, în unităţile în care lucrează, pregătirea mai bună a terenului în vederea însămînţării griului de toamnă. Arăturile de vară au început mai din timp, au fost executate în condiţii agrotehnice superioare şi au fost întreţinute mai bine decît în 1963. O bună parte din grîu (circa 25 la sută) se va însămînţa însă după porumb. Pregătirea la timp şi de cea mai bună calitate a acestor terenuri — s-a accentuat în cadrul şedinţei — trebuie să constituie una din cele mai de seamă preocupări ale lucrătorilor din gospodăriile de stat. — La noi în Banat, a spus tov. Nicolae Dogaru, directorul gospodăriei de stat Giarmata, au fost cazuri în toamna trecută cînd s-a amplasat cultura griului după hibrizi de porumb care eliberează tîrziu terenul. In toamna aceasta nu mai procedăm aşa. De ce ? Fiindcă practica ne-a arătat că în asemenea situaţii, din cauza eliberării cu întîrziere a terenului, arăturile se fac mai tîrziu, n-au timp să se aşeze, iar semănatul nu se poate executa în cadrul epocii optime. Or, aceasta determină pierderi în timpul iernii. In discuţiile purtate s-a insistat în mod deosebit asupra necesităţii recoltării în cel mai scurt timp a porumbului de pe tarlalele destinate însămînţării griului, eliberării grabnice a terenului de coceni şi pregătirii în cele mai bune condiţii a patului germinativ, atît pe solele unde grîul urmează după porumb, cît şi după păioase. In legătură cu aceasta, tov. Ion Viniş, directorul trustului G.A.S. Crişana, a arătat că este necesar ca în această toamnă să se interzică cu desăvîrşire semănatul griului în teren pregătit necorespunzător, bulgăros, neaşezat etc. In cadrul trustului G.A.S. Crişana s-au şi luat măsuri. Cei mai buni specialişti din unităţi vor merge cîte 2 zile în fiecare gospodărie pentru a controla cum a fost pregătit terenul pentru însămînţări, cum şi-au organizat oamenii munca în vederea desfăşurării la timp şi în condiţii agrotehnice superioare a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. Practica celorlalte campanii a demonstrat că această metodă, dă foarte bune rezultate, previne multe neajunsuri. Discuţii aple au fost purtate în legătură cu folosirea îngrăşămintelor. In şedinţă s-a arătat că în ultimul timp în gospodăriile de stat îngrăşămintele sunt utilizate cu mai multă grijă, la timpul potrivit şi în cantităţi care să aducă sporuri economice de producţie. Atît din referatul prezentat cît şi din discuţiile purtate a rezultat însă că în unele unităţi se mai fac greşeli în folosirea acestui important mijloc de sporire a producţiei. Da G.A.S. Cenei, întrebuinţarea pe unele suprafeţe doar a îngrăşămintelor cu azot a a Atît referatul prezentat cît şi discuţiile purtate au scos în evidenţă însemnătatea deosebită pe care a avut-o asupra recoltei semănatul griului în cadrul epocii optime şi în condiţii superioare. In cadrul şedinţei s-a relevat că gospodăria de stat Amzacea aparţinînd trustului G.A.S. Constanţa, datorită bunei organizări a muncii, a reuşit să însămînţeze în toamna trecută cea mai mare parte din cele 3 300 hectare de grîu pînă la data de 20 octombrie, adică în timpul optim. La gospodăria vecină, Negru Vodă, nu s-a realizat acelaşi lucru. Aici, peste 30 la sută din grîu a fost pus în pămînt după 20 octombrie. Rezultatul: la G.A.S. Negru Vodă s-au obţinut cu 580 kg grîu la hectar mai puţin decît la Amzacea. Acum, în toamnă, e necesar să fie concentrate toate forţele pentru ca pregătirea patului germinativ şi semănatul să nu întîrzie nici o zi peste termenele optime, întocmirea unor planuri operative, care să arate în amănunt suprafeţele de recoltat, volumul de arături şi însămînţări, volumul produselor ce trebuie transportate, termenele de execuţie, urmărirea zi de zi a modului cum sunt respectate aceste prevederi, cum sunt folosite forţele existente, sînt măsuri ce vor asigura succesul acestor lucrări. Reuşita semănatului depinde însă şi de cantitatea de sămînţă ce se dă la hectar şi de adîncimea de semănat. Cît de mult influenţează aceşti doi factori asupra recoltei a rezultat limpede din cuvîntul tov.. Valerian Negoiţă, directorul trustului G.A.S. Bacău: — Anul trecut, din cauza secetei am însămînţat grîul la 7—8 cm. Am socotit că punînd boabe la o adîncime mai mare, ele vor avea condiţii de răsărire mai bune. N-a fost însă aşa. Sămînţa a încolţit într-adevăr, dar apoi, neavînd suficientă apă, s-a uscat. Unele greşeli, din care am tras învăţămintele necesare, s-au semnalat şi în ce priveşte cantitatea de sămînţă la hectar. A existat tendinţa la unele gospodării de a semăna mai mult grîu decît e necesar, considerîndu-se că mărind norma de sămînţă se poate asigura o densitate corespunzătoare chiar în condiţiile unui pat germinativ mai slab pregătit. Recolta acestui an ne-a dovedit încă o dată că lucrurile nu stau chiar aşa. Asigurînd, printr-o agrotehnică corespunzătoare, un pat germinativ bun şi semănînd grîul la timp, se realizează producţii mari chiar cu cantităţi mai reduse de sămînţă. Numeroşi vorbitori s-au referit în cuvîntul lor la necesitatea ca în această toamnă consiliile directorilor de gospodării să stabilească precis, cu competenţă, cantităţile de sămînţă ce trebuie folosite în fiecare unitate, iar consiliile gospodăriilor să precizeze pentru fiecare sală în parte sămînţa ce trebuie dată la semănat. Totodată, s-a subliniat importanţa condiţionării seminţelor, a tratării lor înainte de semănat împotriva bolilor şi dăunătorilor, a instruirii temeinice a tuturor celor care vor lucra la semănat şi îndeosebi a brigadierilor. — Este foarte bună măsura luată de trustul central — a spus tov. Grigore Chişleanu, directorul trustului G.A.S. Bucureşti — de a se face pregătirea temeinică a întregului personal care va lucra la semănat, prin organizarea de instructaje privind reglarea maşinilor, calculul normei de sămînţă, regulile agrotehnice ce trebuie respectate etc. In mod deosebit trebuie să ne îngrijim de instruirea brigadierilor, fiindcă ei sunt aceia care traduc în viaţă indicaţiile agrotehnice date de noi. In afară de aceasta, este necesar să grupăm maşinile de semănat în cîteva puncte de lucru, sub supravegherea brigadierilor şi a mecanicilor, iar noi să controlăm cu exigenţă felul cum lucrează. Există toate condiţiile — s-a arătat în şedinţa secţiei — ca în 1965 să se realizeze producţii mai mari de grîu. Faţă de anul trecut, au fost pregătite mai bine, mai din vreme terenurile ce vor fi însămînţate în această toamnă. Pe baza unei analize amănunţite a rezultatelor obţinute în fiecare gospodărie, s-a asigurat o mai justă repartizare a soiurilor pe trusturi şi unităţi. Pentru executarea semănatului, gospodăriile de stat dispun de un număr suficient de tractoare şi semănători. De asemenea, gospodăriile au mari cantităţi de îngrăşăminte care, aplicate la timp, în doze corespunzătoare fiecărei parcele, sub controlul direct al specialiştilor, pot contribui la sporirea producţiei. In şedinţa secţiei s-au stabilit măsuri concrete, care să ducă la succesul însămînţărilor. Este o datorie a tuturor lucrătorilor din G.A.S. să asigure aplicarea acestor măsuri, diferenţiat de la loc la loc, să organizeze temeinic munca, încît mijloacele mecanice să fie folosite din plin, să urmărească îndeaproape, zi de zi, cum se desfăşoară pregătirea terenului, semănatul şi celelalte lucrări agricole de toamnă. De aceasta depind sporirea producţiei de grîu, realizarea cu cinste a sarcinii ce revine gospodăriilor de stat, de a livra la fondul centralizat al statului cantităţi sporite de produse agricole. Radu ATANASESCU O cerinţă obligatorie: semănatul la timp şi de bună calitate In timpul şedinţei secţiei G.A.S. Nr. 6398 St CI TE IA n gospodăriile agricole de stat CULTURA GRIULUIBĂRÂEMN Recent a avut loc la Bucureşti plenara lărgită a secţiei gospodăriilor de stat din Consiliul Superior al Agriculturii. Participanţii la şedinţă au analizat rezultatele obţinute în acest an de către gospodăriile de stat la cultura griului şi măsurile care trebuie luate pentru a se asigura recolte sporite în 1965. Au fost discutate şi măsurile care se impun în vederea realizării planului în sectorul producţiei animale şi unele probleme economico-financiare ale acestor unităţi. In cele ce urmează redăm cîteva din problemele privind cultura griului dezbătute în şedinţă, dus un minus de recoltă de 300 kg de grîu la hectar faţă de solele unde s-a administrat şi fosfor (lipsa fosforului a determinat prelungirea perioadei de vegetaţie, intensificarea procesului de şiştăvire) , la G.A.S. Prunişor, din cadrul trustului Tr. Severin, azotatul de amoniu a fost împrăştiat abia la sfîrşitul lunii aprilie, ceea ce a determinat şistăvirea puternică a lanurilor ; în alte unităţi s-au folosit cantităţi prea mari de îngrăşăminte faţă de necesităţile plantelor, ceea ce a dus la creşterea costului tonei de grîu etc. Aceste deficienţe se datoresc în bună măsură faptului că în unele locuri fertilizarea solului nu se execută pe baza unor analize ştiinţifice prealabile. Analizele chimice efectuate cu ani în urmă — au subliniat unii vorbitori — nu mai corespund în totalitate. In compoziţia solului au intervenit unele modificări. Cînd se stabileşte cantitatea de îngrăşăminte la hectar se ţine însă seama tot de vechile date din buletinele de analiză. Pentru a se remedia această stare de lucruri, s-a propus să se facă din nou analiza chimică a solului, încît să se cunoască precis nevoia de elemente fertilizante a terenurilor. învăţămintele acestui an Anul agricol 1963—1964 s-a caracterizat prin condiţii climatice puţin favorabile pentru grîu, o vreme anormal de călduroasă şi secetoasă în perioada însămînţărilor, zăpadă puţină şi geruri mari în regiunile din nordul ţării, precipitaţii insuficiente în timpul vegetaţiei, timp deosebit de călduros în luna iunie, care a împiedicat formarea normală a boabelor etc. Cu toate aceste condiţii neprielnice, 153 de gospodării de stat situate în toate regiunile au obţinut producţii bune de grîu, de 2000—2500 kg la ha, iar unele dintre acestea chiar mai mult. La G.A.S. Agigea s-au realizat în medie de pe 1200 ha, 3803 kg boabe la hectar, la G.A.S. Hărman — 3541 kg, la G.A.S. Dudeşti — 3504 kg, la G.A.S. Mangalia — 3383 kg, la G.A.S. Moşneni — 3282 kg etc. La obţinerea acestor rezultate a adus o însemnată contribuţie forma nouă de organizare a conducerii gospodăriilor de stat. Consiliile directorilor de trusturi şi consiliile G.A.S., analizînd temeinic condiţiile concrete din fiecare unitate, au stabilit mai judicios suprafeţele ce trebuie cultivate cu grîu, structura soiurilor folosite şi agrotehnica acestei plante pentru fiecare loc în parte. — Noi am învăţat să aplicăm mai bine şi diferenţiat complexul de măsuri agrotehnice şi, astfel, să învingem capriciile naturii — a arătat tov. Ion Prodan, directorul gospodăriei de stat Mihai Viteazu. La baza celor peste 3000 kg de grîu obţinute în medie la hectar de gospodăria noastră stau amplasarea raţională a culturii, după cele mai bune plante premergătoare, îngrăşarea corespunzătoare a terenului, pregătirea în condiţii bune a patului germinativ, folosirea acelor soiuri care în zona noastră asigură recoltele cele mai mari şi semănatul făcut la timp, la adîncimea optimă şi cu cantităţi de boabe care să asigure o densitate normală de plante la hectar. Participanţii la şedinţă, specialişti din unităţi şi din trusturile G.A.S. au subliniat că în fiecare gospodărie există încă mari posibilităţi de creştere a producţiei de grîu, fapt demonstrat de recoltele foarte diferite obţinute de unităţi cu condiţii naturale şi economice asemănătoare, sau de brigăzile din cadrul aceleiaşi gospodării. Aceste diferenţe s-a arătat în referatul prezentat de tov. Triţă Făniţă, secretar general al trustului central G.A.S. , au fost cauzate nu atît de factori climatici puţin favorabili, cît mai ales de unele deficienţe organizatorice şi în aplicarea complexului de măsuri agrotehnice. De aceea, scoaterea lor în evidenţă, discutarea amănunţită a măsurilor ce trebuie luate pentru ca să nu se mai repete şi, pe această bază, să se asigure obţinerea de recolte sporite în anul viitor, a constituit obiectul unor temeinice dezbateri în cadrul şedinţei. PE TERVIUL Cum v-aţi nostru -o pentru semănat ? In această toamnă, gospodăriile de stat din cadrul trustului Constanţa au de însămînţat cu grîu peste 70 000 hectare. Zilele acestea, aici se va trece cu toate forţele la semănat. Pentru ,a afla măsurile luate de consiliul directorilor şi conducerile fiecărei unităţi în vederea executării la timp şi la un înalt nivel calitativ a acestei importante lucrări, un redactor al ziarului nostru a solicitat pe tov. ing. Octavian Lambru, directorul trustului, să răspundă la cîteva întrebări. Unităţile din trustul dumneavoastră au obţinut recolte bune de grîu în acest an: 2 356 kg boabe la hectar, în medie, de pe 55 000 hectare. Ce s-a întreprins pentru ca în 1965 să se realizeze producţii sporite ? In gospodăriile noastre grija pentru recolta anului viitor a început să se manifeste cu multă vreme în urmă, încă de la recoltatul păroaselor —■ principalele premergătoare pentru grîu. Ţinînd seama de experienţa cîştigată, consiliul directorilor de gospodării din cadrul trustului a discutat amănunţit şi a indicat pentru fiecare unitate în parte, suprafeţele care vor fi însămînţate cu grîu pentru realizarea planului de stat, soiurile cele mai potrivite, cantităţile de îngrăşăminte care trebuie folosite, termenele pînă cînd să fie executate arăturile de însămînţare, perioada optimă de semănat etc., precum şi o serie de măsuri organizatorice care să asigure succesul acestei lucrări. Pe această bază, în fiecare gospodărie s-au alcătuit planuri de măsuri în care, în funcţie de volumul lucrărilor, sunt prevăzute mijloacele de lucru, termenele de execuţie a fiecărei lucrări, sunt stabilite măsurile agrotehnice ce trebuie executate. Urmărind zi de zi înfăptuirea acestor planuri, în cele mai multe gospodării s-au obţinut rezultate bune. Amplasarea culturii griului şi a diferitelor soiuri folosite s-a făcut mai raţional, ţinîndu-se seama de modul cum s-au comportat în anii trecuţi, de cerinţele lor biologice, de gradul de fertilitate a solului şi de timpul cînd plantele premergătoare părăsesc terenul. Eliberarea pămîntului de paie şi arăturile au început mai din vreme, fapt ce a dat posibilitatea să se are pentru însămînţarea griului peste 65 000 de hectare, realizîndu-se o lucrare de foarte bună calitate. Odată cu arăturile, au fost încorporate în sol aproape 57 000 tone de îngrăşăminte chimice cu azot şi fosfor şi 103 000 tone de gunoi de grajd. Intr-un cuvînt, s-a pregătit în condiţii superioare patul germinativ, ceea ce ne dă certitudinea că semănatul va fi executat la un nivel agrotehnic superior, asigurîndu-se condiţii pentru obţinerea de recolte sporite. O parte din grîu urmează după porumb. Ce măsuri au fost luate pentru ca şi pe aceste terenuri semănatul să se facă la timp şi în condiţiile cerute de agrotehnica avansată ? Intr-adevăr, suprafeţele unde grîul va avea ca plantă premergătoare porumbul sunt destul de întinse : însumează circa 9 000 de hectare. în gospodăriile din cadrul trustului nostru au fost luate măsuri care să asigure ca şi pe aceste terenuri semănatul să se facă la timp, în epoca optimă. Despre ce măsuri este vorba ? în consiliul directorilor s-a stabilit să se înceapă recoltatul porumbului în primul rînd pe aceste terenuri, spre a da posibilitate tractoriştilor să efectueze din timp arături. Pentru a urgenta culesul, transportul ştiuleţilor, tăiatul cocenilor şi eliberarea terenului s-a stabilit ca pe solele unde urmează să se semene grîu să fie concentrate, încă din primele zile, forţele de muncă şi mijloacele de transport, iar combinele existente să fie folosite cu maximum de randament. Acum, aceste măsuri se aplică întocmai în toate unităţile. Avînd în vedere ritmul în care se lucrează (din cele 9 000 de hectare peste 7 000 au şi fost eliberate de recoltă), sîntem siguri că cel tîrziu la 5 octombrie toate solele unde urmează să semănăm grîul după porumb vor fi arate. Cîteva cuvinte despre seminţe. Pe baza rezultatelor de producţie obţinute de-a lungul anilor, a observaţiilor specialiştilor din unităţile noastre şi a recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii, consi pregătit ul directorilor a stabilit, pentru fiecare gospodărie, soiurile de grîu cele mai valoroase şi proporţia în care sa fie semănate. Gospodăriile şi-au asigurat din vreme întreaga cantitate de sămînţă necesară şi au condiţionat-o. Fiecare unitate are buletine de analiză pentru toate probele de grîu trimise la analiză, precum şi substanţe chimice cu care să se facă tratarea boabelor împotriva bolilor şi dăunătorilor, înainte de semănat. Recent, după şedinţa secţiei gospodăriilor de stat, consiliul directorilor a analizat şi a indicat fiecărei unităţi cantităţile de sămînţă ce trebuie date, ţinînd seama de soiurile folosite, puterea germinativă a boabelor etc. Este ştiut că de pregătirea din timp a maşinilor şi instruirea temeinică a cadrelor care vor lucra la semănat depinde într-o măsură hotărîtoare succesul campaniei de semănat. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere în gospodăriile de stat din cadrul trustului Constanţa . In toate unităţile maşinile care vor fi folosite în campanie sunt bine puse la punct. S-au asigurat şi stocurile necesare de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, precum şi asistenţă tehnică operativă pentru buna funcţionare a utilajelor în timpul lucrului. Cu multă grijă ne-am ocupat de instruirea celor care participă la semănat, deoarece cunoştinţele pe care le posedă condiţionează în măsură hotărîtoare reuşita lucrării. In ultimul timp au avut loc numeroase instructaje : pe centre de gospodării — cu inginerii şefi, mecanicii şefi şi maiştrii din GAS , în fiecare unitate — cu mecanizatorii. Cu această ocazie, s-a arătat în mod amănunţit cum funcţionează semănătorile, cum trebuie să fie reglate, condiţiile agrotehnice în care să se execute lucrarea etc. Totodată, am indicat ca în această toamnă maşinile de semănat existente în fiecare gospodărie să lucreze grupate în cîteva puncte spre a putea fi supravegheate îndeaproape de către maiştri şi ingineri. Aceste măsuri vor influenţa favorabil asupra randamentului cu care lucrează tractoarele, asupra calităţii semănatului. După cîteva zile mohorite de toamnă, cu ploi şi vînturi, vremea s-a încălzit. Pe ogoare a continuat mai intens munca pentru stringerea recoltei, eliberarea terenurilor şi însămînţările de toamnă. Timpul prielnic i-a găsit bine pregătiţi pe lucrătorii din gospodăria de stat Lehliu, regiunea Bucureşti. La brigada vegetală situată în apropierea drumului ce duce la Călăraşi, condusă de Iordache Mielu, oamenii zoresc strînsul cocenilor (fotografia din dreapta sus). In urma lor tractoriştii răstoarnă brazde reavăne, pregătind terenul în vederea însămînţării griului (fotografia din stînga). Printre tractorişti l-am întîlnit pe tov. Dumitru Lascu, mecanic de întreţinere, care supraveghea funcţionarea maşinilor. Urmărind cu atenţie mersul tractoarelor — ne-a spus el — înlăturăm operativ defecţiunile şi cîştigăm timp preţios. La numai cîţiva kilometri, după o pădurice, se zărea un alt grup de tractoare. Unele lucrau la încorporarea îngrăşămintelor, altele la discuitul terenului arat în vară, pregătind patul germinativ (fotografia din mijloc). Inginerul şef al gospodăriei, A. Drăgănescu, tocmai discuta cu brigadierul Teodosie Dinescu, care are de însămînţat 508 hectare cu grîu. Pe unele tarlale au stabilit să mai discuiască o dată arătura întrucît ploile au tasat terenul. Pe altele se va folosi numai grapa cu colţi. Alături, la cîteva sute de metri, pe un teren bine pregătit, patru tractorişti semănau grîul (fotografia de jos). Pînă în prezent, în gospodărie au fost arate 2 000 de hectare din cele 2 200 hectare care urmează să fie însămînţate cu grîu şi plante furajere, s-au fertilizat cu îngrășăminte chimice 1 000 de hectare. Acum, la semănat, cele 6 brigăzi de cîmp ale gospodăriei lucrează cu o viteză de 200 ha pe zi. în cel mult 10—11 zile însămînţatul griului va fi terminat. Text: Fior st CEAUŞESCU Foto : Mihai ANDREESCU Pag. 3