Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)

1964-10-01 / nr. 6396

A In ce teren semănăm griul După cum se ştie, una din verigi­le importante, care determină rea­lizarea de producţii ridicate de grîu, o constituie complexul de lucrări ale solului înainte de semănat, şi în­deosebi arătura de bază. Cu cît a­­răturile sînt executate mai repede, imediat după recoltarea culturii premergătoare, cu atît ele sînt de mai bună calitate, asigură condiţiile necesare obţinerii de producţii mai mari. — Eu lucrez de 13 ani în G.A.S. — a arătat tov. Ion Radu, directo­rul gospodăriei Agigea. Pe baza ex­perienţei acumulate, se poate spune că producţia bună de grîu realizată în­ acest an, ca de altfel şi în anii trecuţi, trebuie pusă în principal pe seama arăturii. După părerea mea, cu cantităţile de îngrăşăminte pe care le folosim în prezent, cu soiu­rile de grîu pe care le avem, putem realiza sporuri însemnate de produc­ţie, de circa 300 kg la ha, numai prin efectuarea la timp şi de cali­tate a arăturii. Este însă nevoie de un lucru : presele de balotat să fie cît mai bine folosite, încît paiele să poată fi strînse la timp de pe cîmp, iar tractoarele să intre imediat la arat. Acolo unde nu se ţine seama de aceasta, arăturile întîrzie, ies bo­lovănoase, pierd multă apă, necesi­tă lucrări repetate cu polidiscul in vederea mărunţirii lor, ceea ce împiedică realizarea de condiţii favorabile pentru însămlnţatul griului. Numeroşi vorbitori au subliniat că, învăţînd din experienţa anului acesta, au asigurat, în unităţile în care lucrează, pregătirea mai bună a terenului în vederea însămînţării griului de toamnă. Arăturile de va­ră au început mai din timp, au fost executate în condiţii agrotehnice su­perioare şi au fost întreţinute mai bine decît în 1963. O bună parte din grîu (circa 25 la sută) se va însă­­mînţa însă după porumb. Pregăti­rea la timp şi de cea mai bună ca­litate a acestor terenuri — s-a ac­centuat în cadrul şedinţei — tre­buie să constituie una din cele mai de seamă preocupări ale lucrătorilor din gospodăriile de stat. — La noi în Banat, a spus tov. Nicolae Dogaru, directorul gospodă­riei de stat Giarmata, au fost cazuri în toamna trecută cînd s-a amplasat cultura griului după hibrizi de po­rumb care eliberează tîrziu terenul. In toamna aceasta nu mai procedăm aşa. De ce ? Fiindcă practica ne-a arătat că în asemenea situaţii, din cauza eliberării cu întîrziere a tere­nului, arăturile se fac mai tîrziu, n-au timp să se aşeze, iar semănatul nu se poate executa în cadrul epocii optime. Or, aceasta determină pier­deri în timpul iernii. In discuţiile purtate s-a insistat în mod deosebit asupra necesităţii re­coltării în cel mai scurt timp a po­rumbului de pe tarlalele destinate însămînţării griului, eliberării grab­nice a terenului de coceni şi pregă­tirii în cele mai bune condiţii a pa­tului germinativ, atît pe solele unde grîul urmează după porumb, cît şi după păioase. In legătură cu aceasta, tov. Ion Vi­­niş, directorul trustului G.A.S. Cri­­şana, a arătat că este necesar ca în această toamnă să se interzică cu desăvîrşire semănatul griului în te­ren pregătit necorespunzător, bulgă­­ros, neaşezat etc. In cadrul trustului G.A.S. Crişana s-au şi luat măsuri. Cei mai buni specialişti din unităţi vor merge cîte 2 zile în fiecare gos­podărie pentru a controla cum a fost pregătit terenul pentru însă­­mînţări, cum şi-au organizat oa­menii munca în vederea desfăşură­rii la timp şi în condiţii agrotehnice superioare a tuturor lucrărilor agri­cole de toamnă. Practica celorlalte campanii a demonstrat că această metodă, dă foarte bune rezultate, previne multe neajunsuri. Discuţii a­ple au fost purtate în legătură cu folosirea îngrăşăminte­lor. In şedinţă s-a arătat că în ulti­mul timp în gospodăriile de stat în­­grăşămintele sunt utilizate cu mai multă grijă, la timpul potrivit şi în cantităţi care să aducă sporuri eco­nomice de producţie. Atît din refe­ratul prezentat cît şi din discuţiile purtate a rezultat însă că în unele unităţi se mai fac greşeli în folosirea acestui important mijloc de sporire a producţiei. Da G.A.S. Cenei, în­trebuinţarea pe unele suprafeţe doar a îngrăşămintelor cu azot a a­ Atît referatul prezentat cît şi dis­cuţiile purtate au scos în evidenţă însemnătatea deosebită pe care a a­­vut-o asupra recoltei semănatul griului în cadrul epocii optime şi în condiţii superioare. In cadrul şedinţei s-a relevat că gospodăria de stat Amzacea apar­­ţinînd trustului G.A.S. Constan­ţa, datorită bunei organizări a mun­cii, a reuşit să însămînţeze în toam­na trecută cea mai mare parte din cele 3 300 hectare de grîu pînă la data de 20 octombrie, adică în timpul optim. La gospodăria vecină, Negru Vodă, nu s-a realizat acelaşi lucru. Aici, peste 30 la sută din grîu a fost pus în pămînt după 20 octombrie. Rezultatul: la G.A.S. Negru Vodă s-au obţinut cu 580 kg grîu la hectar mai puţin decît la Amzacea. Acum, în toamnă, e ne­cesar să fie concentrate toate forţele pentru ca pregătirea patului ger­minativ şi semănatul să nu întîrzie nici o zi peste termenele optime, în­tocmirea unor planuri operative, care să arate în amănunt suprafeţe­le de recoltat, volumul de arături şi însămînţări, volumul produselor ce trebuie transportate, termenele de execuţie, urmărirea zi de zi a modului cum sunt respectate aceste prevederi, cum sunt folosite forţele existente, sînt măsuri ce vor asi­gura succesul acestor lucrări. Reuşita semănatului depinde însă şi de cantitatea de sămînţă ce se dă la hectar şi de adîncimea de semă­nat. Cît de mult influenţează aceşti doi factori asupra recoltei a rezultat limpede din cuvîntul tov.. Valerian Negoiţă, directorul trustului G.A.S. Bacău: — Anul trecut, din cauza secetei am însămînţat grîul la 7—8 cm. Am socotit că punînd boabe la o adîn­­cime mai mare, ele vor avea con­diţii de răsărire mai bune. N-a fost însă aşa. Sămînţa a încolţit într-a­­devăr, dar apoi, neavînd suficientă apă, s-a uscat. Unele greşeli, din care am tras învăţămintele necesa­re, s-au semnalat şi în ce priveşte cantitatea de sămînţă la hectar. A existat tendinţa la unele gospodării de a semăna mai mult grîu decît e necesar, considerîndu-se că mă­rind norma de sămînţă se poate asi­gura o densitate corespunzătoare chiar în condiţiile unui pat germi­nativ mai slab pregătit. Recolta a­­cestui an ne-a dovedit încă o dată că lucrurile nu stau chiar aşa. Asi­­gurînd, printr-o agrotehnică cores­punzătoare, un pat germinativ bun şi semănînd grîul la timp, se reali­zează producţii mari chiar cu can­tităţi mai reduse de sămînţă. Numeroşi vorbitori s-au referit în cuvîntul lor la necesitatea ca în această toamnă consiliile directori­lor de gospodării să stabilească pre­cis, cu competenţă, cantităţile de să­mînţă ce trebuie folosite în fiecare unitate, iar consiliile gospodăriilor să precizeze pentru fiecare sală în parte sămînţa ce trebuie dată la semănat. Totodată, s-a subliniat importanţa condiţionării seminţe­lor, a tratării lor înainte de semă­nat împotriva bolilor şi dăunători­lor, a instruirii temeinice a tuturor celor care vor lucra la semănat şi îndeosebi a brigadierilor. — Este foarte bună măsura luată de trustul central — a spus tov. Gri­­gore Chişleanu, directorul trustului G.A.S. Bucureşti — de a se face pregătirea temeinică a întregului personal care va lucra la semănat, prin organizarea de instructaje privind reglarea maşinilor, calculul normei de sămînţă, regulile agroteh­nice ce trebuie respectate etc. In mod deosebit trebuie să ne îngrijim de instruirea brigadierilor, fiindcă ei sunt aceia care traduc în viaţă indi­caţiile agrotehnice date de noi. In afară de aceasta, este necesar să grupăm maşinile de semănat în cî­teva puncte de lucru, sub suprave­gherea brigadierilor şi a mecanicilor, iar noi să controlăm cu exigenţă fe­lul cum lucrează. Există toate condiţiile — s-a ară­tat în şedinţa secţiei — ca în 1965 să se realizeze producţii mai mari de grîu. Faţă de anul trecut, au fost pregătite mai bine, mai din vreme terenurile ce vor fi însămînţate în această toamnă. Pe baza unei ana­lize amănunţite a rezultatelor obţi­nute în fiecare gospodărie, s-a asi­gurat o mai justă repartizare a so­iurilor pe trusturi şi unităţi. Pentru­­ executarea semănatului, gospodăriile de stat dispun de un număr sufi­cient de tractoare şi semănători. De asemenea, gospodăriile au mari can­tităţi de îngrăşăminte care, aplicate la timp, în doze corespunzătoare fiecărei parcele, sub controlul direct al specialiştilor, pot contribui la sporirea producţiei. In şedinţa sec­ţiei s-au stabilit măsuri concrete, care să ducă la succesul însămînţă­­rilor. Este o datorie a tuturor lu­crătorilor din G.A.S. să asigure a­­plicarea acestor măsuri, diferenţiat de la loc la loc, să organizeze te­meinic munca, încît mijloacele me­canice să fie folosite din plin, să ur­mărească îndeaproape, zi de zi, cum se desfăşoară pregătirea terenului, semănatul şi celelalte lucrări agri­cole de toamnă. De aceasta depind sporirea producţiei de grîu, reali­zarea cu cinste a sarcinii ce revine gospodăriilor de stat, de a livra la fondul centralizat al statului can­tităţi sporite de produse agricole. Radu ATANASESCU O cerinţă obligatorie: semănatul la timp şi de bună calitate In timpul şedinţei secţiei G.A.S. Nr. 6398 St C­­­I T­E I­A n gospodăriile agricole de stat CULTURA GRIULUIBĂRÂEMN Recent a avut loc la Bucureşti plenara lărgită a secţiei gospodări­ilor de stat din Consiliul Superior al Agriculturii. Participanţii la şe­dinţă au analizat rezultatele obţi­nute în acest an de către gospodă­riile de stat la cultura griului şi mă­surile care trebuie luate pentru a se asigura recolte sporite în 1965. Au fost discutate şi măsurile care se impun în vederea realizării planu­lui în sectorul producţiei animale şi unele probleme economico-financi­­are ale acestor unităţi. In cele ce urmează redăm cîteva din proble­mele privind cultura griului dezbă­tute în şedinţă, dus un minus de recoltă de 300 kg de grîu la hectar faţă de solele unde s-a administrat şi fosfor (lipsa fos­forului a determinat prelungirea perioadei de vegetaţie, intensificarea procesului de şiştăvire) , la G.A.S. Prunişor, din cadrul trustului Tr. Severin, azotatul de amoniu a fost împrăştiat abia la sfîrşitul lunii a­­prilie, ceea ce a determinat şistăvi­­rea puternică a lanurilor ; în alte u­­nităţi s-au folosit cantităţi prea mari de îngrăşăminte faţă de nece­sităţile plantelor, ceea ce a dus la creşterea costului tonei de grîu etc. Aceste deficienţe se datoresc în bu­nă măsură faptului că în unele locuri fertilizarea solului nu se exe­cută pe baza unor analize ştiinţi­fice prealabile. Analizele chimice efectuate cu ani în urmă — au subliniat unii vorbitori — nu mai corespund în totalitate. In compoziţia solului au intervenit unele modificări. Cînd se stabileşte cantitatea de îngrăşămin­te la hectar se ţine însă seama tot de vechile date din buletinele de analiză. Pentru a se remedia aceas­tă stare de lucruri, s-a propus să se facă din nou analiza chimică a solu­lui, încît să se cunoască precis ne­voia de elemente fertilizante a te­renurilor. învăţămintele acestui an Anul agricol 1963—1964 s-a ca­racterizat prin condiţii climatice pu­ţin favorabile pentru grîu, o vreme anormal de călduroasă şi secetoasă în perioada însămînţărilor, zăpadă puţină şi geruri mari în regiunile din nordul ţării, precipitaţii insufi­ciente în timpul vegetaţiei, timp deosebit de călduros în luna iunie, care a împiedicat formarea normală a boabelor etc. Cu toate aceste con­diţii neprielnice, 153 de gospodării de stat situate în toate regiunile au obţinut producţii bune de grîu, de 2000—2500 kg la ha, iar unele dintre acestea chiar mai mult. La G.A.S. Agigea s-au realizat în medie de pe 1200 ha, 3803 kg boabe la hectar, la G.A.S. Hărman — 3541 kg, la G.A.S. Dudeşti — 3504 kg, la G.A.S. Man­galia — 3383 kg, la G.A.S. Moşneni — 3282 kg etc. La obţinerea acestor rezultate a adus o însemnată contribuţie forma nouă de organizare a conducerii gos­podăriilor de stat. Consiliile direc­torilor de trusturi şi consiliile G.A.S., analizînd temeinic condiţiile concrete din fiecare unitate, au sta­bilit mai judicios suprafeţele ce tre­buie cultivate cu grîu, structura so­iurilor folosite şi agrotehnica a­­cestei plante pentru fiecare loc în parte. — Noi am învăţat să aplicăm mai bine şi diferenţiat complexul de măsuri agrotehnice şi, astfel, să în­vingem capriciile naturii — a ară­tat tov. Ion Prodan, directorul gos­podăriei de stat Mihai Viteazu. La baza celor peste 3000 kg de grîu ob­ţinute în medie la hectar de gospo­dăria noastră stau amplasarea ra­ţională a culturii, după cele mai bune plante premergătoare, îngră­­şarea corespunzătoare a terenului, pregătirea în condiţii bune a patului germinativ, folosirea acelor soiuri care în zona noastră asigură recol­tele cele mai mari şi semănatul fă­cut la timp, la adîncimea optimă şi cu cantităţi de boabe care să asigure o densitate normală de plante la hectar. Participanţii la şedinţă, specia­lişti din unităţi şi din trusturile G.A.S. au subliniat că în fiecare gospodărie există încă mari posibili­tăţi de creştere a producţiei de grîu, fapt demonstrat de recoltele foarte diferite obţinute de unităţi cu con­diţii naturale şi economice asemă­nătoare, sau de brigăzile din cadrul aceleiaşi gospodării. Aceste diferen­ţe­­ s-a arătat în referatul prezen­tat de tov. Triţă Făniţă, secretar ge­neral al trustului central G.A.S. , au fost cauzate nu atît de factori climatici puţin favorabili, cît mai ales de unele deficienţe organizato­rice şi în aplicarea complexu­lui de măsuri agrotehnice. De a­­ceea, scoaterea lor în evidenţă, discutarea amănunţită a măsurilor ce trebuie luate pentru ca să nu se mai repete şi, pe această bază, să se asigure obţinerea de recolte spo­rite în anul viitor, a constituit obi­­ectul unor temeinice dezbateri în cadrul şedinţei. PE TERVIUL Cum v-aţi n­ostru -o pentru semănat ? In această toamnă, gospodăriile de stat din cadrul trustului Constanţa au de însămînţat cu grîu peste 70 000 hectare. Zilele acestea, aici se va trece cu toate forţele la semănat. Pentru ,a afla măsurile luate de con­siliul directorilor şi conducerile fiecărei unităţi în vederea executării la timp şi la un înalt nivel calitativ a acestei importante lucrări, un re­dactor al ziarului nostru a solicitat pe tov. ing. Octavian Lambru, direc­torul trustului, să răspundă la cîteva întrebări. Unităţile din trustul dumnea­voastră au obţinut recolte bune de grîu în acest an: 2 356 kg boabe la hectar, în medie, de pe 55 000 hectare. Ce s-a întreprins pentru ca în 1965 să se realizeze producţii sporite ? In gospodăriile noastre grija pen­tru recolta anului viitor a început să se manifeste cu multă vreme în urmă, încă de la recoltatul păroase­­lor —■ principalele premergătoare pentru grîu. Ţinînd seama de expe­rienţa cîştigată, consiliul directori­lor de gospodării din cadrul trus­tului a discutat amănunţit şi a in­dicat pentru fiecare unitate în par­te, suprafeţele care vor fi însămîn­ţate cu grîu pentru realizarea pla­nului de stat, soiurile cele mai po­trivite, cantităţile de îngrăşăminte care trebuie folosite, termenele pînă cînd să fie executate arăturile de însămînţare, perioada optimă de se­mănat etc., precum şi o serie de mă­suri organizatorice care să asigure succesul acestei lucrări. Pe această bază, în fiecare gospodărie s-au al­cătuit planuri de măsuri în care, în funcţie de volumul lucrărilor, sunt prevăzute mijloacele de lucru, terme­nele de execuţie a fiecărei lucrări, sunt stabilite măsurile agrotehnice ce trebuie executate. Urmărind zi de zi înfăptuirea acestor planuri, în cele mai multe gospodării s-au obţinut rezultate bune. Amplasarea culturii griului şi a diferitelor soiuri folosite s-a făcut mai raţional, ţinîndu-se seama de modul cum s-au compor­tat în anii trecuţi, de cerinţele lor biologice, de gradul de fertilitate a solului şi de timpul cînd plantele premergătoare părăsesc terenul. E­­liberarea pămîntului de paie şi ară­turile au început mai din vreme, fapt ce a dat posibilitatea să se are pentru însămînţarea griului peste 65 000 de hectare, realizîndu-se o lu­crare de foarte bună calitate. Odată cu arăturile, au fost încorporate în sol aproape 57 000 tone de îngrăşă­minte chimice cu azot şi fosfor şi 103 000 tone de gunoi de grajd. In­tr-un cuvînt, s-a pregătit în condiţii superioare patul germinativ, ceea ce ne dă certitudinea că semănatul va fi executat la un nivel agrotehnic superior, asigurîndu-se condiţii pentru obţinerea de recolte sporite. O parte din grîu urmează după porumb. Ce măsuri au fost luate pentru ca şi pe aceste te­renuri semănatul să se facă la timp şi în condiţiile cerute de agrotehnica avansată ? Intr-adevăr, suprafeţele unde grîul va avea ca plantă premergătoare porumbul sunt destul de întinse : în­sumează circa 9 000 de hectare. în gospodăriile din cadrul trustului nostru au fost luate măsuri care să asigure ca şi pe aceste terenuri se­mănatul să se facă la timp, în epoca optimă. Despre ce măsuri este vor­ba ? în consiliul directorilor s-a sta­bilit să se înceapă recoltatul porum­bului în primul rînd pe aceste tere­nuri, spre a da posibilitate tractoriş­tilor să efectueze din timp arături. Pentru a urgenta culesul, transportul ştiuleţilor, tăiatul cocenilor şi elibe­rarea terenului s-a stabilit ca pe so­lele unde urmează să se semene grîu să fie concentrate, încă din pri­mele zile, forţele de muncă şi mij­loacele de transport, iar combinele existente să fie folosite cu maxi­mum de randament. Acum, aceste măsuri se aplică întocmai în toate unităţile. Avînd în vedere ritmul în care se lucrează (din cele 9 000 de hectare peste 7 000 au şi fost elibe­rate de recoltă), sîntem siguri că cel tîrziu la 5 octombrie toate solele unde urmează să semănăm grîul după porumb vor fi arate.­­ Cîteva cuvinte despre se­minţe. Pe baza rezultatelor de producţie obţinute de-a lungul anilor, a ob­servaţiilor specialiştilor din unităţile noastre şi a recomandărilor Consi­liului Superior al Agriculturii, consi­ pregătit­ ­ul directorilor a stabilit, pen­tru fiecare gospodărie, soiurile de grîu cele mai valoroase şi pro­porţia în care sa fie semănate. Gos­podăriile şi-au asigurat din vreme întreaga cantitate de sămînţă nece­sară şi au condiţionat-o. Fiecare u­­nitate are buletine de analiză pen­tru toate probele de grîu trimise la analiză, precum şi substanţe chimice cu care să se facă tratarea boabe­lor împotriva bolilor şi dăunătorilor, înainte de semănat. Recent, după şedinţa secţiei gospodăriilor de stat, consiliul directorilor a analizat şi a indicat fiecărei unităţi cantită­ţile de sămînţă ce trebuie date, ţi­nînd seama de soiurile folosite, pu­terea germinativă a boabelor etc. Este ştiut că de pregătirea din timp a maşinilor şi instrui­rea temeinică a cadrelor care vor lucra la semănat depinde într-o măsură hotărîtoare succe­sul campaniei de semănat. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere în gospodăriile de stat din cadrul trustului Cons­tanţa . In toate unităţile maşinile care vor fi folosite în campanie sunt bine puse la punct. S-au asigurat şi stocurile necesare de carburanţi, lu­­brifianţi, piese de schimb, precum şi asistenţă tehnică operativă pentru buna funcţionare a utilajelor în tim­pul lucrului. Cu multă grijă ne-am ocupat de instruirea celor care par­ticipă la semănat, deoarece cunoş­tinţele pe care le posedă condiţio­nează în măsură hotărîtoare reuşita lucrării. In ultimul timp au avut loc numeroase instructaje : pe centre de gospodării — cu inginerii şefi, mecanicii şefi şi maiştrii din GAS , în fiecare unitate — cu mecanizato­rii. Cu această ocazie, s-a arătat în mod amănunţit cum funcţionează se­­mănătorile, cum trebuie să fie re­glate, condiţiile agrotehnice în care să se execute lucrarea etc. Totodată, am indicat ca în această toamnă maşinile de semănat existente în fiecare gospodărie să lucreze gru­pate în cîteva puncte spre a putea fi supravegheate îndeaproape de către maiştri şi ingineri. Aceste mă­suri vor influenţa favorabil asupra randamentului cu care lucrează tractoarele, asupra calităţii semăna­tului. După cîteva zile mohorite de toamnă, cu ploi şi vînturi, vre­mea s-a încălzit. Pe ogoare a con­tinuat mai intens munca pentru stringer­ea recoltei, eliberarea te­renurilor şi însămînţările de toam­nă. Timpul prielnic i-a găsit bine pregătiţi pe lucrătorii din gospo­dăria de stat Lehliu, regiunea Bucureşti. La brigada vegetală situată în apropierea drumului ce duce la Călăraşi, condusă de Iordache Mielu, oamenii zoresc strînsul co­cenilor (fotografia din dreapta sus). In urma lor tractoriştii răstoarnă brazde reavăne, pregătind terenul în vederea însămînţării griului (fotografia din stînga). Printre tractorişti l-am întîlnit pe tov. Dumitru Lascu, mecanic de între­ţinere, care supraveghea funcţio­narea maşinilor. Urmărind cu a­­tenţie mersul tractoarelor — ne-a spus el — înlăturăm operativ de­fecţiunile şi cîştigăm timp pre­ţios. La numai cîţiva kilometri, după o pădurice, se zărea un alt grup de tractoare. Unele lucrau la în­corporarea îngrăşămintelor, altele la discuitul terenului arat în vară, pregătind patul germinativ (fotografia din mijloc). Ingine­rul şef al gospodăriei, A. Dră­­gănescu, tocmai discuta cu briga­dierul Teodosie Dinescu, care are de însămînţat 508 hectare cu grîu. Pe unele tarlale au stabilit să mai discuiască o dată arătura în­­trucît ploile au tasat terenul. Pe altele se va folosi numai grapa cu colţi. Alături, la cîteva sute de metri, pe un teren bine pregătit, patru tractorişti semănau grîul (fotografia de jos). Pînă în prezent, în gospodărie au fost arate 2 000 de hectare din cele 2 200 hectare care ur­mează să fie însămînţate cu grîu şi plante furajere, s-au fertilizat cu îngrășăminte chi­mice 1 000 de hectare. Acum, la semănat, cele 6 brigăzi de cîmp ale gospodăriei lucrează cu o vi­teză de 200 ha pe zi. în cel mult 10—11 zile însămînţatul griului va fi terminat. Text: Fior s­t CEAUŞESCU Foto : Mihai ANDREESCU Pag. 3

Next