Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)

1964-10-14 / nr. 6409

Universitatea din Bucureşti şi-a des­chis la 1 octombrie porţile sub sem­nul sărbătoririi a ----­’* o sută de ani de existenţă. Concomitent, se îm­plinesc 270 de ani de la înfiinţarea Academiei de la Sf. Sava, ctitorită de Constantin Brîncoveanu, la im­pulsul cărturarului Stolnic Constan­tin Cantacuzino, pe locul unde mai tîrziu va creşte Universitatea din Capitală. Un veac de existenţă, ima­ginat simbolic prin trecerea făcliei de lumină din generaţie în genera­ţie, a creat Universităţii, datorită contribuţiei sale remarcabile la dez­voltarea ştiinţei şi culturii noastre, o aureolă şi o reputaţie care depă­şesc coordonatele şcolii superioare. Sărbătorirea centenarului Universi­tăţii bucureştene este o înaltă ex­presie a preţuirii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă activităţii oamenilor de ştiinţă şi cultură, tra­diţiilor progresiste ale culturii po­porului nostru, al cărei tezaur, de­venind în anii puterii populare un bun al maselor şi slujind măreaţa operă de construire a socialismului, a dobîndit o nouă strălucire, înfiinţată în 1864 printr-un de­cret al lui Alexandru Ioan Cuza, U­­niversitatea reunea într-o instituţie unică facultăţile existente anterior în Bucureşti şi ridica pe o nouă treaptă învăţămîntul superior, care îndepli­nea de 170 ani, prin Academia de la Sf. Sava, un important rol. Sprijinit de spiritele cele mai competente ale vremii şi folosind experienţa lui Gh. Lazăr, unul din cei mai activi promotori ai culturii în limba na­ţională, cît şi experienţa universitară din alte ţări, Al. I. Cuza a izbutit să creeze Universităţii din Bucu­reşti, ca şi celei din Iaşi, o structură organizatorică care s-a confirmat ca valabilă în decursul timpului și ca­re a putut constitui, după Eliberare, punct de plecare pentru noua dez­voltare solicitată de orînduirea so­cialistă. Atît la începutul secolului cît, mai ales, în perioada dintre cele două războaie mondiale, Universita­tea din București a beneficiat de o seamă de profesori cunoscuţi, oa­meni de ştiinţă de mare prestigiu, care au pus baza trainice unui în­­văţămînt superior de înalt nivel. In pofida climatului oficial prea pu­ţin propice dezvoltării ştiinţei şi cul­turii în anii regimului burghezo­­moşieresc, a dispreţului manifestat faţă de reprezentanţii culturii pro­gresiste, a persecuţiilor şi asasinate­lor organizate de fascişti, numeroa­se personalităţi ştiinţifice care au ilustrat catedrele universităţii au contribuit la sporirea renumelui in­stituţiei şi la îmbogăţirea patrimo­niului ştiinţific al poporului prin­­tr-o activitate asiduă. La Universi­tatea din Bucureşti şi-au desfăşurat activitatea savanţi de înaltă ţinută patriotică şi de mare prestigiu ştiin­ţific, prin care ştiinţa noastră s-a a­­firmat pe plan mondial cu contribu­ţii originale, creatoare. S-au dezvol­tat şcoli ştiinţifice în matematici (Tr. Lalescu, Gh. Ţiţeica, D. Pompe­­iu, S. Stoilov), fizică (E. Bacalo­­glu, D. Hurmuzescu), chimie (C. Is­­trati, G. G. Longinescu, Gh. Spacu), biologie (Gr. Antipa, D. Voinov, Em. Teodorescu, Tr. Săvulescu), medici­nă (C. Davilla, V. Babeş, Gh. Mari­­nescu, I. Cantacuzino, C. Levaditi, F. Rainer, D. Danielopolu, D. Bagda­­sar), geografie şi geologie (Gr. Şte­­fănescu, S. Ştefănescu, S. Athanasiu, S. Mehedinţi, I. Simionescu, G. Vîl­­san, L. Mrazec). In domeniul ştiin­ţelor istorice, filologice, filozofice şi juridice au activat personalităţi ca B. P. Haşdeu, Al. Odobescu, T. Ma­­iorescu, Gr. Tocilescu, D. Onciul, I. Bogdan, V. Pîrvan, N. Iorga, P. P. Negulescu, Ov. Densusianu, N. Titu­­lescu, iar pînă de curînd T. Vianu şi M. Ralea. Numeroase personalităţi proeminente din Universitate s-au ridicat împotriva curentelor reacţio­nare, decadente, a obscurantismu­lui şi şovinismului, au promovat o o­­rientare materialistă în filozofie şi ştiinţă. Legaţi prin atitudinea lor progresistă de ideile înaintate, mulţi din ei s-au apropiat de lupta condu­să de Partidul Comunist din Romî­­nia, au militat împreună cu studen­ţii lor împotriva regimului trecut. Din sălile actualei facultăţi de ma­tematici a plecat în aprilie 1944 re­marcabilul memoriu al universita­rilor pentru scoaterea Romîniei din războiul purtat împotriva coaliţiei antifasciste. In anii puterii populare, datorită grijii partidului şi guvernului pen­tru dezvoltarea învăţămîntului su­perior, Universitatea din Bucureşti a cunoscut mari şi radicale tran­sformări, a devenit cu adevărat fo­carul de cultură al întregii ţări, un lăcaş al ştiinţei şi culturii înaintate, unde se pregătesc an de an noi ge­neraţii de intelectuali, participanţi activi la înfăptuirea politicii parti­dului şi statului nostru. Fundamentarea întregului Invăţă­­mînt pe ideologia marxist-leninis­­tă asigură studentului un larg ori­zont filozofic, capacitatea de inter­pretare ştiinţifică a fenomenelor din natură şi societate şi-l educă în spi­ritul adîncului devotament faţă de patrie şi partid, faţă de munca crea­toare a poporului, faţă de înal­tele idealuri ale progresului uma­nităţii. Pregătirea studenţilor este încredinţată unui valoros deta­şament de oameni de ştiinţă şi cultură, tineri şi vîrstnici, înconjuraţi de stimă şi aprecie­re unanimă. Cele 12 facultăţi actua­le ale Universităţii bucureştene ex­primă orientarea de organizare a învăţămîntului în ramuri de ştiinţă definită. Procesul de pregătire di­­dactico-ştiinţifică, împletirea armo­nioasă între formaţia filozofică şi de cultură generală cu cea de speciali­tate, se realizează în cadrul secţiilor de specializare al căror număr, la Universitatea din Bucureşti, este astăzi de 56. Ca în toate celelalte instituţii de învăţămînt, vechi şi noi, din ţara noastră, învăţătura a devenit acce­sibilă oricărui tînăr merituos ; s-a realizat sistemul burselor de stat, a­­cordate după criteriul principal al rezultatelor şcolare, s-a dezvoltat, cu sprijinul masiv al statului, reţeaua de cămine şi cantine, de care bene­ficiază aproape două treimi dintre studenţi, au fost înzestrate bibliote­cile şi laboratoarele conform necesi­tăţilor actuale. La clădirile de învă­­ţămînt existente s-au adăugat unele noi, cum este cel al Institutului din grădina botanică. Festivităţile prilejuite de împli­nirea unui secol de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin va­loroasele tradiţii pe care un aseme­nea moment le pune în lumină, prin marile realizări ale acestei instituţii de învăţămînt superior pe care le reliefează constituie un eveniment de seamă al vieţii ştiinţifice şi cul­turale din ţara noastră. Prezenţa la celebrarea centenarului a unor iluştri reprezentanţi ai unor univer­sităţi străvechi şi pline de faimă din alte ţări sporeşte strălucirea săr­bătorii. Universitatea noastră centenară păşeşte în al 101-lea an de activita­te, avînd condiţii ce nu pot fi ase­muite ca nicicînd. Pentru profesorii şi studenţii Universităţii din Bucu­reşti, centenarul este nu numai un moment solemn, ci un nou imbold de a-şi intensifica munca, pentru ca în felul acesta să răspundă înaltei în­crederi cu care înconjoară partidul şi guvernul, întregul popor, şcoala noastră superioară, instrument prin­cipal prin care se asigură cadrele specializate necesare dezvoltării economiei şi culturii socialiste. 1­0 . Prof. dr. Jean LIVESCU fost rector al Universităţii din Bucureşti D E A N I FROLETARI DIN TOATE TARILE, UXITITA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIV Nr. 640» Miercuri 14 octombrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI Consfătuire cu privire la controlul financiar in economie La Ministerul Finanţelor a avut loc o consfătuire cu conducerile di­recţiilor şi corpurilor de controlori financiari interni din ministere şi instituţii centrale şi organele locale de stat. Au participat, de asemenea, adjuncţi ai miniştrilor şi secretari generali din ministere, reprezen­tanţi ai Băncii de Stat, Băncii de In­vestiţii etc. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul fi­nanţelor, care a arătat importanţa deosebită a activităţii de control fi­nanciar în economie. Pe marginea referatului prezentat de Emil Hatos, controlor revizor ge­neral, au luat cuvintul numeroşi participanţi care au făcut propuneri pentru Îmbunătăţirea muncii de control financiar intern. In încheie­re, tovarăşul Radu Mănescu, adjunct al ministrului finanţelor, a expus concluziile asupra problemelor dez­bătute. (Agerpres) In ziarul de azi • Centenar 2-a). fl tinerele (pag. • Jocurile olimpice (pag. 3-a). • Răsfoind presa străini (pag. 3-a). • Un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cos­mic (pag- 4-a). SOSIREA IA PAKISTAN A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. P. ROMI ION GHEORGHE MAURER KARACI 13. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: In drum spre patrie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mâne, Ion Gheorghe Maurer, înso­ţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, şi prof. univ. Paul Niculescu Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţio­nale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspe­ţii romîni au fost întîmpinaţi de Zulfiqar An­ Bhutto, ministrul afa­cerilor externe, R. S. Chatari, şeful protocolului, şi alte personalităţi pa­kistaneze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acredi­taţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R. P. Romíné şi Pakistanu­lui. După ce primeşte raportul co­mandantului gărzii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­míné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakista­neze sosite în întîmpinare şi mem­brii corpului diplomatic. Oaspeţii români s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afaceri­lor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri, oaspeţii români pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. ★ Ziarele pakistaneze anunţă pe pri­ma pagină sosirea preşedintelui Con­siliului de Miniştri al R. P. Român, însoţind ştirea de fotografia tovară­şului Ion Gheorghe Maurer. ★ In drum spre Karaci, avionul spe­cial a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne şi persoa­nele care îl însoţesc au fost salutaţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pen­tru lucrările publice al statului Ben­gal, și S. N. Roy, secretar al cabine­tului de miniștri al statului Bengal. Produse realizate de Uzina de pompe din Capitală, prezentate la Expoziţia realizărilor economiei naţionale Foto : M. Cioc TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special Consiliului Revoluţio­nar şi guvernului Uniunii Birmane, următoarea telegramă : „Părăsind teritoriul Uniunii Birmane, vă rugăm să primiţi mulţu­miri cordiale pentru primirea călduroasă ce ne-aţi făcut-o, împreună cu sincerele noastre urări de fericire şi prosperitate adresate poporului birman“. Trecînd deasupra teritoriului indian, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, a adresat primului ministru al Republicii India, Lai Bahadur Shastri, următoarea telegramă: „Trecînd deasupra teritoriului Indiei prietene adresez Excelenţei Voastre şi poporului indian un călduros salut şi cele mai bune urări“. Radiogramă de la trimisul nostru Aplauze, dar nu pentru toţi... Un subiect la ordinea zilei, care a polarizat ieri discuţiile iu­bitorilor de sport (şi nu numai ale acestora), l-a con­stituit performan­ţa tînărului de 24 de ani Yoshinobu Miyake, cel care luni a deschis — după cum se ex­primă comenta­torii japonezi — seria medaliilor de aur pentru ţara gazdă. Ului­torul său record mondial (397,5 kg la haltere cat.­pană) a stîrnit un asemenea interes incit şi prinţul moştenitor al Japoniei a venit să-l felicite. Nu-i mai puţin ade­vărat însă că pe terenurile şi în sălile din capitala niponă ori din împrejurimi aşii sportului mondial au încununat şi cea de-a treia zi a întrecerilor cu alte performanţe de răsunet. Prin sita con­cursurilor au fost „cernuţi" mulţi con­curenţi de valoare care au trebuit să părăsească arena olimpică fiind elimi­naţi. Deocamdată lupta cu secundele o dau înotătorii care au făcut să cadă multe recorduri olimpice şi chiar mon­diale. Richard Gray, a cărui braţe sunt mişcate parcă de un resort, a înotat pe distanţa de 200 m în timp de 2 minute, 10 secunde, 3 zecimi devenind cam­pion olimpic, iar la ştafeta de 4x100 m absolut toate echipele participante s-au răfuit cu vechiul record olimpic aco­­perindu-l cu colbul uitării. Ca o simplă curiozitate relatez că la haltere la ca­tegoria uşoară recordul olimpic s-a schimbat de nu mai puţin de 27 de ori. Cu toate că nu este prea popular în Japonia, fotbalul — numit aici „saka" — a atras mai bine de 30 000 de spectatori pe stadionul din fru­mosul parc Komazawa unde se întîl­­neau echipele României şi R. D. Ger­mane. Desfăşurarea jocului o cunoaş­teţi, în parte, din relatările trimişilor speciali ai Radioteleviziunii române. Fără îndoială rezultatul de egalitate obţinut în compania puternicei for­maţii germane îşi are importanţa lui, asigurînd calificarea „11’-ului nostru în sferturile de finală ale turneului de fotbal. Despre voleibaliştii noştri, campioni europeni, s-a scris mult în presa din Tokio, fiind consideraţi printre prin­cipalii candidaţi la titlul olimpic. In cursul după-amiezii de ieri în sala gimnaziului din Yokohama ei urmau să confirme aceste aprecieri în me­ciul cu echipa Uniunii Sovietice. In­diferent de cele citeva erori de arbi­traj, ei au pierdut inexplicabil cu 3—0. Să fi fost de vină înfumurarea ? Poa­te. In orice caz ei și-au uitat se pare la vestiare stilul de joc ofensiv, „bombele" bine cunoscute. Ion MĂRGINEANU (Relatări despre Întrecerile olimpi­ce de Ieri — In pag. a Ill-a]. ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASPECTE ACTUALE ale asimilării de produse noi Asimilarea de noi produse şi perfecţionarea celor din producţia curentă sunt procese deosebit de complexe, în care proiectarea se îm­bină cu realizarea şi omologarea prototipurilor, cu executarea pregătirii tehnologice şi a „seriei zero", cu trecerea la noua fabricaţie. Ele ocupă un loc principal în planurile tehnice ale uzinelor. In legătură cu diferi­­tele aspecte actuale ale asimilării de produse noi, activitate de mare importanţă pentru economia naţională, redactorul nostru Adrian Prodan a avut o convorbire cu tovarăşul ing. Ion Crişan, director general al Direcţiei generale tehnice din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Ce socotiţi mai valoros din experienţa cîştigată pînă acum de către institutele de proiec­tări de specialitate şi de uzine, in asimilarea noilor produse . Mai întîi, un scurt bilanţ. In ul­timii ani, gama produselor indus­triei constructoare de maşini s-a lărgit considerabil, sortimentul a­­cestora fiind tot mai bogat şi mai divers. Numai între anii 1960—1963 s-au realizat circa 700 de prototi­puri de maşini şi instalaţii. Dintre acestea, multe au fost introduse în fabricaţia de serie, altele sunt in curs de asimilare. In viitor se vor asimila noi şi noi produse cu dife­rite destinaţii, ponderea maşinilor şi instalaţiilor complexe crescînd din ce în ce mai mult. Acestei activităţi îi sunt caracteristice orientarea dată de conducerea partidului spre fo­losirea a tot ceea ce este nou şi a­­vansat în tehnica mondială, preocu­parea de a asigura creşterea perfor­manţelor tehnico-economice ale ma­şinilor şi utilajelor, perfecţionarea constructivă a celor aflate în fabri­caţia de serie. Practica a confirmat eficienţa asimilării de maşini şi uti­laje pe baza licenţelor de producţie, a achiziţionării de documentaţii teh­nice , s-au realizat produse la un înalt nivel tehnic, iar timpul de în­suşire a fost considerabil mai scurt decit dacă s-ar fi recurs la munca proprie de concepţie. In felul acesta s-au obţinut însemnate economii. In cazurile — cele mai numeroa­se de altfel — în care se lucrează pe baza documentaţiei tehnice reali­zate în ţară, de eficienţa activităţii de proiectare depinde în mare mă­sură posibilitatea realizării unor cicluri scurte de pregătire teh­nică. Ministerul nostru pune un accent deosebit pe dezvoltarea serviciilor de concepţie ale uzi­nelor constructoare de maşini, astfel incit acestea să fie capa­bile să asigure nu numai elaborarea tuturor proiectelor necesare produ­selor noi, în termene raţionale şi la un înalt nivel de calitate, ci să garante­ze menţinerea produselor curente la nivelul celor mai bune realizări ale tehnicii actuale. Dezvoltarea unor puternice servicii de concepţie in cadrul mai multor uzine construc­toare de maşini şi electrotehnice şi-a dovedit din plin utilitatea, proiec­tanţii din uzine avînd o contribuţie însemnată în ridicarea nivelului tehnic al produselor fabricate, sub aspectul îmbunătăţirii performanţe­lor în exploatare şi a reducerii con­sumului de metal. Şi în viitor, direc­ţia noastră generală şi uzinele vor urmări atragerea în munca de pro­iectare a celor mai experimentaţi in­gineri şi tehnicieni. Rezultate bune a dat şi promova­rea cu curaj în activitatea de proiec­tare a unor ingineri tineri, atunci cînd munca acestora la planşetă a fost însoţită de supravegherea siste­matică a realizării noilor produse şi de participare activă la efectuarea probelor pe platformele de încercări şi în exploatare. O contribuţie însemnată la forma­rea proiectanţilor are legătura aces­tora cu colectivele din secţiile pro­ductive ale uzinelor. Proiectanţii Uzinei de pompe-Bucureşti, ca să dau un singur exemplu, colaborează îndeaproape cu diferitele ateliere ale uzinei. Ei cunosc astfel posibi­lităţile tehnologice ale întreprin­derii, aleg soluţiile constructive pe care uzina le va putea realiza în mod corespunzător. In cazurile In care elaborarea pro­iectelor tehnice de maşini şi utilaje se execută In institutele de specia­litate, legătura dintre proiectanţi şi uzine este la fel de importantă. Colaborînd cu uzinele pe parcursul elaborării proiectelor, cunoscînd condiţiile în care vor fi realizate noile produse, ei au posibilitatea să adopte cele mai potrivite soluţii constructive, să îndrepte în scurt timp eventualele greşeli din docu­mentaţie. Aşa au procedat proiec­tanţii diferitelor instalaţii de foraj, printre care instalaţia 3 DH 200 şi cea pentru 6 000 m adîncime, recent omologată. Ei au avut o legătură (Continuare in pag. IlI-a) TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV, Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit In ţara noastră, ca şi in întreaga lume, cu adine interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capa­citate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nive­lului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe pri­mii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cos­monauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlo­cit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauti­cii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod­“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Ego­rov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DUPĂ CE SI-A ÎNDEPLINIT IN ÎNTREGIME PROGRAMUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE NAVA „VOSHOD“ CU TREI COSMONAUŢI LA BORD A ATERIZAT CU SUCCES MOSCOVA 13 (Agerpres).­­ La 13 octombrie, la ora 10:47 (ora Mosco­vei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod", pilotată de aviato­rul cosmonaut, inginer-colonel Vla­dimir Komarov, cu membrii echipa­jului Boris Egorov, medic cosmona­ut, şi omul de ştiinţă — cosmonaut Konstantin Feoktistov, după ce a în­cheiat cu succes programul de cer­cetări ştiinţifice, a aterizat in bune condiţii în regiunea stabilită dinain­te pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cosmice „Voshod“ se simt bine. La aterizare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîm­pinaţi de comisari sportivi, corespon­denţi de presă şi prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un material preţios cu privire la zborul grupului de cosmonauţi, al­cătuit din diferiţi specialişti. Pen­tru prima oară, cercetătorii ştiinţi­fici au efectuat nemijlocit observa­rea şi studierea spaţiului cosmic. Materialele obţinute ca urmare a zborului sunt prelucrate. Echipajul după aterizare Telefoto Agerpres Filmul aterizării • Cu puţin timp înainte de ate­rizare, echipajul a cerut să-i fie îngăduit să prelungească zborul. Proiectantul-şef a zîmbit, dar a spus cu fermitate : „Să lucrăm conform, programului*. • La punctul de comandă, di­mineaţa de 13 octombrie a înce­put la ora 4:23 (ora Moscovei), cînd s-a trecut la prima etapă a telecomunicaţiei. „Voshod* toc­mai trecea deasupra Sahalinului şi insulelor japoneze. Pe harta mare, la punctul de comandă, este notat traseul navei cu momentul şi punctul de pe planetă cînd a trecut, trece şi va trece „Voshod*. De la cosmodrom proiectantul şef a cerut să i se comunice timpul exact de aterizare. Un pilot a a­­nunțat: „Momentul aterizării* „ora 10,47*. • Marţi după-amiază, pe cos­­modromul Baikonur din raionul a­­terizării a sosit „echipajul cos­mic*. Comandantul echipaju­lui a raportat preşedintelui Co­misiei de stat că zborul s-a des­făşurat cu succes. • După aterizare, echipajul a sosit cu un avion special în ora­şul Kustanai. „Ne simţim foarte bine“ — au declarat cosmonauţii.

Next