Scînteia, noiembrie 1964 (Anul 33, nr. 6427-6456)
1964-11-01 / nr. 6427
Nr. 6427 Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri intre R. P. Romina și India pe anul 1965 La 31 octombrie s-a semnat la București Protocolul privind schimbul de mărfuri între R. P. Romînă și India pe anul 1965. Conform Protocolului semnat, partea română va livra în India utilaj de foraj, utilaj pentru rafinării, diverse echipamente şi instalaţii industriale, transformatori de forţă, motoare electrice, maşini-unelte, tractoare, rulmenţi, produse chimice, printre care produse sodice, farmaceutice, intermediari pentru coloranţi, uleiuri lubrifiante etc. Partea indiană va livra în Romînia minereu de fier, mică, ţesături textile de bumbac şi de lînă, produse de iută, diverse produse industriale, produse chimice şi produse farmaceutice, piper, cafea, shellac, piei şi altele. Volumul schimbului de mărfuri convenit pentru anul 1965 prevede o creştere faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din partea română de Ilie Voicu, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea indiană de S. V. Ramaswami, ministru adjunct al comerţului. La semnare a fost de faţă K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei în R. P. Romînă. ★ Sîmbătă a părăsit Capitala delegaţia economică guvernamentală indiană condusă de S. V. Ramaswami, ministru adjunct al comerţului din India. în timpul şederii în ţara noastră, oaspeţii indieni au făcut vizite la uzinele „23 August“, „1 Mai“Ploieşti, „Tractorul“ şi „Rulmentul“ din Braşov, Combinatul de produse sodice Govora, au vizitat cartiere de locuinţe din Capitală. In cinstea oaspeţilor, conducerea Ministerului Comerţului Exterior a oferit o masă, iar ambasadorul Indiei la Bucureşti o recepţie. ★ înainte de plecare, S. V. Ramaswami, conducătorul delegaţiei economice guvernamentale indiene, a declarat printre altele redactorului Agenţiei române de presă „Agerpres“ Mircea Bumbac: „Impresia pe care o duc cu mine în India este o impresie de caldă prietenie şi cordialitate. România este o ţară care depune eforturi serioase pentru industrializarea sa şi pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Tratativele noastre au fost dominate de o atmosferă de sinceritate deplină. Apreciem foarte mult instalaţiile de foraj petrolier, produse în ţara dv., rulmenţii, precum şi produsele industriale ca soda caustică, soda calcinată, îngrăşămintele şi produsele petroliere. Planul schimburilor comerciale din anul 1965 dintre India şi România va fi sporit faţă de acest an. Aceasta reflectă dezvoltarea relaţiilor noastre comerciale. Este foarte posibil, ţinînd seama de dezvoltarea economică a ţărilor noastre, ca aceste legături să crească continuu. Sînt foarte fericit de a fi vizitat România — a încheiat oaspetele — şi mulţumesc poporului român pentru ospitalitatea cordială de care ne-am bucurat în timpul vizitei noastre. (Agerpres) Centenarul institutelor de arta Sîmbătă la amiază, Comitetul de organizare a Centenarului institutelor de artă din Bucureşti a oferit o recepţie în cinstea participanţilor la festivităţile prilejuite de acest important eveniment artistic. Au participat academicienii Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Dumitru Popescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, conducători ai unor instituţii centrale şi de învăţămînt superior, numeroşi oameni de cultură şi artă. ★ Seara, studenţii anului IV al Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“, clasa prof. George Dem. Loghin, au prezentat piesa „Mitică Popescu“ de Camul Petrescu, iar studenţii conservatorului „Ciprian Porumbescu“ au susţinut un concert simfonic. (Agerpres) ★ IAŞI (coresp. „Scînteii“). Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţare, formaţiile Conservatorului din Iaşi au susţinut două concerte festive în sala Filarmonicii de Stat „Moldova“ şi un al treilea la Casa tineretului din localitate. La concertul de la Casa tineretului, care a avut loc ieri seară, au luat parte peste 800 de auditori. A dirijat George Vintilă, directorul Filarmonicii de Stat „Moldova“. Spectacolul, care a cuprins muzică de cameră, fragmente din opere și lucrări simfonice, s-a bucurat de succes. griss w'OWL ***' în „Cupa campionilor europeni“ de tenis de masa: C.S. M. Cluj — Standard Liege 5-0 Ieri, în sala de la Stadionul Republicii din Capitală s-a desfășurat întîlnirea din turul doi a „Cupei campionilor europeni“ la tenis de masă, dintre echipele masculine C.S.M. Cluj și Standard Liege (Belgia). Făcînd dovada unei bune pregătiri, sportivii români au dominat net întrecerea și au cîștigat cu scorul de 5—0. Azi în Capitală FOTBAL — Stadionul „23 August“, Progresul—U.T.A. (ora 13,15), Steaua—Petrolul (ora 15), HANDBAL — Teren Dinamo (de la ora 10), Dinamo—Ştiinţa Tg. Mureş (m), Teren Giuleşti (de la ora 10), Rapid—C.S.M.S. Iaşi (m), Rapid—C.S.M. Sibiu şi Electromagnetica—Voinţa Sighişoara (f), DIRT-TRACK — Stadionul Dinamo (ora 11,15) — ultima etapă a campionatului republican. BASCHET — Progresul—Siderurgistul Galaţi, Dinamo—Politehnica Cluj, Ştiinţa—Farul Constanţa şi Steaua—C.S.M.S. Iaşi (m) — în sala Dinamo, de la ora 8,30; I.C.F. — A.S.A. Bacău, Olimpia—Aurul Brad (m) și Rapid — Constructorul (f), în sala Giulești, de la ora 9. La radio şi televiziune Pentru amatorii de fotbal In jurul orei 16:00, pe programul 1, posturile noastre de radio vor transmite alternativ, de la Bucureşti şi Braşov, aspecte din repriza a doua a meciurilor Steaua Bucureşti- Petrolul Ploieşti şi Steagul Roşu Braşov — Dinamo Bucureşti. In continuare se va transmite un radioreportaj de la manifestările sportive care au loc pe stadionul Dinamo din Capitală. De asemenea, vor putea fi urmărite pe ecranele televizoarelor repriza a doua a întîlnirii Progresul — U.T.A. și partida Steaua — Petrolul în întregime. Actualitatea sportivă internaţională • Din echipa de şah a U.R.S.S. care va participa la Olimpiada de la Tel Aviv fac parte campionul mondial Tigran Petrosian, Mihail Botvinnik, Vasili Smîslov, Leonid Stein, Paul Keres şi Boris Spasski. • A doua etapă a Marelui premiu automobilistic al Argentinei, desfăşurată între Carlos Paz şi San Juan pe un parcurs de 780 km, a fost cîştigată de Hermann (R. F. Germană) care a realizat o medie orară de 142,433 km. în clasamentul individual conduce Bohringer (R.F.G.) urmat la 6’ de Glemser (R.F.G.) şi de Hermann (R.F.G.). • Echipele selecţionate de tenis de masă ale Japoniei și-au continuat turneul în R. P. Chineză evoluînd la Sanhai. In meciul masculin echipa japoneză a învins cu scorul de 5—1 echipa orașului Sanhai. La feminin rezultatul final a fost de 3—3. Cel mai spectaculos meci masculin a fost furnizat de Koji Kimura (Japonia), care l-a învins cu 21—11; 21—19 pe Hua Lin Simo (R.P.C.). La feminin, Lin Hui (R.P.C.) a întrecut-o cu 21—16; 18—21; 21—17 pe Masako Seki (Japonia). • Sîmbătă a plecat în Algeria selecționata U.R.S.S. de fotbal. Ea va întîlni astăzi pe stadionul „Belldelmalek" din Constantine pe cea a Algeriei. Revanşa va avea loc la 5 noiembrie în oraşul Alger. Continuîndu-şi jocurile de verificare pentru campionatul mondial, echipa selecţionată a U.R.S.S. va juca la 22 noiembrie, la Belgrad, cu Iugoslavia şi la 29 noiembrie, la Sofia, cu reprezentativa Bulgariei. La Bruxelles Colocviu consacrat României La invitaţia Centrului belgian de studii pentru ţările din Est, o delegaţie de oameni de ştiinţă din ţara noastră condusă de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Române, a plecat spre Bruxelles. Aici se va desfăşura, între 3 şi 6 noiembrie, Colocviul româno-belgian consacrat dezvoltării R. P. Romíné, organizat în colaborare cu Academia R. P. Romíné. Din delegație fac parte prof. Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, director al Institutului de cercetări economice, prof. Traian Ionaşcu, directorul Institutului de cercetări juridice, prof. David Davidescu şi prof. Costin Murgescu, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Romíné, Titus Cristureanu, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a R. P. Romíné, şi Ion Goliat, secretar ştiinţific adjunct al Academiei. Delegaţia noastră va prezenta comunicări despre principalele aspecte, rezultate şi perspective ale dezvoltării economico-sociale a României. La invitaţia Universităţii din Bruxelles, membri ai delegaţiei române vor ţine conferinţe pe teme economice și juridice. Simpozion Luni, 2 noiembrie, în aula Academiei R. P. Române va avea loc simpozionul „Probleme filozofice ale modelării“, organizat de comitetul de partid al Academiei. Participă propagandişti şi cursanţi ai seminariilor teoretice din institutele de cercetări tehnice, medicale, biologice şi de ştiințe sociale ale Academiei. Informaţii Sîmbătă a sosit in ţară, la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Română, Ceza Nabaraoui, vicepreşedintă a Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. ★ Filarmonica de stat „George Enescu“ a prezentat sîmbătă seara, la Ateneul R. P. Română, un concert închinat lui Richard Strauss, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea compozitorului. Concertul a fost dirijat de Mircea Popa, artist emerit, solist Radu Aldulescu, artist emerit. In program : Simfonia Domestica si Don Quijotte. Concertul va fi repetat duminică, 1 noiembrie, orele 11:00. De la I. T. B. Din cauza unor lucrări de cale pe str. Sft. Vineri, începînd din ziua de 2 noiembrie între calea Călăraşi şi calea Moşilor, tramvaiele liniilor 1, 4, 17, 21 cu direcţia Colentina, Piaţa Scînteii şi Lacul Tei se deviază de la strada Căuzaşi prin strada Căuzaşi, Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, bd. 1848, strada Lipscani apoi pe traseul normal. SCINTEIA DIN VIAŢA CULTURALĂ ■.......................... internaţională Teatrul Mare din Moscova pe scena Scalei Cunoscutul teatru liric „Scala" din Milano îşi deschide deobicei stagiunea de toamnă mai tirziu. Anul acesta, aplauzele publicului milanez au răsunat insă în incinta teatrului înaintea datei obişnuite. „Scala" şi-a anticipat reluarea activităţii pentru a găzdui o suită de cinci spectacole de operă rusă ale Teatrului Mare din Moscova, care răspunde astfel turneului întreprins în Uniunea Sovietică de artiştii italieni. Seara debutului a fost dedicată reprezentării operei „Boris Godunov" de Mussorgski, executată in versiunea orchestrală a lui Rimski Korsakov. In a doua seară a fost prezentată o operă scrisă in mare parte la Florența în 1890 și pusă în scenă în 1906, pentru prima dată, tot la „Scala" , „Dama de Pică" de Ceaikovski. Programul mai cuprinde „Cneazul Igor" de Borodin, „Sadko" de Rimski Korsakov și „Război și pace“ de Prokofiev. Am in față mai multe ziare italiene care au consacrat cronici ample spectacolelor prezentate pină la ora cind transmit această corespondentă. Succesul artiștilor moscoviţi este consemnat chiar din titluri: „O execuție bazată pe o mare tradiție" („Messaggero"); „Viu succes de public şi de critică’ (Giornale d’Italia); „Artiştii ruşi primiți cu mult entuziasm la Milano’ (Corriere della Sera); „O regie de intensă forță realistă" (Unită). „Ceea ce a impresionat in primul rînd în acest spectacol, a scris cronicarul cotidianului „Corriere della Sera" in dimineața următoare reprezentării operei „Boris Godunov", a fost sinceritatea, marea putere de evocare realistă. Un mod de interpretare lipsit de emfază şi mai ales de orice element de falsă ornamentaţie a caracterizat acest „Boris Godunov” al lui „Bolfoi" ; conferindu-i o caldă umanitate, Ivan Petrov ne-a amintit de Şaliapin". „A fost o altă seară foarte frumoasă pentru iubitorii spectacolului liric", îşi începe cronica o zi mai tîrziu ziarul „La Stampa", după reprezentarea „Damei de Pică". Și încheie: „O primire entuziastă". Frecvente aplauze la scenă deschisă și repetate chemări la sfirşitul fiecărui act. Roma (prin telefon) Octavian PALER Scenă din spectacolul „Boris Godunov" de Mussorgski. DELEGAŢIA A.R.L.U.S. LA ALMA-ATA ALMA-ATA 31 (Agerpres). — Delegaţia A.R.L.U.S., condusă de acad. Nicolae Teodorescu, care la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-română face o vizită în U.R.S.S. cu prilejul manifestărilor prilejuite de cea de-a 47-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, a sosit la 31 octombrie la Alma-Ata. Oaspeţii români vor rămîne în acest oraş cîteva zile. MINISTRUL DE EXTERNE AL R. D. GERMANE A PROPUS ADMITEREA CELOR DOUĂ STATE GERMANE LA O. N. U. BERLIN 31 (Agerpres). La şedinţa festivă care a avut loc la Berlin la 30 octombrie, cu prilejul celei de-a X-a aniversări a Ligii germane pentru Naţiunile Unite, dr. Lothar Bolz, ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, a propus admiterea celor două state germane în O.N.U. şi participarea lor cu drepturi egale în cadrul acestei organizaţii internaţionale. Dr. Bolz a considerat nejust refuzul admiterii R.D.G. în organizaţiile specializate ale O.N.U. ALGERIA Zee© ani după ora zero Pentru cel ce-a vizitat Algeria şi păstrează încă vii impresiile culese este uşor să-şi imagineze ţara, în aceste zile, cînd poporul ei cinsteşte o aniversare memorabilă — împlinirea a zece ani de la începerea revoluţiei algeriene. De la Mediterană la Hoggar, în oraşele şi satele Algeriei flutură tricolorul roşu-alb-verde ; felahul sau muncitorul, tînărul cu visuri înaripate sau moşneagul cu barba de nea aduc un prinos de recunoştinţă zecilor de miide fii şi fiice ale acestui popor eroic, care şi-au jertfit viaţa pentru libertate şi independenţa patriei lor, trecînd totodată în revistă succesele obţinute de revoluţia algeriană. ...Era o zi obişnuită, cu mult soare, împreună cu un grup de gazetari străini vizitasem una din multele şcoli-internat pentru orfani. Păşeam cu toţii agale, medicînd asupra celor văzute sau povestite de gazde. Priveam la copiii cu obrajii bucălaţi, roşii, îmbrăcaţi curat, jucîndu-se sau stînd aplecaţi peste cărţi, parcă mai maturi decit se cădea pentru virsta lor. Se străduiau să dezlege tainele buchiilor sub îndrumarea învăţătorului cu părul înălbit înainte de vreme. In urechi ne răsunau ca un ecou cuvintele calde, domoale, dar hotărîte ale învăţătorului înalt şi uscăţiv: — Pentru fericirea lor am luptat. Cartea de aur a revoluţiei algeriene a fost scrisă cu sîngele părinţilor, rudelor şi prietenilor lor apropiaţi. Biografiile multora dintre oamenii pe care i-am întîlnit sînt dintr-un anumit punct de vedere asemănătoare. Am putea spune ca este vorba de o biografie colectivă avînd ca dată de naştere 1 noiembrie 1954, ora zero. Atunci din masivul Aurés, grupuri de patrioţi, înflăcăraţi de dorinţa eliberării patriei lor de sub jugul colonial, au aprins scînteia insurecţiei, care s-a transformat în văpaia ce a cuprins Algeria de la un capăt la altul. începeau anii grei, plini de sacrificii ai războiului dus de poporul algerian împotriva asupririi, pentru cucerirea independenţei naţionale. In înfruntarea cotidiană cu moartea, luptătorii au dat minunate pilde de eroism şi abnegaţie. Traversînd Atlaşii Saharieni, împreună cu unul din zecile de mii de luptători, Bachir, am avut ocazia să aflu din istorisirea lui plină de modestie despre acţiunile la care a luat parte. Mi-a relatat, de pildă, episodul capturării de către grupul de partizani din care făcea parte în plin deşert pe o căldură toridă a 3 camioane, încărcate cu muniţii, de care avea nevoie armata de eliberare. La un semnal patrioţii algerieni se aruncă în luptă, au loc schimburi de focuri, pierderi de ambele părţi, dar maşinile sunt capturate. Greutatea s-a ivit abia pe urmă, cînd el a început transportul muniţiilor. Oamenii, istoviţi, tîrau cu greutate lăzile încărcate. După cîteva ore a sosit aviaţia şi a început o luptă pe viaţă şi pe moarte. întunericul nopţii le-a venit în ajutor. Bachir îmi arătă braţul: o cicatrice enormă. „O am de atunci, dar am scăpat", îmi spune cu aerul cel mai firesc, ca şi cind nimic neobişnuit nu s-ar fi intîmplat. ...Anii grei de război au rămas în urmă, au urmat acordurile de la Evian şi referendumul naţional care a dus la proclamarea independenţei Algeriei. Bucuria a fost imensă, generală. Dar moştenirea era cumplit de vitregă. In ţară existau 1,5 milioane de văduve şi orfani, ruine, sate distruse în întregime, 2 milioane de oameni fără locuinţe, pămînturi lăsate în paragină, şeptelul redus la jumătate, 2,7 milioane de oameni fără lucru. La toate acestea s-a adăugat urgia dezlănţuită de C.A.S. Nu s-ar putea spune, acum la peste 2 ani după victorie, că rănile lăsate de război au fost complet lecuite , dar — aşa cum am putut să constat la faţa locului — ele începuseră să se cicatrizeze; luîndu-şi soarta în propriile sale mniini, poporul algerian a obţinut în această scurtă perioadă rezultate remarcabile în construcţia economică, socială şi culturală. Aşa cum a arătat preşedintele republicii, Ahmed Ben Bella, guvernul Algeriei noi şi-a asumat sarcina „să facă totul pentru ca Algeria să devină o ţară modernă şi prosperă, în care dreptatea socială şi drepturile cetăţenilor să fie apărate". Aceste obiective şi-au găsit expresie şi în noua Constituţie a Algeriei independente. Pămînturile, fabricile, minele şi întreprinderile comerciale, părăsite de foştii lor stăpîni, au fost preluate de muncitori, instituindu-se comitete de administrare în colectiv. Guvernul algerian a legiferat această acţiune. Pe baza cunoscutelor decrete din martie şi octombrie 1963 au fost puse In slujba poporului mari suprafeţe de pămînt arabil, sute de întreprinderi şi multe alte obiective, declarate „bunuri vacante" in urma părăsirii lor de către foştii proprietari. La 1 octombrie al acestui an a fost promulgat un nou decret prin care au fost naţionalizate bunuri imobiliare şi mobiliare aparţinînd persoanelor care au colaborat cu elementele colonialiste în timpul războiului de eliberare. In urma acestor măsuri, controlul de stat a fost instituit în multe ramuri ale economiei, s-au creat condiţii mai favorabile pentru valorificarea avuţiilor naturale ale ţării. Nu de mult a fost dat în funcţiune primul complex petrochimic de la Arzev, care a însemnat doi ani de eforturi, 8 milioane de ore de muncă. Uzina funcţionează pe baza gazului natural de la Hassi R’Mel, adus prin prima conductă proprietate a statului algerian, în timpul vizitei am putut să-mi dau seama de entuziasmul cu care oameni simpli, pînă mai ieri argaţi, muncesc şi conduc noile unităţi. Eforturi susţinute a depus şi depune guvernul algerian pentru a pregăti specialişti calificaţi din rîndurile tineretului, ţinînd seama că mulţi specialişti au plecat din ţară şi că nevoile de cadre sînt în continuă creştere o dată cu dezvoltarea economiei. De o mare atenţie se bucură în Algeria învăţămîntul de toate gradele. Năzuinţa fierbinte spre înnoire este o trăsătură dominantă în Algeria. Te convinge despre aceasta atitudinea muncitorului ce se străduiește să muncească mai bine, mai cu spor, a omului de pe stradă care preferă mărfurile furnizate de întreprinderile agricole sau industriale autogestionate, a tînărului dornic să devină cît mai curînd util societăţii. Este firesc să mai existe şi greutăţi. Algeria se află doar la începutul drumului său. Dorinţa de a le depăşi este vizibilă pretutindeni. Pe ici pe colo se aud şi voci distonante, ale acelora care vedeau în obţinerea independenţei doar un mijloc de rotunjire a averilor. Văzîndu-şi speranţele spulberate, ei nu se dau înapoi de la încercări de a întoarce înapoi roata istoriei. Bravul popor algerian se arată însă treaz la uneltirile duşmanului. O puternică lovitură a fost dată recent contrarevoluţiei o dată cu arestarea lui Aii Ahmed, conducătorul mişcării dizidente. Recentele alegeri au dovedit că majoritatea covirşitoare a poporului algerian şi-a dat consimţămîntul pentru actuala linie de dezvoltare a Algeriei stabilită de Congresul Forţelor de Eliberare Naţională, partidul unic de guvernămînt din Algeria. Documentele Congresului arată că condiţiile generale existente în Algeria „implică făurirea unui stat popular, care să exprime voinţa maselor de a construi socialismul şi care să organizeze apărarea cuceririlor revoluţionare". Peste hotare, Algeria are mulţi prieteni. Poporul nostru, care a urmărit în decursul anilor cu profundă simpatie lupta pentru Independenţă şi libertate a eroicului popor algerian, se bucură din toată inima de rezultatele obţinute de el pe drumul făuririi Algeriei noi. Cu prilejul sărbătorii de azi — Ziua Naţională a poporului algerian, oamenii muncii din ţara noastră îi urează noi succese în consolidarea independenţei, în lupta pentru reconstrucţia şi înflorirea ţării, pentru pace şi progres. Augustin BUMBAC Instalaţiile conductelor de gaze naturale naţionalizate de la Hassis Mei Centrul internaţional „El Greco" In insula Creta va fi creat un centru International de pictură care se va numi „Dominikos Teotokopulos", numele adevărat al marelui El Greco. In lunile de vară, cite 4—5 cunoscuți pictori străini şi unul grec, vor fi de aici prelegeri despre arta picturii, care vor putea fi audiate de studenfi ai facultăţilor de arte plastice şi de pictori din diferite țări. La sfirşitul cursurilor se vor organiza expoziții ale studenfilor, iar la fiecare trei ani , expoziţia europeană „Teotokopuios", în cadrul căreia se vor acorda trei mari premii pentru pictură. La centrul internaţional din Creta se vor deschide o expoziţie permanentă cu reproduceri după operele lui El Greco, o bibliotecă cu lucrări dedicată vieţii şi creaţiei sale şi o secţie în care se vor pune la dispoziţie informaţii despre condiţiile istorice şi mijloacele artistice de expresie în epoca marelui pictor. Culegere închinată luptei antifasciste Editura „Spectrum" din Copenhaga a editat culegerea „Ultimele scrisori ale luptătorilor pentru libertate condamnaţi la moarte în Europa — 1940—1945". Cu un cuvlnt înainte purtînd semnătura Iui Thomas Mann, culegerea cuprinde scrisori ale condamnaţilor la moarte din 16 ţări. Intr-o recenzie ziarul „Land og Folk" scrie : „Citind „Ultimele scrisori" simţi că te cuprinde un sentiment copleşitor. In acelaşi timp ţi se întăreşte Încrederea în oameni. Fiecare scrisoare este un exemplu de abnegaţie, de voinţă neînfrîntă, de curaj". Belgrad Trienala de pictură şi sculptură In R.S.F. Iugoslavia a avut loc vernisajul celei de-a doua Trienale de pictură şi sculptură. In sălile expoziţiei vizitatorii se află în faţa a 300 de tablouri şi 100 de sculpturi, opere ce aparţin unor artişti iugoslavi de frunte. Criticii de specialitate au relevat în presă în special lucrările pictorilor Sustarcici, Petrevski, Sirbinovici, Velicikovici şi alţii. Dintre lucrările de sculptură au atras atenţia două monumente, în formă de stea, realizate de Grjetici, precum şi un alt monument executat de Jivkovici. Acestea sunt închinate memoriei victimelor masacrului comis la Kraguievat în timpul ocupaţiei naziste, unde au pierit peste 7 000 de locuitori. „ISTORIA PARALELĂ" a S.U.A. și U.R.S.S. — apărută în Franța sub semnătura lui André Maurois şi Louis Aragon l-a inspirat pe regizorul Frédéric Rossif: el va turna un film compus din documentare sovietice și americane, conceput ca o istorie paralelă în imagini a celor două țări. Cerîndu-i-se părerea asupra proiectului, André Maurois a spus : „E o idee care mă pasionează. Să confrunţi, pe ecran, două mari civilizaţii cu ajutorul repertoriului lor documentar, e un proiect frumos". „MUNTELE MAGIC", cunoscutul roman al lui Thomas Mann, urmează să fie transpus pe ecran de regizorul italian Alberto Lattuada. „PĂDUREA RUSĂ" — se va intitula filmul sovietic în culori pentru ecran lat, după romanul cu acelaşi nume al lui Leonid Leonov, care a participat şi la elaborarea scenariului. „COLIBA LUI MOȘ TOMA“, cartea scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, va fi în curînd transpusă pe peliculă. Realizat în Iugoslavia, pe malurile Dunării — care va juca rolul „bătrînului fluviu" Mississippi — filmul va purta semnătura regizorului maghiar Geza Radvanyi; el va dirija un colectiv de actori din numeroase țări. „O ALTĂ ŢARĂ", cartea romancierului negru american James Baldwin care povesteşte dragostea dintre o femeie albă şi un negru, s-a bucurat de un mare succes. Ea va fi ecranizată de regizorul britanic Tony Richardson. ng Opere literare ecranizate Pag. 3 aden Formarea noului guvern întîrzie ADEN 31 (Agerpres). — Kennedy Trevaskis, înaltul comisar englez la Aden, a plecat vineri la Londra. Deşi vizita sa la Londra nu a fost anunţată în prealabil, şi el nu a făcut nici o declaraţie la plecare, oficialităţile n-au nici o îndoială că la Londra, Trevaskis va avea convorbiri cu ministrul coloniilor al Angliei, Greenwood, în legătură cu criza ce s-a creat în Aden ca urmare a faptului că, la două săptămîni după alegerile pentru Consiliul legislativ, nu a fost creat un nou guvern. După cum s-a mai anunțat, guvernul Adenului nu poate fi format din cauza opoziţiei membrilor viitorului guvern faţă de numirea de către autorităţile engleze a lui Baharoon în postul de primministru. Biroul din Londra al Partidului socialist-popular din Aden a difuzat vineri o declaraţie în care cere guvernului laburist britanic dizolvarea Federaţiei Arabiei de sud, eliberarea tuturor deţinuţilor politici din Aden şi acordarea dreptului la autodeterminare tuturor popoarelor din Arabia de sud.