Scînteia, noiembrie 1964 (Anul 33, nr. 6427-6456)

1964-11-01 / nr. 6427

Nr. 6427 Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri intre R. P. Romina și India pe anul 1965 La 31 octombrie s-a semnat la București Protocolul privind schim­bul de mărfuri între R. P. Romînă și India pe anul 1965. Conform Protocolului semnat, par­tea română va livra în India utilaj de foraj, utilaj pentru rafinării, di­verse echipamente şi instalaţii in­dustriale, transformatori de forţă, motoare electrice, maşini-unelte, tractoare, rulmenţi, produse chimi­ce, printre care produse sodice, far­maceutice, intermediari pentru colo­ranţi, uleiuri lubrifiante etc. Par­tea indiană va livra în Romînia mi­nereu de fier, mică, ţesături textile de bumbac şi de lînă, produse de iută, diverse produse industriale, produse chimice şi produse farma­ceutice, piper, cafea, shellac, piei şi altele. Volumul schimbului de mărfuri convenit pentru anul 1965 prevede o creştere faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din par­tea română de Ilie Voicu, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea indiană de S. V. Ramas­­wami, ministru adjunct al comer­ţului. La semnare a fost de faţă K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei în R. P. Romînă. ★ Sîmbătă a părăsit Capitala dele­gaţia economică guvernamentală in­diană condusă de S. V. Ramaswami, ministru adjunct al comerţului din India. în timpul şederii în ţara noas­tră, oaspeţii indieni au făcut vizite la uzinele „23 August“, „1 Mai“­Ploieşti, „Tractorul“ şi „Rulmentul“ din Braşov, Combinatul de produse sodice Govora, au vizitat cartiere de locuinţe din Capitală. In cinstea oaspeţilor, conducerea Ministerului Comerţului Exterior a oferit o masă, iar ambasadorul Indiei la Bucureşti o recepţie. ★ înainte de plecare, S. V. Ramas­wami, conducătorul delegaţiei eco­nomice guvernamentale indiene, a declarat printre altele redactorului Agenţiei române de presă „Ager­­pres“ Mircea Bumbac: „Impresia pe care o duc cu mine în India este o impresie de caldă prietenie şi cordialitate. România este o ţară care depune eforturi serioase pen­tru industrializarea sa şi pentru ri­dicarea nivelului de trai al poporu­lui. Tratativele noastre au fost dominate de o atmosferă de since­ritate deplină. Apreciem foarte mult instalaţiile de foraj petrolier, pro­duse în ţara dv., rulmenţii, precum şi produsele industriale ca soda caustică, soda calcinată, îngrăşămin­­tele şi produsele petroliere. Planul schimburilor comerciale din anul 1965 dintre India şi România va fi sporit faţă de acest an. Aceasta reflectă dezvoltarea relaţiilor noas­tre comerciale. Este foarte posibil, ţinînd seama de dezvoltarea econo­mică a ţărilor noastre, ca aceste le­gături să crească continuu. Sînt foarte fericit de a fi vizitat Româ­nia — a încheiat oaspetele — şi mulţumesc poporului român pentru ospitalitatea cordială de care ne-am bucurat în timpul vizitei noastre. (Agerpres) Centenarul institutelor de arta Sîmbătă la amiază, Comitetul de organizare a Centenarului institute­lor de artă din Bucureşti a oferit o recepţie în cinstea participanţilor la festivităţile prilejuite de acest important eveniment artistic. Au participat academicienii Ştefan Bă­lan, ministrul învăţămîntului, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Dumitru Popescu, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, conducători ai unor instituţii centrale şi de în­­văţămînt superior, numeroşi oameni de cultură şi artă. ★ Seara, studenţii anului IV al In­stitutului de artă teatrală şi cinema­tografică „I. L. Caragiale“, clasa prof. George Dem. Loghin, au pre­zentat piesa „Mitică Popescu“ de Ca­mu­l Petrescu, iar studenţii conser­vatorului „Ciprian Porumbescu“ au susţinut un concert simfonic. (Agerpres) ★ IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţare, formaţiile Conservatoru­lui din Iaşi au susţinut două concer­te festive în sala Filarmonicii de Stat „Moldova“ şi un al treilea la Casa tineretului din localitate. La concertul de la Casa tineretului, care a avut loc ieri seară, au luat parte peste 800 de auditori. A dirijat Geor­ge Vintilă, directorul Filarmonicii de Stat „Moldova“. Spectacolul, care a cuprins muzică de cameră, fragmente din opere și lucrări simfonice, s-a bucurat de succes. gr­iss w­'O­WL ***' în „Cupa campionilor europeni“ de tenis de masa: C.S. M. Cluj — Standard Liege 5-0 Ieri, în sala de la Stadionul Re­publicii din Capitală s-a desfășurat întîlnirea din turul doi a „Cupei campionilor europeni“ la tenis de masă, dintre echipele masculine C.S.M. Cluj și Standard Liege (Bel­gia). Făcînd dovada unei bune pre­gătiri, sportivii români au dominat net întrecerea și au cîștigat cu sco­rul de 5—0. Azi în Capitală FOTBAL — Stadionul „23 Au­gust“, Progresul—U.T.A. (ora 13,15), Steaua—Petrolul (ora 15), HANDBAL — Teren Dinamo (de la ora 10), Dinamo—Ştiinţa Tg. Mureş (m), Teren Giuleşti (de la ora 10), Rapid—C.S.M.S. Iaşi (m), Rapid—C.S.M. Sibiu şi Elec­tromagnetica—Voinţa Sighişoa­ra (f), DIRT-TRACK — Stadionul Dinamo (ora 11,15) — ultima e­­tapă a campionatului republican. BASCHET — Progresul—Side­­rurgistul Galaţi, Dinamo—Poli­tehnica Cluj, Ştiinţa—Farul Con­stanţa şi Steaua—C.S.M.S. Iaşi (m) — în sala Dinamo, de la ora 8,30; I.C.F. — A.S.A. Bacău, O­­limpia—Aurul Brad (m) și Rapid — Constructorul (f), în sala Giu­lești, de la ora 9. La radio şi televiziune Pentru amatorii de fotbal In jurul orei 16:00, pe programul 1, posturile noastre de radio vor transmite alternativ, de la Bucureşti şi Braşov, aspecte din repriza a doua a meciurilor Steaua Bucureşti- Petrolul Ploieşti şi Steagul Roşu Braşov — Dinamo Bucureşti. In con­tinuare se va transmite un radio­­reportaj de la manifestările sporti­ve care au loc pe stadionul Dinamo din Capitală. De asemenea, vor pu­tea fi urmărite pe ecranele televi­zoarelor repriza a doua a întîlnirii Progresul — U.T.A. și partida Steaua — Petrolul în întregime. Actualitatea sportivă internaţională • Din echipa de şah a U.R.S.S. care va participa la Olimpiada de la Tel Aviv fac parte campionul mondial Ti­gran Petrosian, Mihail Botvinnik, Vasili Smîslov, Leonid Stein, Paul Keres şi Boris Spasski. • A doua etapă a Marelui premiu automobilistic al Argentinei, desfăşurată între Carlos Paz şi San Juan pe un par­curs de 780 km, a fost cîştigată de Hermann (R. F. Germană) care a rea­lizat o medie orară de 142,433 km. în clasamentul individual conduce Bohrin­­ger (R.F.G.) urmat la 6’ de Glemser (R.F.G.) şi de Hermann (R.F.G.). • Echipele selecţionate de tenis de masă ale Japoniei și-au continuat tur­neul în R. P. Chineză evoluînd la San­­hai. In meciul masculin echipa japoneză a învins cu scorul de 5—1 echipa ora­șului Sanhai. La feminin rezultatul fi­nal a fost de 3—3. Cel mai spectaculos meci masculin a fost furnizat de Koji Kimura (Japonia), care l-a învins cu 21—11; 21—19 pe Hua Lin Simo (R.P.C.). La feminin, Lin Hui (R.P.C.) a întrecut-o cu 21—16; 18—21; 21—17 pe Masako Seki (Japonia). • Sîmbătă a plecat în Algeria selec­ționata U.R.S.S. de fotbal. Ea va în­­tîlni astăzi pe stadionul „Belldelmalek" din Constantine pe cea a Algeriei. Re­vanşa va avea loc la 5 noiembrie în oraşul Alger. Continuîndu-şi jocurile de verificare pentru campionatul mondial, echipa selecţionată a U.R.S.S. va juca la 22 noiembrie, la Belgrad, cu Iugosla­via şi la 29 noiembrie, la Sofia, cu re­prezentativa Bulgariei. La Bruxelles Colocviu consacrat Rom­ân­iei La invitaţia Centrului belgian de studii pentru ţările din Est, o dele­gaţie de oameni de ştiinţă din ţara noastră condusă de acad. Iorgu Ior­dan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Române, a plecat spre Bruxel­les. Aici se va desfăşura, între 3 şi 6 noiembrie, Colocviul româno-bel­­gian consacrat dezvoltării R. P. Ro­míné, organizat în colaborare cu A­­cademia R. P. Romíné. Din delegație fac parte prof. Ro­man Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planifică­rii, director al Institutului de cerce­tări economice, prof. Traian Ionaş­­cu, directorul Institutului de cerce­tări juridice, prof. David Davidescu şi prof. Costin Murgescu, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Romíné, Titus Cristureanu, vicepre­şedinte al Camerei de Comerţ a R. P. Romíné, şi Ion Goliat, secretar ştiin­ţific adjunct al Academiei. Delegaţia noastră va prezenta comunicări des­pre principalele aspecte, rezultate şi perspective ale dezvoltării economi­­co-sociale a României. La invitaţia Universităţii din Bruxelles, membri ai delegaţiei române vor ţine con­ferinţe pe teme economice și juri­dice. S­impozion Luni, 2 noiembrie, în aula Acade­miei R. P. Române va avea loc sim­pozionul „Probleme filozofice ale modelării“, organizat de comitetul de partid al Academiei. Participă propagandişti şi cursanţi ai semina­­riilor teoretice din institutele de cer­cetări tehnice, medicale, biologice şi de ştiințe sociale ale Academiei. Informaţii Sîmbătă a sosit in ţară, la invita­ţia Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Română, Ceza Nabaraoui, vicepreşedintă a Federaţiei Demo­crate Internaţionale a Femeilor. ★ Filarmonica de stat „George Enescu“ a prezentat sîmbătă seara, la Ateneul R. P. Română, un concert închinat lui Richard Strauss, cu pri­lejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea compozitorului. Concertul a fost dirijat de Mircea Popa, artist emerit, solist Radu Aldulescu, artist emerit. In program : Simfonia Do­mestica si Don Quijotte. Concertul va fi repetat duminică, 1 noiembrie, orele 11:00. De la I. T. B. Din cauza unor lucrări de cale pe str. Sft. Vineri, începînd din ziua de 2 noiembrie între calea Călăraşi şi calea Moşilor, tramvaiele liniilor 1, 4, 17, 21 cu direcţia Colentina, Piaţa Scînteii şi Lacul Tei se deviază de la strada Căuzaşi prin strada Cău­­zaşi, Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, bd. 1848, strada Lipscani apoi pe traseul normal. S­C­I­N­T­E­I­A DIN VIAŢA CULTURALĂ ■.......................... internaţională Teatrul Mare din Moscova pe scena Scalei Cunoscutul teatru liric „Scala" din Mi­lano îşi deschide deobicei stagiunea de toamnă mai tirziu. Anul acesta, aplau­zele publicului milanez au răsunat insă în incinta teatrului înaintea datei obiş­nuite. „Scala" şi-a anticipat reluarea ac­tivităţii pentru a găzdui o suită de cinci spectacole de operă rusă ale Teatrului Mare din Moscova, care răspunde ast­fel turneului întreprins în Uniunea So­vietică de artiştii italieni. Seara debutului a fost dedicată re­pre­zentării operei „Boris Godunov" de Mussorgski, executată in versiunea or­chestrală a lui Rimski Korsakov. In a doua seară a fost prezentată o operă scrisă in mare parte la Florența în 1­890 și pusă în scenă în 1906, pentru prima dată, tot la „Scala" , „Dama de Pică" de Ceaikovski. Programul mai cuprinde „Cneazul Igor" de Borodin, „Sadko" de Rimski Korsakov și „Război și pace“ de Prokofiev. Am in față mai multe ziare italiene care au consacrat cronici ample specta­colelor prezentate pină la ora cind transmit această corespondentă. Succe­sul artiștilor moscoviţi este consemnat chiar din titluri: „O execuție bazată pe o mare tradiție" („Messaggero"); „Viu succes de public şi de critică’ (Gior­­nale d’Italia); „Artiştii ruşi primiți cu mult entuziasm la Milano’ (Corriere della Sera); „O regie de intensă forță realistă" (Unită). „Ceea ce a impresionat in primul rînd în acest spectacol, a scris cronicarul cotidianului „Corriere della Sera" in dimineața următoare reprezen­tării operei „Boris Godunov", a fost sinceritatea, marea putere de evocare realistă. Un mod de interpretare lipsit de emfază şi mai ales de orice element de falsă ornamentaţie a caracterizat a­­cest „Boris Godunov” al lui „Bolfoi" ; conferindu-i o caldă umanitate, Ivan Pe­trov ne-a amintit de Şaliapin". „A fost o altă seară foarte frumoasă pentru iubitorii spectacolului liric", îşi începe cronica o zi mai tîrziu ziarul „La Stampa", după reprezentarea „Da­mei de Pică". Și încheie: „O primire entuziastă". Frecvente aplauze la scenă deschisă și repetate chemări la sfirşitul fiecărui act­. Roma (prin telefon) Octavian PALER Scenă din spectacolul „Boris Godunov" de Mussorgski. DELEGAŢIA A.R.L.U.S. LA ALMA-ATA ALMA-ATA 31 (Agerpres). — Delegaţia A.R.L.U.S., condusă de acad. Nicolae Teodorescu, care la invitaţia Asociaţiei de prietenie so­­vieto-română face­ o vizită în U.R.S.S. cu prilejul manifestărilor prilejuite de cea de-a 47-a ani­versare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, a sosit la 31 octom­brie la Alma-Ata. Oaspeţii români vor rămîne în acest oraş cîteva zile. MINISTRUL DE EXTERNE AL R. D. GERMANE A PROPUS ADMITEREA CELOR DOUĂ STATE GERMANE LA O. N. U. BERLIN 31 (Agerpres).­­ La şe­dinţa festivă care a avut loc la Ber­lin la 30 octombrie, cu prilejul ce­lei de-a X-a aniversări a Ligii ger­mane pentru Naţiunile Unite, dr. Lothar Bolz, ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, a propus admiterea celor două state germane în O.N.U. şi participarea lor cu drepturi egale în cadrul acestei or­ganizaţii internaţionale. Dr. Bolz a considerat nejust refuzul admiterii R.D.G. în organizaţiile specializate ale O.N.U. ALGERIA Zee© ani după ora zero Pentru cel ce-a vizitat Algeria şi păstrează încă vii impresiile culese este uşor să-şi imagineze ţara, în a­­ceste zile, cînd poporul ei cinsteşte o aniversare memorabilă — împlini­rea a zece ani de la începerea revo­luţiei algeriene. De la Mediterană la Hoggar, în oraşele şi satele Algeriei flutură tricolorul roşu-alb-verde ; fe­­lahul sau muncitorul, tînărul cu vi­suri înaripate sau moşneagul cu bar­ba de nea aduc un prinos de recu­noştinţă zecilor de mii­­de fii şi fiice ale acestui popor eroic, care şi-au jertfit viaţa pentru libertate şi inde­pendenţa patriei lor, trecînd totoda­tă în revistă succesele obţinute de revoluţia algeriană. ...Era o zi obişnuită, cu mult soare, împreună cu un grup de gazetari străini vizitasem una din multele şcoli-internat pentru orfani. Păşeam cu toţii agale, medicînd asupra celor văzute sau povestite de gazde. Pri­veam la copiii cu obrajii bucălaţi, roşii, îmbrăcaţi curat, jucîndu-se sau stînd aplecaţi peste cărţi, parcă mai maturi decit se cădea pentru virsta lor. Se străduiau să dezlege tainele buchiilor sub îndrumarea învăţătoru­lui cu părul înălbit înainte de vreme. In urechi ne răsunau ca un ecou cu­vintele calde, domoale, dar hotărîte ale învăţătorului înalt şi uscăţiv: — Pentru fericirea lor am luptat. Cartea de aur a revoluţiei alge­riene a fost scrisă cu sîngele părin­ţilor, rudelor şi prietenilor lor apro­piaţi. Biografiile multora dintre oa­menii pe care i-am întîlnit sînt din­­tr-un anumit punct de vedere ase­mănătoare. Am putea spune ca este vorba de o biografie colectivă avînd ca dată de naştere 1 noiembrie 1954, ora zero. Atunci din masivul Aurés, grupuri de patrioţi, înflăcăraţi de dorinţa eliberării patriei lor de sub jugul colonial, au aprins scînteia in­surecţiei, care s-a transformat în vă­paia ce a cuprins Algeria de la un capăt la altul. începeau anii grei, plini de sacrificii ai războiului dus de poporul algerian împotriva asu­pririi, pentru cucerirea independen­ţei naţionale. In înfruntarea cotidiană cu moar­tea, luptătorii au dat minunate pilde de eroism şi abnegaţie. Traversînd Atlaşii Saharieni, împreună cu unul din zecile de mii de luptători, Ba­­chir, am avut ocazia să aflu din istorisirea lui plină de mo­destie despre acţiunile la care a luat parte. Mi-a relatat, de pildă, episodul capturării de către grupul de partizani din care făcea parte în plin deşert pe o căldură toridă a 3 camioane, încărcate cu muniţii, de care avea nevoie armata de elibe­rare. La un semnal patrioţii alge­rieni se aruncă în luptă, au loc schimburi de focuri, pierderi de am­bele părţi, dar maşinile sunt captu­rate. Greutatea s-a ivit abia pe urmă, cînd el a început transportul muniţii­lor. Oamenii, istoviţi, tîrau cu greu­tate lăzile încărcate. După cîteva ore a sosit aviaţia şi a început o luptă pe viaţă şi pe moarte. întune­ricul nopţii le-a venit în ajutor. Ba­­chir îmi arătă braţul: o cicatrice enormă. „O am de atunci, dar am scăpat", îmi spune cu aerul cel mai firesc, ca şi cind nimic neobişnuit nu s-ar fi intîmplat. ...Anii grei de război au rămas în urmă, au urmat acordurile de la Evian şi referendumul naţional care a dus la proclamarea independenţei Algeriei. Bucuria a fost imensă, ge­nerală. Dar moştenirea era cumplit de vitregă. In ţară existau 1,5 milioane de văduve şi orfani, ruine, sate distruse în întregime, 2 milioane de oameni fără locuinţe, pămînturi lăsate în paragină, şep­­telul redus la jumătate, 2,7 milioa­ne de oameni fără lucru. La toate acestea s-a adăugat urgia dezlăn­ţuită de C.A.S. Nu s-ar putea spune, acum la peste 2 ani după victorie, că rănile lăsate de război au fost complet lecuite , dar — aşa cum am putut să constat la faţa locului — ele începuseră să se cicatrizeze; luîndu-şi soarta în propriile sale mniini, poporul alge­rian a obţinut în această scurtă pe­rioadă rezultate remarcabile în con­strucţia economică, socială şi cul­turală. Aşa cum a arătat preşedinte­le republicii, Ahmed Ben Bella, gu­vernul Algeriei noi şi-a asumat sar­cina „să facă totul pentru ca Alge­ria să devină o ţară modernă şi prosperă, în care dreptatea socială şi drepturile cetăţenilor să fie a­­părate". Aceste obiective şi-au găsit expresie şi în noua Constituţie a Al­geriei independente. Pămînturile, fabricile, minele şi în­treprinderile comerciale, părăsite de foştii lor stăpîni, au fost preluate de muncitori, instituindu-se comitete de administrare în colectiv. Guvernul algerian a legiferat această acţiune. Pe baza cunoscutelor decrete din martie şi octombrie 1963 au fost puse In slujba poporului mari suprafeţe de pămînt arabil, sute de întreprin­deri şi multe alte obiective, decla­rate „bunuri vacante" in urma pără­sirii lor de către foştii proprietari. La 1 octombrie al acestui an a fost pro­mulgat un nou decret prin care au fost naţionalizate bunuri imobiliare şi mobiliare aparţinînd persoanelor care au colaborat cu elementele co­lonialiste în timpul războiului de eli­berare. In urma acestor măsuri, con­trolul de stat a fost instituit în multe ramuri ale economiei, s-au creat condiţii mai favorabile pentru valo­rificarea avuţiilor naturale ale ţării. Nu de mult a fost dat în funcţiune primul complex petrochimic de la Arzev, care a însemnat doi ani de eforturi, 8 milioane de ore de mun­că. Uzina funcţionează pe baza ga­zului natural de la Hassi R’Mel, adus prin prima conductă proprietate a statului algerian, în timpul vizitei am putut să-mi dau seama de entu­ziasmul cu care oameni simpli, pînă mai ieri argaţi, muncesc şi conduc noile unităţi. Eforturi susţinute a depus şi depu­ne guvernul algerian pentru a pre­găti specialişti calificaţi din rînduri­­le tineretului, ţinînd seama că mulţi specialişti au plecat din ţară şi că nevoile de cadre sînt în continuă creştere o dată cu dezvoltarea eco­nomiei. De o mare atenţie se bucură în Algeria învăţămîntul de toate gradele. Năzuinţa fierbinte spre înnoire este o trăsătură dominantă în Algeria. Te convinge despre aceasta atitudi­nea muncitorului ce se străduiește să muncească mai bine, mai cu spor, a omului de pe stradă care preferă mărfurile furnizate de în­treprinderile agricole sau industri­ale autogestionate, a tînărului dor­nic să devină cît mai curînd util so­cietăţii. Este firesc să mai existe şi greutăţi. Algeria se află doar la începutul dru­mului său. Dorinţa de a le depăşi este vizibilă pretutindeni. Pe ici pe colo se aud şi voci distonante, ale a­­celora care vedeau în obţinerea in­dependenţei doar un mijloc de ro­tunjire a averilor. Văzîndu-şi spe­ranţele spulberate, ei nu se dau îna­poi de la încercări de a întoarce înapoi roata istoriei. Bravul popor algerian se arată însă treaz la unel­tirile duşmanului. O puternică lovi­tură a fost dată recent contrarevo­luţiei o dată cu arestarea lui Aii Ahmed, conducătorul mişcării dizi­dente. Recentele alegeri au dovedit că majoritatea covirşitoare a poporu­lui algerian şi-a dat consimţămîn­­tul pentru actuala linie de dezvol­tare a Algeriei stabilită de Congre­sul Forţelor de Eliberare Naţională, partidul unic de guvernămînt din Algeria. Documentele Congresului arată că condiţiile generale exis­tente în Algeria „implică făurirea unui stat popular, care să exprime voinţa maselor de a construi socia­lismul şi care să organizeze apăra­rea cuceririlor revoluţionare". Peste hotare, Algeria are mulţi prieteni. Poporul nostru, care a urmă­rit în decursul anilor cu profundă simpatie lupta pentru Independenţă şi libertate a eroicului popor alge­rian, se bucură din toată inima de rezultatele obţinute de el pe drumul făuririi Algeriei noi. Cu prilejul săr­bătorii de azi — Ziua Naţională­­ a poporului algerian, oamenii muncii din ţara noastră îi urează noi succe­se în consolidarea independenţei, în lupta pentru reconstrucţia şi înflori­rea ţării, pentru pace şi progres. Augustin BUMBAC Instalaţiile conductelor de gaze naturale naţionalizate de la Hassi­s Mei Centrul internaţional „El Greco" In insula Creta va fi creat un centru International de pictură care se va numi „Dominikos Teotokopulos", numele ade­vărat al marelui El Greco. In lunile de vară, cite 4—5 cunoscuți pictori străini şi unul grec, vor fi de aici prele­geri despre arta picturii, care vor pu­tea fi audiate de studenfi ai facultăţilor de arte plastice şi de pictori din dife­rite țări. La sfirşitul cursurilor se vor organiza expoziții ale studenfilor, iar la fiecare trei ani , expoziţia europeană „Teotokopuios", în cadrul căreia se vor acorda trei mari premii pentru pictură. La centrul internaţional din Creta se vor deschide o expoziţie permanentă cu reproduceri după operele lui El Greco, o bibliotecă cu lucrări dedicată vieţii şi creaţiei sale şi o secţie în care se vor pune la dispoziţie informaţii des­pre condiţiile istorice şi mijloacele artis­tice de expresie în epoca marelui pictor. Culegere închinată luptei antifasciste Editura „Spectrum" din Copen­haga a editat culegerea „Ultimele scrisori ale luptătorilor pentru li­bertate condamnaţi la moarte în Europa — 1940—1945". Cu un cu­vlnt înainte purtînd semnătura Iui Thomas Mann, culegerea cuprinde scrisori ale condamnaţilor la moar­te din 16 ţări. Intr-o recenzie zia­­rul „Land og Folk" scrie : „Citind „Ultimele scrisori" simţi că te cu­prinde un sentiment copleşitor. In acelaşi timp ţi se întăreşte Încre­derea în oameni. Fiecare scrisoare este un exemplu de abnegaţie, de voinţă neînfrîntă, de curaj". Belgrad Trienala de pictură şi sculptură In R.S.F. Iugoslavia a avut loc vernisajul celei de-a doua Trienale de pictură şi sculptură. In sălile ex­poziţiei vizitatorii se află în faţa a 300 de tablouri şi 100 de sculpturi, opere ce aparţin unor artişti iu­goslavi de frunte. Criticii de spe­cialitate au relevat în presă în spe­cial lucrările pictorilor Sustarcici, Petrevski, Sirbinovici, Velicikovici şi alţii. Dintre lucrările de sculp­tură au atras atenţia două monu­mente, în formă de stea, realizate de Grj­etici, precum şi un alt mo­nument executat de Jivkovici. A­­cestea sunt închinate memoriei victimelor masacrului comis la Kraguievat în timpul ocupaţiei na­ziste, unde au pierit peste 7 000 de locuitori. „ISTORIA PARALELĂ" a S.U.A. și U.R.S.S. — apărută în Franța sub semnătura lui André Maurois şi Louis Aragon l-a inspirat pe regizorul Fré­déric Rossif: el va turna un film com­pus din documentare sovietice și ame­ricane, conceput ca o istorie paralelă în imagini a celor două țări. Cerîn­­du-i-se părerea asupra proiectului, André Maurois a spus : „E o idee care mă pasionează. Să confrunţi, pe ecran, două mari civilizaţii cu ajuto­rul repertoriului lor documentar, e un proiect frumos". „MUNTELE MAGIC", cunoscutul roman al lui Thomas Mann, urmează să fie transpus pe ecran de regizorul italian Alberto Lattuada. „PĂDUREA RUSĂ" — se va inti­tula filmul sovietic în culori pentru ecran lat, după romanul cu acelaşi nume al lui Leonid Leonov, care a participat şi la elaborarea scenariu­lui. „COLIBA LUI MOȘ TOMA“, car­tea scriitoarei americane Harriet Bee­cher Stowe, va fi în curînd transpusă pe peliculă. Realizat în Iugoslavia, pe malurile Dunării — care va juca ro­lul „bătrînului fluviu" Mississippi — filmul va purta semnătura regizorului maghiar Geza Radvanyi; el va dirija un colectiv de actori din numeroase țări. „O ALTĂ ŢARĂ", cartea romancie­rului negru american James Baldwin care povesteşte dragostea dintre o fe­meie albă şi un negru, s-a bucurat de un mare succes. Ea va fi ecranizată de regizorul britanic Tony Richardson. ng Opere literare ecranizate Pag. 3 aden Formarea noului guvern întîrzie ADEN 31 (Agerpres). — Kennedy Trevaskis, înaltul comisar englez la Aden, a plecat vineri la Londra. Deşi vizita sa la Londra nu a fost anun­ţată în prealabil, şi el nu a făcut nici o declaraţie la plecare, oficialităţile n-au nici o îndoială că la Londra, Trevaskis va avea convorbiri cu mi­nistrul coloniilor al Angliei, Green­wood, în legătură cu criza ce s-a creat în Aden ca urmare a faptului că, la două săptămîni după alegerile pentru Consiliul legislativ, nu a fost creat un nou guvern. După cum s-a mai anunțat, guvernul Adenului nu poate fi format din cauza opoziţiei membrilor viitorului guvern faţă de numirea de către autorităţile engleze a lui Baharoon în postul de prim­ministru. Biroul din Londra al Partidului socialist-popular din Aden a difuzat vineri o declaraţie în care cere gu­vernului laburist britanic dizolvarea Federaţiei Arabiei de sud, eliberarea tuturor deţinuţilor politici din Aden şi acordarea dreptului la autodeter­minare tuturor popoarelor din Ara­bia de sud.

Next