Scînteia, mai 1965 (Anul 34, nr. 6606-6635)
1965-05-05 / nr. 6609
Anul XXXIV Nr. 6609 Miercuri 5 mai 19654 PAGINI — 30 BANI în întîmpinarea Congresului partidului UN PUTERNIC AVINT IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Valorificarea unor noi rezerve interne Cluj (coresp. „Scînteii“). Primele patru luni ale anului au fost încheiate de metalurgiştii de la uzinele „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii cu importante realizări în întrecere. Ei au depăşit planul la producţia globală cu 4 616 000 lei, iar la producţia marfă cu 4 235 000 lei. S-au produs peste prevederi 3 608 tone de oţel, laminate, bare trase, trefilate şi alte produse metalurgice, cu aproape 600 tone mai mult decit prevedea angajamentul. Analizînd temeinic rezervele şi posibilităţile existente, siderurgiştii şi-au propus ca pînă la 1 iulie, în cinstea Congresului partidului, să depăşească planul la producţia globală cu 6 milioane lei, la producţia marfă cu 6 milioane lei, să producă peste plan 4 500 tone de oţel, laminate, sîrmă şi alte produse, să realizeze economii şi beneficii peste plan de cite 500 000 lei. In vederea îndeplinirii acestor obiective mobilizatoare luate în întrecere în întîmpinarea Congresului partidului, în uzină se iau, în continuare, noi măsuri tehnice și organizatorice. La oțelărie se lucrează la modernizarea cuptorului nr. 2, ceea ce va avea ca rezultat creşterea capacităţii cu 660 de tone pe an. La laminoare se mecanizează transportul ţaglelor de la foarfecă la caja nr. 2, în scopul evitării pierderilor de metal. Şi alte măsuri sunt în curs de aplicare. — întreprinderile ministerului nostru — ne informează din capul locului interlocutorul — fabrică aproximativ 50 la sută din producţia de mobilă destinată fondului pieţei. Mobila pe care o livrăm în cantităţi sporite magazinelor trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare spaţiilor noilor locuinţe, să fie uşor de manevrat şi întreţinut, într-o gamă cromatică atrăgătoare, cu funcţionalităţi multiple. Totul constă în a îmbina permanent necesitatea ca orice tip de mobilă să fie durabil, rezistent, cu cerinţa ca acesta să corespundă gustului evolutiv al cumpărătorilor. De acest imperativ s-a ţinut seama mai mult în ultimii ani. Din 1963 a început să se creeze o gamă largă de modele, cu funcţiuni multiple, care să satisfacă în mai mare măsură necesităţile pieţei. Concepţia noastră despre calitate se bazează pe mai multe elemente. Este vorba de diversificarea largă a tipodimensiunilor, de modernizarea liniei tipurilor de mobilă, de utilizarea unor materiale sintetice, de asigurarea unui finisaj superior. Accentuez că în toate întreprinderile aparţinînd ministerului sunt posibilităţi mari pentru realizarea unei producţii de foarte bună calitate. Colectivele fabricilor de mobilă din Arad, „23 August“ din Tg. Mureş, din Rădăuţi, Codlea, Cluj, Oradea — care dau numai produse de înaltă calitate — valorifică raţional aceste posibilităţi. Ele sunt foarte exigente la pregătirea lansării în fabricaţie a noilor tipuri de mobilă, la utilizarea materiilor prime şi materialelor, la controlul interfazic al producţiei şi se preocupă insistent de ridicarea calificării muncitorilor. Producţia acestor întreprinderi constituie — cum spunem noi — „vîrfuri“ de calitate pe întregul sector. Am arătat cele de mai sus cu scopul de a sublinia următoarea concluzie : nu este permis nici un rabat în domeniul calităţii mobilei. Respectarea strictă a ciclurilor de fabricaţie, efectuarea ireproşabilă a fiecărei faze de producţie reprezintă condiţii de bază pentru ridicarea continuă a calităţii mobilei. Şi pentru aceasta este nevoie să se introducă în fabricaţie material lemnos bine uscat, să se asigure o producţie ritmică, o strictă disciplină tehnologică, un control tehnic de calitate exigent pe fiecare fază de lucru pînă la ambalare. Tocmai asemenea probleme trebuie să preocupe în mai mare măsură decit pînă acum conducerile fabricilor de mobilă. Trebuie să fie clar că există o poziţie cîştigată, un nivel calitativ al mobilei de la care nu se poate da înapoi. Care este, după aprecierea dv., acest nivel ? Şi de ce există totuşi diferenţe între întreprinderi in privinţa calităţii mobilei ?. Nivelul calitativ al mobilei sub care nu se poate coborî îl considerăm cel superior. Sunt multe fabrici noi — de la Piteşti, Blaj, Focşani — care nu au reuşit să producă numai mobilă de calitate superioară, avînd în consecinţă refuzuri de mărfuri. Menţionăm că un nivel calitativ constant superior se realizează îndeosebi în fabrici mai vechi, cu tradiţie, şi într-o serie de fabrici intrate în funcţiune în ultimii ani. Noi apreciem că totul constă în stăruinţa cu care conducerea şi colectivul fiecărei întreprinderi se ocupă de ridicarea calităţii mobilei. Am ajuns la concluzia că nu în toate unităţile se acordă aceeaşi atenţie esteticii pieselor de mobilă, prin împerecherea şi îmbinarea cu gust a texturilor naturale ale furnirelor, calităţii şi aplicării uniforme a lacurilor, finisajului suprafeţelor exterioare. Ridicarea în cel mai scurt timp a producţiei întregului sector la un nivel calitativ superior stă în atenţia conducerii ministerului şi a direcţiei generale de resort. Părerea potrivit căreia nivelul superior trebuie să constituie limita sub care nu se poate coborî este, fără îndoială, justă și totodată realistă. Pe cumpărători nu-i interesează că o întreprindere produce de un an sau doi, ci ei pretind și solicită numai mobilă de calitate superioară. De aceea, se impune ca de la început în noile fabrici, cu un înalt grad de tehnicitate, să se ia măsuri în vederea realizării de sortimente de mobilă la un nivel calitativ superior. Desigur, nici nivelul superior al calităţii, atins în anumite fabrici, nu constituie o limită care nu poate fi depăşită. Noţiunea de calitate este dinamică, orice „pauză“ în acţiunea de ridicare a calităţii nu poate să aibă decit consecinţe economice nefavorabile. Concepţia de a te mulţumi cu nivelul atins, care mai stăruie în unele fabrici, nu este de natură să stimuleze toate întreprinderile în ridicarea continuă a calităţii mobilei. In acest an organele comerţului au refuzat la recepţie anumite cantităţi de mobilă. Ce măsuri preconizează ministerul în vederea preîntîmpinării în viitor a unei asemenea situaţii ? — In legătură cu refuzurile sunt mai multe lucruri de spus. Este regretabil că diferite garnituri de mobilă sunt respinse de organele comerţului. Dar la o astfel de situaţie se ajunge din cauză că în unele întreprinderi — printre care IPROFIL-Dej, IPROFIL-Focşani, C.I.L. Comăneşti — nu se face totdeauna un control calitativ foarte exigent al semifabricatelor în cursul procesului tehnologic ; controlorii de calitate nu scot în evidenţă la prima recepţie toate defectele şi nu indică real retuşurile ce trebuie făcute înainte de prezentarea mobilei organelor de comerţ. Credem că nu este bine organizată nici recepţia finală în fabrici. Ea se face de multe ori în paralel atît de organele fabricii, cît şi de organele comerţului. Nu de puţine ori însă recepţia se face în grabă şi, pînă la urmă, se „cade“ la înţelegere ca ceea ce refuză unul, să refuze şi celălalt. Pe baza celor constatate pînă acum în fiecare fabrică de mobilă se vor constitui puncte fixe de control al calităţii pe faze ale procesului de fabricaţie, după sistemul introdus la fabrica „Libertatea“-Cluj. Verificarea trebuie făcută cu exigenţă sporită pentru a elimina la maximum viciile vizibile la prima recepţie. Recepţia finală se va face în fabrici numai de organele comerciale. (Continuare în pag. IlI-a) CALITATEA MOBILEI In anii şesenatului, industria mobilei a înregistrat o însemnată dezvoltare. S-au construit fabrici noi, dotate cu maşini şi utilaje moderne, iar cele existente mai înainte au fost reutilate şi modernizate. Comparativ cu anul 1959, în 1964 producţia de mobilă a fost de 3,5 ori mai mare. Au fost asimilate în fabricaţie noi tipuri de mobilă, cu o linie modernă, simplă, elegantă şi cu funcţionalităţi multiple. Producţia de mobilă se bucură de o bună apreciere la export. Examinată în lumina exigenţelor în continuă creştere ale cumpărătorilor, unele tipuri de mobilă nu satisfac însă întrutotul cerinţele. Nu de puţine ori, cumpărătorii şi-au exprimat părerea că o serie de sortimente solicitate nu se găsesc în cantităţi suficiente în magazine, că anumite modele pot fi mult îmbunătăţite şi finisate mai îngrijit. Cum trebuie canalizate eforturile colectivelor de întreprinderi pentru ca producţia de mobilă să fie continuu împrospătată cu noi sortimente, să se ridice calitatea ei, să poată satisface diversele cerinţe ale cumpărătorilor ? Iată ce a relatat în legătură cu aceasta, într-o convorbire cu redactorul nostru Petre Nedelcu, tov. ing. Ion RIMBU, adjunct al ministrului economiei forestiere Se verifică un lot de canapele „Alba* produse de colectivul fabricii de mobilă din cadrul Combinatului de Industrializare a lemnului — Suceava In primeie patru luni ale anului, colectivul Întreprinderii „Inox“ din Capitală a obţinut Însemnate succese în producţie. In Întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor s-au evidenţiat numeroşi muncitori. Iată, In fotografii, ciţiva dintre aceştia (de la stînga la dreapta) : matriţenul Nicolae Constantin şi Gheorghe Fechete; strungarul Gheorghe Ion; şlefuitorul Ioan Matei; forjorul Viorel Boaru Foto : A. Cartojan La hidrocentrala de pe Argeş Barajul a atins 105 metri înălţime PITEŞTI (coresp. „Scriteii*). Constructorii şi montorii de pe şantierul hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej” de pe Argeş şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru etapa pînă la 1 Mai. Marele baraj de la Piscul Vidraru a atins înălţimea de 105 metri. Stăvilarul creşte de la o zi la alta. In luna aprilie s-au turnat cu circa 1 000 metri cubi mai mult beton față de prevederi, întrecerea în întîmpinarea Congresului partidului are un obiectiv precis : „In fiecare schimb — peste 500 metri cubi de beton turnaţi în corpul barajului“, iată o premisă certă că angajamentul pe care și l-au luat constructorii de aici în întrecerea socialistă pe acest an — de a termina betonerea barajului cu două luni mai devreme față de termenul planificat — va fi îndeplinit, în ritm susţinut se desfăşoară lucrările şi la celelalte obiective ale hidrocentralei. La centrala subterană s-au terminat cu multe zile înainte faţă de grafic lucrările de fundaţii pentru primele 3 turbine şi se fac pregătiri pentru a se trece la montaj. La galeria de fugă s-au atins viteze mari de înaintare : de la începutul anului s-au realizat 200 metri liniari de galerii, față de 91 metri cît era planificat. Vitezele cele mai mari de înaintare au obţinut cunoscutele brigăzi de mineri în fruntea cărora se află Tudor Moraru, Pavel Ofet şi Alexandru Farcaş. Apropierea Congresului partidului insuflă noi energii constructorilor şi montorilor de pe şantier. Priceperea şi iniţiativa lor creatoare au scos la iveală noi rezerve şi posibilităţi. Pe baza valorificării lor, colectivul şantierului şi-a propus, printre altele, ca pînă la 1 iulie să toarne în corpul barajului 105 000 metri cubi beton, cu 3 000 metri cubi mai mult faţă de prevederi, să excaveze și să betoneze 216 metri liniari la galeria de fugă, să obțină economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 400 000 lei și să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută, în loc de 1 la sută cît prevedea angajamentul luat la începutul anului. IN ZIARUL DE AZI Un pedagog cu mii de chipuri (pag. a Il-a) ARMATA ROMÂNĂ IN RĂZBOIUL ANTIHITLERIST (pag. a II-a) 2300 TONE ÎNGRĂȘĂMINTE PESTE PLAN BACAU (coresp. „Scînteii"). — In ■ecţiile Combinatului de îngrășăminte cu azot din Piatra Neamţ se munceşte cu entuziasm pentru Îndeplinirea exemplară a planului și a angajamentelor luate în întrecere. Zilnic sunt expediate spre diferite gospodării agricole de stat şi cooperative agricole de producţie sute de tone de îngrăşăminte. De la începutul anului şi pînă acum, chimiştii din Piatra Neamţ au produs peste prevederile planului 2 000 de tone de azotat de amoniu şi 900 de tone de amoniac. Chibzuind posibilităţile şi rezervele existente, muncitorii, inginerii şi tehnicienii combinatului şi-au propus ca, prin folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, să realizeze pînă la 1 iulie, în cinstea Congresului partidului, 2 300 tone de îngrăşăminte peste plan. Numai în zilele de 1-3 mai, ei au produs aproape 100 tone de îngrăşăminte şi 24 tone de amoniac peste plan. O contribuţie însemnată la obţinerea acestor rezultate au adus operatorii Mihai Chiriac, Ilie Sandu şi Tudor Popa din hala de fabricaţie a azotatului de amoniu, muncitorii din schimbul maistrului Aurel Bica şi muncitorii Ion Vuţă, Gheorghe Cruceru şi Ion Ignat de la secţia uree. Pînă la 1 iulie — M ILL IOK OBIECTIV Mllllll H UDU Au terminat semănatul porumbului ------------------------------------ ——— CONSTANȚA (coresp. „Scîn-R j _ teii“). — In ultimele zile, ritmul in-C 9 I II li C a sămînțării porumbului în regiunea L _ _ _ Dobrogea s-a intensificat. Folosind O P I O g 6 fl timpul prielnic între ploi, precum ------------------------------------——■— şi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi semănătorilor, unităţile agricole din regiunea Dobrogea au terminat semănatul porumbului. Printre primele care au raportat încheierea acestei lucrări se numără şi cooperativele agricole de producţie din raioanele Negru Vodă, Istria, precum şi unităţile Trustului gostat Constanţa. -------------------------------------------- GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — „.... Folosind din plin timpul prielnic şi rolVene capacitatea de lucru a tractoarelor din ronilinon falaţi maşinilor agricole, mecanizatorii UIM regiunea] Udlaţi şi ţăranii cooperatori din 5 raioane ---------------------------------------------- ale regiunii Galaţi — Făurei, Brăila, Galaţi, Tecuci şi Focşani — au terminat semănatul pe suprafeţele destinate culturii porumbului. Pînă în prezent, în această regiune s-au însăminţat cu porumb peste 235000 hectare. Semănatul porumbului se apropie de sfîrşit şi în raioanele Panciu şi Bujoru. 5 . UN PROCENT SUB POSIBILITĂŢI Pe adresa Comitetului regional de partid Oltenia a sosit ieri din Băileşti o telegramă. Ţăranii cooperatori din acest raion anunţau terminarea campaniei de însămînţare a porumbului pe cele aproape 33 000 ha prevăzute. Acest rezultat este urmarea firească a bunei organizări a muncii, a folosirii cu răspundere a timpului optim de lucru. Se lucrează intens şi în raioanele Caracal, Corabia. Cu tot timpul nestatornic din ultimele zile, folosindu-se fiecare oră bună de lucru, viteza zilnică la însămînţarea porumbului a crescut mereu. Pînă în ziua de 3 mai, în raionul Corabia, din 24 600 ha prevăzute a fi cultivate cu porumb s-au însămînţat 22 405 ha, iar în raionul Caracal, din 30 900 ha, a fost însămînţată o suprafaţă de 28 797 ha. Cu suprafeţele realizate în cursul zilei de ieri, semănatul porumbului în aceste raioane se poate considera încheiat în aşteptare Pe întreaga regiune, pînă în dimineaţa zilei de ieri, au fost însămînţate 206 105 ha cu porumb, reprezentînd 65,1 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Trebuie spus însă că acest procent este sub posibilităţi. Unele raioane cum sunt Balş, Strehaia, Craiova, Filiaşi, ca şi Trusturile gostat Craiova şi Tr. Severin se află sub media realizărilor pe regiune. Deşi au forţe suficiente şi terenul permite, în unele gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie se mai aşteaptă ca timpul să fie frumos, mai multe zile la rînd, în loc să se folosească fiecare oră prielnică de lucru. Ni s-a adus următoarea justificare : între raioanele din sudul, centrul şi nordul regiunii există o diferenţă accentuată în ce priveşte condiţiile pedoclimatice. Faptul nu poate fi contestat. Din păcate însă, unele gospodării de stat şi cooperative agricole aflate în zone cu aceleaşi condiţii obţin rezultate diferite. Experienţa fruntaşilor Am vizitat cooperativa agricolă de producţie Izvoare din raionul Craiova. Cele 10 tractoare din brigada condusă de Gh. Triţă lucrează din zori şi pînă seara tîrziu. Alături de mecanizatori, ţăranii cooperatori, folosind atelajele, însămînţau porţiunile de teren nemecanizabil. Astfel organizată şi îndrumată munca, deşi timpul a fost ploios şi schimbător, iar terenurile nu se deosebesc prea mult de ale altor cooperative din raion, însămînțarea porumbului pe cele aproape 1 100 ha prevăzute este pe terminate, în alte cooperative agricole care au condiţii asemănătoare cu cea din Izvoare se lucrează în ritm lent, ceea ce a făcut ca nici realizările din raionul Craiova să nu corespundă posibilităţilor. Din cele 32 185 ha prevăzute a fi cultivate cu porumb s-au însăminţat numai 18 760 ha. Departe, la sediul brigăzilor Bazîndu-se pe mijloacele mecanizate de care dispun, unele consilii ale gospodăriilor de stat din trusturile Turnu Severin şi Craiova n-au ţinut seamă şi de timp. Tractoarele şi celelalte maşini au stat liniştite la sediul gospodăriilor şi brigăzilor. Cind a sosit timpul bun de lucru s-au pierdut ore preţioase pînă ca ele să ajungă pe tarlalele repartizate. Şi alte asemenea lucruri, care la prima vedere par mărunte, au făcut ca în unităţile din aceste trusturi ritmul semănatului să fie cu totul nesatisfăcător. Pînă la 4 mai s-au însăminţat cu porumb doar 19 950 ha din cele 32 477 ha planificate. In regiunea Oltenia există toate posibilităţile ca însămînţarea porumbului să se termine într-un termen scurt şi în condiţii agrotehnice bune. în acest scop, experienţa bună în organizarea campaniei de însămînţare a porumbului a gospodăriilor de stat şi cooperativelor fruntaşe să fie răspîndită cu multă operativitate în unităţile rămase în urmă şi îndeosebi în acelea din nordul regiunii, unde lucrările au început mai tîrziu. V. DELEANU coresp. „Scînteii" Literatura universală in invăţămîntul superior Ministerul Invăţămîntului a organizat recent un simpozion pe tema „Obiectul şi metodele predării literaturii universale în învăţămîntul superior", consacrat îmbunătăţirii continue a studiului acestei discipline în facultăţile cu profil umanistic din universităţi şi institutele pedagogice. Cei aproape o sută de participanţi — cadre didactice universitare, esteticieni, cercetători ştiinţifici — au analizat sarcinile ce revin catedrelor de specialitate în ridicarea cursurilor de literatură universală la gradul unui important factor de pregătire ştiinţifică şi de educare multilaterală a studenţilor. La rugămintea redactorului nostru, Mihai Iordănescu, tov. prof. dr. Jean LIVESCU, membru corespondent al Academiei R. P. Române, adjunct al ministrului învățămîntului, vorbeşte cititorilor despre semnificaţia şi rezultatele acestei reuniuni. Ce considerente au făcut necesară organizarea acestei manifestări ştiinţifice ? După cum se ştie, Ministerul Invăţămîntului iniţiază periodic acţiuni de acest fel, menite să evidenţieze căile perfecţionării continue a conţinutului şi structurii şcolii noastre superioare. Recentul simpozion a fost determinat de faptul că în prezent, mai mult decit oricîrnd, actul de receptare a marilor valori culturale şi artistice ale umanităţii face parte componentă din procesul formării intelectualităţii noastre noi. Aşa se explică şi introducerea disciplinei de literatură universală în învăţămîntul de cultură generală, o dată cu aplicarea programului şcolii medii de 12 ani. E cu atît mai necesar, aşadar, ca acestui element de cultură să-i asigurăm un fundament trainic, să ne preocupe dezvoltarea lui pe baze ştiinţifice. Vă rugăm să menţionaţi câteva din problemele mai importante aflate în atenţia participanţilor la discuţii. Au fost aduse noi dovezi în sprijinul constatării că în cadrul ştiinţei româneşti s-a format o şcoală de literatură universală şi comparată care a dobîndit în ultimele două decenii rezultate bune. Nucleul ei îl constituie ciclurile de prelegeri ţinute la Universitatea din Bucureşti, începînd din anul 1948, sub conducerea eminentului savant care a fost Tudor Vianu. Planul, conţinutul şi metoda acestor cursuri au valoarea unei sinteze ştiinţifice originale. Riguroasa selecţie a creaţiilor potrivit metodei esteticii marxiste, extinderea ariei de investigaţie asupra cît mai multor literaturi naţionale, prezentarea momentelor artistice în contextul lor social — sînt tot atîtea elemente prin care şcoala românească de cercetare a literaturilor şi-a adus contribuţia la îmbogăţirea teoriei generale a comparatismului. Tradiţia valoroasă, existenţa unui corp profesoral cu bună experienţă, ca şi condiţiile materiale deosebite de care dispunem astăzi, fac ca perfecţionarea studiului literaturii universale şi comparate să fie un deziderat pe deplin realizabil. In acest sens au fost făcute mai multe propuneri şi sugestii. S-a arătat, de pildă, necesitatea ca disciplina de literatură universală şi comparată să fie predată în legătură tot mai strînsă cu activitatea catedrelor de literaturi şide limbi clasice şi moderne, pentru că, din păcate, la ora actuală prelegerile catedrelor de literatură nu sunt întotdeauna judicios delimitate ; în acelaşi timp, numeroase aspecte de relaţii literare şi culturale cu dezvoltarea culturii româneşti sunt mai adine cunoscute de catedrele de specialitate decit de cadrele didactice de la literatura universală. (Continuare în pag. III-a) tf’frK BTHÎfcB ~k eszi-dHB , .* v v ' ■ '"?■ * ■■>■■■. Declaraţia preşedintelui Indoneziei Preşedintele Indoneziei, Sukarno, a făcut o declaraţie în care a arătat că Indonezia sprijină lupta fermă a poporului vietnamez împotriva agresiunii americane în această ţară. „Criza vietnameză poate fi rezolvată dacă Statele Unite vor părăsi necondiţionat Vietnamul de sud“ — a spus el. DEPUTAŢI ISLANDEZI AU CERUT DENUNŢAREA ACORDULUI MILITAR CU S.U.A. Potrivit prevederilor acordului, încheiat la 5 mai 1951, Statele Unite au posibilitatea să folosească bazele militare din Islanda. Ele dispun la Keflavik de o mare bază maritimă militară, iar în prezent construiesc alta pentru submarinele americane. Legea cu privire la relaţiile interrasiale Camera Comunelor din Anglia a adoptat proiectul de lege propus de guvernul laburist cu privire la relaţiile interrasiale, cu 261 de voturi contra 249. Principalele prevederi ale noii legi interzic unele forme de discriminare rasială sau incitarea la asemenea discriminare. GUVERNUL SIRIEI A EMIS DOUA NOI DECRETE — unul privind instituirea monopolului la exporturile de grîu, orz şi bumbac şi celălalt privind naţionalizarea tuturor întreprinderilor de egrenat bumbac din ţară. Exportul de bumbac şi cereale ocupă aproximativ 50 la sută în comerţul exterior al Siriei.