Scînteia, mai 1965 (Anul 34, nr. 6606-6635)

1965-05-05 / nr. 6609

Anul XXXIV Nr. 6609 Miercuri 5 mai 1965­­­4 PAGINI — 30 BANI în întîmpinarea Congresului partidului UN PUTERNIC AVINT IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Valorificarea unor noi rezerve interne Cluj (coresp. „Scînteii“).­­ Pri­mele patru luni ale anului au fost încheiate de metalurgiştii de la uzinele „Industria sîrmei“ din Cîm­­pia Turzii cu importante realizări în întrecere. Ei au depăşit planul la producţia globală cu 4 616 000 lei, iar la producţia marfă cu 4 235 000 lei. S-au produs peste prevederi 3 608 tone de oţel, laminate, bare trase, trefilate şi alte produse me­talurgice, cu aproape 600 tone mai mult decit prevedea angajamentul. Analizînd temeinic rezervele şi posibilităţile existente, siderurgiştii şi-au propus ca pînă la 1 iulie, în cinstea Congresului partidului, să depăşească planul la producţia glo­bală cu 6 milioane lei, la produc­ţia marfă cu 6 milioane lei, să producă peste plan 4 500 tone de oţel, laminate, sîrmă şi alte produse, să realizeze economii şi beneficii peste plan de cite 500 000 lei. In vederea îndeplinirii acestor o­­biective mobilizatoare luate în între­cere în întîmpinarea Congresului partidului, în uzină se iau, în conti­nuare, noi măsuri tehnice și organi­zatorice. La oțelărie se lucrează la modernizarea cuptorului nr. 2, ceea ce va avea ca rezultat creşterea ca­pacităţii cu 660 de tone pe an. La laminoare se mecanizează transpor­tul ţaglelor de la foarfecă la caja nr. 2, în scopul evitării pierderilor de metal. Şi alte măsuri sunt în curs de aplicare. — întreprinderile ministerului nostru — ne informează din capul locului interlocutorul — fabrică aproximativ 50 la sută din producţia de mobilă destinată fondului pieţei. Mobila pe care o livrăm în cantităţi sporite magazinelor trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare spaţiilor noilor locuinţe, să fie uşor de ma­nevrat şi întreţinut, într-o gamă cromatică atrăgătoare, cu funcţiona­lităţi multiple. Totul constă în a îmbina permanent necesitatea ca orice tip de mobilă să fie durabil, rezistent, cu cerinţa ca acesta să corespundă gustului evolutiv al cumpărătorilor. De acest imperativ s-a ţinut seama mai mult în ultimii ani. Din 1963 a început să se creeze o gamă largă de modele, cu func­ţiuni multiple, care să satisfacă în mai mare măsură necesităţile pieţei. Concepţia noastră despre calitate se bazează pe mai multe elemente. Este vorba de diversificarea largă a tipodimensiunilor, de moderni­zarea liniei tipurilor de mobilă, de utilizarea unor materiale sin­tetice, de asigurarea unui finisaj superior. Accentuez că în toate între­prinderile aparţinînd ministerului sunt posibilităţi mari pentru reali­zarea unei producţii de foarte bună calitate. Colectivele fabricilor de mobilă din Arad, „23 August“ din Tg. Mu­reş, din Rădăuţi, Codlea, Cluj, Oradea — care dau numai pro­duse de înaltă calitate — valorifică raţional aceste posibilităţi. Ele sunt foarte exigente la pregătirea lan­sării în fabricaţie a noilor tipuri de mobilă, la utilizarea materiilor prime şi materialelor, la controlul interfazic al producţiei şi se preocu­pă insistent de ridicarea calificării muncitorilor. Producţia acestor în­treprinderi constituie — cum spu­nem noi — „vîrfuri“ de calitate pe întregul sector. Am arătat cele de mai sus cu scopul de a sublinia următoarea concluzie : nu este permis nici un rabat în dome­niul calităţii mobilei. Respectarea strictă a ciclurilor de fabricaţie, efectuarea ireproşabilă a fiecărei faze de producţie reprezintă condi­ţii de bază pentru ridicarea continuă a calităţii mobilei. Şi pentru aceas­ta este nevoie să se introducă în fa­bricaţie material lemnos bine uscat, să se asigure o producţie ritmică, o strictă disciplină tehnologică, un control tehnic de calitate exigent pe fiecare fază de lucru pînă la amba­lare. Tocmai asemenea probleme trebuie să preocupe în mai mare măsură decit pînă acum conduce­rile fabricilor de mobilă. Trebuie să fie clar că există o poziţie cîştigată, un nivel calitativ al mobilei de la care nu se poate da înapoi. Care este, după aprecierea dv., acest nivel ? Şi de ce există totuşi diferenţe între întreprinderi in privinţa calităţii mobilei ?. Nivelul calitativ al mobilei sub care nu se poate coborî îl conside­răm cel superior. Sunt multe fabrici noi — de la Piteşti, Blaj, Focşani — care nu au reuşit să producă numai mobilă de calitate superioară, avînd în consecinţă refuzuri de mărfuri. Menţionăm că un nivel calitativ constant superior se reali­zează îndeosebi în fabrici mai vechi, cu tradiţie, şi într-o serie de fabrici intrate în funcţiune în ultimii ani. Noi apreciem că totul constă în stăruinţa cu care conducerea şi colectivul fiecărei întreprinderi se ocupă de ridicarea calităţii mobilei. Am ajuns la concluzia că nu în toa­te unităţile se acordă aceeaşi atenţie esteticii pieselor de mobilă, prin îm­perecherea şi îmbinarea cu gust a texturilor naturale ale furnirelor, calităţii şi aplicării uniforme a lacu­rilor, finisajului suprafeţelor exte­rioare. Ridicarea în cel mai scurt timp a producţiei întregului sector la un nivel calitativ superior stă în atenţia conducerii ministerului şi a direcţiei generale de resort. Părerea potrivit căreia nivelul superior trebuie să constituie li­mita sub care nu se poate coborî este, fără îndoială, justă și tot­odată realistă. Pe cumpărători nu-i interesează că o întreprin­dere produce de un an sau doi, ci ei pretind și solicită numai mo­bilă de calitate superioară. De a­­ceea, se impune ca de la început în noile fabrici, cu un înalt grad de tehnicitate, să se ia măsuri în vederea realizării de sortimente de mobilă la un nivel calitativ superior. Desigur, nici nivelul su­perior al calităţii, atins în anu­mite fabrici, nu constituie o limi­tă care nu poate fi depăşită. No­ţiunea de calitate este dinamică, orice „pauză“ în acţiunea de ridi­care a calităţii nu poate să aibă decit consecinţe economice nefa­vorabile. Concepţia de a te mul­ţumi cu nivelul atins, care mai stăruie în unele fabrici, nu este de natură să stimuleze toate în­treprinderile în ridicarea continuă a calităţii mobilei. In acest an organele comerţu­lui au refuzat la recepţie anu­mite cantităţi de mobilă. Ce mă­suri preconizează ministerul în vederea preîntîmpinării în viitor a unei asemenea situaţii ? — In legătură cu refuzurile sunt mai multe lucruri de spus. Este re­gretabil că diferite garnituri de mobilă sunt respinse de organele comerţului. Dar la o astfel de situa­ţie se ajunge din cauză că în unele întreprinderi — printre care IPROFIL-Dej, IPROFIL-Focşani, C.I.L. Comăneşti — nu se face tot­deauna un control calitativ foarte exigent al semifabricatelor în cursul procesului tehnologic ; controlorii de calitate nu scot în evidenţă la pri­ma recepţie toate defectele şi nu indică real retuşurile ce trebuie făcute înainte de prezentarea mobi­lei organelor de comerţ. Credem că nu este bine organizată nici recep­ţia finală în fabrici. Ea se face de multe ori în paralel atît de organele fabricii, cît şi de organele comerţu­lui. Nu de puţine ori însă recepţia se face în grabă şi, pînă la urmă, se „cade“ la înţelegere ca ceea ce refu­ză unul, să refuze şi celălalt. Pe baza celor constatate pînă acum în fiecare fabrică de mobilă se vor constitui puncte fixe de control al calităţii pe faze ale proce­sului de fabricaţie, după siste­mul introdus la fabrica „Liberta­­tea“-Cluj. Verificarea trebuie făcută cu exigenţă sporită pentru a elimina la maximum viciile vizibile la prima recepţie. Recepţia finală se va face în fabrici numai de organele comer­ciale. (Continuare în pag. IlI-a) CALITATEA MOBILEI In anii şesenatului, industria mobilei a înregistrat o însemnată dezvoltare. S-au construit fabrici noi, dotate cu maşini şi utilaje moderne, iar cele existente mai înainte au fost reutilate şi modernizate. Comparativ cu anul 1959, în 1964 producţia de mobilă a fost de 3,5 ori mai mare. Au fost asimilate în fabricaţie noi tipuri de mobilă, cu o linie modernă, simplă, elegantă şi cu funcţionalităţi multiple. Producţia de mobilă se bucură de o bună apreciere la export. Examinată în lumina exigenţelor în continuă creştere ale cumpărătorilor, unele tipuri de mobilă nu satisfac însă întrutotul cerinţele. Nu de puţine ori, cumpărătorii şi-au exprimat părerea că o serie de sortimente solicitate nu se găsesc în cantităţi suficiente în magazine, că anumite modele pot fi mult îmbunătăţite şi finisate mai îngrijit. Cum trebuie canalizate eforturile colectivelor de întreprinderi pentru ca producţia de mobilă să fie continuu împrospătată cu noi sortimente, să se ridice calitatea ei, să poată satisface diversele cerinţe ale cumpărătorilor ? Iată ce a relatat în legătură cu aceasta, într-o convorbire cu redactorul nostru Petre Nedelcu, tov. ing. Ion RIMBU, adjunct al ministrului economiei forestiere Se verifică un lot de ca­napele „Alba* produse de colectivul fabricii de mobilă din cadrul Com­binatului de Industriali­zare a lemnului — Suceava In primeie patru luni ale anului, colectivul Întreprinderii „Inox“ din Capitală a obţinut Însemnate succese în producţie. In Întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor s-au evidenţiat numeroşi muncitori. Iată, In fotografii, ciţiva dintre aceştia (de la stînga la dreapta) : matriţenul Nicolae Constantin şi Gheorghe Fechete; strungarul Gheorghe Ion; şlefuitorul Ioan Matei; forjorul Viorel Boaru Foto : A. Cartojan La hidrocentrala de pe Argeş Barajul a atins 105 metri înălţime PITEŞTI (coresp. „Scri­­teii*).­­ Constructorii şi montorii de pe şantierul hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej” de pe Argeş şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate în întrecerea socia­listă pentru etapa pînă la 1 Mai. Marele baraj de la Piscul Vidraru a atins înălţimea de 105 metri. Stăvilarul creşte de la o zi la alta. In luna aprilie s-au turnat cu circa 1 000 metri cubi mai mult be­ton față de prevederi, întrecerea în întîmpinarea Congresului partidului are un obiectiv precis : „In fiecare schimb — peste 500 metri cubi de beton turnaţi în corpul barajului“, iată o pre­misă certă că anga­jamentul pe care și l-au luat constructorii de aici în întrecerea socialis­tă pe acest an — de a termina betonerea baraju­lui cu două luni mai de­vreme față de termenul planificat — va fi înde­plinit, în ritm susţinut se des­făşoară lucrările şi la ce­lelalte obiective ale hi­drocentralei. La centrala subterană s-au terminat cu multe zile înainte faţă de grafic lucrările de fundaţii pentru primele 3 turbine şi se fac pregătiri pentru a se trece la mon­taj. La galeria de fugă s-au atins viteze mari de înaintare : de la începu­tul anului s-au realizat 200 metri liniari de galerii, față de 91 metri cît era planificat. Vitezele cele mai mari de înaintare au obţinut cunoscutele bri­găzi de mineri în fruntea cărora se află Tudor Mo­raru, Pavel Ofet şi Ale­xandru Farcaş. Apropierea Congresu­lui partidului insuflă noi energii constructorilor şi montorilor de pe şantier. Priceperea şi iniţiativa lor creatoare au scos la ivea­lă noi rezerve şi posibili­tăţi. Pe baza valorificării lor, colectivul şantierului şi-a propus, printre altele, ca pînă la 1 iulie să toarne în corpul barajului 105 000 metri cubi beton, cu 3 000 metri cubi mai mult faţă de prevederi, să excaveze și să beto­­neze 216 metri liniari la galeria de fugă, să obțină economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 400 000 lei și să spo­rească productivitatea muncii cu 2 la sută, în loc de 1 la sută cît prevedea angajamentul luat la în­ceputul anului. IN ZIARUL DE AZI Un pedagog cu mii de chipuri (pag. a Il-a) ARMATA ROMÂNĂ IN RĂZBOIUL ANTIHITLERIST (pag. a II-a) 2300 TONE ÎNGRĂȘĂMINTE PESTE PLAN BACAU (coresp. „Scînteii"). — In ■ecţiile Combinatului de îngrășă­minte cu azot din Piatra Neamţ se munceşte cu entuziasm pentru În­deplinirea exemplară a planului și a angajamentelor luate în întrecere. Zilnic sunt expediate spre diferite gospodării agricole de stat şi coo­perative agricole de producţie sute de tone de îngrăşăminte. De la în­ceputul anului şi pînă acum, chi­­miştii din Piatra Neamţ au produs peste prevederile planului 2 000 de tone de azotat de amoniu şi 900 de tone de amoniac. Chibzuind posibi­lităţile şi rezervele existente, munci­torii, inginerii şi tehnicienii combi­natului şi-au propus ca, prin folo­sirea mai bună a capacităţilor de producţie, să realizeze pînă la 1 iu­lie, în cinstea Congresului partidu­lui, 2 300 tone de îngrăşăminte pes­te plan. Numai în zilele de 1-3 mai, ei au produs aproape 100 tone de îngrăşăminte şi 24 tone de amoniac peste plan. O contribuţie însemnată la obţinerea acestor rezultate au adus operatorii Mihai Chiriac, Ilie Sandu şi Tudor Popa din hala de fabricaţie a azo­tatului de amoniu, muncitorii din schimbul maistrului Aurel Bica şi muncitorii Ion Vuţă, Gheorghe Cru­­ceru şi Ion Ignat de la secţia uree. Pînă la 1 iulie — M ILL IOK OBIECTIV Mllllll H UDU Au terminat semănatul porumbului ------------------------------------ ——— CONSTANȚA (coresp. „Scîn-R j _ teii“). — In ultimele zile, ritmul in-C 9 I II li C a sămînțării porumbului în regiunea L _ _ _ Dobrogea s-a intensificat. Folosind O P I O g 6 fl timpul prielnic între ploi, precum ------------------------------------——■— şi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi semănătorilor, unităţile agricole din regiunea Dobrogea au terminat semănatul porumbului. Printre primele care au raportat încheierea acestei lucrări se numără şi cooperativele agricole de producţie din raioanele Negru Vodă, Istria, precum şi unităţile Trustului gostat Constanţa. -------------------------------------------- GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — „­.... Folosind din plin timpul prielnic şi rolVene capacitatea de lucru a tractoarelor din ronilinon f­alaţi maşinilor agricole, mecanizatorii UIM regiunea] Udlaţi şi ţăranii cooperatori din 5 raioane ---------------------------------------------- ale regiunii Galaţi — Făurei, Brăila, Galaţi, Tecuci şi Focşani — au terminat semănatul pe suprafeţele destinate culturii porumbului. Pînă în prezent, în această regiune s-au însăminţat cu porumb peste 235000 hectare. Semănatul porumbului se apropie de sfîrşit şi în raioanele Panciu şi Bujoru. 5 . UN PROCENT SUB POSIBILITĂŢI Pe adresa Comitetului regional de partid Olte­nia a sosit ieri din Băi­­leşti o telegramă. Ţăranii cooperatori din acest raion anunţau terminarea campaniei de însămînţare a porumbului pe cele a­­proape 33 000 ha prevă­zute. Acest rezultat este urmarea firească a bunei organizări a muncii, a fo­losirii cu răspundere a timpului optim de lucru. Se lucrează intens şi în raioanele Caracal, Co­rabia. Cu tot timpul nestatornic din ultimele zile, folosindu-se fiecare oră bună de lucru, vi­teza zilnică la însămîn­­ţarea porumbului a cres­cut mereu. Pînă în ziua de 3 mai, în raionul Corabia, din 24 600 ha prevăzute a fi cultivate cu porumb s-au însămîn­­ţat 22 405 ha, iar în raionul Caracal, din 30 900 ha, a fost însă­­mînţată o suprafaţă de 28 797 ha. Cu suprafe­ţele realizate în cursul zilei de ieri, semănatul porumbului în aceste raioane se poate consi­dera încheiat­ în aşteptare Pe întreaga regiune, pînă în dimineaţa zilei de ieri, au fost însămînţate 206 105 ha cu porumb, reprezentînd 65,1 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Trebuie spus însă că acest pro­cent este sub posibilităţi. Unele raioane cum sunt Balş, Strehaia, Craiova, Filiaşi, ca şi Trusturile gostat Craiova şi Tr. Se­verin se află sub media realizărilor pe regiune. Deşi au forţe suficiente şi terenul permite, în u­­nele gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie se mai aşteaptă ca timpul să fie frumos, mai multe zile la rînd, în loc să se folosească fie­care oră prielnică de lu­cru. Ni s-a adus urmă­toarea justificare : între raioanele din sudul, cen­trul şi nordul regiunii există o diferenţă accen­tuată în ce priveşte con­diţiile pedoclimatice. Fap­tul nu poate fi contestat. Din păcate însă, unele gospodării de stat şi co­operative agricole aflate în zone cu aceleaşi con­diţii obţin rezultate dife­rite. Experienţa fruntaşilor Am vizitat coopera­tiva agricolă de produc­ţie Izvoare din raionul Craiova. Cele 10 tractoa­re din brigada condusă de Gh. Triţă lucrează din zori şi pînă seara tîrziu. Alături de mecanizatori, ţăranii cooperatori, folo­sind atelajele, însămînţau porţiunile de teren neme­­canizabil. Astfel organi­zată şi îndrumată munca, deşi timpul a fost ploios şi schimbător, iar terenu­rile nu se deosebesc prea mult de ale altor coope­rative din raion, însămîn­­țarea porumbului pe cele aproape 1 100 ha prevă­zute este pe terminate, în alte cooperative agri­cole care au condiţii a­­semănătoare cu cea din Izvoare se lucrează în ritm lent, ceea ce a făcut ca nici realizările din ra­ionul Craiova să nu co­respundă posibilităţilor. Din cele 32 185 ha pre­văzute a fi cultivate cu porumb s-au însăminţat numai 18 760 ha. Departe, la sediul brigăzilor Bazîndu-se pe mijloa­cele mecanizate de care dispun, unele consilii ale gospodăriilor de stat din trusturile Turnu Severin şi Craiova n-au ţinut seamă şi de timp. Tractoarele şi celelalte maşini au stat liniştite la sediul gospo­dăriilor şi brigăzilor. Cind a sosit timpul bun de lu­cru s-au pierdut ore pre­ţioase pînă ca ele să a­­jungă pe tarlalele repar­tizate. Şi alte asemenea lucruri, care la prima ve­dere par mărunte, au fă­cut ca în unităţile din a­­ceste trusturi ritmul se­mănatului să fie cu totul nesatisfăcător. Pînă la 4 mai s-au însăminţat cu porumb doar 19 950 ha din cele 32 477 ha plani­ficate. In regiunea Oltenia există toate posibilităţile ca însămînţarea porum­bului să se termine în­­tr-un termen scurt şi în condiţii agrotehnice bune. în acest scop, experienţa bună în organizarea cam­paniei de însămînţare a porumbului a gospodă­riilor de stat şi coopera­tivelor fruntaşe să fie răs­­pîndită cu multă operati­vitate în unităţile rămase în urmă şi îndeosebi în acelea din nordul regiu­nii, unde lucrările au în­ceput mai tîrziu. V. DELEANU coresp. „Scînteii" Literatura universală in invăţămîntul superior Ministerul Invăţămîntului a organizat recent un simpozion pe tema „Obiectul şi metodele predării literaturii universale în învăţămîntul superior", con­sacrat îmbunătăţirii continue a studiului acestei discipline în facultăţile cu profil umanis­tic din universităţi şi institu­tele pedagogice. Cei aproa­pe o sută de participanţi — cadre didactice universitare, esteticieni, cercetători ştiinţi­fici — au analizat sarcinile ce revin catedrelor de specia­litate în ridicarea cursurilor de literatură universală la gradul unui important fac­tor de pregătire ştiinţifică şi de educare multilaterală a studenţilor. La rugămintea re­dactorului nostru, Mihai Ior­­dănescu, tov. prof. dr. Jean LIVESCU, membru corespondent al Academiei R. P. Ro­mâne, adjunct al mini­strului învățămîntului, vorbeşte cititorilor despre semnificaţia şi rezultatele a­­cestei reuniuni.­­ Ce considerente au făcut necesară organizarea acestei manifestări ştiinţifice ? După cum se ştie, Ministerul Invăţămîntului iniţiază periodic acţiuni de acest fel, menite să evidenţieze căile perfecţionării continue a conţinutului şi struc­turii şcolii noastre superioare. Recentul simpozion a fost deter­minat de faptul că în prezent, mai mult decit oricîrnd, actul de receptare a marilor valori cultu­rale şi artistice ale umanităţii face parte componentă din pro­cesul formării intelectualităţii noastre noi. Aşa se explică şi introducerea disciplinei de lite­ratură universală în învăţămîn­tul de cultură generală, o dată cu aplicarea programului şcolii medii de 12 ani. E cu atît mai necesar, aşadar, ca acestui ele­ment de cultură să-i asigurăm un fundament trainic, să ne pre­ocupe dezvoltarea lui pe baze ştiinţifice. Vă rugăm să menţionaţi câ­­teva din problemele mai im­portante aflate în atenţia participanţilor la discuţii. Au fost aduse noi dovezi în sprijinul constatării că în cadrul ştiinţei româneşti s-a format o şcoală de literatură universală şi comparată care a dobîndit în ul­timele două decenii rezultate bune. Nucleul ei îl constituie ci­clurile de prelegeri ţinute la Universitatea din Bucureşti, în­­cepînd din anul 1948, sub con­ducerea eminentului savant care a fost Tudor Vianu. Planul, conţinutul şi metoda acestor cursuri au valoarea unei sinteze ştiinţifice originale. Riguroasa selecţie a creaţiilor potrivit me­todei esteticii marxiste, extin­derea ariei de investigaţie a­­supra cît mai multor litera­turi naţionale, prezentarea mo­mentelor artistice în contextul lor social — sînt tot atîtea elemente prin care şcoala românească de cercetare a literaturilor şi-a adus contribuţia la îmbogăţirea teo­riei generale a comparatismu­­lui. Tradiţia valoroasă, exis­tenţa unui corp profesoral cu­­­ bună experienţă, ca şi condiţiile materiale deosebite de care dis­punem astăzi, fac ca perfecţiona­rea studiului literaturii univer­sale şi comparate să fie un dezi­derat pe deplin realizabil. In a­­cest sens au fost făcute mai mul­te propuneri şi sugestii. S-a arătat, de pildă, necesitatea ca disciplina de literatură univer­sală şi comparată să fie predată în legătură tot mai strînsă cu ac­tivitatea catedrelor de literaturi şi­­de limbi clasice şi moderne, pentru că, din păcate, la ora ac­tuală prelegerile catedrelor de li­teratură nu sunt întotdeauna ju­dicios delimitate ; în acelaşi timp, numeroase aspecte de relaţii lite­rare şi culturale cu dezvoltarea culturii româneşti sunt mai adine cunoscute de catedrele de specia­litate decit de cadrele didactice de la literatura universală. (Continuare în pag. III-a) tf’frK BTHÎfcB ~k eszi-­dHB , .* v v ' ■ '"?■ * ■■>■■■. Declaraţia preşedintelui Indoneziei Preşedintele Indoneziei, Sukarno, a făcut o declaraţie în care a ară­tat că Indonezia sprijină lupta fer­mă a poporului vietnamez împotri­va agresiunii americane în această ţară. „Criza vietnameză poate fi rezolvată dacă Statele Unite vor părăsi necondiţionat Vietnamul de sud“ — a spus el. DEPUTAŢI ISLANDEZI AU CERUT DENUNŢAREA ACORDULUI MILI­TAR CU S.U.A. Potrivit prevederilor acordului, încheiat la 5 mai 1951, Sta­­tele Unite au posibilitatea să folosească bazele militare din Islanda. Ele dispun la Keflavik de o mare bază maritimă militară, iar în prezent construiesc alta pentru submarinele americane. Legea cu privire la relaţiile interrasiale Camera Comunelor din Anglia a adoptat proiectul de lege propus de guvernul laburist cu privire la relaţiile interrasiale, cu 261 de vo­turi contra 249. Principalele pre­vederi ale noii legi interzic unele forme de discriminare rasială sau incitarea la asemenea discrimi­nare. GUVERNUL SIRIEI A EMIS DOUA NOI DECRETE — unul privind instituirea monopolului la expor­turile de grîu, orz şi bumbac şi celălalt privind naţionalizarea tuturor întreprinderilor de egrenat bumbac din ţară. Exportul de bum­bac şi cereale ocupă aproximativ 50 la sută în comerţul exterior al Siriei.

Next