Scînteia, iulie 1965 (Anul 34, nr. 6636-6666)

1965-06-10 / nr. 6645

Anul XXXIV Nr. 6645 Joi 10 iunie 1965 6 PAGINI —30 BANI Proiectele de Directive deschid: UN VAST TIMP DE ACTIVITATE PENTRU GEOLOGI Importante sunt sarcinile ce revin cercetării geologice in sporirea re­surselor minerale necesare dez­voltării economiei naţionale în viitorul cincinal şi lărgirea bazei energetice a ţării în perioada ur­mătoare de 10 ani, aşa cum se re­flectă în proiectele de Directi­ve care urmează a fi supuse dez­baterii celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. Partidul a înscris în pro­iectele de Directive sarcini vaste, ştiinţific fundamentate, întemeiate pe posibilităţile reale ale ţării, strîns legate de continua dezvolta­re a economiei şi de ridicarea bu­năstării poporului nostru. Atrage­rea în circuitul economic a noi re­surse, atît a substanţelor cunoscute cit şi a unor categorii noi de mi­nerale, constituie o condiţie esen­ţială pentru dezvoltarea bazei de materii prime a industriei noastre. Cercetărilor geologice, menite să asigure materiile prime minerale necesare industriei mijloacelor de producţie, energeticii şi altor ra­muri, li se alocă investiţii de peste 14 miliarde lei, aproape 6 la sută din totalul investiţiilor pe economia naţională. Rezultatele activităţii geologice trebuie apreciate după măsura în care rezervele de resur­se minerale puse in evidenţă ajung să fie exploatate cu o eficienţă eco­nomică cit mai înaltă. Aceasta re­liefează necesitatea executării unor lucrări de explorare bazate pe stu­dii tehnice și economice temeinice, a concentrării lor acolo unde există suficiente date care să justifice cheltuirea fondurilor. Lucrările le­gate de cercetarea geologică vor trebui să fie judicios analizate și stabilite pe baza prospectării prea­labile, iar la efectuarea lor este necesar să fie folosite din plin cele mai noi realizări ale ştiinţei şi teh­nicii, care permit o execuţie şi o in­terpretare calitativ superioară a rezultatelor. De aceea, un rol im­portant îl au experimentarea şi a­­plicarea pe scară mai largă în geofizică a unor metode moderne, de înaltă productivitate, ca : son­dajul seismic direcţional reglabil, polarizaţia provocată, metoda um­brei electromagnetice între foraje ; în tehnica forajului se va extinde forajul cu turbina, cu diamante, cu aer şi cu noroi aerat, iar în labo­ratoare se vor dezvolta cercetările complexe la înalt nivel ştiinţific pentru valorificarea substanţelor minerale puse în evidenţă prin lu­crările geologice. Pentru lărgirea bazei de materii prime, se prevede, potrivit proiec­telor de Directive, un complex pro­gram de cercetări geologice în­dreptate în primul rînd spre creşte­rea rezervelor de ţiţei, gaz metan, minereuri neferoase şi nemetalifere. O atenţie deosebită se va acorda cercetării din timp a structurilor de hidrocarburi (petrol şi gaze), că­reia în viitorul plan cincinal îi vor reveni aproape 3/4 din volumul to­tal al cercetărilor geologice. Pers­pectivele noi pentru creşterea re­zervelor de hidrocarburi sunt legate îndeosebi de cercetarea formaţiu­nilor situate la adîncimi mai mari, sub nivelul exploatărilor actuale, precum şi în regiuni noi sau mai puţin cercetate. In vederea cerce­tării acestor zone şi bazine sunt prevăzute încă de acum lucrări de cercetare geologică, folosindu-se Acad. Alexandru CODARCEA preşedintele Comitetului geologic sonde de mare adîncime, pină la 5 000—6 000 m. Pentru asigurarea cantităţilor sporite de cărbune cocsificabil şi energetic cerute de dezvoltarea in­dustriei siderurgice şi a bazei energetice a ţării, se prevede un program amplu de cercetări geolo­gice, avînd ca obiectiv creşterea şi punerea în valoare a rezervelor de huilă din bazinele Văii Jiului şi regiunii Banat şi a celor de lignit din Oltenia, urmărindu-se în princi­pal lărgirea rezervelor industriale. Este deosebit de important ca­ cer­cetătorii să-şi concentreze eforturi­le asupra stabilirii condiţiilor de exploatare a ligniţilor în cariere, efectuării de lucrări experimentale sub nivelul hidrostatic în vederea extragerii de noi rezerve de căr­buni energetici în bazinul Olteniei. In proiectul de Directive se subli­niază necesitatea executării de lucrări geologice pentru creșterea rezervelor de minereuri neferoase și sporirea rezervelor industriale de minereuri feroase în zăcămin­tele în exploatare. Pe baza rezultatelor favorabile obţinute pină în prezent, se prevede cercetarea în extindere a zăcămin­telor cunoscute de minereuri com­plexe şi cuprifere în vederea stabi­lirii continuităţii pe direcţie a zo­nelor mineralizate în regiunea minieră Baia Mare vor fi intensifi­cate lucrările de cercetare atît în extinderea zăcămintelor cunoscute, cit și în perimetrele adiacente. In viitorul cincinal se vor intensifica lucrările geologice pentru identifi­carea și conturarea unor acumulări de bauxită aflate sub masa de cal­care mai tinere. Aceste lucrări, ba­zate pe principii ştiinţifice, au ară­tat că pot conduce la rezultate de­osebit de valoroase. De asemenea, vor fi continuate lucrările de cerce­tare pentru creşterea rezervelor de marmure, caolin, diatomit, bentonit etc. utilizate în ramura construcţii­lor şi materialelor de construcţii. O atenţie specială continuă să fie acordată valorificării de noi re­zerve de baritină şi sulf, substanţe minerale neidentificate în trecut la noi în ţară. Lucrări geologice im­portante sunt prevăzute şi pentru identificarea unor zăcăminte de substanţe nemetalifere utilizate de industrie, dar neexploatate pină în prezent d fosforitele, sărurile de potasiu, magnezitul, fluorina, bori­tul, sărurile de brom şi iod ce se află în apele zăcămintelor de pe­trol. O contribuţie activă la înfăptui­rea cu succes a acestor obiective sunt chemaţi să aducă oamenii de ştiinţă, cercetătorii, geologii şi in­ginerii din domeniul cercetării geo­logice din cadrul Comitetului geo­logic, al ministerelor şi altor orga­ne centrale. Este imperios necesar ca munca ştiinţifică să fie îndrep­tată cu precădere spre soluţiona­rea problemelor majore, de care depind in mod hotărîtor creşterea şi valorificarea cu eficienţă econo­mică cit mai ridicată a rezervelor de substanţe minerale utile. Consider că trebuie să se acorde o atenţie nestabită stabilirii unui raport cit mai judicios între creşte­rea rezervelor industriale şi a celor de perspectivă. Efectuarea unor ample lucrări geologice la zăcă­mintele cunoscute şi exploatate, conjugată cu lucrările de prospec­tare şi explorare in zone noi de perspectivă, permite punerea în evidenţă a noi rezerve de substan­ţe minerale utile spre a se asigura, într-o măsură cit mai mare nevoile producţiei din resurse proprii. Tot­odată, pentru orientarea cit mai ra­ţională a activităţii geologice, se resimte necesitatea sporirii studii­lor de sinteză, îndeosebi pentru minereuri și hidrocarburi. (Continuare în pag. a V-a) ÎN ZIARUL DE AZI Cea mai mare universitate tehnică 3 rafii (pag. a Il-a) Temă pentru o anchetă medicală: — CE VÎRSTĂ AVEȚI ? (pag. a Il-a) VIATA CULTURALĂ (pag. a iv-a) In pag. Ill-a Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. In dezbatere AGRICULTURA Fabricile de produse anorganice de la Combinatul chimic din Craiova Foto : M. Andreescu Sub cavalcada energiilor descătuşate... de ION BRAD ,dar, cultural. Socialismul a trium­fat definitiv, izvoarele lui ţîşnesc mai departe într-un ritm de cas­cada. Citim cifrele din care se ţes aceste documente­­dintr-o răsu­flare, apoi revenim. Sîntem cu to­­­ţii profund emoţionaţi. Medităm. Orice om din această ţarîă de orice meserie ar fi, îşi găseşte aici din nou răspunsuri limpezi, aici la marile preocupări ce mo­bilizează toate conştiinţele, cit şi la întrebările legate direct de munca lui zilnică, de familia lui, în acest vast cîmp de observa­ţie, dedus din acţiunile anilor şe­­senatului şi determinînd altele, mai profunde, în anii care vin, m-am oprit la ideea ridicării tu­turor regiunilor ţării la nivelul ci­vilizaţiei socialiste, prin­ continua­rea industrializării, printr-o agri­cultură modernă, prin ştiinţă şi în­văţătură. O idee fundamentală ce a stat permanent şi rămîne în fo­carul politicii partidului nostru, partid legat prin toate fibrele fiin­ţei sale de poporul român, de oamenii ce-şi făuresc aici, acum, istoria , demni şi responsabili. Se cunosc consecinţele denivelă­rilor accentuate ce existau între diferitele regiuni ale ţării. Numai îmbunătăţirea continuă­­a reparti­zării teritoriale a forţelor de pro­ducţie, pe baza industrializării so­cialiste, a putut duce la atenuarea treptată a unui dezechilibru ce afecta viaţa a milioane de oameni, propulsind acum continuu sînge proaspăt în arterele tuturor regiu­nilor, nn ramificaţiile cele mai de­părtate. Să ne oprim la cîteva. Exista la noi un ţinut care să materia­lizeze mai pregnant înţepenirea, amorţeala istorică, decît cel cu­prins între veşnica nelinişte a Du­nării şi a Mării ? Dobrogea de azi, scoţînd apă din piatră seacă — şi prefăcînd adeseori apa în vin — smulgînd recolte model dintr-un pămint altădată istovit, împrăştiind lumini şi energii de la „Ovidiu“, îngrăşăminte chimice de la Năvodari . Dobrogea care deschide ferestrele ţării spre cele patru zări ale lumii, trimiţînd pe mări şi oceane mărfurile produse de industria noastră ; Dobrogea care şi-a pus la gît colierul in­vidiat al noilor construcţii de pe litoral ; Dobrogea care-şi ames­tecă zilnic tezaurele trecutului cel mai îndepărtat cu ale timpului cel mai modern, Dobrogea aceasta mai poate fi oare asemuită cu tristele ţinuturi pontice ? în Moldova erau cele mai multe locuri în care „nu se întîmpla nimic". Cu Moldova s-a petrecut o regenerare profundă şi, aş spu­ne, spectaculoasă. Colbul istoriei ce ameninţa cu sufocarea regiu­­nea Iaşilor, a Bacăului, a fost su­flat de pe aceste locuri, ier cimentul Bicazului stă acum la temelia atîtor impunătoare aşezări şi construcţii, înălţate într-un ritm ce răzbună întreaga somnolenţă a trecutului nu prea îndepărtat. Pe toate drumurile lui Ştefan cel Mare, de la stejarul din Borzeşti şi pină în Ţara de Sus răsună cavalcada energiilor descătuşate, punînd în mişcare o mare armată industrială. în ţinuturile bătrinului voievod, niciodată suflul istoriei n-a fost atît de viu, de fierbinte ca azi. II simţim în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, plin de freamătul miraculoaselor sin­teze chimice, îl simţim în cascada hidrocentralelor de pe Bistriţa ca şi la Săvineşti, Roznov, Bacău, Bârlad, Roman, Iaşi şi în atîtea alte centre ce semnalizează luminos pe harta nouă a Moldovei, pe ar­monioasa hartă a ţării. Şi in faţa îndelung părăsitei cetăţi de scaun a Sucevei s-a ridicat o nouă şi modernă cetate care ne oferă, printre altele, în proporţii indus­triale, hîrtie îmbietoare nouă tu­turor, pentru consemnarea nemu­ritoarelor fapte ale prezentului socialist, pentru bilanţuri, pentru proiecte. Cei „nouă meşteri mari“ ai lui Manole legendarul, deveniţi acum mii şi mii, înaltă hidrocentrala de pe Argeş, fără sa mai îngroape în muntele de beton fiinţa cea mai iubită. înseşi munca şi price­perea acestor constructori ce se vor muta peste un an la Porfile de Fier şi pe alte şantiere a de­venit un simbol al statorniciei, al durabilităţii, al înfruntării timpului. Inima industrială a acestei regiuni a început să bată cu adevărat abia în anii noştri. Ea va pulsa şi va propulsa în curînd mai multă lumină, zvîcnind cu putere în re­ţeaua sistemului energetic naţional. (Continuare în pag. a II-a) Văzuta din cosmos,­ de la al-' titudini ce permit încă ochiului să distingă bine pămîntul, harta României apare, cred, mai ales în lumina lunilor de vară, ca o fru­moasă floare a soarelui. Bineînţe­les, pentru cine-i cunoaşte aşeza­rea, munţii, colinele, apele, şesul. O sferă armonios rotunjită, simbol ce indică aspiraţiile de împlinire, setea de perfecţiune. Aşa mi-a fost drag să-mi în­chipui, în toate zilele acestea, harta României socialiste­: o floa­­rea-soarelui cu petale de raze, o sferă scînteietoare. Cadrul fizic e transfigurat de unul spiritual. I­­deile, sentimentele noastre au do­vedit că pot muta şi munţii din loc, pot înnobila şi pot înmulţi da­rurile pe care ni le facem singuri, printr-o muncă în care vibrează gîndirea, din care iradiază concep­ţia. Iată, au apărut şi sunt viu discu­tate, proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului nostru. Prin ele se conturează precis chipul iluminat al ţării de azi,­­înfăţişarea ei strălucită de mînie. Armoniile unei hărţi fizice sunt amplificate de impresionante înfăptuiri pe plan economic, so­ ARMONIE ŞI CONFLICT ÎNTR-O FAMILIE INDUSTRIALĂ • O formă superioară de organizare a producţiei • Marca colectivă a fabricii • Părinţi exigenţi, nu părinţi vitregi • Comenzile partenerilor sunt sarcini de plan • Asistenţă sporită din partea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Zvelte, în culori pastelate, mo­dernele autocamioane „Carpaţi" şi „Bucegi" străbat neîncetat drumu­rile patriei. Ele aprovizionează fa­bricile şi uzinele cu materii prime, duc şantierelor materiale de cons­trucţii, asigură magazinelor mărfu­rile necesare. „E plăcut să lucrezi pe o asemenea maşină ! — ne spu­nea un şofer din Ploieşti, pe care l-am întîlnit la staţia de benzină din Sinaia. Lăsată din frîu „prinde” aproape 100 de km pe oră". Noile tipuri de autocamioane, apreciate pentru performanţele lor înalte în exploatare, constituie o mărturie a priceperii constructorilor de maşini din ţara noastră, a capacităţii de a realiza produse la nivelul tehnicii moderne. Mulţi dintre cei ce admiră auto­camioanele româneşti consideră iniţialele „SR" drept „marca fa­bricii" traducînd-o prin numele uzinei braşovene — „Steagul roşu". Ea înmănunchează însă rodul mun­cii a încă 65 colective de între­prindere care cooperează, în a­­ceeaşi familie, la realizarea celor aproape 2 500 de piese şi suban­­samble ale autocamionului. Cu alte cuvinte, autocamioanele poartă o „marcă" a fabricii colec­tivă. Experienţa cîştigată în fabri­caţie demonstrează eficienţa coope­rării între întreprinderi bazată pe adîncirea profilării şi specializării producţiei ; aceasta s-a dovedit şi se dovedeşte o pîrghie importantă pentru progresul tehnic, pentru fo­losirea mai raţională a capacităţi­lor de producţie, ridicarea nivelului calitativ al produselor şi reducerea preţului de cost. La uzina mamă Uzina „Steagul roşu“ — avînd rolul de întreprindere coordona­toare — a acordat o atenţie deose­bită adîncirii şi perfecţionării re­laţiilor de colaborare cu celelalte fabrici, sporirii răspunderii comune faţă de îndeplinirea planurilor de cooperare. Colectivul Uzinei nr.­2 şi al Fabricii de şuruburi din Bra­şov au primit din partea uzinei mame asistenţă tehnică, sprijin in perfecţionarea tehnologiei de fabri­caţie. Conducerea uzinei „Steagul roşu“ se consultă cu conducerile ce­lorlalte întreprinderi asupra solu­ţiilor celor mai eficiente de îmbună­tăţire­ a calităţii pieselor şi suban­­samblelor, de valorificare a rezer­velor interne în scopul sincronizării producţiei. Consiliul coordonator a analizat temeinic şi sistematic dife­rite aspecte tehnice şi economice legate de realizarea produselor uzi­nei coordonatoare, a organizat con­sfătuiri pentru perfecţionarea for­melor şi metodelor de cooperare. Sunt însemnaţi paşii înainte făcuţi pînă acum — şi acest fapt este con­firmat de continua creştere a volu­mului şi calităţii producţiei de autocamioane. Ancheta noastră, reliefînd expe­rienţa valoroasă dobîndită, urmă­reşte totodată să pună în atenţia colectivelor componente ale acestei mari familii industriale şi a foru­rilor conducătoare de resort unele probleme nerezolvate încă, anumi­te deficienţe care trebuie lichidate în mod hotărît. La serviciul C.T.C. al uzinei „Steagul roşu“ se urmăreşte înde­aproape, cu seriozitate, calitatea pieselor şi subansamblelor primite de la parteneri. Inginerul Traian Niţulescu, şeful serviciului, ne-a spus : „Sosesc mii şi mii de repere. Cu unele excepţii sunt corespunză­toare. Noi nu facem concesii. Auto­camionului îi sunt asigurate condi­ţii de fabricaţie la nivelul cerut“. — Ce uzine manifestă mai puţină exigenţă faţă de calitatea comen­zilor ? — Mai ales „Electroprecizia" din Săcele şi Uzina de piese auto din Colibaşi. Unele neajunsuri ne pro­voacă şi Fabrica de cauciuc din Braşov. Desigur, semnalăm între­prinderilor defecţiunile sesizate, propunem măsuri. Am întocmit şi un referat, care a fost prezentat recent la consfătuirea în care am dezbătut împreună cu colaboratorii noştri problemele calităţii. Citiţi-l, pune unele probleme acute ale coo­perării noastre. Directorului comercial al uzinei „Steagul roşu“ îi revine sarcina de a urmări asigurarea ritmică pentru montaj a întregii cantităţi de piese şi subansamble realizate prin coo­perare. — In calitatea pe care o aveţi, ce ne puteţi spune despre îndeplinirea obligaţiilor de cooperare ? — Comparativ cu anii trecuţi, a spus ing. Ion Crăciun, relaţiile de colaborare sunt acum mult mai bune. O primă şi principală sarci­nă a uzinelor colaboratoare e aceea de a livra la termen, conform gra­ficului, piesele şi subansamblele pentru autocamioane. Acest obiec­tiv este bine urmărit în unele în­treprinderi. Dar să examinăm un grafic. Priviţi: Fabrica de cabluri şi radiatoare din Braşov n-are nici o întirziere şi nici un refuz, ceea ce denotă că şi calitatea este cores­punzătoare. Iată însă situaţia Uzi­­­­nei de piese auto-Colibaşi: In pe­rioada 1—25 mai a rămas datoare cu 230 cutii de viteză pentru auto­camioanele de 5 tone. La începutul anului uzina „Me­trom“ nu livra ritmic piesele tur­nate sub presiune. Am arătat con­ducerii uzinei consecinţele, a înţeles şi a pus la punct tehnologia de fa­bricaţie. Şi conducerea intre­prinde­rii noastre a luat, la rîndul ei, mă­suri ca semifabricatele necesare turnării să fie trimise la timp „Me­­tromului“. De ce să nu recunoaștem, neritmicitatea in livrare era deter­minată uneori chiar de întîrzierile noastre. — Uzina coordonatoare nu tre­buie să dea exemplu în respectarea disciplinei contractuale ? — N-am vrut să spun asta. Sint însă unele deficiențe. Constantin CAPRARU (Continuare în pag. a V-a) TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Mulţumindu-vă pentru salutul cordial transmis cu ocazia sărbăto­ririi celei de-a X-a aniversări a primei Conferinţe de la Bandung, în numele poporului şi guvernului Republicii Indonezia imi exprim­ spe­ranţa că sărbătorirea va constitui o nouă manifestare a hotărîrii po­porului de a-şi continua lupta pentru lichidarea colonialismului şi impe­rialismului, împotriva forţelor agresive care încearcă să împiedice aspi­raţiile popoarelor spre libertate şi pace. Folosindu-mă de acest prilej, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului român pace şi prosperitate. SUKARNO Preşedintele Republicii Indonezia

Next