Scînteia, iulie 1965 (Anul 34, nr. 6636-6666)
1965-06-10 / nr. 6645
Anul XXXIV Nr. 6645 Joi 10 iunie 1965 6 PAGINI —30 BANI Proiectele de Directive deschid: UN VAST TIMP DE ACTIVITATE PENTRU GEOLOGI Importante sunt sarcinile ce revin cercetării geologice in sporirea resurselor minerale necesare dezvoltării economiei naţionale în viitorul cincinal şi lărgirea bazei energetice a ţării în perioada următoare de 10 ani, aşa cum se reflectă în proiectele de Directive care urmează a fi supuse dezbaterii celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. Partidul a înscris în proiectele de Directive sarcini vaste, ştiinţific fundamentate, întemeiate pe posibilităţile reale ale ţării, strîns legate de continua dezvoltare a economiei şi de ridicarea bunăstării poporului nostru. Atragerea în circuitul economic a noi resurse, atît a substanţelor cunoscute cit şi a unor categorii noi de minerale, constituie o condiţie esenţială pentru dezvoltarea bazei de materii prime a industriei noastre. Cercetărilor geologice, menite să asigure materiile prime minerale necesare industriei mijloacelor de producţie, energeticii şi altor ramuri, li se alocă investiţii de peste 14 miliarde lei, aproape 6 la sută din totalul investiţiilor pe economia naţională. Rezultatele activităţii geologice trebuie apreciate după măsura în care rezervele de resurse minerale puse in evidenţă ajung să fie exploatate cu o eficienţă economică cit mai înaltă. Aceasta reliefează necesitatea executării unor lucrări de explorare bazate pe studii tehnice și economice temeinice, a concentrării lor acolo unde există suficiente date care să justifice cheltuirea fondurilor. Lucrările legate de cercetarea geologică vor trebui să fie judicios analizate și stabilite pe baza prospectării prealabile, iar la efectuarea lor este necesar să fie folosite din plin cele mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii, care permit o execuţie şi o interpretare calitativ superioară a rezultatelor. De aceea, un rol important îl au experimentarea şi aplicarea pe scară mai largă în geofizică a unor metode moderne, de înaltă productivitate, ca : sondajul seismic direcţional reglabil, polarizaţia provocată, metoda umbrei electromagnetice între foraje ; în tehnica forajului se va extinde forajul cu turbina, cu diamante, cu aer şi cu noroi aerat, iar în laboratoare se vor dezvolta cercetările complexe la înalt nivel ştiinţific pentru valorificarea substanţelor minerale puse în evidenţă prin lucrările geologice. Pentru lărgirea bazei de materii prime, se prevede, potrivit proiectelor de Directive, un complex program de cercetări geologice îndreptate în primul rînd spre creşterea rezervelor de ţiţei, gaz metan, minereuri neferoase şi nemetalifere. O atenţie deosebită se va acorda cercetării din timp a structurilor de hidrocarburi (petrol şi gaze), căreia în viitorul plan cincinal îi vor reveni aproape 3/4 din volumul total al cercetărilor geologice. Perspectivele noi pentru creşterea rezervelor de hidrocarburi sunt legate îndeosebi de cercetarea formaţiunilor situate la adîncimi mai mari, sub nivelul exploatărilor actuale, precum şi în regiuni noi sau mai puţin cercetate. In vederea cercetării acestor zone şi bazine sunt prevăzute încă de acum lucrări de cercetare geologică, folosindu-se Acad. Alexandru CODARCEA preşedintele Comitetului geologic sonde de mare adîncime, pină la 5 000—6 000 m. Pentru asigurarea cantităţilor sporite de cărbune cocsificabil şi energetic cerute de dezvoltarea industriei siderurgice şi a bazei energetice a ţării, se prevede un program amplu de cercetări geologice, avînd ca obiectiv creşterea şi punerea în valoare a rezervelor de huilă din bazinele Văii Jiului şi regiunii Banat şi a celor de lignit din Oltenia, urmărindu-se în principal lărgirea rezervelor industriale. Este deosebit de important ca cercetătorii să-şi concentreze eforturile asupra stabilirii condiţiilor de exploatare a ligniţilor în cariere, efectuării de lucrări experimentale sub nivelul hidrostatic în vederea extragerii de noi rezerve de cărbuni energetici în bazinul Olteniei. In proiectul de Directive se subliniază necesitatea executării de lucrări geologice pentru creșterea rezervelor de minereuri neferoase și sporirea rezervelor industriale de minereuri feroase în zăcămintele în exploatare. Pe baza rezultatelor favorabile obţinute pină în prezent, se prevede cercetarea în extindere a zăcămintelor cunoscute de minereuri complexe şi cuprifere în vederea stabilirii continuităţii pe direcţie a zonelor mineralizate în regiunea minieră Baia Mare vor fi intensificate lucrările de cercetare atît în extinderea zăcămintelor cunoscute, cit și în perimetrele adiacente. In viitorul cincinal se vor intensifica lucrările geologice pentru identificarea și conturarea unor acumulări de bauxită aflate sub masa de calcare mai tinere. Aceste lucrări, bazate pe principii ştiinţifice, au arătat că pot conduce la rezultate deosebit de valoroase. De asemenea, vor fi continuate lucrările de cercetare pentru creşterea rezervelor de marmure, caolin, diatomit, bentonit etc. utilizate în ramura construcţiilor şi materialelor de construcţii. O atenţie specială continuă să fie acordată valorificării de noi rezerve de baritină şi sulf, substanţe minerale neidentificate în trecut la noi în ţară. Lucrări geologice importante sunt prevăzute şi pentru identificarea unor zăcăminte de substanţe nemetalifere utilizate de industrie, dar neexploatate pină în prezent d fosforitele, sărurile de potasiu, magnezitul, fluorina, boritul, sărurile de brom şi iod ce se află în apele zăcămintelor de petrol. O contribuţie activă la înfăptuirea cu succes a acestor obiective sunt chemaţi să aducă oamenii de ştiinţă, cercetătorii, geologii şi inginerii din domeniul cercetării geologice din cadrul Comitetului geologic, al ministerelor şi altor organe centrale. Este imperios necesar ca munca ştiinţifică să fie îndreptată cu precădere spre soluţionarea problemelor majore, de care depind in mod hotărîtor creşterea şi valorificarea cu eficienţă economică cit mai ridicată a rezervelor de substanţe minerale utile. Consider că trebuie să se acorde o atenţie nestabită stabilirii unui raport cit mai judicios între creşterea rezervelor industriale şi a celor de perspectivă. Efectuarea unor ample lucrări geologice la zăcămintele cunoscute şi exploatate, conjugată cu lucrările de prospectare şi explorare in zone noi de perspectivă, permite punerea în evidenţă a noi rezerve de substanţe minerale utile spre a se asigura, într-o măsură cit mai mare nevoile producţiei din resurse proprii. Totodată, pentru orientarea cit mai raţională a activităţii geologice, se resimte necesitatea sporirii studiilor de sinteză, îndeosebi pentru minereuri și hidrocarburi. (Continuare în pag. a V-a) ÎN ZIARUL DE AZI Cea mai mare universitate tehnică 3 rafii (pag. a Il-a) Temă pentru o anchetă medicală: — CE VÎRSTĂ AVEȚI ? (pag. a Il-a) VIATA CULTURALĂ (pag. a iv-a) In pag. Ill-a Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. In dezbatere AGRICULTURA Fabricile de produse anorganice de la Combinatul chimic din Craiova Foto : M. Andreescu Sub cavalcada energiilor descătuşate... de ION BRAD ,dar, cultural. Socialismul a triumfat definitiv, izvoarele lui ţîşnesc mai departe într-un ritm de cascada. Citim cifrele din care se ţes aceste documentedintr-o răsuflare, apoi revenim. Sîntem cu toţii profund emoţionaţi. Medităm. Orice om din această ţarîă de orice meserie ar fi, îşi găseşte aici din nou răspunsuri limpezi, aici la marile preocupări ce mobilizează toate conştiinţele, cit şi la întrebările legate direct de munca lui zilnică, de familia lui, în acest vast cîmp de observaţie, dedus din acţiunile anilor şesenatului şi determinînd altele, mai profunde, în anii care vin, m-am oprit la ideea ridicării tuturor regiunilor ţării la nivelul civilizaţiei socialiste, prin continuarea industrializării, printr-o agricultură modernă, prin ştiinţă şi învăţătură. O idee fundamentală ce a stat permanent şi rămîne în focarul politicii partidului nostru, partid legat prin toate fibrele fiinţei sale de poporul român, de oamenii ce-şi făuresc aici, acum, istoria , demni şi responsabili. Se cunosc consecinţele denivelărilor accentuate ce existau între diferitele regiuni ale ţării. Numai îmbunătăţirea continuăa repartizării teritoriale a forţelor de producţie, pe baza industrializării socialiste, a putut duce la atenuarea treptată a unui dezechilibru ce afecta viaţa a milioane de oameni, propulsind acum continuu sînge proaspăt în arterele tuturor regiunilor, nn ramificaţiile cele mai depărtate. Să ne oprim la cîteva. Exista la noi un ţinut care să materializeze mai pregnant înţepenirea, amorţeala istorică, decît cel cuprins între veşnica nelinişte a Dunării şi a Mării ? Dobrogea de azi, scoţînd apă din piatră seacă — şi prefăcînd adeseori apa în vin — smulgînd recolte model dintr-un pămint altădată istovit, împrăştiind lumini şi energii de la „Ovidiu“, îngrăşăminte chimice de la Năvodari . Dobrogea care deschide ferestrele ţării spre cele patru zări ale lumii, trimiţînd pe mări şi oceane mărfurile produse de industria noastră ; Dobrogea care şi-a pus la gît colierul invidiat al noilor construcţii de pe litoral ; Dobrogea care-şi amestecă zilnic tezaurele trecutului cel mai îndepărtat cu ale timpului cel mai modern, Dobrogea aceasta mai poate fi oare asemuită cu tristele ţinuturi pontice ? în Moldova erau cele mai multe locuri în care „nu se întîmpla nimic". Cu Moldova s-a petrecut o regenerare profundă şi, aş spune, spectaculoasă. Colbul istoriei ce ameninţa cu sufocarea regiunea Iaşilor, a Bacăului, a fost suflat de pe aceste locuri, ier cimentul Bicazului stă acum la temelia atîtor impunătoare aşezări şi construcţii, înălţate într-un ritm ce răzbună întreaga somnolenţă a trecutului nu prea îndepărtat. Pe toate drumurile lui Ştefan cel Mare, de la stejarul din Borzeşti şi pină în Ţara de Sus răsună cavalcada energiilor descătuşate, punînd în mişcare o mare armată industrială. în ţinuturile bătrinului voievod, niciodată suflul istoriei n-a fost atît de viu, de fierbinte ca azi. II simţim în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, plin de freamătul miraculoaselor sinteze chimice, îl simţim în cascada hidrocentralelor de pe Bistriţa ca şi la Săvineşti, Roznov, Bacău, Bârlad, Roman, Iaşi şi în atîtea alte centre ce semnalizează luminos pe harta nouă a Moldovei, pe armonioasa hartă a ţării. Şi in faţa îndelung părăsitei cetăţi de scaun a Sucevei s-a ridicat o nouă şi modernă cetate care ne oferă, printre altele, în proporţii industriale, hîrtie îmbietoare nouă tuturor, pentru consemnarea nemuritoarelor fapte ale prezentului socialist, pentru bilanţuri, pentru proiecte. Cei „nouă meşteri mari“ ai lui Manole legendarul, deveniţi acum mii şi mii, înaltă hidrocentrala de pe Argeş, fără sa mai îngroape în muntele de beton fiinţa cea mai iubită. înseşi munca şi priceperea acestor constructori ce se vor muta peste un an la Porfile de Fier şi pe alte şantiere a devenit un simbol al statorniciei, al durabilităţii, al înfruntării timpului. Inima industrială a acestei regiuni a început să bată cu adevărat abia în anii noştri. Ea va pulsa şi va propulsa în curînd mai multă lumină, zvîcnind cu putere în reţeaua sistemului energetic naţional. (Continuare în pag. a II-a) Văzuta din cosmos, de la al-' titudini ce permit încă ochiului să distingă bine pămîntul, harta României apare, cred, mai ales în lumina lunilor de vară, ca o frumoasă floare a soarelui. Bineînţeles, pentru cine-i cunoaşte aşezarea, munţii, colinele, apele, şesul. O sferă armonios rotunjită, simbol ce indică aspiraţiile de împlinire, setea de perfecţiune. Aşa mi-a fost drag să-mi închipui, în toate zilele acestea, harta României socialiste: o floarea-soarelui cu petale de raze, o sferă scînteietoare. Cadrul fizic e transfigurat de unul spiritual. Ideile, sentimentele noastre au dovedit că pot muta şi munţii din loc, pot înnobila şi pot înmulţi darurile pe care ni le facem singuri, printr-o muncă în care vibrează gîndirea, din care iradiază concepţia. Iată, au apărut şi sunt viu discutate, proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului nostru. Prin ele se conturează precis chipul iluminat al ţării de azi,înfăţişarea ei strălucită de mînie. Armoniile unei hărţi fizice sunt amplificate de impresionante înfăptuiri pe plan economic, so ARMONIE ŞI CONFLICT ÎNTR-O FAMILIE INDUSTRIALĂ • O formă superioară de organizare a producţiei • Marca colectivă a fabricii • Părinţi exigenţi, nu părinţi vitregi • Comenzile partenerilor sunt sarcini de plan • Asistenţă sporită din partea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Zvelte, în culori pastelate, modernele autocamioane „Carpaţi" şi „Bucegi" străbat neîncetat drumurile patriei. Ele aprovizionează fabricile şi uzinele cu materii prime, duc şantierelor materiale de construcţii, asigură magazinelor mărfurile necesare. „E plăcut să lucrezi pe o asemenea maşină ! — ne spunea un şofer din Ploieşti, pe care l-am întîlnit la staţia de benzină din Sinaia. Lăsată din frîu „prinde” aproape 100 de km pe oră". Noile tipuri de autocamioane, apreciate pentru performanţele lor înalte în exploatare, constituie o mărturie a priceperii constructorilor de maşini din ţara noastră, a capacităţii de a realiza produse la nivelul tehnicii moderne. Mulţi dintre cei ce admiră autocamioanele româneşti consideră iniţialele „SR" drept „marca fabricii" traducînd-o prin numele uzinei braşovene — „Steagul roşu". Ea înmănunchează însă rodul muncii a încă 65 colective de întreprindere care cooperează, în aceeaşi familie, la realizarea celor aproape 2 500 de piese şi subansamble ale autocamionului. Cu alte cuvinte, autocamioanele poartă o „marcă" a fabricii colectivă. Experienţa cîştigată în fabricaţie demonstrează eficienţa cooperării între întreprinderi bazată pe adîncirea profilării şi specializării producţiei ; aceasta s-a dovedit şi se dovedeşte o pîrghie importantă pentru progresul tehnic, pentru folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie, ridicarea nivelului calitativ al produselor şi reducerea preţului de cost. La uzina mamă Uzina „Steagul roşu“ — avînd rolul de întreprindere coordonatoare — a acordat o atenţie deosebită adîncirii şi perfecţionării relaţiilor de colaborare cu celelalte fabrici, sporirii răspunderii comune faţă de îndeplinirea planurilor de cooperare. Colectivul Uzinei nr.2 şi al Fabricii de şuruburi din Braşov au primit din partea uzinei mame asistenţă tehnică, sprijin in perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. Conducerea uzinei „Steagul roşu“ se consultă cu conducerile celorlalte întreprinderi asupra soluţiilor celor mai eficiente de îmbunătăţire a calităţii pieselor şi subansamblelor, de valorificare a rezervelor interne în scopul sincronizării producţiei. Consiliul coordonator a analizat temeinic şi sistematic diferite aspecte tehnice şi economice legate de realizarea produselor uzinei coordonatoare, a organizat consfătuiri pentru perfecţionarea formelor şi metodelor de cooperare. Sunt însemnaţi paşii înainte făcuţi pînă acum — şi acest fapt este confirmat de continua creştere a volumului şi calităţii producţiei de autocamioane. Ancheta noastră, reliefînd experienţa valoroasă dobîndită, urmăreşte totodată să pună în atenţia colectivelor componente ale acestei mari familii industriale şi a forurilor conducătoare de resort unele probleme nerezolvate încă, anumite deficienţe care trebuie lichidate în mod hotărît. La serviciul C.T.C. al uzinei „Steagul roşu“ se urmăreşte îndeaproape, cu seriozitate, calitatea pieselor şi subansamblelor primite de la parteneri. Inginerul Traian Niţulescu, şeful serviciului, ne-a spus : „Sosesc mii şi mii de repere. Cu unele excepţii sunt corespunzătoare. Noi nu facem concesii. Autocamionului îi sunt asigurate condiţii de fabricaţie la nivelul cerut“. — Ce uzine manifestă mai puţină exigenţă faţă de calitatea comenzilor ? — Mai ales „Electroprecizia" din Săcele şi Uzina de piese auto din Colibaşi. Unele neajunsuri ne provoacă şi Fabrica de cauciuc din Braşov. Desigur, semnalăm întreprinderilor defecţiunile sesizate, propunem măsuri. Am întocmit şi un referat, care a fost prezentat recent la consfătuirea în care am dezbătut împreună cu colaboratorii noştri problemele calităţii. Citiţi-l, pune unele probleme acute ale cooperării noastre. Directorului comercial al uzinei „Steagul roşu“ îi revine sarcina de a urmări asigurarea ritmică pentru montaj a întregii cantităţi de piese şi subansamble realizate prin cooperare. — In calitatea pe care o aveţi, ce ne puteţi spune despre îndeplinirea obligaţiilor de cooperare ? — Comparativ cu anii trecuţi, a spus ing. Ion Crăciun, relaţiile de colaborare sunt acum mult mai bune. O primă şi principală sarcină a uzinelor colaboratoare e aceea de a livra la termen, conform graficului, piesele şi subansamblele pentru autocamioane. Acest obiectiv este bine urmărit în unele întreprinderi. Dar să examinăm un grafic. Priviţi: Fabrica de cabluri şi radiatoare din Braşov n-are nici o întirziere şi nici un refuz, ceea ce denotă că şi calitatea este corespunzătoare. Iată însă situaţia Uzinei de piese auto-Colibaşi: In perioada 1—25 mai a rămas datoare cu 230 cutii de viteză pentru autocamioanele de 5 tone. La începutul anului uzina „Metrom“ nu livra ritmic piesele turnate sub presiune. Am arătat conducerii uzinei consecinţele, a înţeles şi a pus la punct tehnologia de fabricaţie. Şi conducerea intreprinderii noastre a luat, la rîndul ei, măsuri ca semifabricatele necesare turnării să fie trimise la timp „Metromului“. De ce să nu recunoaștem, neritmicitatea in livrare era determinată uneori chiar de întîrzierile noastre. — Uzina coordonatoare nu trebuie să dea exemplu în respectarea disciplinei contractuale ? — N-am vrut să spun asta. Sint însă unele deficiențe. Constantin CAPRARU (Continuare în pag. a V-a) TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Mulţumindu-vă pentru salutul cordial transmis cu ocazia sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a primei Conferinţe de la Bandung, în numele poporului şi guvernului Republicii Indonezia imi exprim speranţa că sărbătorirea va constitui o nouă manifestare a hotărîrii poporului de a-şi continua lupta pentru lichidarea colonialismului şi imperialismului, împotriva forţelor agresive care încearcă să împiedice aspiraţiile popoarelor spre libertate şi pace. Folosindu-mă de acest prilej, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului român pace şi prosperitate. SUKARNO Preşedintele Republicii Indonezia