Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)
1965-10-01 / nr. 6757
PAGINA 2 SCÂNTEIA Cu cerneala nu-i de glumit.. Foto : M. Cioc Majorarea salariilor în sectorul transporturilor auto După cum se ştie, Comitetul Central,l P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au adoptat in iunie 1964 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii şi creşterea plafoanelor de salarii în funcţie de care se acordă alocaţia de stat pentru copii. Pentru aplicarea prevederilor acestei hotărîri, potrivit eşalonării stabilite, printr-o recentă hotărîre au fost majorate salariile lucrătorilor din transporturile auto, în legătură cu aceasta, tov. ing. TRAIAN TODORUŢ, director în Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ne-a relatat : Hotărîrea priveşte majorarea salariilor tarifare ale şoferilor, conducătorilor de motociclete şi tractoare rutiere, personalului operativ, personalului de conducere, tehnic, ingineresc, economic, de specialitate și administrativ din activitatea de transporturi auto, cu începere de la 1 septembrie a. c. In limitele cotei medii de 10 la sută, aprobată prin hotărâre, majorarea salariilor tarifare ale întregului personal din acest sector al economiei este diferenţiată pe meserii şi funcţii. Se asigură astfel o corelare mai strînsă a salariilor de bază cu gradul de complexitate şi cu specificul muncii. De exemplu, salariile tarifare în acord ale şoferilor de autocamioane-platformă cresc între 8,5 la sută şi 11,5 la sută, iar cele ale şoferilor de autobasculante cu 16,5 la sută. Pentru şoferii de la autobuze, sporul mediu este de peste 13 la sută. De asemenea, hotărîrea prevede o majorare de peste 10 la sută a salariilor tarifare ale personalului cu funcţii operative de exploatare auto. Bunăoară, pentru şefii de coloane auto cu pregătire de tehnician salariile tarifare sporesc pînă la 20 la sută faţă de salariile actuale ale şefilor de coloane auto cu pregătire inferioară. în mod asemănător s-au mărit şi salariile tarifare ale impiegaţilor de mişcare. Aceste sporuri importante de salarii se asigură o dată cu aplicarea unor indicatoare de calificare îmbunătăţite, care corespund noilor sarcini puse în domeniul perfecţionării şi organizării mai judicioase a producţiei, ridicării nivelului activităţii în sectorul transporturilor de mărfuri şi de călători. Urmărindu-se, totodată, o diferenţiere mai accentuată a salariilor tarifare ale personalului de conducere din unităţile de transporturi auto, care să reflecte complexitatea şi răspunderea sa pentru organizarea activităţii în acest domeniu, de la 1 septembrie se aplică şi criterii îmbunătăţite de gradare fi limite noi de clasificare pe grade a întreprinderilor de transporturi fi autobaze. Prin introducerea acestei măsuri se realizează, pe de o parte, corelarea mai bună a salariilor funcţiilor de conducere din unităţile respective cu salariile funcţiilor corespunzătoare din alte ramuri de activitate. Pe de altă parte, se pune de acord gradarea unităţilor cu dezvoltarea pe care ele au luat-o în răstimpul care a trecut de la aprobarea vechilor criterii şi limite de gradare. Un element nou prevăzut prin hotărîrea de majorare a salariilor personalului din activitatea de transporturi auto îl constituie faptul că se introduc criterii de gradare și limite de clasificare şi la categoriile coloanelor auto. Ţinînd seama de creşterea rolului acestor unităţi, pentru a căror organizare eficientă direcţia noastră generală elaborează în prezent instrucţiuni corespunzătoare, măsura adoptată se răsfrînge pozitiv asupra salarizării şi cointeresării în producţie a şefilor de coloane auto. Sporirea salariilor lucrătorilor din transporturile auto, îmbunătăţirile ce se aduc unor elemente ale sistemului de salarizare asigură creşterea substanţială a veniturilor lucrătorilor din această ramură de activitate. Numai în perioada septembrie-decembrie a anului în curs, fondul de salarii destinat personalului din unităţile auto aparţinînd ministerului nostru se va majora cu aproximativ 27 milioane de lei. Aplicarea prevederilor recentelor hotărîri creează noi condiţii pentru ridicarea nivelului activităţii transporturilor. ★ Recent, prin alte hotărîri, s-au majorat, de asemenea, salariile tarifare ale muncitorilor din formaţiile de încărcare-descărcare a vagoanelor de cale ferată şi mijloacelor de transport rutier, precum şi salariile muncitorilor de la manipularea mărfurilor în porturi, personalului navigant maritim şi fluvial şi personalului de conducere tehnic, ingineresc, economic, de specialitate şi administrativ din unităţile de navigaţie civilă, fluvială şi maritimă. Premieră universitară Urmare din pag. I-a) Fără să mai vorbim de faptul — deloc neglijabil — că o muncă organizată, ritmică, responsabilă din partea noastră, a corpului profesoral, va oferi studenţilor un exemplu constructiv de punctualitate, disciplină şi perseverenţă în studiul individual, calităţi pe care cu toţii ne străduim să le dezvoltăm în rîndurile tineretului. Preocupările şi acţiunile concrete iniţiate de colectivele didactice, de asociaţiile studenţilor au un rol important pentru crearea unei opinii de masă în favoarea studiului individual zilnic, a disciplinei, punctualităţii şi îndeplinirii cu conştiinciozitate a îndatoririlor universitare. Acestea au o importanţa deosebită încă din primele zile de cursuri. Studenţilor —şi în primul rînd celor aflaţi la începutul primului an — alături de îndemnurile obişnuite le-aş alătura sfatul profesorului mai vîrstnic : calea pe care porniţi nu e deloc uşoară! Secretul pentru a atinge ţelul dorit, de a deveni un bun specialist, este unul singur : studiul individual perseverent. Tocmai pentru că dorim cu adevărat să realizăm acea perfecţionare calitativă a tînărului specialist — preconizată in documentele Congresului partidului — este nevoie să asigurăm întregii noastre activităţi o firească continuitate, folosind cu cea mai mare chibzuială timpul consacrat predării şi aprofundării cunoştinţelor ştiinţifice, legării lor de practica desâvîrşirii construcţiei socialismului, formării profilului moral al tinerei generaţii de intelectuali. Avem în perspectivă obiective importante de realizat. Dispunem de o puternică bază materială creată de statul socialist pentru a asigura studenţilor noştri — viitori ingineri, medici, profesori, geologi, oameni de artă şi cultură — o specializare la nivelul exigenţelor înalte ale actualităţii, ale societăţii socialiste. Avem o datorie de onoare pe care, la acest început de an universitar, ne angajăm să o ducem cu succes la îndeplinire. A. început de stagiune la Filarmonica de „George Enescu" din La Ateneul Republicii Socialiste România s-a inaugurat joi seara stagiunea 1965—1966 a 'jilarmonicii de Stat „George Enescu“. Concertul inaugural s-a bucurat de concursul marelui panist Sviatoslav Richter, care a interpretat concertul r.r. 1 de Ceaikovski. Sub bagheta lui Mircea Basarab, Orchestra simfonică a Filarmonicii bucureştene a executat Concertul pentru orchestră de coarde de Wilhelm Berger (în primă audiţie) şi Simfonia a V-a de Beethoven. (Agerpres) PE ECRANELE CINEMATOGRAFELOR „Camera în forma de „ Cine aude sunetele dezlănţuite ale trompetei („Priveşte înapoi cu minte"), cine vede înfruntarea brutală cu adversarii, cu noroiul, cu pornirile instinctuale pe terenuri de rugbi („Viaţa sportivă") — înţelege fenomenul de refracţie a revoltei. O energie disponibilă pentru mari proteste şi opoziţii se risipeşte pînă la urmă pe alte direcţii. Citeva din noile filme engleze ne-au obişnuit cu un tip de erou : nemulţumit de conformismul social, dornic să sfărîme lanţurile ipocriziei, el nu e în stare să întreprindă o acţiune clară, eficientă, constructivă. Pe întreaga suprafaţă a ecranului se desenează un chip al împietririi de o disperare rece. Pentru filmul „Camera în formă de L", drama neputinţei porneşte de la aceleaşi premise (poate mai puţin reliefate social). Inadaptabil, tânărul Toby trăieşte sărac şi anonim. Nici una din normele filistine de viaţă n-o poate accepta. Izbucnirile lui sunt violente, diagnosticul asupra convenţionalismului burghez e formulat cu perspicacitate şi implacabil. Ca şi ceilalţi răzvrătiţi din filmele lui Tony Richardson, Lindsay Anderson, John Schlesinger, are şi el conştiinţa propriei infirmităţi. Toby ştie că împotrivirea lui e anarhică şi sterilă şi, în desele sale spovedanii, o autoironie colorează continuu frazele incendiare. Luciditatea în recunoaşterea limitelor sale (lipsa de voinţă, inconsistenţa încercărilor literare, stîngăcia şi ratarea sentimentală) devine semnul onestităţii lăuntrice. Supusă unei probe, independenţa de gîndire a eroului se dovedeşte vulnerabilă. Toby o întîlneşte pe Jane, o franţuzoaică rătăcită prin Londra. Fiindcă o consideră naivă şi neajutorată, tînărul o protejează în felul său capricios. Din nevoia de tandreţe şi de ocrotire se înfiripă o pasiune năvalnică. Insalubra şi neprimitoarea cameră în formă de L, unde locuieşte Jane, ajunge un adăpost miraculos al iubirii. Cînd Toby află că Jane a trăit înainte cu un alt bărbat și că a rămas însărcinată, orgoliul lui nu admite o confirmare a dragostei. în centrul filmului se află, în realitate, femeia. Jane va avea un copil de la un bărbat pe care nu l-a iubit și care s-a comportat superficial, ușuratec, meschin. Intîlnindu-1 pe Toby, Jane e fericită, deoarece simte pentru întîia oară revelaţia iubirii. Ea nu renunţă însă la maternitate şi sfidează ameninţarea virtuţilor puritane. Şi cu primul şi cu cel de-al doilea bărbat, Jane se poartă cu o demnitate uimitoare a suferinţei. Ceea ce o separă de Toby e conştiinţa că n-are ce să regrete, că nu trebuie să simtă ruşine. Numai Jane s-a eliberat de apăsarea prejudecăţilor şi a ieşit astfel din circuitul fatal, circuitul autodistrugerii. Situat în vecinătatea melodramei, filmul n-o evită întotdeauna, iar îndrumarea regizorală (Bryan Forbes) e uneori prea teatrală. Interpretarea actorilor se afirmă ireproşabilă. Cu o neîntreruptă discreție a fizionomiei, Leslie Caron (Jane) comunică stările de ingenuitate, de sfială, de pudoare. Dacă în „Lilly” naivitatea fetei rămînea o sursă a neînțelegerii, aici, ochii scrutători ai aceleiaşi actriţe ghicesc de îndată mobilurile celor din jur. Excelent este sugerată trecerea de la crisparea şi reţinerea de la început (absenţa sentimentului), pînă la gesturile de dăruire cînd capătă certitudinea că, în sfîrşit, iubeşte. Tom Bell i-a conferit lui Toby o gesticulaţie şi o retorică în caracterizările lui justiţiare, care descind din intonaţia cu accente profetice a lui Hamlet. în Mulţi dintre cineaştii italieni contemporani au adus pe peliculă realitatea aspră a Siciliei, contrastele ei dureroase. Cu protestul" caracteristic artistului angajat, Pietro Germi a creat demascatoarele pagini cinematografice din „în numele legii" ; traiul mizer al țărănimii siciliene i-a inspirat lui Giuseppe De Santis semnificativul, încă din titlu, „Nu e pace sub măslini" ; destrămarea unei familii din sudul Italiei a constituit obiectul profundei tragedii a lui Visconti „Rocco şi fraţii săi". Pe ecranele noastre rulează în aceste zile un alt film italian în care, o dată in plus, este demitificată legenda Siciliei patriarhale, „zîmbitoare şi lipsită de griji" , filmul lui Alberto Lattuada „Omul Mafiei". Antonio, eroul filmului, sicilian de origine, îşi reîntîlneşte ţinuturile natale după ani de absenţă, trăind o aventură neobişnuită. Angrenat în maşina necruţătoare a Mafiei, el devine pe nesimţite instrumentul unei „crime perfecte". Tonul dominant al filmului este specific filmelor lui Lattuada (din care pe ecranele noastre a mai rulat „Plaja"). Suntem martorii unei comedii tragice de critică socială, momentele de comic burlesc se întreţes, într-o compoziţie unitară, cu note grave şi rezonanţe dramatice. Aflat printre pionierii neorealismului italian (încă din anii premergători războiului Lattuada făcea parte din grupul strîns în jurul unei reviste milaneze care alimenta o mişcare culturală de opoziţie faţă de politica fascismului), regizorul italian îşi găseşte în „Omul Mafiei", după unele tentaţii spre formalism în cariera sa cinematografică, dominanta întregii sale viziunea lui Laurence Olivier. Nostalgiile unei bătrîne singuratice îşi găsesc o fericită întruchipare în jocul actriţei Cicely Courtnridge. Forma de L a camerei e, probabil, simbolul unei nepotriviri tragice, deoarece liniile literei se menţin etern , inegale. S. DAMIAN creaţii: stilul protestatar, cutemeinice implicaţii po- Tritica-social». Datele temperamentului meridional al eroilor săi sunt marcate viguros şi cu mult umor. .în acest sens, deosebir de semnificativă este scejig întbarcerii lui Antonio: îţî Stpnts, efuziunea gălăgioasă ~a regăsirii familiei — unul din momentele antologice ale peliculei. Poate că, prin intenţionata omisiune a unor explicaţii (identitatea personajului ucis este complet ascunsă) scade, uneori, virulenţa satirică a peliculei. Dar filmul exemplifică excelent teroarea subterană aMafiei, influenţa ei nefastă în satul italian. După cum sublinia însuşi autorul filmului într-un interviu recent, tema principală din „II mafioso" este teama : „O spaimă care se învecinează cu grotescul şi paradoxul. Groaza celui terorizat de Mafie merge pînă la anularea conştiinţei. Cel ce comite crime rămîne nepedepsit şi, cu toate că plînge cu lacrimi de crocodil, îşi îngroapă secretul în sine însuşi şi îşi continuă viaţa". „Il malioso" este Alberto Sordi. Accentele tragicomice ale jocului său, pe care multe alte pelicule („Cu toţii acasă", „Marele război", „Viaţă dificilă" etc.) le-au învederat, capătă şi în „Omul Mafiei" o expresie convingătoare. In personajul pe care-1 creează există acea notă satirică, autodemascatoare, care a dat întotdeauna creaţiilor sale mult adevăr şi durabilitate. De altfel,, jocul său atent nuanţat contribuie la prestigioasa carte de vizită a filmului : Marele Premiu la Festivalul de la San Sebastian, 1963. Călin CALIMAN 44 Imaginile toamnei. La culesul merelor (G.A.S. Galicea, raionul Rm. Vulcea) Foto : Agerpres ÎNCOTRO înclină „BALANŢA“ FURAJERĂ (Urmare din pag. I-a) Am urmărit cum se desfăşoară această acţiune în cooperativele agricole de producţie din raioanele Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ, unde creşterea animalelor ocupă un loc de frunte. Primul popas l-am făcut în raionul Tîrgu Neamţ. La cooperativa de producţie din comuna Urecheni, carele încărcate cu furaje sosesc, unele după altele la silozurile amenajate în apropierea grajdurilor. Aici, la o tocătoare se lucrează fără întrerupere. Inginerul Sultana Biriş, care supraveghează întreaga activitate, ne-a informat că pentru asigurarea nutreţurilor conducerea cooperativei de producţie a luat măsuri din vreme. S-au identificat rezervele de furaje şi s-a format o echipă specială pentru însilozări. Pînă acum au fost însilozate mari cantităţi de furaje în amestec , sorg, frunze de sfeclă şi floarea-soarelui. Se lucrează gospodăreşte pentru asigurarea furajelor şi la cooperativele de producţie din comunele Brusturi, Războieni, Ghindăoani, Grumăzeşti, Păstrăveni. La Păstrăveni toate brigăzile de cimp participă la recoltat şl transportat, iar la tocatul cocenilor şi acoperirea gropilor lucrează, prin rotaţie, zilnic cite o echipă. Mulţumită măsurilor luate de conducerea cooperativei, într-un timp scurt s-au însilozat peste 300 tone de furaje. In raionul vecin — Piatra Neamţ — am întîlnit unităţi agricole unde problema asigurării furajelor nu este privită cu suficientă grijă şi răspundere. Ţăranii cooperatori din Dochia, de pildă, şi-au propus să însilozeze 2 900 tone de nutreţuri. In acest scop au pregătit 21 de gropi şi 4 tocători. Pînă acum citeva zile însă însilozările nu începuseră. La cooperativele agricole de producţie din comunele Dobreni, Bodeştii de Jos, Dragomireşti şi in alte 13 unităţi nu s-a insitozat nici un fel de furaj. Trebuie spus că in raionul Piatra Neamţ nu sunt folosite din plin nici celelalte rezerve de furaje. Deşi s-au recoltat pînă acum suprafeţe mari de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, în multe unităţi (Girov, Dochia, Dobreni şi altele) frunzele şi coletele au fost lăsate să se usuce pe cîmp în loc să fie însilozate. Din cele 28 000 tone de furaje care trebuie însilozate, în intreg raionul au fost realizate ptnă la 23 septembrie doar 920 de tone. Şi în alte raioane din regiunea Bacău, cum sunt Tg. Ocna, Moineşti, acţiunea de însilozare a furajelor se desfăşoară anevoie. Se impun aşadar măsuri operative care să ducă la intensificarea ritmului însilozărilor. Din nou despre reparaţiile de locuinţe DE CE PERSISTĂ ASEMENEA ANOMALII? M-am hotărît să vă scriu nu atît pentru că mi-aş fi pierdut răbdarea. Din ianuarie 1964 şi pînă astăzi am dat dovadă că am destulă. Consider însă că faptele de mai jos ilustrează un sfil de muncă, defectuos, criticat nu o singură dată în activitatea întreprinderilor care răspund de gospodărirea fondului locativ. Locuiesc cu familia mea pe str. Zidurilor nr. 16 bis, într-un imobil vechi. La începutul anului 1964 m-am adresat organelor de resort ale Sfatului popular raional „23 August", solicitîndu-le să ia măsurile cuvenite pentru executarea unor reparații și amenajări absolut necesare. Intre altele, am arătat că s-ar putea rezolva cu cheltuieli minime mai multe probleme : se consolidează întregul imobil, se creează peste 40 mp spațiu locuibil suplimentar, se îmbunătăţeşte sistemul de încălzire. Deşi tovarăşii de la sfatul popular au recunoscut necesitatea reparaţiilor, multă vreme nu au întreprins nici un fel de măsuri practice, complăcîndu-se în a emite adrese, a aştepta răspunsuri etc. Sînt de acord că lucrurile trebuiau studiate, dar de ce să dureze luni de zile ? In ce privește amenajarea parterului, ideea a fost respinsă de la bun început după foarte puțină gîndire : „Nu se justifică economic“ ! Dar se justifică oare faptul că în camerele de la etaj iarna e întotdeauna frig, oricît fac ai face ? Și este oare „neeconomică " o amenajare care, cu minimum de cheltuieli, ridică valoarea imobilului, măreşte suprafaţa locativă ? A trebuit să treacă multă vreme pînă am izbutit să-i conving pe tovarăşii de la Sfatul popular „23 August" că, din cauza unor aprecieri superficiale, greşesc. Memorii, audienţe la vicepreşedinţi ai Sfatului popular al Capitalei şi ai raionului nu au reuşit să clatine formula „nu se justifică economic”. Lucrurile au evoluat pe etape. La început s-a întocmit un deviz de reparaţii la imobilele de la numerele 16 şi 16 bis, dar care nu cuprindea amenajările cerute. Am revenit asupra cererii mele şi, în cele din urmă, la 20 mai 1965 am izbutit să aduc la faţa locului o întreagă comisie a sfatului popular raional, în frunte cu vicepreşedintele de resort, tov. ing. Gh. Nicolau. După studierea atentă a problemei, tovarăşul vicepreşedinte a dat dispoziţii conducerii I.A.L.-ului să treacă la amenajarea parterului ca apartament, fixînd un termen de 4—6 zile pentru prezentarea spre aprobare a memoriului — deviz. Cele 4—6 zile au trecut, dar aprobarea POŞTA REDACŢIEI nu a mai apărut. Se căutau diferite soluţii — după părerea mea subterfugii ca să nu se facă nimic , cum trebuie întocmit memoriul, cine să-l semneze etc. Apoi a început o tîrguială între S.G.L. şi I.A.L. : este lucrare de reparaţii sau de investiţii ? Iar în timp ce „părţile” se luptau să iasă din această grea dilemă, s-au oprit şi lucrările de reparaţii începute. Şi oprite au rămas pînă azi. Am intervenit din nou şi verbal şi în scris. A urmat o perioadă destul de lungă în care eram trimis de la vicepreşedintele statului la S.G.L., de aici la I.A.L. şi iar înapoi la ceilalţi. Trebuie să vă mai precizez că, pentru urgentarea lucrărilor, am contribuit și eu la efectuarea calculelor preliminare, ajutînd pe dirigintele șantierului la întocmirea devizului, dar degeaba. Tîrguiala continua : cine și cum să se facă lucrarea de suplimentare a devizului existent cu circa 10 000 de lei (atît reprezintă suma necesară pentru amenajarea parterului în locuinţă) , cine să semneze. În sfîrşit, la 7 septembrie a.c., tovarăşii de la S.G.L. mă anunţă triumfători că au avizat executarea lucrării cerute, dar că s-a stabilit ca locatarii să suporte costul manoperei, ceea ce în situaţia dată nu este cazul. — Cum aţi ajuns la soluţia aceasta, tovarăşe ing. Diaconescu, l-am întrebat pe şeful S.G.L.-ului ? — Noi avem nişte formulare tip pe care ne dăm avizul — mi-a răspuns , aşa că, vedeţi, l-am completat, l-am semnat şi gata... Şi în tot acest timp, cît au durat pertractările, lucrările au fost oprite, s-au irosit materiale şi muncă, la imobil s-au produs noi stricăciuni care vor necesita noi cheltuieli pe lîngă cele alocate. Unde este „justificarea economică" ? E adevărat, tovarăşii în cauză nu suportă direct din buzunarul lor aceste cheltuieli şi, după cum s-a putut vedea, nu-şi fac prea mari probleme din această cauză. Dar este oare drept ca locatarii să aibă de suferit, iar statul să suporte pagube din pricină că oameni puşi să conducă aceste sectoare de activitate procedează birocratic şi fug de răspundere ? Gh. ZAMFIR inginer NOTA REDACŢIEI Publicînd scrisoarea de mai sus, trebuie să adăugăm că la redacţie sosesc şi alte scrisori care semnalează că in activitatea Întreprinderilor de administrare a fondului locativ şi a întreprinderilor de reparaţii persistă un stil de muncă greoi, birocratic, se produc frecvente tergiversări în întocmirea şi aprobarea documentaţiilor pentru reparaţii. Ni se semnalează, totodată, că lucrările se desfăşoară într-un ritm extrem de lent, iar calitatea lor lasă mult de dorit. Socotim că ar fi indicat ca organele de resort ale Statului popular al Capitalei să examineze un ansamblu problemele ridicate de executarea reparaţiilor la locuinţe, iar nu răspunsul ce va fi trimis redacţiei să ne comunice ce măsuri intenţionează să ia pentru curmarea numeroaselor deficienţe şi anomalii din acest sector de activitate. | | Teatrul de Operă şi Balet : ((TOARCEREA DIN ADlNCURI — 19,30. O Teatrul de Stat de Operetă : PRINŢESA CIRCULUI — 19,30. O Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" (sala Comedia) : VEDERE DE PE POD — 19,30. (sala Studio) : PATIMA DE SUB ULMI — 19,30. O Teatrul „Uneia Sturdza Bulandra" (sala din B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) : OPERA DE TREI PARALE — 19.30. (sala din str. Al. Sabia nr. 76 A) : DRAGA MINCINOSULE — 19,30. O Teatrul IVJie : VULPILE — 19,30. O Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy) : CU MUZICA E... DE GLUMIT — 20. * Teatrul Evreiesc de stat : IDEI... PENTRU O REVISTĂ — 20. O Teatrul Ţăndărică (sala Academiei) : AMNARUL — 16 K Circul de stat : CIRCUS BUCUREŞTI — 20. O 19,00 Jurnalul televiziunii (I) $ 19,20 — Tineri gimnaşti. Emisiune pentru copii. 0 20,00 — Săptămâna # 21,00 — Avanpremieră • 21,10 — Telefilatelie. m 21,30 — Artişti ai Teatrului Naţional din Atena în studio. • 22,00 — „Luceafărul" de M. Eminescu (Montaj literar-coregrafie) 0 22,30 — Emisiune cu prilejul zilei naţionale a R. P. chineze. • 23,00 -- Jurnalul televiziunii (II) şi Buletin meteorologic. SJMBMa o A TRECUT O FEMEIE : Patria 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21. • CAMERA IN FORMA DE „L" : Republica — 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, Excelsior — 10; 12,30; 15,15; 18; 20,45, Stadionul Dinamo — 19,30, ExpozițiaT- Piața Scînteii — 19,15. • LA ORA 5 DUPĂ-AMIAZĂ : Luceafărul — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, grădina Doina — 19,30. • CINEVA ACOLO SUS MĂ IUBEŞTE : Festival — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, grădină — 20, Mioriţa — 10; 12,30; 15,30; 18,15; 20,45 (la toate completare Ştiaţi că...). OMUL MAFIEI : Bucureşti — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16,45 ; 19 , 21, Griviţa — 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 18,45 ; 21, (completare Zilele Sighișoarei): Modern — 10 ; 12,15 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21, grădina Progresul — 20, Arenele Libertății — 20. 0 STRIGATUL : Victoria — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30, Cosmos — 15,30; 18; 20.30 (la ambele completare Surîsul). • PROCESUL PROFESORULUI WEIR : Central — 9,15; 12; 14,45; 17,45; 20,45 completare Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în U.R.S.S.), Giuleşti — 10,30; 15; 17,45; 20,30 (completare Miine începe azi). • CORBII : Capitol — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45, grădină — 19,30, Feroviar — 9,30; 11,30; 13,45;16; 18,15; 20,30, Flamura — 10; 12,15; 16; 18,15; 20,30. • ROȘU SI NEGRU (ambele serii): Lumina — 9,45; ÎS; 16,30; 20. • UN LUCRU FĂCUT LA TIMP : Union — 15,30; 18; 20,30 (completare La cel mai înalt nivel). • PROGRAM PENTRU COPII : Doina — 10. • VIATA DIFICILA : Doina — 11,30; 15,15; 18; 20,45 (completare Muzeul Cornel Medrea), Moşilor — 15,30; .18;. 20,30 (completare Casa cetate), grădină — 19. • SUITA Bănățeană : Timpuri noi — 10—21 în continuare (completare Acolo unde a trăit Hemingway, Mascote, Piciorul luminii. A cui e vina ? Corina Lenin. Cine a luat pelicanii ?) O NUNTA CU PERIPEŢII : Cultural — 16; 18;15; 20,30 (completare Sport nr. 4/1965). • RUNDA 6 : înfrăţirea între popoare — 10; 15,45; 18; 20,15 (completare Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în U.R.S.S.), Melodia — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21 (completare Suită bănățeană)___ . ' • LALEAUA NEAGRA — cinemascop": Dacia — 9,3fr* M- In continuare, 16,15; 18,45; 21 (completare Unde nu-i cap...). • HOTVU PU PIERSICI: Buzești 15; 17,30 (completare Fata de pe Someș), grădină — 20. • SAMBA , Bucegi — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30, grădină — 19, Floreasca — 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30 (la toate completarea cui e vina ?). • APORT, MUHTART — cinemascop , Unirea — 16; 18,15, grădină — 19,30, Munca — 16; 18,15; 20,30 (la toate completare Acolo unde Carpaţii întllnesc Dunărea — — cinemascop). • UN CARTOF. DOI CARTOFI Tomis — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45, grădină — 19, Rahova — 16; 18,15; 20,30, grădină — 19 (la toate completare Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in U.R.S.S.), Pacea — 16; 18, 29 (completare Lecţie In infinit). • UNORA LE PLACE IAZUL : Flacăra — 15,30; 18; 20,30 (completare Zîmbetul), Ferentari — 15,30; 18; 20,30 (completare Simetrie). • MARŞUL ASUPRA ROMEI : Vitan — 15,45; 18; 20,15, grădină — 19, Cotroceni — 15,30; 18; 20,30 (la toate completare Prietenii meu Max). 0 DOMNUL — cinemascop: Popular — 10,30; 16; 18,30; 21 (completare Construim). 0 BANDA : Arta — 11, 15; 17,30; 20 (completare Caii arabi). Progresul — 15,30; 18; 20,15 (completare Comorile orașului scufundat). 0 ROMULUS ȘI REMUS — cinemascop : Crîngaşi — 15,30; 18; 20,30 (completare Melodiile străzii — cinemascop). • CULORILE LUPTEI — cinemascop ; Viitorul — 16; 18;15; 20,30 (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale). • WINETOU — cinemascop : Colentina - 15,30; 18; 20,30 (completare Drumul). • TOLBA CU AMINTIRI : Volga — 10; 12; 16; 18,15; 20,30 (completare Muzeul Zambaccian). • CARAMBOL : Lira — 15,30; 18, grădină — 20,30 (completare Laminorul de ţevi). • CAPORALUL ȘI CEILALTI : Drumul Sării — 15,30; 17,45; 20. 0 AH, EVA ; grădina ProgresulMare — 19,30. • DAI ÎNAINTE FĂRĂ GRIJA : grădina Colentina — 19. 0 INTILNIRE LA ISCHIA — cinemascop : grădina Arta — 19 (completare Caii arabi). Ieri In ţară . Vremea a fost moasă şi călduroasă, cu variabil mai mult senin mniv tării. Vlntul a suflat slab pir potrivit din sud-est. Temrtura aerului la ora 14 înre: valori cuprinse între 19 gra Sulina şi 31 grade la Ber" In Bucureşti . Vremea a faimoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sud-est. Temperatura maximă a atins 29 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 si 4 octombrie. In tară : Vreme uşor instabilă în jumătatea de nord-vest a ţării şi în general frumoasă în vest. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi locale în jumătatea de nord-vest a ţării. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară spre sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 17 şi 27 grade. Locsl mai ridicate. In Bucureşti : Vreme în general frumoasă cu cer variabil, vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere uşoară.