Scînteia, mai 1966 (Anul 35, nr. 6967-6996)
1966-05-05 / nr. 6970
Sondorii trusturilor de foraj şi-au realizat angajamentele Sondorii din întreaga ţară şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. De la începutul anului şi pînă acum ei au forat peste prevederile planului mai mult de 60 de sonde. Toate trusturile şi-au depăşit sarcinile de plan, în fruntea întrecerii socialiste situindu-se cel de la Moineşti cu o depăşire a planului pe primele patru luni de 22 la sută şi din Tg. Jiu cu 13 la sută. Planul de foraj a fost depăşit datorită creşterii productivităţii muncii, indicator care în trimestrul I a fost realizat în proporție de 112 la sută. In această perioadă la una din sondele în foraj s-a ajuns la 5 715 m, cea mai mare adincime atinsă pînă acum de sondorii noștri. La punctul viu de sudură tehnicii celei mai noi. In această escaladare pornesc în grup compact mii de oameni. Intr-adevăr, mii de oameni. Rămăsesem la un moment dat nedumerit S-a calculat că din 1959 și pină astăzi 18 000 de muncitori s-au calificat sau şi-au ridicat gradul de măiestrie, de specializare. Dar, pe şantier n-au lucrat niciodată mai mult de 3 000 de muncitori. Cum se explică nepotrivirea de cifre ? — Nu este nici o nepotrivire — precizează tov. Traian Pruteanu, secretarul comitetului de partid. Unii se străduiesc să nu piardă pasul. Alţii năzuiesc s-o ia înainte. Cu toţii învaţă. Aşa ne explicăm noi de ce colectivul a fost întotdeauna în măsură să-şi ia răspunderea unor sarcini din ce în ce mai grele, mai îndrăzneţe. Pasionaţi, îndrăgostiţi de tehnica nouă s-au găsit dintotdeauna. Cîţi erau ? Cine avea audienţă la ea ? Astăzi, aici, cu toate porţile larg deschise, tehnica invită : cutezaţi! Puneţi-vă în valoare puterile, capacităţile creatoare, aptitudinile. Decenii multe din urmă se cer recuperate, timpul din faţă cîştigat. Au răspuns ca un om mii de constructori navali. Un raport intim s-a statornicit între felul cum au crescut, şi-au perfecţionat cunoştinţele constructorii şi dezvoltarea rapidă a şantierului naval. Consemnăm din cartea de vizită a acestui colectiv gălăţean : „Fiecare dintre vasele construite aici din 1959 încoace a primit din partea exigenţilor beneficiari interni sau externi calificativul „clasa superioară a registrului“. Sau, „Ciclul de construcţie al cargourilor de 4 500 tone a fost redus la ultimele nave faţă de primul vas de acest tip cu 17 luni“. In procesul complex de înnobilare a capacităţii creatoare, a măiestriei şi talentului constructorilor de nave, şi apoi de valorifi- Constantin MORARU (Continuare în pag. a V-a) Aici, în împrejurimile Dunării adie întotdeauna un curent proaspăt, răcoritor. La Galaţi, la Şantierul naval există însă şi un alt curent, statornic şi el : dorinţa fierbinte de a lua pieptiş piscurile Un calcul sumar făcut ca întreaga fără arăta la începutul lunii aprilie că 1 000 săli de clasă erau terminate sau se aflau în faza executării acoperișului și finisajelor, aproape 500 erau la stadiul de zidărie, iar altor 300 li se fumau fundațiile. Circa 550 săli de clasă erau neîncepute. Timpul — în mare parte favorabil — din ultima lună a creat posibilităţi pentru deschiderea tuturor şantierelor şi desfăşurarea unei intense activităţi de construcţie. Dar iată ce s-a constatat în cursul unui recent raidanchetă în regiunile Cluj, Galaţi, Banat, Argeş. In multe din satele şi comunele regiunilor menţionate poţi vedea materializate încă de pe acum schiţele şi planurile întocmite din toamnă. O şcoală cu 12 şi alta cu 8 săli de clasă au fost de curînd terminate la Ceanul Mare şi Frata, din raionul Turda. In raionul Horezu toate construcţiile şcolare au şi fost înălţate. Buna aprovizionare cu materiale şi organizarea lucrului au făcut ca din cele 184 săli de clasă aflate în construcţie în regiunea Banat 60 să fie aproape gata şi 100 să se găsească într-un stadiu avansat de lucru. Constructorii şcolilor cu 24 săli de clasă din cartierele Ţiglina III-Galaţi şi Hipodrom-Brăila lucrează în aceste zile la structurile de rezistenţă, străduindu-se să-şi respecte angajamentul de a scurta termenele de predare a clădirilor cu 20—30 de zile. Din păcate, situaţia nu este peste tot la fel de îmbucurătoare, multe din lucrări fiind serios rămase în urmă. Din cauza unor neglijenţe din partea organelor locale, 13 săli de clasă din raioanele Aiud, Cîmpeni, Huedin se găsesc şi în prezent tot în stadiul de proiect. Unele localuri — din raioanele Dej, Cîmpeni — au fost începute încă din anul trecut, dar continuarea şi terminarea lor n-au mai fost prevăzute pentru acest an. Rezultatul ? Construcţiile ridicate Al. MURESAN, I. CHIUJDEA, R. APOSTOL, Gh. CTRSTEA coresp. „Scînteii" (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, MÎJÎ-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6970 Joi 5 mai 1966 6 PAGINI - 30 BANI Termocentrala „Steaua roșie"-Fantineie 45 de ani de la crearea P. C. R. MOMENTE DIN ACTIVITATEA P. C. R. IN PREAJMA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL In aceste zile, din preajma glorioasei aniversări a P.C.R., gîndul ne duce spre multe episoade din lupta eroică a partidului din anii ilegalităţii. Vom încerca să redăm, în cuprinsul acestui articol, cîteva momente semnificative ale activităţii partidului nostru în preajma celui de-al doilea război mondial. Cel de-al patrulea deceniu al secolului XX a cuprins o perioadă de mari frămîntări sociale, reflectând ascuţirea contradicţiilor fundamentale ale sistemului mondial capitalist. A fost un deceniu care a debutat în vîrtejul marii crize economice a capitalismului şi s-a încăcat în flăcările celui de-al doilea război mondial. în decursul lui, pe firmamentul vieţii internaţionale s-au acumulat mulţi nori negri — fascismul şi-a consolidat dominaţia în Italia ; a fost instaurată dictatura hitleristă care a transformat Germania în centrul reacţiunii imperialiste, principala primejdie pentru pacea lumii; s-a creat „axa“ agresivă Berlin-Roma- Tokio ; şi-au răspîndit tentaculele în diferite ţări organizaţiile fasciste, agenturile stipendiate ale nazismului. Deceniul al patrulea a fost însă concomitent un deceniu de viguroasă ridicare a forţelor militante pentru libertate, pace şi progres. Se desfăşura cu succes construcţia socialistă în Uniunea Sovietică. Aveau loc mari bătălii revoluţiona- Vasile VILCU Ion POPESCU-PUŢURI ref erobele lupte ale clasei muncitoare române din 1933, prima mare acţiune a proletariatului după instaurarea hitlerismului în Germania, luptele muncitoreşti din Viena (1934), victoria Frontului Popular în Franţa (1936), epopeea apărării Spaniei republicane, avîntul revoluţiei populare din China. Toate acestea reflectau pregnant voinţa de luptă a popoarelor pentru cauza progresului social, a păcii şi independenţei naţionale. ■A In ţara noastră, perioada care a urmat după luptele ceferiştilor şi petroliştilor, în cursul cărora clasa muncitoare în frunte cu Partidul Comunist Român s-a afirmat ca stegarul intereselor fundamentale ale întregului popor, s-a caracterizat prin dezvoltarea unei largi mişcări de masă împotriva pericolului fascist, însufleţit de un fierbinte patriotism, partidul a pus în centrul întregii sale activităţi demascarea fascismului, a primejdiei pe care politica agresivă a Germaniei naziste şi a aliaţilor ei o reprezenta pentru însăşi existenţa României. Este meritul istoric al Partidului Comunist Român faptul că, înfruntind cu eroism prigoana dezlintuiri impotriva sa, a acfionat ca avangardi a mişcării antifasciste, militind pentru unitatea de acţiune a fortelor democratice, patriotice, progresiste, pentru democraţie, independenţă naţionali şi integritatea teritorială a tarii. Exprimînd poziţia patriotică a comuniştilor de slujire plină de abnegaţie a intereselor vitale ale poporului, rezoluţia plenarei C.C. al P.C.R. din august 1936 sublinia că, dacă Germania hitleristă şi aliaţii ei vor ataca România, „comuniştii vor considera necesară apărarea fiecărei palme de pămînt a ţării noastre pentru ferirea poporului român de subjugarea de către fascismul german“... Clasa muncitoare, urmînd cu hotărâre partidul, păşea în primele rînduri ale luptei antifasciste, după luptele muncitoreşti din anii marii crize economice, care au dat o puternică lovitură politicii de fascizare a ţării, în cursul grevelor şi demonstraţiilor muncitoreşti din anii 1934—1939 revendicările economice imediate se împleteau tot mai strîns cu lupta pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti, pentru democraţie. Cine a cunoscut acea epocă de intensă luptă antifascistă îşi aminteşte de nenumăratele ciocniri ale muncitorilor cu cuziştii şi legionarii pe străzile Capitalei, Ploieştiului, Clujului, Braşovului şi altor oraşe ; muncitorii dădeau o ripostă viguroasă bandelor gardiste cînd acestea îşi făceau apariţia încercînd să (Continuare în pag. a II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului TODOR JIVKOV prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de ruperea barajului de la Vraţa, vă exprimăm dv. Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, guvernului şi poporului frate bulgar cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit în urma acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai P.C. Francez Miercuri, 4 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Francez alcătuită din tovarăşii: Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.F., conducătorul delegaţiei, Jacqueline Geliy, membru al C.C. al P.C.F., Paul Chastellain, membru al C.C., secretar al Federaţiei Hautes Pyrénées a P.C.F., Marcel Longuet, secretar al Federaţiei Indre et Loire a P.C.F., Jean Garcia, colaborator al Secţiei de politică externă a C.C. al P.C.F., şi J. Lusiac, redactor şef al publicaţiei „La Terre“. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au luat parte tovarăşii: Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei Păcuraru, membri ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Iliescu şi Ion Stoian, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Petre Dănică, adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Gaston Plissonnier a mulţumit pentru posibilitatea oferită delegaţiei de a cunoaşte realizările oamenilor muncii din Republica Socialistă România angajaţi în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Delegaţia a vizitat obiective economice, industriale agricole, culturale, sociale, dînd o înaltă apreciere activităţii colectivelor de muncă şi realizărilor lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde adresate partidului şi poporului român şi a informat oaspeţii despre principalele preocupări ale partidului şi oamenilor muncii din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide, întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI, PAGINA ECONOMICĂ ARHITECT ȘI LOCATAR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară a Turciei .Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, alcătuită din Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului,Orper Faruk Kînayturk, senator, Musa Kazîm Coşkun, deputat, secretarul Comisiei comerciale a Medjilisului, Osman Zeki Efeoglu, deputat, membru în Comisia de turism şi informaţii a Medjlisului, Cevat Onder, deputat, membru în Comisia de industrie a Medjlisului, Sedat Akay, membru în Comisia de energie şi resurse naturale a Medjlisului, preşedintele Comisiei agricole, Osman Alişiroglu, senator, Huseyin Avni Akîn, deputat, Ibrahim Sîtki Hatipoglu, deputat, membru în Comisia de cenzori pentru finanţe a Medjlisului, Huseyin Balan, deputat, membru în Comisia lucrărilor publice şi în cea de energie şi resurse naturale a Medilisului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Semsettin Arii Mardin, ambasadorul Turciei la Bucureşti, şi Argun Coban, prim-secretar al ambasadei. La întrevedere au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, acad. Şt. S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, deputaţii Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Ion Cristoloveanu, Tudor Ionescu, Andrei Păcuraru, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Mircea Rebreanu, precum şi Petre Buzilă, directorul Secretariatului M.A.N. Preşedintele Medjlisului a exprimat cu acest prilej din nou mulţumiri pentru invitaţia adresată delegaţiei parlamentare turce de a vizita România şi de a avea contacte nemijlocite cu realităţile româneşti, cu conducătorii ţării. In timpul discuţiilor s-a evidenţiat că relaţiile dintre cele două ţări au evoluat pozitiv şi că există de ambele părţi dorinţa ca ele să fie în continuare dezvoltate pe baza principiilor respectului şi avantajului reciproc, al neamestecului în treburile interne. Totodată a avut loc un schimb de păreri privind situaţia internaţională, subliniindu-se contribuţia pe care cele două ţări pot să o aducă la apărarea păcii în Balcani şi în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Nocturnă bucureșteană (cartierul Balta Albă) Foto : Gh. Vintil* „FESTIVALUL ARTISTIC STUDENŢESC" Spectacol de gală Miercuri seara a avut loc la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti un spectacol cu prilejul închiderii „Festivalului artistic studenţesc“ închinat celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, tineri din diferite sectoare de activitate. Cei mai buni dintre concurenţii la festivalurile artistice desfăşurate în toate centrele universitare — viitori medici, ingineri, profesori, economişti, cercetători — au oferit o entuziastă manifestare artistică închinată patriei şi partidului. Formaţii folclorice, corale şi de estradă, solişti vocali, instrumentişti şi dansatori au interpretat un bogat program artistic care a cuprins cîntece despre lupta glorioasă a Partidului Comunist Român, melodii şi dansuri populare, momente coregrafice, arii din opere. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Tinerilor artişti le-au fost oferite flori din partea conducerii de partid şi de stat. (Agerpres) Ieri la Moscova s-a deschis Expoziţia economică a Republicii Socialiste Romănia MOSCOVA. Trimişii speciali S. Podină, A. Munteanu, T. Niţescu transmit : Miercuri a avut loc în parcul Sokolniki din Moscova inaugurarea expoziţiei economice a Republicii Socialiste România. La festivitatea inaugurală au participat L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, M. A. Suslov, G. I. Voronov, A. N. Şelepin, K T. Mazurov, A. I. Pelşe şi alţi conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale, numeroşi reprezentanţi ai vieţii publice şi obşteşti, ziarişti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Moscova. La sosirea în expoziţie oaspeţii au fost întîmpinaţi de Mihai Marinescu, şeful delegaţiei guvernamentale a Republicii Socialiste România, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de Teodor Marinescu, ambasadorul României la Moscova. Festivitatea a fost deschisă de M. V. Nesterov, preşedintele Prezidiului Consiliului Unional al Camerei de Comerţ. A luat apoi cuvîntul N. S. Patolicev, ministrul comerţului exterior al U.R.S.S. El a arătat că expoziţia demonstrează grăitor forţele crescînde ale României socialiste în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. „Expoziţia este o strălucită mărturie a ceea ce poate realiza un popor care a păşit pe drumul construcţiei socialiste“. Referindu-se la entuziasmul cu care muncește poporul român pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., vorbitorul a subliniat că aceasta îi bucură sincer pe oamenii sovietici care doresc poporului frate român noi succese în îndeplinirea sarcinilor trasate de congres. El a arătat în continuare că colaborarea multilaterală economică şi tehnico-ştiinţifică dintre ţările noastre se întăreşte şi se dezvoltă permanent şi că prezenta expoziţie constituie un aport în această direcţie. N. S. Patolicev s-a referit apoi la succesele Uniunii Sovietice şi la hotărîrea oamenilor sovietici de a îndeplini directivele Congresului al XXIII- lea al P.C.U.S. cu privire la noul plan cincinal. In numele delegaţiei guvernamentale a Republicii Socialiste România a vorbit Mihai Marinescu. După ce a relevat succesele obţinute de ţara noastră în ultimii şase ani, vorbitorul a subliniat că poporul român, traducînd în viaţă hotărîrile Congresului al IX-lea al partidului, îşi îndreaptă eforturile spre indus(Continuare în pag. a VI-a) Tovarăşii Leonid Brejnev şi Aleksei Kosîghin la inaugurarea expesijiei Telefoto : TASS-Agerpres