Scînteia, iunie 1966 (Anul 35, nr. 6997-7026)

1966-06-01 / nr. 6997

SCÂNTEIA PAGINA 3 CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI (Urmare din pag. I) precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2­000 tipo­­dimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial In­stitutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere intensifica­rea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în in­stitutele departamentale şi labora­toarele uzinale, precum şi valorifi­carea deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor teh­nice procurate de peste hotare. In subramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi gă­sească un larg tâmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produ­se şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de ve­dere funcţional, constructiv şi teh­nologic. Ing. EMIL DRAGANESCU, mi­nistrul energiei electrice, ing. IO­SIF OPRIŞ, directorul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele probleme ale construcţiei de agregate destinate valorificării mai intense a potenţialului energetic al ţării, potrivit obiectivelor prevăzu­te în planul de dezvoltare a ener­geticii în următorii 10 ani, elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a arătat că industria constructoa­re de maşini a asigurat o serie de echipamente, utilaje şi aparataje e­­nergetice, subliniindu-se că pe viitor atenţia constructorilor tre­buie să se concentreze spre asimi­larea hidroagregatelor necesare im­portantelor obiective aflate în con­strucţie, printre care hidrocentrala de la Porţile de Fier, a grupurilor turbogeneratoare mari, a turbine­lor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensiuni ridi­cate etc. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. MIRCEA BÎLA, director general al uzinei „Steagul roşu“-Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Spo­rirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a capacităţilor de producţie exis­tente. Este imperios necesar, tot­odată, ca utilajele să fie exploa­tate şi întreţinute corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze şi să nu­­ aibă nevoie de reparaţii de­­cît după o îndelungată funcţionare. Unii vorbitori, între care AUREL BOGHICI, directorul Uzinei meca­­nice-Sinaia, şi CORNEL BERIAN, muncitor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în intervenţiile lor, de necesitatea dezvoltării şi îmbunătă­ţirii activităţii sculăriilor şi altor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă­­ suficiente posibilităţi de îmbunătăţire a organizării pro­ducţiei, de introducere a unor teh­nologii moderne, specifice fabrica­ţiei de scule. Referindu-se la expe­rienţa proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne şi au propus studie­rea posibilităţii ca sculele standar­dizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, încît să poată fi procurate cu uşurinţă, iar uzi­nele să nu mai fie nevoite să-şi confecţioneze singure şi asemenea scule. CONSTANTIN SCARLAT, mi­nistrul industriei chimice, ION TU­DOSE, adjunct al ministrului pe­trolului, ION CĂPĂŢÂNĂ, directo­rul uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală, PETRE MOLDOVAN, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, IOAN CRISTEA, directorul Şantierului naval din Olteniţa, MIHAI MIHA­­IŢA, adjunct al ministrului căilor ferate, PAVEL ŞTEFAN, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene, CHIRIŢĂ APOS­TOL, adjunct al ministrului indu­striei construcţiilor, PANAIT ME­­LISARATOS, director general al Şantierului naval din Galaţi, şi alţii au reliefat, în cuvîntul lor, însem­natul aport adus de industria con­structoare de maşini la dotarea ce­lorlalte ramuri ale economiei na­ţionale cu maşini, utilaje şi insta­laţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, uti­lajele şi instalaţiile pentru prelu­crarea ţiţeiului, cunoscute şi apre­ciate atît în ţară, cît şi în străină­tate, au permis petroliştilor să in­troducă noi metode de lucru şi teh­nologii, care au dus la sporirea producţiei, la valorificarea superi­oară a ţiţeiului. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să con­tribuie şi mai mult în viitor la creşterea producţiei de instalaţii de foraj de mare adîncime. In ce priveşte dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specia­liştii din această ramură şi cons­tructorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fa­bricare a amoniacului, îngrăşămin­telor cu azot şi fosfor, produselor sodice, maselor plastice şi altor produse de mare însemnătate pen­tru economia naţională. Realizarea importantului volum de investiţii prevăzut în actualul cincinal cere din partea industriei constructoare de maşini să spo­rească producţia de utilaje pentru mecanizarea lucrărilor de construc­ţii şi montaj, să fie lărgită gama de tipuri de utilaje, îndeosebi pentru manipularea şi transportul pieselor de greutăţi şi lungimi mari şi a celor cu funcţiuni multiple. înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de maşini şi uti­laje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ţi­­nînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extinderea mecanizării lu­crărilor de susţinere în abataje, a operaţiilor de tăiere şi încărcare, mărirea capacităţii de transport în subteran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigri­­zutoase. A fost relevat faptul că în ulti­mii şase ani constructorii de maşini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de ma­şini agricole diverse, patru tipuri de tractoare, peste 80 000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănători şi alte utilaje, dintre care multe la nivelul realizărilor tehnice pe plan mondial, îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, lărgirea şi moderniza­rea continuă a bazei sale tehnico­­materiale necesită diversificarea producţiei de tractoare, sporirea producţiei şi a sortimentului de in­stalaţii şi utilaje, îndeosebi a ce­lor pentru lucrările de hidroame­lioraţii, o mai bună aprovizionare a unităţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuţia întreprinderilor produ­cătoare de material rulant, de au­tovehicule şi nave la dotarea ra­murii transportului. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimilarea şi omolo­garea într-un timp mai scurt a noi­lor produse, pentru îmbunătăţirea ,în continuare a calităţii vagoane­lor, producerea de noi tipuri de instalaţii de automatizare şi tele­comunicaţii şi ridicarea perfor­manţelor celor existente. Referindu-se la pr­­blemele ex­portului de maşini, utilaje şi insta­laţii, o seamă de vorbitori au relie­fat progresele obţinute în acest do­meniu şi au dezbătut metodele pen­tru menţinerea şi creşterea presti­giului produselor româneşti pe piaţa mondială. VASILE ABRU­­DAN, director general al Uzinei de vagoane din Arad, DUMITRU BU­TUC, maistru la Fabrica de rul­menţi din Bîrlad, şi alţii s-au de­clarat de acord cu sublinierea fă­cută în raport cu privire la faptul că stabilitatea şi sporirea volumului produselor noastre pe pieţele ex­terne depinde de ridicarea perma­nentă a performanţelor tehnico­­economice ale produselor, de adap­tarea operativă a producţiei la particularităţile pieţei şi cerinţele beneficiarilor externi. In legătură cu aceasta, ei au arătat importanţa unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansa­rea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea pieţe­lor externe, ca şi necesitatea orga­nizării unor servicii de documen­taţie şi asistenţă tehnică ale între­prinderilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele acestora. Numeroşi reprezentanţi ai între­prinderilor producătoare şi benefi­ciare au abordat multilateral pro­blemele îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, care constituie — aşa cum s-a subliniat şi în ra­portul prezentat la consfătuire — o sarcină centrală. ION RUSALIU, maistru la uzina „Electroprecizia“­­Săcele, VASILE SZILAGHI, mais­tru la uzina „Unirea“-Cluj, au scos în evidenţă experienţa şi preocu­pările colectivelor de muncă în ri­dicarea performanţelor tehnico­­funcţionale ale produselor, spori­rea durabilităţii lor şi siguranţei în exploatare. Ei au arătat că rea­lizarea unor produse care să sa­tisfacă deplin cerinţele diverşilor beneficiari implică adoptarea de măsuri eficiente pe toate treptele de fabricaţie, pînă la realizarea şi expedierea produsului finit. BUJOR ALMĂŞAN, ministrul minelor, VICTOR CHIRIBAU, ad­junct al ministrului economiei fo­restiere, CONSTANTIN TUZU, di­rector general al Direcţiei gene­rale de metrologie, standarde şi invenţii, şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii econo­mice centrale au prezentat o serie de propuneri valoroase privind ri­dicarea calităţii produselor la ni­velul cerinţelor şi exigenţelor di­feritelor ramuri ale economiei na­ţionale. Ei au subliniat că sunt ne­cesare intensificarea activităţii de cercetare în vederea stabilirii pa­rametrilor optimi ai maşinilor, a­­daptarea documentaţiei tehnice la progresele înregistrate pe plan mondial, ridicarea nivelului tehnic al proiectelor de execuţie, stabili­rea, pentru fiecare grupă de pro­duse şi fiecare produs în parte, a criteriilor de determinare a calită­ţii şi îmbunătăţirea, pe această bază, a standardelor şi normelor. Problemele cercetării ştiinţifice, ale proiectării şi asimilării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsu­rilor luate de conducerea partidu­lui şi statului, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la creş­terea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii în opera de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste, au fost abordate de acad. REMUS RĂDULEŢ, vicepre­şedinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. CONSTANTIN DINCULESCU, pre­şedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, dr. ing. VASILE CHIRIŢĂ, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, dr. ing. ION ROMAN, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini, ing. ION CRIŞAN, director general al Direcţiei generale teh­nice din M.I.C.M., ALEXANDRU HEINRICH, director tehnic al uzi­nelor „Electroputere“-Craiova, ing. ION BARBU, de la Institutul de cercetări şi proiectări electrotehni­ce, ing. GHEORGHE TANASOIU, director general al Uzinei de utilaj petrolier­ Tîrgovişte, şi de alţi vor­bitori. Evocînd creaţiile unor iscusiţi meşteri, contribuţia unor persona­lităţi ilustre ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, vorbitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale capacită­ţilor creatoare ale poporului nos­tru, cărora li se deschid largi po­sibilităţi de valorificare în condi­ţiile industrializării ţării. In legătură cu cercetările din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei, s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unităţile de cercetare departamentale şi cate­drele din învăţămîntul superior, trebuie acordată o atenţie sporită finalizării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor. Colabo­rarea dintre cercetători, proiectanţi şi constructori va trebui să se ma­terializeze în abordarea şi rezolva­rea operativă a unor probleme ma­jore de interes acut pentru econo­mia naţională. Chiar şi în cazurile cînd, pentru a se cîştiga timp, se achiziţionează licenţe, este necesar să se dezvolte activitatea de cerce­tare proprie. A fost relevat exem­plul pozitiv al colectivului uzinei „Electroputere“, care a adus im­portante îmbunătăţiri locomotivei Diesel electrice de 2 100 C.P., ridi­­cînd performanţele sale tehnico­­funcţionale şi siguranţa în exploa­tare. Totodată, a fost criticat faptul că în asimilarea fabricaţiei unor produse pentru care s-au achiziţio­nat licenţe, ca, de pildă, frînele „Knorr“ (la uzinele „23 August“), s-au manifestat întîrzieri care im­plică cheltuieli nejustificate de de­vize. Pe baza experienţei de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asi­milare, întocmirea pentru fiecare obiectiv in parte a unor grafice de­taliate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuţiilor şi stimularea materială a uzinelor în stabilirea şi îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. ŞTEFAN BĂLAN, ministrul în­­văţămîntului, ing. ILIE ŞERBĂ­­NUŢ, directorul Grupului şcolar „Unirea“ din Bucureşti, VASILE VAZUL, strungar la Uzina mecani­că din Cîmpina, şi alţii au abor­dat problema asigurării cadrelor necesare industriei construcţiilor de maşini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal şcolilor aparţi­­nînd Ministerului Industriei Cons­trucţiilor de Maşini vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii şe­­senatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chib­zuinţă şi, în acelaşi timp, trebuie valorificate, în mai mare măsură, posibilităţile locale de dotare a şco­lilor cu material didactic, prin con­tribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organiza­rea şi îndrumarea mai competen­tă a practicii în producţie a elevi­lor, întărirea colaborării cu Mi­nisterul Invăţămîntului în vederea îmbunătăţirii planurilor şi progra­melor în învăţămîntul profesional de zi şi seral, organizarea viitoare­lor licee de specialitate, în strînsă corelaţie cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale producţiei din dife­rite sectoare. Reluînd ideea formulată în ra­portul prezentat la consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi, inginerii trebuie fo­losiţi mai raţional, repartizaţi în locurile-cheie, orientaţi spre pro­blemele esenţiale ale organizării ştiinţifice a producţiei, asigurînd stabilitatea lor şi degrevîndu-i de diferite sarcini administrative. Realizarea la timp şi în condiţii de eficienţă sporită a programu­lui de investiţii a stat în atenţia multor vorbitori printre care DUMITRU FUIOREA, directorul Şantierelor navale Constanţa, ION FĂTACEANU, directorul Institu­tului de proiectări pentru cons­trucţii de maşini, şi ing. CONS­TANTIN NICU, directorul general al Uzinei „Progresul“-Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin pen­tru scurtarea timpului de execuţie şi pentru reducerea costului lucră­rilor şi au arătat modul în care noile capacităţi de producţie, înal­tul nivel tehnic la care sunt reali­zate vor influenţa calitatea şi per­formanţele tehnice ale produselor, le vor spori gradul de competitivi­tate pe pieţele externe. A fost sub­liniată necesitatea unei colaborări strînse între beneficiari şi proiec­tanţi, în alegerea celor mai bune soluţii şi realizarea practică a a­­cestora la un înalt nivel calitativ. S-a propus, printre altele,, ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, for­mat din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atingerea parametrilor proiec­taţi ai noilor obiective intrate în funcţiune. EMIL, ONIGA, directorul gene­ral al Uzinelor „Tractorul“ Bra­şov, ION CONSTANTIN,, mun­citor la uzinele „Griviţa Roşie“, ing. NIŢA CONSTANTIN, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, EUGEN ZARCULA, inginer-şef al, Uzine­lor de pompe din Bucureşti, şi alţi vorbitori s-au referit la realizările obţinute şi preocupările de viitor în organizarea ştiinţifică a produc­ţiei, în creşterea, pe această cale, a eficienţei economice a activită­ţii întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele, succe­sele unor colective, ca cele­ de la Uzinele mecanice şi uzina „Elec­tromotor“ din Timişoara, în ridi­carea indicilor de folosire a ma­şinilor şi utilajelor, experienţa uzinei „Infrăţirea“-Oradea în­­ or­ganizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea , operativă a produc­ţiei,­metodele folosite, într-o serie de unităţi pentru asigurarea asis­tenţei tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică tehnico­­materială, folosirea din plin a timpului de­­ lucru etc. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în ac­tivitatea de organizare a produc­ţiei,­­ în aprovizionarea tehnico­­materială şi au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora, în le­gătură cu folosirea­ raţională, a­ ca­pacităţii maşinilor şi utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparaţii şi asigurată programarea lor în trei schimburi de lucru. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport pro­blemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică­ fun­damentare ştiinţifică, asigurării la timp a documentaţiei tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost arătată, de asemenea, ne­cesitatea ca organizaţiile de cerce­tări şi proiectări, serviciile de con­cepţie din uzine, şi consiliile tehni­­co-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi conduc procesele de muncă, să în­treprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de­ vorbitori s-au ocupat de cooperarea dintre întreprinderi și colaborarea dintre ministerele producătoare , ca ing. ȘTEFAN CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului, industriei, metalurgice, VICTOR NAGY, directorul uzine­lor mecanice din Cîmpulung-Mus­­cel. Au fost înfăţişate preocupările întreprinderilor siderurgice de a pune la dispoziţia constructorilor de maşini, la termenele stabilite şi conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a­ îmbună­tăţi necontenit calitatea acestora. S-a propus ca ministerele să sin­cronizeze dezvoltarea capacităţilor de producţie ale uzinelor coordo­natoare şi furnizoare. Mai mulţi vorbitori, printre care ing. VASILE TRIF, directorul Fa­bricii de şuruburi din Braşov, MA­RIA DUMITRESCU, şefă de bri­gadă la întreprinderea Electroapa­­rataj din Bucureşti, ION PURCA­­REA, contabil şef la Uzinele de tractoare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valori­ficării unor noi rezerve interne, în scopul sporirii productivităţii mun­cii, reducerii preţului de cost şi re­alizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această privin­ţă au o mare importanţă ridicarea calificării şi specializarea persona­lului, folosirea de norme de con­sum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raţionale a fonduri­lor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la creşterea preţului de cost, la nerealizarea planului de beneficii : transporturi cu mijloa­ce costisitoare, aprovizionări peste necesarul curent, modificări dese în planul de producţie etc. S-a ară­tat că în uzinele constructoare de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal prin livrarea la­minatelor la toleranţe minime şi la lungimi fixe. De asemenea, se im­pune îmbunătăţirea metodologiei de stabilire a normelor de con­sum de materiale. Abordînd problema îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă MI­HAI DUMITRAŞCU, inginer şef la Uzina „Unic“ din Satu Mare, CONSTANTIN ANGHEL, secreta­rul comitetului de partid de la­­­ CONCLUZIILE Concluziile SECŢIEI INDUS­TRIEI DE AUTOVEHICULE, TRACTOARE, RULMENŢI, VA­GOANE ŞI NAVE au fost prezen­tate de ing. Gheorghe Oprea, ad­junct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. Partici­panţii au relevat contribuţia între­prinderilor din acest sector la me­canizarea agriculturii, la dotarea transporturilor, performanţele teh­nice ridicate ale unor produse ca tractoare, vagoane, cargouri şi re­morchere. Pentru ridicarea continuă a nive­lului tehnic al produselor, scurta­rea perioadei de asimilare şi îm­bunătăţirea calităţii s-a propus să se urgenteze definitivarea de către minister, împreună cu beneficia­rii, a produselor care urmează a fi asimilate în cadrul unei familii. S-a arătat că menţinerea calităţii produselor la cel mai înalt nivel poate fi realizată prin urmărirea durabilităţii pe perioade îndelun­gate, în paralel cu o documentare permanentă asupra noutăţilor care apar la produsele similare execu­tate în străinătate. Au fost subli­niate sarcinile deosebite care revin uzinei de tractoare și colaboratori­lor acesteia în vederea realizării gamei de tractoare de 40 CP pen­tru mecanizarea lucrărilor în po­micultură, viticultură și legumicul­tura. Pentru ridicarea activităţii de cercetare, concepţie şi experimen­tare a produselor s-a propus înfiin­ţarea institutelor de cercetare şi proiectare pentru autovehicule , tractoare şi pentru construcţii na­vale. Ţinînd seama de creşterea, în continuare, a complexităţii produ­selor s-au făcut propuneri de lăr­gire a cooperării şi adîncire a spe­cializării unor întreprinderi, trans­ferarea fabricaţiei de la o între­prindere la alta urmînd să se facă numai după o analiză temeinică, bazată pe criterii tehnice şi econo­mice. Au fost făcute, de asemenea, nu­meroase propuneri menite să asi­gure o bună aprovizionare a între­prinderilor constructoare de maşini cu materii prime, materiale, nece­sare procesului de fabricaţie. In acest sens, s-a propus crearea unor baze de materiale, cu o gamă va­riată de laminate, care să deţină în permanenţă materialele necesare consumului uzinelor pe cel puţin un trimestru. O serie de propuneri se referă la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului materialelor pe care le furnizează alte ministere : lami­nate, lacuri şi vopsele anticorozive, articole de cauciuc etc. De aseme­nea, au fost analizate posibilităţile de lărgire a producţiei de piese de schimb. Concluziile dezbaterilor din şe­dinţa SECŢIEI PENTRU UTILA­JE TEHNOLOGICE ŞI ECHIPA­MENT METALIC au fost prezen­tate de către ing. Ion Avram, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. Dezbătînd în profunzime diver­sele aspecte ale activităţii în acest domeniu, sarcinile ce trebuie în­deplinite pentru satisfacerea cerin­ţelor ramurilor economiei naţiona­le, participanţii la discuţii au făcut numeroase propuneri preţioase. Astfel, pornind de la cerinţele ac­tuale ale progresului tehnic în in­dustria chimică, s-a propus orga­nizarea unei unităţi economice complexe, avînd funcţia de furni­zor intern de utilaje, în care să se concentreze activitatea de cerce­tare, proiectare, însuşirea de pro­cedee tehnologice moderne, con­tractarea şi livrarea de instalaţii complexe pentru nevoile interne şi export şi acordarea de asistenţă tehnică pentru montaj. In vederea dotării sectorului e­­nergiei electrice cu echipamente din producţia internă, a realizării programului complex de dezvol­tare a fabricaţiei echipamentelor zina nr. 2 din Braşov, ing. ROVIN BUSTAN, director general al Uzi­nei „Vulcan“ din Bucureşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării necontenite a metodelor de condu­cere a întreprinderilor la schimbă­rile intervenite în tehnică, în pro­cesul de producţie. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în populariza­rea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg, una din metodele de mare eficienţă — organizarea periodică a schimbu­rilor de experienţă. Competenţa cu care cadrele teh­nice din întreprinderi au știut să rezolve cu succes multe din pro­blemele complexe ale asimilării u­­nor produse noi — au spus vorbi­torii — justifică propunerea făcu­tă în cadrul dezbaterilor, de a se analiza posibilitatea ca moderniza­rea produselor curente, lărgirea ga­melor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mică complexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor. In acest fel acti­vitatea organelor aparatului cen­tral, a direcţiilor generale şi ser­viciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndrumare a uzinelor. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidu­lui, privind creşterea continuă a rolului şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid în condu­termo-energetice cu puteri ridica­te, precum și a centralelor termo­nucleare în perioada 1966—1975, M.I.C.M. va trebui să livreze în a­­fară de grupurile de 50 MW, gru­puri de puteri mai mari pentru termocentrale clasice și nucleare. Pentru realizarea acestei sarcini s-au propus măsuri legate atît de dezvoltarea unor capacităţi de pro­ducţie, cît şi de accelerarea intră­rii în funcţiune a altor noi obiec­tive. O serie de propuneri au fost pre­zentate în ce priveşte organizarea producţiei de utilaje pentru indus­tria petrolieră, minieră, construc­ţii etc., dotarea acestora cu utilaje specializate şi instalaţii perfecţio­nate, de mare productivitate, asi­milarea unor produse cu perfor­manţe superioare. S-a accentuat necesitatea ca be­neficiarii de investiţii să se preo­cupe cu mai multă atenţie de ela­borarea din timp a documentaţiei tehnice şi de emiterea, cu cel pu­ţin un an înainte de perioada de plan, a comenzilor către uzinele constructoare. In vederea speciali­zării în domeniul reparaţiilor s-a propus centralizarea sau gruparea reparaţiilor capitale. Pentru îmbu­nătăţirea aprovizionării tehnico­­materiale s-a susţinut necesitatea înfiinţării unor baze la producă­tori, precum şi a altora profilate pe desfacerea organelor de asam­blare şi armături. In vederea rezolvării operative a problemelor legate de avizarea ofertelor, contractarea şi urmări­rea realizării acestora, s-a propus ca întreprinderile de comerţ exte­rior să lucreze direct cu beneficia­rii importurilor. S-a propus, de asemenea, acor­darea unor recompense de vechi­me în vederea stabilităţii cadrelor tehnico-inginereşti, crearea func­ţiei de tehnician specialist pentru a se utiliza mai corespunzător un număr însemnat de tehnicieni cu experienţă îndelungată în activita­tea de concepţie. In afară de aces­tea s-au făcut numeroase alte pro­puneri, care vor face obiectul unei analize amănunţite în cadrul mi­nisterului, urmînd a se lua măsuri corespunzătoare în vederea reali­zării lor. Prezentînd concluziile SECŢIEI DE ELECTROTEHNICĂ, ing. Cornel Mihulecea, adjunct al mini­strului industriei construcţiilor de maşini, a arătat că participanţii la discuţii au exprimat hotărîrea lu­crătorilor din întreprinderile elec­trotehnice de a înfăptui în mod e­­xemplar sarcinile trasate de partid şi guvern pentru dezvoltarea in­dustriei electrotehnice din ţara noastră. Ei au înfăţişat pe larg re­zultatele pozitive cu care s-au pre­zentat la consfătuire întreprinde­rile din acest sector. Totodată, ei au scos în evidenţă o serie de lipsuri, subliniind că ele pot şi trebuie să fie înlăturate. S-a propus ca elabo­rarea părţii de tehnologie a proiec­telor de dezvoltare a uzinelor să fie încredinţate unor colective din întreprinderile beneficiare, în în­treprinderile ce urmează să se dez­volte substanţial să se organizeze compartimente care să răspundă sub toate aspectele de darea în funcţie a noilor capacităţi şi de asi­milarea de noi produse ; să se stu­dieze posibilitatea de sporire a ope­rativităţii şi a competinţelor de a­­vizare a proiectelor; întreprinde­rile beneficiare să aprobe direct proiectele de execuţie ce se înca­drează integral ca soluţie şi valori in proiectele de ansamblu aprobate de forurile superioare. Alte pro­puneri se referă la îmbunătăţirea metodelor de prospectare a cerinţei pieţelor, sporirea interesului parte­nerilor de peste hotare pentru pro­dusele electrotehnice româneşti, li­mitarea importurilor pentru aceas­tă ramură numai la părţile de fur­nitură şi la acele procedee tehnice care nu se pot realiza corespunză­tor şi la timp în ţara noastră, înn­cerea economiei, VIOREL METEA, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc Braşov al P.C.R., ing. TRANDAFIR COCIRLA, secretar al Comitetului regional Banat­­ al P.C.R., şi alţi vorbitori au înfăţi­şat consfătuirii experienţa unor or­gane de partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri şi ana­lize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, consti­tuirea de colective de activişti de partid şi specialişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, pre­cum şi folosirea altor metode au contribuit la îmbunătăţirea activi­tăţii economice în numeroase în­treprinderi, la mobilizarea colecti­velor pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la înlă­turarea deficienţelor existente în unele sectoare. S-a arătat că une­ori ministerul a lăsat problema or­ganizării ştiinţifice a producţiei pe seama organelor şi organizaţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare in­tră în atribuţiile directe ale ministerului şi conducerilor de în­treprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de par­tid vor desfăşura o largă activitate de mobilizare a oamenilor­ muncii pentru descoperirea şi valorifica­rea rezervelor interne ale între­prinderilor în vederea creşterii efi­cienţei economice a întregii activi­tăţi productive, ridicîndu-şi con­tinuu rolul şi competenţa în con­ducerea economiei. bunătăţirea metodologiei privind contractarea pentru export, precum şi pentru importurile necesare fa­bricării diferitelor produse. S-au prezentat, de asemenea, propuneri privind întărirea sectoarelor de concepţie din întreprinderi şi a sectorului de cercetări din I.C.P.E., sporirea competenţei întreprinderi­lor şi cointeresarea lor în ce pri­veşte realizarea produselor noi, reexaminarea şi stabilirea mai ju­dicioasă a nomenclatorului produ­selor repartizate pe plan central. O serie de propuneri privesc îm­bunătăţirea aprovizionării cu ma­teriale, dezvoltarea sectoarelor de sculărie şi auto­utilaje, rezolva­rea fabricării unor produse nece­sare industriei electrotehnice , sorturi speciale de hîrtie şi carton, unele metale neferoase, ţesături din fire de sticlă şi a altor produse. Concluziile SECŢIEI DE MA­­ŞINI-UNELTE, MECANICĂ FINA ŞI MAŞINI AGRICOLE au fost prezentate de ing. Nicolae Con­stantin, adjunct al ministrului in­dustriei construcţiilor de maşini. Vorbitorii care au luat cuvîntul au relevat realizările obţinute de colectivele întreprinderilor din a­­cest sector, faptul că au fost livra­te economiei peste 35 000 de ma­­şini-unelte şi au fost acoperite 94 la sută din nevoile de dotare a agriculturii cu maşini şi utilaje. Analizînd lipsurile manifestate şi cauzele lor, ei au făcut numeroa­se propuneri pentru lichidarea a­­cestora. In legătură cu scurtarea terme­nelor de dare în funcţiune a lu­crărilor de investiţii au fost pro­puse măsuri pentru întărirea ca­pacităţii de proiectare a institu­tului de specialitate, elaborarea cît mai detaliată a studiilor teh­­nico-economice, contractarea din timp a maşinilor din import, pro­filarea unor întreprinderi pentru fabricarea de echipamente de teh­nicitate înaltă, necesare maşini­­lor-unelte. Pentru reducerea ciclurilor de asimilare a noilor produse a fost recomandată metoda de proiec­tare pe familii de maşini, folosin­­du-se subansamble şi repere co­mune. In legătură cu asimilarea maşinilor destinate agriculturii, mai mulţi vorbitori au cerut să se asigure o concepţie unitară în pro­gramul de cercetare, proiectare şi asimilare, prin unificarea activită­ţii Institutului de cercetări pentru maşini agricole şi întreprinderii de prototipuri de maşini agricole, să se definitiveze din timp stu­diile tehnico-economice și temele de proiectare din planul de pers­pectivă. O serie de propuneri s-au refe­rit la măsuri pentru reducerea importului de utilaje necesare in­­­­dustriei ușoare, inclusiv studierea profilării unei întreprinderi în fa­bricarea acestor utilaje, extinde­rea fabricaţiei de scule şi elemen­te de dispozitive tipizate, studie­rea cerinţelor cumpărătorilor şi îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor de larg consum. O bună parte a discuţiilor a fost consacrată problemelor legate de organizarea producţiei, colabora­rea între întreprinderi şi dezvol­tarea bazei materiale. Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii în acest domeniu s-au re­ferit la organizarea de secţii spe­cializate în repararea maşinilor­­unelte de mare complexitate, re­organizarea liniilor de fabricaţie şi introducerea unor tehnologii tipizate pentru fabricarea pieselor de schimb, corelarea dezvoltării întreprinderilor colaboratoare cu cele de bază. O serie de sugestii rezultate din discuţii se referă la probleme privind simplificarea formalităţi­lor de avizare şi fundamentare a documentaţiilor, recrutarea, for­marea şi stabilizarea cadrelor, asi­gurarea unei mai bune ritmicităţi în aprovizionarea cu materiale. DEZBATERILOR DIN SECŢII­ În timpul lucrărilor Foto­­ Gh. Vintilă

Next