Scînteia, iulie 1966 (Anul 35, nr. 7027-7057)

1966-07-22 / nr. 7048

Anul XXXV Nr. 7048 Se electrifică ultimul tronson al căii ferate Braşov - Bucureşti Au început lucrările de e­­lectrificare a ultimului tronson (Ploieşti-Bucureşti) al căii fe­rate care leagă Braşovul cu Capitala. în cadrul acestor lucrări se prevăd sistemati­zarea şi centralizarea electro­­dinamică a staţiilor de pe parcurs. De asemenea, se va monta un nou tip de şină, ceea ce va permite mărirea vitezei de circulaţie. In prezent se lucrează la plantarea stîlpilor electrici şi se fac lucrări pregătitoare de întindere a cablurilor. Conform graficului de execuţie, pînă la sfirşitul acestui trimestru se vor termina toate probele de dare în exploatare a sectoru­lui de cale ferată electrificat Cîmpina-Ploieşti. (Agerpres) PROLETARÍ DÍ N TOATE TÁRÍLE. U NÍTÍ-V Â ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Vineri 22 iulie 1966 6 PAGINI-30 BANI Din noile obiective industriale ale oraşului Constanta: Fabrica de celuloză şi hîrtie, o construcţie modernă, înzestrată cu uti­laje de înaltă tehnicitate Foto : Agerpres Un înalt randament în utilizarea POTENŢIALULUI ENERGETIC Potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al partidului, în perioa­da cincinalului şi a planului de­cenal 1966—1975 regiunea Argeş va deveni un important producă­tor de energie electrică. Vor fi puse în funcţiune eşalonat hidro­centralele : „Gh. Gheorghiu-Dej“ de pe Argeş, Vîlsan, Câmpeniţa şi Argeş-aval. Se construieşte hidro­centrala de pe Lotru şi se studia­ză modul de execuţie a lucrărilor privind Complexul hidroenergetic de pe Olt. In centralele electrice ale regiunii va exista în 1970 o pu­tere instalată de peste 500 MW, iar în 1975 — de aproape 1 200 MW. Concomitent cu transformarea re­giunii intr-un însemnat furnizor de energie electrică, ea va deveni şi un mare consumator : în 1970 con­sumul total de energie electrică se va ridica la circa 2 050 kWh pe cap de locuitor, faţă de numai 646 kWh cit a fost în 1965. Sporirea în anii următori a po­tenţialului energetic al regiunii presupune, în acelaşi timp, asigu­rarea unei utilizări cît mai raţio­nale şi economice a energiei elec­trice. Anul trecut şi în primele 6 luni din acest an multe unităţi industriale au privit cu răspunde­rea cuvenită această problemă. Dovada : pentru îmbunătăţirea factorului de putere statul a acor­dat bonificaţii de peste 3 milioane lei. Dar, aşa cum s-a desprins din­­tr-o recentă analiză întocmită de comisia economică a comitetului regional de partid, urmată de o largă dezbatere în cadrul unei consfătuiri, în activitatea între­prinderii regionale de electri­citate şi a unităţilor pe care le alimentează persistă încă anumite deficienţe, se mai manifestă une­ori un scăzut spirit de gospodărire a energiei electrice. Anul trecut, la această întreprindere, din cauza Ing. Gheorghe MARINESCU secretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R. întreţinerii necorespunzătoare a echipamentului, instalaţiilor şi a indisciplinei la locul de muncă, s-au înregistrat anumite întreru­peri. Consecinţele s-au extins, nu de puţine ori, asupra unor între­prinderi industriale. Datorită în­treruperilor, la Uzina mecanică Muscel nu s-a realizat o produc­ţie globală de peste 500 000 lei, iar la Uzina de piese auto Coli­­başi — de peste 600 000 lei, înre­­gistrîndu-se 12 380 om/ore stag­nări, un volum însemnat de rebu­turi. Pierderi de producţie s-au mai constatat şi la unele schele de extracţie, la I.F. Curtea de Argeş, întreprinderea „Textila“ Piteşti, Fabrica de confecţii din Curtea de Argeş. Nu poate fi omis faptul că şi în acest an frecvenţa şi durata me­die a întreruperilor din instala­ţiile I.R.E.A. s-au menţinut la un nivel care nu poate fi trecut cu vederea. Asemenea defecţiuni nu sunt de neînlăturat şi nu se datoresc decit unor neglijen­ţe care stăruie în activitatea cîtor­­va centre de intervenţie. Echipele desemnate să intervină pentru a­­numite reparaţii se prezintă la lo­cul avariilor cu mare întîrziere, slab organizate, nepregătite, lip­­sindu-le sculele necesare. De ase­menea, reglajul protecţiei pe linii şi în staţii de transformare nu este în toate cazurile bine pus la punct, iar programele de opriri pe­riodice pentru revizii, reparaţii şi măsurători preventive, întocmite de comun acord cu întreprinderile consumatoare de energie electri­că, nu se respectă cu rigurozitate. Ar fi inexact dacă am afirma că întreprinderile consumatoare de energie electrică nu au o con­tribuţie la apariţia opririlor ac­cidentale. Şi la aceste întreprin­deri stăruie încă nereguli asemă­nătoare. Datorită neexecutării la timp a reparaţiilor şi reviziilor preventive şi la nivelul cerut de prescripţiile tehnice de exploatare, neîncadrării serviciilor de resort cu personal tehnic de specialitate, organizării defectuoase şi dotării insuficiente a echipelor de între­ţinere, unităţile care consumă energie electrică au avut opriri accidentale în reţelele proprii care, de asemenea, au provocat pierderi de producţie. Numai schelele de extracţie a pietroiului nu au putut realiza peste 6 700 tone ţiţei, 900 tone gazolină, aproape 4 300 000 mc gaze de sondă. In mod inadmisibil starea teh­nică a anumitor instalaţii pro­prii întreprinderilor — cum sunt LF. Băbeni şi Curtea de Argeş, I.R.I.L. din Piteşti, Găieşti, Rm. Vîlcea, Slatina şi cooperativele meşteşugăreşti — este necorespun­zătoare, constituind în permanenţă focare de avarii. Şi aceasta, în timp ce fondurile alocate unor lucrări de îmbunătăţire a calităţii reţelelor pentru reparaţii şi revi­zii periodice au rămas neconsu­mate. Economiile raportate de a­­ceste unităţi sunt false, nimeni nu are nevoie de ele, fiindcă ele s-au obţinut în dauna calităţii lucrări­lor şi, din această cauză, s-au transformat în pierderi. Răspunderea pentru calitatea slabă a unor lucrări, pentru defec­ţiunile care apar în reţelele pro­prii o poartă nu numai conducerile unităţilor amintite, ci şi forurile lor de resort. In acest sens in­tervine şi o chestiune. Deşi curba de sarcină realizată pre­zintă caracteristici îmbunătăţi­te, mai sunt în regiune între­prinderi — cele subordonate Ministerului Industriei Uşoare, Mi­nisterului Industriei Alimentare, Centrocoop şi UCECOM — care (Continuare în pag. a IlI-a) „Antenele" electrificării (Foto : M. Cioc) Spre ogoare noi maşini şi utilaje agricole Şi anul acesta, construc­torii de maşini agricole de la uzinele „Semănătoarea" din Capitală au venit în sprijinul oamenilor muncii de pe ogoa­re, trimiţîndu-le pînă acum aproape 8 000 de maşini agri­cole. Printre acestea sînt 2 570 de combine de recoltat păioa­­se, 600 dispozitive de recoltat floarea-soarelui şi alte utila­je care se folosesc în actuala campanie agricolă. Tot pentru agricultură, in­dustria constructoare de ma­şini a livrat anul acesta peste 5 000 de tractoare, 3 700 de se­mănători, 2 600 de maşini de împrăştiat îngrăşăminte, 850 prese de balotat paie etc. Maşinile agricole produse a­­nul acesta au o serie de îm­bunătăţiri şi perfecţionări teh­nice menite să le ridice con­tinuu randamentul în exploa­tare. Colectivele uzinelor con­structoare de maşini se preo­cupă să asigure şi piesele de schimb necesare maşinilor a­­gricole. La uzinele „Semănă­toarea" din Capitală a luat fiinţă o secţie nouă de pro­ducţie a pieselor de schimb pentru maşinile agricole. (Agerpres) Craiova de mîine văzută de arhitecţi Craiova, reşedinţa de altădată a banilor Olteniei, îşi schimbă mereu înfăţişarea. Mii de constructori dau viaţă unui vast program de întinerire şi de modernizare a acestui vechi şi important oraş al ţării. Pînă acum, ei au adăugat peisajului arhitectural al Cra­­iovei noi şi multe valori ale prezentului : uzine şi fabrici, cartiere noi, şcoli, complexe comerciale. Dar Craiova, ca şi toate oraşele ţării, abia a trecut pragul adevăratei sale tinereţi socialiste. Cum va arăta ea mîine ? I-am solicitat arhitectului TEODOR COCHECI, directorul D.S.A.P.C. Oltenia, să ne vorbească despre acest viitor al oraşului. — în următorii­ cinci ani — ne-a relatat in­terlocutorul — Craio­va, prin dezvoltarea sa, se va număra prin­tre cele mai moderne oraşe ale ţării, atît în privinţa urbanisticii, cît şi a importanţei sale economice. Solu­ţia de sistematizare a oraşului, realizată de proiectanţii C.S.A.P.C.­­Oltenia, a prevăzut or­ganizarea teritoriului pentru a satisface­­ ce­rinţele de muncă şi de viaţă ale unei popu­laţii de circa 250 000 de locuitori — popu­laţie pe care oraşul o va avea într-o per­spectivă nu prea înde­părtată. Multe­ din obiective­le schiţei de sistemati­zare au şi prins viaţă. La realizarea celorlalte se lucrează intens. Craiova de azi este încadrată de 4 mari zone industriale : „E­lectroputere", „Cerne­­le", „Podari" şi „Işal­­niţa“. A început reali­zarea şi a celei de-a cincea zone industriale a oraşului pe bd. 1 Mai, în apropiere de „Parcul poporului*. Partea de est a oraşu­lui va deveni o adevă­rată cetate a electro­tehnicii. Pe lingă lu­crările de extindere a uzinelor „Electropute­­re", care se află in­tr-un stadiu avansat, aici s-a propus ampla­sarea a numeroase noi obiective industriale, printre care uzina de reparat locomotive Diesel-electrice, o nouă fabrică de trans­formatoare, o uzină de construcţii de utilaj a­­gricol, o bază de apro­vizionare şi desfacere, obiective prevăzute a se­­construi în actualul cincinal. Lingă fabrica de confecţii, a cărei construcţie a şi în­ceput pe bd. 1 Mai,, s-a stabilit amplasarea unei fabrici de încăl­ţăminte. Pe platforma industrială Işalniţa se lucrează la extinderea termocentralei electri­ce şi a combinatului chimic. Este prevăzu­tă, totodată, realizarea unei zone de depozite la Cernele. — Cele relatate pînă aici privesc în­deosebi viitorul in­dustrial al orașului. Cum va arăta Craio­va cuprinsă între zo­nele sale industriale? — Aș vrea să încep cu aceea că organiza­rea zonelor de locuit, cuprinse în schiţa de sistematizare, prevede, alături de cartierele în construcţie, altele noi, cum sunt „Breas­la" şi bulevardul 1 Mai. Organizarea cartierelor de locuit s-a făcut pe principiul unităţilor structurale complexe, menţinîn­­du-se actualul centru al oraşului. Pina în 1965, din fondurile sta­tului, în cele trei noi cartiere aflate în con­strucţie s-au dat în fo­losinţă peste 8 000 de apartamente. Alte mii de apartamente vor fi predate locatarilor în actualul cincinal. Pe baza datelor furnizate de schiţa de sistemati­zare s-a definitivat şi predat proiectul de ansamblu pentru ter­­moficarea oraşului (e­­tapa I) şi se întoc­meşte un studiu pri­vind lărgirea reţelei de salubrizare. Toate proiectele de ansam­blu pentru reţelele de apă ,şi canalizare, pre­cum şi transportul în comun au şi fost întoc­mite. O lucrare de mari proporţii este şi­­ „Magistrala albă",­­ care va asigura oraşu­lui, în fiecare secundă, 1 000 litri de apă po­tabilă adusă din munţi. (Continuare in pag. a V-a) ■ Adevărul are o singură față in PAGINA ECONOMICĂ ■SPORT ÎN ZIARUL DE AZI ■ Televizorul - componentă a mediului familial modern ■ Studiul limbilor străine in liceu ■ Deplină solidaritate cu eroicul popor vietnamez ■ întrevederile franco - vest-germane ■ Comunicatul Biroului Politic al P. C. Francez . Cartierul negrilor din Cleveland înconjurat de garda naţională ✓Va Marginea, 8 ^centru faimos de olărie neagră, ^^^^"vecin cu poli­­cromiile Suce­­viţei, meşteşugul străvechi a renăscut într-o for­mă nouă, mai potrivită cu exigenţele lumii de azi. Olarii s-au adunat într-o cooperativă de artizanat, înfiinţată acum doi ani, iar rezultatele — de mare serie — se pot de pe acum aprecia ! Ne vom ocupa de aceste re­zultate, spunîndu-ne pă­rerea despre locul şi ros­tul producţiei de artizanat, mai ales în regiunile de mare trafic turistic. Este limpede că fără o asemenea cooperativă, fără un sprijin eficace cu fonduri şi utilaje, fără asi­gurarea unor comenzi permanente, meşteşugul acesta nobil ar fi murit. Este ceea ce se întîmplă în Oltenia, la Oboga şi la Hurez , în Oaş cu cen­trul de la Vama, la Soloni în regiunea Bacău (un alt centru de olărie nea­gră), cum şi în alte centre de artizanat ceramic, ne­glijate şi de Fondul Plas­tic, şi de UCECOM, şi de publicul larg. Apelurile insistente ale unor meşteri ca Ion Ogrezeanu de la Hurez, moş Mitrică Viscol de la Oboga (cît mai trăia !) şi ale altora de a se ocroti şi stimula acest meşteşug care legitimea­ză strălucit o cultură mi­lenară n-au avut ecou la cei în drept şi ne referim, cu deosebire, la Fondul Plastic, organizaţie de ar­tişti ce trebuia să patro­neze un viitor reviriment al acestui meşteşug. Este, deci, cu atît mai lăudabilă iniţiativa orga­nelor locale din raionul Rădăuţi care, apreciind cum se cuvine faima olă­­riei de Marginea, au sti­mulat renaşterea meşteşu­gului în condiţiile unei unităţi moderne de pro­ducţie. Ca urmare, vasele produse aici nu se mai numără cu sutele, ci cu sutele de mii. Numai anul acesta meşterii de la Marginea vor rotunji pe roată circa un milion de exemplare, dintre care a­ proape 300 000 vor lua drumul exportului. Unde ? Din Japonia pînă în cele două Americi, din Suedia şi Danemarca pînă în Ita­lia. O asemenea producţie de largă serie pretindea în chip firesc trecerea la condiţiile manufacturii or­ganizate industrial. S-a Introdus malaxorul — pămîntul nu se mai fră­­mîntă cu piciorul gol — s-au despărţit în profesii distincte diferitele etape din fabricarea ceramicii, s-au construit cîteva cup­toare de mare capacitate pentru arderea neoxidată a vaselor. Şeful secţiei, Va­sile Mangopăţ, mi-a arătat cu mîndrie noul atelier, aflat în construcţie, unde oamenii vor lucra în con­diţii civilizate. Introduce­rea tehnicii a adus cîteva cîştiguri tehnice impor­tante : calitatea pastei s-a îmbunătăţit, e compactă şi mătăsoasă ; arderea se face în condiţii perfecte, rezultînd un negru intens şi strălucitor, celebrul ne­gru de Marginea, pe ca­re vizitatorul neprevenit îl suspectează a fi obţi­nut prin adaos de colo­ranţi. S-a obţinut deci un produs semiindustrial a cărui calitate se va ame­liora treptat. Pentru a sa­tisface sarcinile mari de producţie, comenzile in­terne, ca şi pe cele ale exportului, nici nu se pu­tea altfel. Mai mult, ca la ori­ce unitate industrială, OLARII ^ A' '■( A w ''vX* '•=:•* ^ P&Kf*» )'s' V B IQ MARGINEA Paul ANGHEL ' .'-V. . UCECOM-ul a stabilit şi STAS-urile de producţie, cîteva tipuri de forme şi cîteva modele de deco­raţie care sunt reluate în serie. Execuţia tehnică e fără cusur, cei 37 de meş­teri de aici sunt iscusiţi meşteri. Ca decoraţie (care se face cu creme­nea, după tehnica tradi­ţională) se aplică nişte motive dispuse vertical (mă întreb în care cen­tru de olărie românească există asemenea motive !), bizare transponeri de mo­tive de pe textile pe ceramică ! Am trecut din olar în olar, mai exact spus de la preparatori la modelator­, de la „finisatori” la de­coratori, să aflu care este totuși veritabila olărie de Marginea. — Este aceasta ! mi-a răspuns senin cineva. Și fiindcă persistam în nedumerire, un meşter mi-a explicat pe înde­lete : — Noi fabricam înain­te olărie utilitară : oluri de prins lapte, vase de fiert, cu pocriş, talgere şi străchini de toată ziua sau olărie mai de soi pentru pomeni şi nunţi. Cine mai are astăzi ne­voie de aşa ceva ? Fa­bricăm azi olărie decora­tivă I (Continuare în pag. a IV-a) La G.A.S. „30 Decemb­ririe PLOAIE DIRIJATĂ... ducţii mari de lapte la un preţ de cost avantajos depinde în primul rînd de asigurarea cantităţilor necesare de furaje bogate în proteine şi vitamine, concomitent cu construirea complexu­lui s-a amenajat un sistem de irigaţii pentru producerea furajelor. Sistemul de irigare se întinde aici pe o suprafaţă de 745 ha teren. Cu ajutorul a 3 pompe, cu o capacitate de 700 m pe secundă, apa este trasă din rîul Argeş şi împinsă pe un ca­nal dalat, lung de 3 100 m, pînă in­tr-un lac. De acolo, apa ajunge la o staţie de repompare, cu 11 gru­puri de pompe a 60­­ pe secundă fiecare, care o împing cu presiune pe conducte metalice de 200—600 mm, îngropate în pămînt, ce se ra­mifică pe cele 745 ha şi însumează o lungime totală de peste 27 km. Acest sistem de irigare, prin conduc­te metalice îngropate în pămînt, pre­zintă mari avantaje faţă de cel pe canale la suprafaţă. In primul rînd, prin eliminarea canalelor se face o economie de circa 25 ha teren la suprafaţa de 745 ha amenajate pentru irigat, se reduc pierderile de apă prin infiltrare şi evaporare. Udarea se face cu ajutorul celor 58 de „aripi" de ploaie, iar pe fiecare aripă sunt mon­tate cîte 9 aspersoare, care pulveri­zează apa în stropi mărunţi. Cu aju­torul celor 521 de aspersoare se pot uda intr-un singur schimb circa 35 ha. întreaga suprafaţă de 745 ha se poate uda din abundenţă în numai 10 zile. Tov. Dumitru Dobrea, inginer-şef adjunct al gospodăriei, ne-a informat că irigarea asigură o producţie de circa 70—75 tone de lucernă la ha sau 80 tone porumb siloz. Un sistem de irigare asemănător se va amenaja pe alte 2 100 ha teren ale gospodăriei, în punctul Adunaţii Copăceni. Lucrările de organizare şi săpăturile au şi început. In curînd, ploaia dirijată la comanda prin tele­fon se va extinde şi pe această su­prafaţă. (De la coresp. „Scînteii“).­­ La cîteva sute de metri pe şoseaua Bucu­­reşti-Giurgiu, în cadrul gospodăriei agricole de stat „30 Decembrie", s-a construit un complex industrial zoo­tehnic de 1000 de vaci cu lapte. Ştiut fiind că obţinerea unor pro- TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polonez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polo­nez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prie­tene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie trainică­ şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socia­listă România şi Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră, şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Repu­blicii Populare Polone. NICOLAE CEAUSESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next