Scînteia, iulie 1966 (Anul 35, nr. 7027-7057)
1966-07-22 / nr. 7048
Anul XXXV Nr. 7048 Se electrifică ultimul tronson al căii ferate Braşov - Bucureşti Au început lucrările de electrificare a ultimului tronson (Ploieşti-Bucureşti) al căii ferate care leagă Braşovul cu Capitala. în cadrul acestor lucrări se prevăd sistematizarea şi centralizarea electrodinamică a staţiilor de pe parcurs. De asemenea, se va monta un nou tip de şină, ceea ce va permite mărirea vitezei de circulaţie. In prezent se lucrează la plantarea stîlpilor electrici şi se fac lucrări pregătitoare de întindere a cablurilor. Conform graficului de execuţie, pînă la sfirşitul acestui trimestru se vor termina toate probele de dare în exploatare a sectorului de cale ferată electrificat Cîmpina-Ploieşti. (Agerpres) PROLETARÍ DÍ N TOATE TÁRÍLE. U NÍTÍ-V Â ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Vineri 22 iulie 1966 6 PAGINI-30 BANI Din noile obiective industriale ale oraşului Constanta: Fabrica de celuloză şi hîrtie, o construcţie modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate Foto : Agerpres Un înalt randament în utilizarea POTENŢIALULUI ENERGETIC Potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al partidului, în perioada cincinalului şi a planului decenal 1966—1975 regiunea Argeş va deveni un important producător de energie electrică. Vor fi puse în funcţiune eşalonat hidrocentralele : „Gh. Gheorghiu-Dej“ de pe Argeş, Vîlsan, Câmpeniţa şi Argeş-aval. Se construieşte hidrocentrala de pe Lotru şi se studiază modul de execuţie a lucrărilor privind Complexul hidroenergetic de pe Olt. In centralele electrice ale regiunii va exista în 1970 o putere instalată de peste 500 MW, iar în 1975 — de aproape 1 200 MW. Concomitent cu transformarea regiunii intr-un însemnat furnizor de energie electrică, ea va deveni şi un mare consumator : în 1970 consumul total de energie electrică se va ridica la circa 2 050 kWh pe cap de locuitor, faţă de numai 646 kWh cit a fost în 1965. Sporirea în anii următori a potenţialului energetic al regiunii presupune, în acelaşi timp, asigurarea unei utilizări cît mai raţionale şi economice a energiei electrice. Anul trecut şi în primele 6 luni din acest an multe unităţi industriale au privit cu răspunderea cuvenită această problemă. Dovada : pentru îmbunătăţirea factorului de putere statul a acordat bonificaţii de peste 3 milioane lei. Dar, aşa cum s-a desprins dintr-o recentă analiză întocmită de comisia economică a comitetului regional de partid, urmată de o largă dezbatere în cadrul unei consfătuiri, în activitatea întreprinderii regionale de electricitate şi a unităţilor pe care le alimentează persistă încă anumite deficienţe, se mai manifestă uneori un scăzut spirit de gospodărire a energiei electrice. Anul trecut, la această întreprindere, din cauza Ing. Gheorghe MARINESCU secretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R. întreţinerii necorespunzătoare a echipamentului, instalaţiilor şi a indisciplinei la locul de muncă, s-au înregistrat anumite întreruperi. Consecinţele s-au extins, nu de puţine ori, asupra unor întreprinderi industriale. Datorită întreruperilor, la Uzina mecanică Muscel nu s-a realizat o producţie globală de peste 500 000 lei, iar la Uzina de piese auto Colibaşi — de peste 600 000 lei, înregistrîndu-se 12 380 om/ore stagnări, un volum însemnat de rebuturi. Pierderi de producţie s-au mai constatat şi la unele schele de extracţie, la I.F. Curtea de Argeş, întreprinderea „Textila“ Piteşti, Fabrica de confecţii din Curtea de Argeş. Nu poate fi omis faptul că şi în acest an frecvenţa şi durata medie a întreruperilor din instalaţiile I.R.E.A. s-au menţinut la un nivel care nu poate fi trecut cu vederea. Asemenea defecţiuni nu sunt de neînlăturat şi nu se datoresc decit unor neglijenţe care stăruie în activitatea cîtorva centre de intervenţie. Echipele desemnate să intervină pentru anumite reparaţii se prezintă la locul avariilor cu mare întîrziere, slab organizate, nepregătite, lipsindu-le sculele necesare. De asemenea, reglajul protecţiei pe linii şi în staţii de transformare nu este în toate cazurile bine pus la punct, iar programele de opriri periodice pentru revizii, reparaţii şi măsurători preventive, întocmite de comun acord cu întreprinderile consumatoare de energie electrică, nu se respectă cu rigurozitate. Ar fi inexact dacă am afirma că întreprinderile consumatoare de energie electrică nu au o contribuţie la apariţia opririlor accidentale. Şi la aceste întreprinderi stăruie încă nereguli asemănătoare. Datorită neexecutării la timp a reparaţiilor şi reviziilor preventive şi la nivelul cerut de prescripţiile tehnice de exploatare, neîncadrării serviciilor de resort cu personal tehnic de specialitate, organizării defectuoase şi dotării insuficiente a echipelor de întreţinere, unităţile care consumă energie electrică au avut opriri accidentale în reţelele proprii care, de asemenea, au provocat pierderi de producţie. Numai schelele de extracţie a pietroiului nu au putut realiza peste 6 700 tone ţiţei, 900 tone gazolină, aproape 4 300 000 mc gaze de sondă. In mod inadmisibil starea tehnică a anumitor instalaţii proprii întreprinderilor — cum sunt LF. Băbeni şi Curtea de Argeş, I.R.I.L. din Piteşti, Găieşti, Rm. Vîlcea, Slatina şi cooperativele meşteşugăreşti — este necorespunzătoare, constituind în permanenţă focare de avarii. Şi aceasta, în timp ce fondurile alocate unor lucrări de îmbunătăţire a calităţii reţelelor pentru reparaţii şi revizii periodice au rămas neconsumate. Economiile raportate de aceste unităţi sunt false, nimeni nu are nevoie de ele, fiindcă ele s-au obţinut în dauna calităţii lucrărilor şi, din această cauză, s-au transformat în pierderi. Răspunderea pentru calitatea slabă a unor lucrări, pentru defecţiunile care apar în reţelele proprii o poartă nu numai conducerile unităţilor amintite, ci şi forurile lor de resort. In acest sens intervine şi o chestiune. Deşi curba de sarcină realizată prezintă caracteristici îmbunătăţite, mai sunt în regiune întreprinderi — cele subordonate Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Alimentare, Centrocoop şi UCECOM — care (Continuare în pag. a IlI-a) „Antenele" electrificării (Foto : M. Cioc) Spre ogoare noi maşini şi utilaje agricole Şi anul acesta, constructorii de maşini agricole de la uzinele „Semănătoarea" din Capitală au venit în sprijinul oamenilor muncii de pe ogoare, trimiţîndu-le pînă acum aproape 8 000 de maşini agricole. Printre acestea sînt 2 570 de combine de recoltat păioase, 600 dispozitive de recoltat floarea-soarelui şi alte utilaje care se folosesc în actuala campanie agricolă. Tot pentru agricultură, industria constructoare de maşini a livrat anul acesta peste 5 000 de tractoare, 3 700 de semănători, 2 600 de maşini de împrăştiat îngrăşăminte, 850 prese de balotat paie etc. Maşinile agricole produse anul acesta au o serie de îmbunătăţiri şi perfecţionări tehnice menite să le ridice continuu randamentul în exploatare. Colectivele uzinelor constructoare de maşini se preocupă să asigure şi piesele de schimb necesare maşinilor agricole. La uzinele „Semănătoarea" din Capitală a luat fiinţă o secţie nouă de producţie a pieselor de schimb pentru maşinile agricole. (Agerpres) Craiova de mîine văzută de arhitecţi Craiova, reşedinţa de altădată a banilor Olteniei, îşi schimbă mereu înfăţişarea. Mii de constructori dau viaţă unui vast program de întinerire şi de modernizare a acestui vechi şi important oraş al ţării. Pînă acum, ei au adăugat peisajului arhitectural al Craiovei noi şi multe valori ale prezentului : uzine şi fabrici, cartiere noi, şcoli, complexe comerciale. Dar Craiova, ca şi toate oraşele ţării, abia a trecut pragul adevăratei sale tinereţi socialiste. Cum va arăta ea mîine ? I-am solicitat arhitectului TEODOR COCHECI, directorul D.S.A.P.C. Oltenia, să ne vorbească despre acest viitor al oraşului. — în următorii cinci ani — ne-a relatat interlocutorul — Craiova, prin dezvoltarea sa, se va număra printre cele mai moderne oraşe ale ţării, atît în privinţa urbanisticii, cît şi a importanţei sale economice. Soluţia de sistematizare a oraşului, realizată de proiectanţii C.S.A.P.C.Oltenia, a prevăzut organizarea teritoriului pentru a satisface cerinţele de muncă şi de viaţă ale unei populaţii de circa 250 000 de locuitori — populaţie pe care oraşul o va avea într-o perspectivă nu prea îndepărtată. Multe din obiectivele schiţei de sistematizare au şi prins viaţă. La realizarea celorlalte se lucrează intens. Craiova de azi este încadrată de 4 mari zone industriale : „Electroputere", „Cernele", „Podari" şi „Işalniţa“. A început realizarea şi a celei de-a cincea zone industriale a oraşului pe bd. 1 Mai, în apropiere de „Parcul poporului*. Partea de est a oraşului va deveni o adevărată cetate a electrotehnicii. Pe lingă lucrările de extindere a uzinelor „Electroputere", care se află intr-un stadiu avansat, aici s-a propus amplasarea a numeroase noi obiective industriale, printre care uzina de reparat locomotive Diesel-electrice, o nouă fabrică de transformatoare, o uzină de construcţii de utilaj agricol, o bază de aprovizionare şi desfacere, obiective prevăzute a seconstrui în actualul cincinal. Lingă fabrica de confecţii, a cărei construcţie a şi început pe bd. 1 Mai,, s-a stabilit amplasarea unei fabrici de încălţăminte. Pe platforma industrială Işalniţa se lucrează la extinderea termocentralei electrice şi a combinatului chimic. Este prevăzută, totodată, realizarea unei zone de depozite la Cernele. — Cele relatate pînă aici privesc îndeosebi viitorul industrial al orașului. Cum va arăta Craiova cuprinsă între zonele sale industriale? — Aș vrea să încep cu aceea că organizarea zonelor de locuit, cuprinse în schiţa de sistematizare, prevede, alături de cartierele în construcţie, altele noi, cum sunt „Breasla" şi bulevardul 1 Mai. Organizarea cartierelor de locuit s-a făcut pe principiul unităţilor structurale complexe, menţinîndu-se actualul centru al oraşului. Pina în 1965, din fondurile statului, în cele trei noi cartiere aflate în construcţie s-au dat în folosinţă peste 8 000 de apartamente. Alte mii de apartamente vor fi predate locatarilor în actualul cincinal. Pe baza datelor furnizate de schiţa de sistematizare s-a definitivat şi predat proiectul de ansamblu pentru termoficarea oraşului (etapa I) şi se întocmeşte un studiu privind lărgirea reţelei de salubrizare. Toate proiectele de ansamblu pentru reţelele de apă ,şi canalizare, precum şi transportul în comun au şi fost întocmite. O lucrare de mari proporţii este şi „Magistrala albă", care va asigura oraşului, în fiecare secundă, 1 000 litri de apă potabilă adusă din munţi. (Continuare in pag. a V-a) ■ Adevărul are o singură față in PAGINA ECONOMICĂ ■SPORT ÎN ZIARUL DE AZI ■ Televizorul - componentă a mediului familial modern ■ Studiul limbilor străine in liceu ■ Deplină solidaritate cu eroicul popor vietnamez ■ întrevederile franco - vest-germane ■ Comunicatul Biroului Politic al P. C. Francez . Cartierul negrilor din Cleveland înconjurat de garda naţională ✓Va Marginea, 8 ^centru faimos de olărie neagră, ^^^^"vecin cu policromiile Suceviţei, meşteşugul străvechi a renăscut într-o formă nouă, mai potrivită cu exigenţele lumii de azi. Olarii s-au adunat într-o cooperativă de artizanat, înfiinţată acum doi ani, iar rezultatele — de mare serie — se pot de pe acum aprecia ! Ne vom ocupa de aceste rezultate, spunîndu-ne părerea despre locul şi rostul producţiei de artizanat, mai ales în regiunile de mare trafic turistic. Este limpede că fără o asemenea cooperativă, fără un sprijin eficace cu fonduri şi utilaje, fără asigurarea unor comenzi permanente, meşteşugul acesta nobil ar fi murit. Este ceea ce se întîmplă în Oltenia, la Oboga şi la Hurez , în Oaş cu centrul de la Vama, la Soloni în regiunea Bacău (un alt centru de olărie neagră), cum şi în alte centre de artizanat ceramic, neglijate şi de Fondul Plastic, şi de UCECOM, şi de publicul larg. Apelurile insistente ale unor meşteri ca Ion Ogrezeanu de la Hurez, moş Mitrică Viscol de la Oboga (cît mai trăia !) şi ale altora de a se ocroti şi stimula acest meşteşug care legitimează strălucit o cultură milenară n-au avut ecou la cei în drept şi ne referim, cu deosebire, la Fondul Plastic, organizaţie de artişti ce trebuia să patroneze un viitor reviriment al acestui meşteşug. Este, deci, cu atît mai lăudabilă iniţiativa organelor locale din raionul Rădăuţi care, apreciind cum se cuvine faima olăriei de Marginea, au stimulat renaşterea meşteşugului în condiţiile unei unităţi moderne de producţie. Ca urmare, vasele produse aici nu se mai numără cu sutele, ci cu sutele de mii. Numai anul acesta meşterii de la Marginea vor rotunji pe roată circa un milion de exemplare, dintre care a proape 300 000 vor lua drumul exportului. Unde ? Din Japonia pînă în cele două Americi, din Suedia şi Danemarca pînă în Italia. O asemenea producţie de largă serie pretindea în chip firesc trecerea la condiţiile manufacturii organizate industrial. S-a Introdus malaxorul — pămîntul nu se mai frămîntă cu piciorul gol — s-au despărţit în profesii distincte diferitele etape din fabricarea ceramicii, s-au construit cîteva cuptoare de mare capacitate pentru arderea neoxidată a vaselor. Şeful secţiei, Vasile Mangopăţ, mi-a arătat cu mîndrie noul atelier, aflat în construcţie, unde oamenii vor lucra în condiţii civilizate. Introducerea tehnicii a adus cîteva cîştiguri tehnice importante : calitatea pastei s-a îmbunătăţit, e compactă şi mătăsoasă ; arderea se face în condiţii perfecte, rezultînd un negru intens şi strălucitor, celebrul negru de Marginea, pe care vizitatorul neprevenit îl suspectează a fi obţinut prin adaos de coloranţi. S-a obţinut deci un produs semiindustrial a cărui calitate se va ameliora treptat. Pentru a satisface sarcinile mari de producţie, comenzile interne, ca şi pe cele ale exportului, nici nu se putea altfel. Mai mult, ca la orice unitate industrială, OLARII ^ A' '■( A w ''vX* '•=:•* ^ P&Kf*» )'s' V B IQ MARGINEA Paul ANGHEL ' .'-V. . UCECOM-ul a stabilit şi STAS-urile de producţie, cîteva tipuri de forme şi cîteva modele de decoraţie care sunt reluate în serie. Execuţia tehnică e fără cusur, cei 37 de meşteri de aici sunt iscusiţi meşteri. Ca decoraţie (care se face cu cremenea, după tehnica tradiţională) se aplică nişte motive dispuse vertical (mă întreb în care centru de olărie românească există asemenea motive !), bizare transponeri de motive de pe textile pe ceramică ! Am trecut din olar în olar, mai exact spus de la preparatori la modelator, de la „finisatori” la decoratori, să aflu care este totuși veritabila olărie de Marginea. — Este aceasta ! mi-a răspuns senin cineva. Și fiindcă persistam în nedumerire, un meşter mi-a explicat pe îndelete : — Noi fabricam înainte olărie utilitară : oluri de prins lapte, vase de fiert, cu pocriş, talgere şi străchini de toată ziua sau olărie mai de soi pentru pomeni şi nunţi. Cine mai are astăzi nevoie de aşa ceva ? Fabricăm azi olărie decorativă I (Continuare în pag. a IV-a) La G.A.S. „30 Decembririe PLOAIE DIRIJATĂ... ducţii mari de lapte la un preţ de cost avantajos depinde în primul rînd de asigurarea cantităţilor necesare de furaje bogate în proteine şi vitamine, concomitent cu construirea complexului s-a amenajat un sistem de irigaţii pentru producerea furajelor. Sistemul de irigare se întinde aici pe o suprafaţă de 745 ha teren. Cu ajutorul a 3 pompe, cu o capacitate de 700 m pe secundă, apa este trasă din rîul Argeş şi împinsă pe un canal dalat, lung de 3 100 m, pînă intr-un lac. De acolo, apa ajunge la o staţie de repompare, cu 11 grupuri de pompe a 60 pe secundă fiecare, care o împing cu presiune pe conducte metalice de 200—600 mm, îngropate în pămînt, ce se ramifică pe cele 745 ha şi însumează o lungime totală de peste 27 km. Acest sistem de irigare, prin conducte metalice îngropate în pămînt, prezintă mari avantaje faţă de cel pe canale la suprafaţă. In primul rînd, prin eliminarea canalelor se face o economie de circa 25 ha teren la suprafaţa de 745 ha amenajate pentru irigat, se reduc pierderile de apă prin infiltrare şi evaporare. Udarea se face cu ajutorul celor 58 de „aripi" de ploaie, iar pe fiecare aripă sunt montate cîte 9 aspersoare, care pulverizează apa în stropi mărunţi. Cu ajutorul celor 521 de aspersoare se pot uda intr-un singur schimb circa 35 ha. întreaga suprafaţă de 745 ha se poate uda din abundenţă în numai 10 zile. Tov. Dumitru Dobrea, inginer-şef adjunct al gospodăriei, ne-a informat că irigarea asigură o producţie de circa 70—75 tone de lucernă la ha sau 80 tone porumb siloz. Un sistem de irigare asemănător se va amenaja pe alte 2 100 ha teren ale gospodăriei, în punctul Adunaţii Copăceni. Lucrările de organizare şi săpăturile au şi început. In curînd, ploaia dirijată la comanda prin telefon se va extinde şi pe această suprafaţă. (De la coresp. „Scînteii“). La cîteva sute de metri pe şoseaua Bucureşti-Giurgiu, în cadrul gospodăriei agricole de stat „30 Decembrie", s-a construit un complex industrial zootehnic de 1000 de vaci cu lapte. Ştiut fiind că obţinerea unor pro- TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polonez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră, şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUSESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România