Scînteia, mai 1967 (Anul 36, nr. 7328-7357)

1967-05-04 / nr. 7330

în laboratorul de măsurători al Uzinei de mecanică fină din București Foto : M. Andreescu PROLETARI DÍN TOATE TÁRÍLE. UNÍTÍ-VÁ. * • mmmEaamaaBmmmmi iii mii i ip i ........ ■ i if' Anul XXXVI Nr. 7330 ! Joi 4 mai 1967 j 6 PAGINI - 30 BANI Vom fructifica timpul de muncă cu valoare maximă pentru producţie O sarcină urgentă TERMINAREA îNSĂMlNJĂRII PORUMBULUI în această primăvară, datorită condiţiilor atmosferice care au diferit de la o zonă la alta a ţării, lucrările agricole se găsesc în diferite stadii de executare. Porumbul care ocupă cea mai mare suprafaţă dintre plan­tele agricole, pină la începutul lunii mai, s-a însămînţat în proporţie de aproape 80 la sută. în regiunile sudice această lucrare poate fi considerată ca încheiată. încă din a doua­ parte a lunii aprilie cooperativele agricole din regiunile Galaţi, Bucureşti şi Ploieşti, au­ anunţat realizarea în întregime a suprafeţelor destinate porumbului. Se­mănatul acestei culturi s-a încheiat şi în re­giunile Argeş şi Bacău. Merită evidenţiat faptul că în regiunile din Moldova unde s-a lucrat într-un ritm intens, folosindu-se mai bine timpul bun de lucru, semănatul este pe terminate. Lucrările agricole de primăvară şi în­deosebi semănatul porumbului sînt întîr­­ziate in majoritatea regiunilor din Transil­vania. Este adevărat că ploile şi , timpul rece care s-au prelungit şi în a doua parte a lunii aprilie au stînjenit pregătirea tere­nului şi semănatul. Lucrările sunt rămase în urmă îndeosebi în regiunile Mureş-Au­­tonomă Maghiară, Maramureş, Cluj, Cri­­şana şi Braşov. Şi aici printr-o organizare mai bună a muncii şi identificarea suprafe­ţelor zvîntate se puteau realiza suprafeţe mult mai mari. O dovedesc realizările re­giunii Hunedoara, unde în condiţii de cli­mă asemănătoare au fost semănate supra­feţe mult mai mari — procentul realizărilor fiind dublu faţă de regiunile învecinate. Timpul s-a încălzit peste tot, pămîntul este zvîntat aşa că, în zilele care urmează, trebuie să se termine semănatul pe toate suprafeţele destinate pentru a fi cultivate, în acest an, cu porumb. în primele zile ale acestei săptămîni numeroşi mecani­zatori din S.M.T. şi G.A.S., membrii cooperativelor agricole au lucrat in-­ tens la semănatul porumbului. în ziua de 2 mai, în regiunea Maramureş au fost semănate 3 000 hectare. Realizări ase­mănătoare au fost obţinute şi în regiunea Braşov unde în perioada 30 aprilie — 2 mai au fost semănate peste 5 200 ha cu porumb — o suprafaţă aproape egală cu cea care se realizase anterior. In regiunea Hunedoara, în ziua de 1 Mai, suprafaţa cu porumb a crescut cu 1 237 ha, iar la 2 mai — cu 1 652 ha. Peste tot, unde însămînţarea porumbului a întîrziat este necesar să se intensifice ritmul de lucru. Consiliile agricole, uniu­nile cooperatiste, cu sprijinul organelor de partid, sîrnt chemate să sprijine mai efi­cient unităţile agricole pentru ca semă­natul porumbului să poată fi terminat în timpul cel mai scurt. Scrisori adresate C. C. al R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu UZINELE „STEAGUL ROŞU“-BRAŞOV Constructorii de autocamioane de la Uzinele „Steagul roşu" din Braşov au păşit în cel de-al doilea an al cinci­nalului cu hotărîrea fermă de a ridica pe o treaptă superioară activitatea economică a întreprinderii. Congresul al IX-lea al partidului a pus în faţa co­lectivului nostru sarcina de a ridica, pînă în 1970, producţia de autocamioa­ne pînă la 35 000—40 000 bucăţi a­­nual. Pentru îndeplinirea exemplară a acestei sarcini acordăm o atenţie deo­sebită organizării ştiinţifice a produc­ţiei şi muncii, descoperirii şi valorifi­cării rezervelor interne existente în fie­care secţie şi atelier, la fiecare loc de muncă. In primul trimestru al acestui an, planul a fost depăşit cu 3,1 la sută la producfia globală, cu 8,5 la sută la producfia marfă, cu 0,8 la sută la pro­ductivitatea muncii. Un factor de mare însemnătate pen­tru punerea în valoare a rezervelor de care dispunem îl constituie întărirea disciplinei în muncă, folosirea din plin a­­ timpului de lucru. Cu prilejul unei analize efectuate recent și al dezbate­rilor ce au avut loc în organizaţiile de partid şi cu toţi salariaţi­ a reieşit că in uzină există încă unele situaţii care contrastează cu nivelul ei tehnic, cu experienţa acumulată de colectivul nou­(Continuare în pag. a IlI-a) TERMOCENTRALA ELECTRICĂ LUDUŞ Colectivul termocentralei Luduş mulţumeşte conducerii partidului pentru sprijinul pe care i l-a acordat în munca desfăşurată pentru înălţa­rea acestui important obiectiv al pla­nului de electrificare a ţării. Proiec­tanţii, constructorii, montorii şi ener­­geticienii au desfăşurat în ultimii trei ani o activitate rodnică, reuşind să construiască şi să pună în funcţiune o putere instalată de 500 MW, ter­mocentrala atingînd de curînd capa­citatea finală de 800 MW. Indicatorii tehnico-economici realizaţi situează termocentrala noastră la nivelul rea­lizărilor tehnicii moderne. Cu prilejul amplei acţiuni de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, energeticienii termocentralei noastre au analizat multilateral rezer­vele existente şi au descoperit nume­roase posibilităţi de folosire mai ra­ţională a timpului de lucru. Din dez­baterile care au av­ut loc recent în or­ganizaţiile de bază,­in adunări, la care a participat întregul colectiv, a reieşit că datorită lipsurilor în orga­nizarea activităţii de întreţinere şi re­paraţii, a transportului intern, întîr­­zierilor şi părăsirii locului de muncă înainte de încheierea programului, se irosesc trimestrial peste 11 000 ore-om. De asemenea, sunt folosite insufi­(Continuare în pag. a IlI-at ecouri la ancheta socială: „INAMICII ADEVĂRULUI“ ...şi amicii lor Activitatea educativă ce se desfăşoară astăzi pe toate treptele şi prin mijloace atât de variate, conţinutul nou al relaţiilor dintre oameni, raporturile dintre individ şi colectivitate, fără îndoială, îşi pun o puternică amprentă, asupra caracterului fiecărui individ în parte, constituind un climat propice pentru cultivarea acelor trăsături care înnobilează profilul mo­ral al omului, într-o socie­tate care proclamă drept ţel suprem spiritul dreptăţii şi al adevărului, corectitudinea şi cinstea individului sunt ri­dicate la rangul de principii asupra cărora nu mai încape nici o discuţie. în acest con­text, cu atît mai stridente şi mai grave apar încercările de încurajare sau de apărare ale celor ce săvârşesc acte­ de necinste. ■■ 1­­­1 Miliţia raionului Tg. Lă­­puş a trimis în judecată’pe Francisc Somogy, pentru­­ fals în acte publice, în ca­litate de­­ tehnician-mecanic .‘la S.M.T. Gătaia, el­ a elibe- " rat lui loan Tuns, din­ co­muna Răzoare, în mod­ ile­gal, carnetul de tractorist nr. 0068196, deşi acesta din urmă nu a fost nici şcolari­zat şi nici supus vreunui exa­men conform dispoziţiilor le­gale în vigoare. Ioan Tuns n-a avut nici măcar calita­tea de angajat al S.M.T.­­Gătaia care i-a eliberat car­netul. Acest fapt a fost con­firmat prin două adrese sem­nate, prima de directorul staţiunii, ing. Gheorghe Va­­silescu, şi şeful de cadre Mi­hai Silaghi, iar a doua de a­­celaşi director şi de inginerul şef Gheorghe Cioabă. Pe baza probelor de la dosar şi a celor două adrese, cei doi făptuitori au fost tri­mişi în judecată pentru fals în acte publice şi uz de fals. In cursul judecăţii, Tribuna­lul popular al raionului Tg. Lăpuş a solicitat conducerii S.M.T.­Gătaia unele date în legătură cu şcolarizarea şi eliberarea carnetului de trac­torist lui loan Tuns. Spre marea surprindere a celor ce cunosc că loan Tuns a ob­ţinut, pe căi necinstite, car­netul de­ tractorist de la Francisc Somogy, conduce­rea S.M.T. şi-a­ schimbat brusc atitudinea.­ Printr-o a­­dresă în care abundă tot fe­lul de afirmaţii contradic­torii se încearcă să se dea unui act fraudulos un as­­ipect legal, în­­felul acesta, se ia apărarea unor minci­noşi. De fapt, acest lucru rezultă şi din încheierea a­­dresei amintite : „...răspun­sul nostru îl înaintăm ono­ratului tribunal, la cererea înregistrată sub același nu­măr al lui Francisc Somogy, care roagă să facem acest­­ lucru pentru a prezenta do­­­­vezi asupra celor­­ comuni­­­cate de noi“.­­ In loc să ia măsuri pentru asigurarea și întărirea lega­lităţii în­­ cadru­l întreprin-­­ derii, conducerea S.M.T.­­ului amintit, prin ■ actele de­­complezenţă eliberate pentru Francisc Somogy şi loan­­ Tuns, i-a apărut în faţa or­ganelor de stat pentru a le diminua vina sau chiar a-i absolvi de răspundere. (în paranteză fie spus, Francisc Somogy a fost condamnat nu de mult tot pentru înşelă­ciune, la un an închisoare corecţională şi un an inter­dicţie corecţională, pentru că a luat bani de la mai mulţi cetăţeni ca să le elibereze carnete de conducere tip S.M.T., fără ca aceştia să fi fost şcolarizaţi). Acoperirea unei minciuni nu se poate face decit cu o altă min­ciună. De altfel, se pare că atitudinea conducerii S.M.T. Gătaia nu este lipsită de o anumită semnificaţie. Tehni­cianul Francisc Somogy după ce şi-a executat pe­deapsa pentru falsurile să­­vîrşite a ajuns din nou cu „pîinea şi cuţitul“ în mînă, încredinţîndu-i-se sarcina e­­liberării carnetelor cu pri­cina. Dar cu ce drept îşi mai poate permite cineva să elibereze adeverinţe de bună purtare unor elemente necinstite ? Cărei cauze îi servesc asemenea acte de aşa-zisă „înţelegere“, de ca­ritate ? Orice act necinstit este blamat şi sancţionat cu (Continuare in pag. a II-a) * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Sirian Miercuri dimineaţa, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, împreună cu tovarăşii Alexandru Drăghici, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secre­tar al C.C. al P.C.R., a primit de­legaţia Partidului Comunist Sirian, condusă de tovarăşul Youssef Fay­­sal, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., vizitează ţara noastră. Din delegaţie mai fac parte to­varăşii Maurice Salibi, membru al C.C. al P.C.S., Rame Chekmouss, Badre Gazzi şi Fayez Jalahech, membri ai unor comitete regionale ale P.C. Sirian. La primire au participat, de a­semenea, tovarăşii Aldea Militaru, membru al C.C. al P.C.R., şi Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmosferă tovărăşească, a avut loc un schimb de păreri privind probleme de in­teres comun pentru ambele parti­de, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comu­niste şi muncitoreşti mondiale. La amiază s-a oferit o masă to­vărăşească în cinstea delegaţiei Partidului Comunist Sirian, la care au participat tovarăşii Alexandru Drăghici, Mihai Dalea, Aldea Mili­taru, Gheorghe Necula şi Constan­tin Vasiliu. (Agerpres) LEUL la 100 de ani Aurel VIJOLI ministrul finanţelor Acum un secol, la 4 mai 1867, a fost publicată „Legea pentru înfiin­ţarea unui nou sistem­iu monetar şi pentru fabricarea monedelor naţio­nale“. In acest fel, a luat­ naştere primul sistem monetar al României moderne, pe baza căruia au fost puşi în circulaţie primii lei româ­neşti de argint şi de aur, primii bani de aramă. Eveniment remar­cabil în viaţa economică şi politică a românilor, crearea sistemului mo­netar naţional — într-o vreme cînd România nu trecuse încă în rîndul ţarilor europene independente — a fost un act progresist, înscriindu-se pe coordonatele marilor tradiţii de luptă ale poporului nostru pen­tru neatîrnarea statului. Tot­odată, ea a corespuns cerinţelor accelerării procesului de creştere a forţelor de producţie, întăririi pu­terii economice, după o perioadă îndelungată în care întreaga dez­voltare economică şi socială fusese ţinută în loc prin secătuirea bogă­ţiilor ţării de către marile puteri străine. Secole de-a rîndul, după căderea Ţării Româneşti, a Moldovei şi Transilvaniei sub dominaţia forţe­lor cotropitoare străine, nu se mai bătuse monedă proprie. Vechile monede ale Basarabilor şi Muşati­­nilor, bătute în „haraghiile“ dom­neşti de la Tîrgovişte şi Suceava, ca şi monedele emise ulterior în mod sporadic de acei domnitori care, ca Alexandru Lăpuşneanu, Despot Vodă sau Ioan Vodă cel Cumplit, izbutiseră să înfrîngă ori să oco­lească opreliştile. Porţii otomane, dispăruseră de multă vreme din circulaţie. Ca urmare a războaielor, a ocupaţiilor străine şi cu deose­bire a dezvoltării comerţului, ţă­rile române deveniseră loc de în­­tîlnire pentru mai toate felurile de monede­­ bune şi, mai ales, rele —­­cunoscute in­ Europa.­­ Existenţa în banalele circulaţiei a nenumărate specii de monede în­­■ lesnea falsificarea , şi speculaţiile, de pe urma cărora profitau mai ales visteriile străine, zarafii şi că­mătarii, în­­dauna imensei majori­tăţi a populaţiei. Raportul de va­loare între diferitele monede, sta­bilit prin uzul pieţei, se schimba uneori de la o zi la alta, iar în­cercările de a se impune cursuri oficiale pentru aceste monede se limitau, bineînţeles, la raporturile dintre populaţie şi stat. Operaţiile comerciale erau din această cauză stînjenite şi însăşi visteria ţării în­­tîmpina greutăţi la încasarea dări­lor şi la ţinerea evidenţei venitu­rilor şi cheltuielilor bugetare. Dezvoltarea economică a­ Româ­niei cerea imperios înlăturarea a tot ceea ce frâna producţia şi circu­laţia valorilor­ materiale. Pe această linie, o importanţă deosebită pre­zenta lichidarea haosului din circu­laţia bănească, prin organizarea unui sistem monetar propriu şi emiterea unor monede pe cit posibil stabile. Ca întruchipare generală şi nemijlocită a valorii mărfurilor, în cadrul relaţiilor de producţie ca­pitaliste care se afirmau tot mai puternic după Unirea celor două principate române şi realizarea re­formei agrare din 1864, banii tre­buiau să-şi îndeplinească în con­diţii optime funcţiile lor de măsură a valorii, mijloc de circulaţie, de plată şi de tezaurizare, ca şi funcţia de bani universali. Adoptarea siste­mului monetar al leului în 1867, completată 13 ani mai tîrziu prin înfiinţarea Băncii Naţionale cu drept de emisiune a bancnotelor, răspundea acestor cerinţe. (Continuare în pag. a III-a) ANGLIA LA POARTA PIEŢEI COMUNE In numărul de seri al „Scinteii" s-a­ anunţat că premierul britanic Wilson a adus la cunoştinţa Camerei Comunelor hotărîrea guvernului englez de a cere admiterea în Comunitatea Economică Europeană. Această hotărîre vine la cinci ani după eşuarea încercării Angliei de a adera la Piaţa comună, ca urmare a vetoului Franţei,­ ­ în anul 1962, într-un articol publicat împotriva Pieţei comune şi a aderării Angliei la această organizaţie, Harold Wilson, ac­tualul premier britanic, se ex- _____ prima cu un vizibil sarcasm : „Nu este absurditate mai mare decit să crezi că Europa se va dezvolta prin schimbul rufelor negre, sau că Marea Britanie va putea subsista prin vînzarea frigiderelor la Düsseldorf sau a automobilelor la Torino". Doi ani mai tîrziu, în 1964, cu ocazia alegerilor, actualii lideri po­litici britanici continuau să declare ferm că ei nu vor permite aderarea Angliei la Comuni­tatea Economică Europeană. Au fost necesari numai alţi doi ani ca poziţia guvernului laburist să se modifice total „înapoi, la Europa“ — adică la Europa „celor şase“ — a devenit în prezent deviza lui preferată. In expunerea c­e motive (făcută în recentul turneu întreprins în capitalele ţărilor C.E.E.) privitoare la aderarea A. D. ALBU doctor în economie Angliei­­ la Piaţa comună, pri­mul ministru britanic a mani- tqj festat deosebită largheţe în expri- Jj marea de aprecieri elogioase la adresa C.E.E., pe care,o numeşte : „...o concepţie ingenioasă şi măreaţă". El încearcă să convingă că aderarea altor ţări la C.E.E. „...va aduce comunităţii nu numai o piaţă mai vastă, dar şi dibăcia, com­petenţa tehnică a milioane de lucrători, precum şi mii şi mii de specialişti, rafinamente tehno­logice dintre cele mai perfecţionate şi mo­derne“. Cam în acelaşi timp cu turneul din Eu­ropa s-a intensificat în interior campania de convingere a opiniei publice asupra avantaje­lor aderării şi de intimidare a opoziţiei faţă de acest act. Acum, considerîndu-se terenul cit de­cit pregătit prin aceste acţiuni conjugate, pri­mul ministru a anunţat în Camera Comunelor (Continuare in pag. a V-a) ÎN ZIARUL DE AZI • Cum este folosită noua zestre tehnică a comerțului ? • Întîrzie (în continuare) con­­struirea unor obiective cultu­rale I Lucrări de întreţinere a viţei de vie la cooperativa agricolă din Siliştea, regiunea Argeş Foto : Agerpres Sondajul opiniei publice Ion BUCHERU In ţara noastră s-a sta­tornicit — ca un princi­piu esenţial al democra­tismului vieţii de stat şi ca o­­metodă permanentă de lucru a partidului — practica de a apela frec­­vent la opinia publică, de a asculta şi consulta ca­tegorii cit mai largi de cetăţeni, de a le atrage şi a le valorifica larg propunerile şi sugestiile cu prilejul elaborării unor importante hotărîri şi mă­suri care se referă la progresul întregii vieţi sociale, la ridicarea ni­velului de trai al poporu­lui. In mod obişnuit, ne-am deprins să înţelegem prin opinie publică acea forţă care intervine prompt pentru a condam­na o abatere de la nor­mele etice, cu alte cuvin­­te pentru a arăta fiecăruia dintre noi ce nu tre­­buie făcut. Este, desigur, o funcţie importantă, cu pondere tot mai mare în asigurarea bunului mers al lucrurilor în toate do­meniile. Dar eu, dumnea­ta, noi toţi putem face mai mult, putem răspunde ce­rinţelor societăţii care ne solicita să ne spunem pă­rerea cum să se facă un lucru sau altul. In afara profesiei, a muncii pentru care ne-am pregătit, suntem­ benefi­ciari ai serviciilor publi­ce, spectatori ai unor ma­nifestări artistice, consu­matori de literatură, cum­părători ai celor mai di­verse produse, pietoni cu un punct de vedere for­mat asupra esteticii stră­zii, funcţionalităţii siste­mului de afişaj etc. Ipos­tazele s-ar putea înmulţi, pentru că tot ce se con­cepe, tot ce se produce la noi în ţară pe planul valorilor materiale şi spi­rituale, este destinat maselor largi, beneficiar fiind, in ultimă instanţă, fiecare dintre noi. Ştim bine că sarcina de a crea şi a produce a fost încre­dinţată unor oameni com­petenţi, şi mai ştim că strădaniile lor sunt­­ în foarte multe domenii — meritorii şi rodnice. Dar tocmai aceste strădanii şi rezultate au ridicat con­tinuu exigenţa şi compe­tenţa noastră. Aceasta se uită uneori. In anumi­te împrejurări, omul — adică cel căruia îi sunt destinate cartea, specta­colul, produsul de larg (Continuare în pag. a I[-a]

Next