Scînteia, mai 1968 (Anul 37, nr. 7690-7719)

1968-05-16 / nr. 7704

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MNÎji-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVII Nr. 7704 Joi 16 mai 1968 6 PAGINI-30 BANI VIZITA IN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început con­vorbirile între preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, am­basadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, minis­trul afacerilor externe, şi Jean începerea convorbirilor oficiale Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cor­dială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evo­luţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, şti­inţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comi­sie economică mixtă în vederea examinării posibilităţilor dezvoltă­rii cooperării economice între cele două ţări. (Agerpres) La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Pala­tul Marii Adunări Naţionale împre­ună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, amba­sadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la in­trarea în holul Palatului M.A.N se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Mur­­gulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost con­dus apoi în salonul de onoa­re, unde a fost salutat de con­ducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste Româ­nia : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica Paul NicuJeanu-Mj^LYJrgU- Trolin. Uie Verde^ waxîmBerghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Dra­gan, Janos Fazekas, Leonte Rautu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinţii Consiliului de Mi­niştri In sala de şedinţe, alături de de­putaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, condu­cători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea în sală a celor doi con­ducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, onorată Mare Adunare Naţională, îmi revine înalta cinste şi, tot­odată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al ţării noastre, Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle Doresc să subliniez. Domnule­­ Preşedinte:... că prezentă Europea­(Continuare în pag. a V-a) DUIIN OFICIAL OFERIT DE PREŞEDINTELE DE GAULLE ŞI SOŢIA SA Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au ofe­rit miercuri, în saloanele Ambasa­dei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Ni­­culescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vice­preşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii cen­trale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi per­soane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi pre­şedinţi au toastat pentru tradiţio­nala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi Ro­mânia, în spiritul păcii şi înţele­gerii internaţionale. Preşedintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) RECEPŢII OFERITA DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAI CEAUŞESCU ŞI SOŢIA SA Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea pre­şedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat, vicepre­şedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii mi­siunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, acade­micieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini.­­ Au participat ministrul afacerilor­­ externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmos­feră de o deosebită cordialitate. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: ■ Adeziune de­plină faţă de ho­­tărârile Plenarei C.C al P.C. R. ■ Activitatea culturală - o va­stă zonă a vieţii satului ignorată de sociologi Cuvintarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume La drept vorbind, la baza relaţii­lor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi pro­funde de interese şi o prietenie le­gată o dată pentru totdeauna. A­­ceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, ger­manici şi slavi, noi, francezii, sin­tem­, de la izvoare, apărătorii Occi­dentului, iar voi sînteţi „Româ­nia" ! Deci, nimic mai firesc decît le­găturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite de mult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile de principate au căutat şi au ob­ţinut odinioară ajutorul Franţei re­gale, pentru a-şi apăra fiinţa ma­terială şi spirituală, apoi s-au pă­truns de ideile de libertate, egalita­te şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mon­dial să lupte alături de Republica Franceză, şi cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria co­mună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, ju­­cînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a reme­dia consecinţele perturbărilor su­ferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, şi­­pentru a pune capăt sistemului ce­lor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în Inte­riorul şi în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenţa, la dv şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în mo­mentul de faţă, nu se aseamănă Dar, în pofida acestei diversităţi aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbi­­nîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să ac­ţioneze în comun In primul rind, noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Emi­­nescu , „Statul naţional, şi nu sta­tul cosmopolit* Aceasta nu în­seamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecină­tatea geografică, evenimentele is­torice şi datele economice, sau să subscriem la anumite angajamen­te internaţionale care privesc pro­gresul sau securitatea lumii, sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt gene­ral, omenirea va ajunge să se or­ganizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca des­tinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină Aceasta nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpini în casa noastră, dar, de asemenea, pentru că credem că naţiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul şi trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile şi resorturile indispensabile ale vieţii universale. Credem aceasta în primul rind în ce priveşte Europa noastră Care a fost, de fapt, cauza iniţială a cumplitelor sfîşieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se în­­doiau de ele însele, au dat dovadă mult timp şi fiecare în parte, faţă de cel care pretindea să o domine? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă ca­tastrofă altminteri decît printr-un conflict care, datorită unei ruşi­noase dispariţii a suveranităţilor naţionale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuşi, în afara propriilor lor frontiere şi care despică continentul nostru ? (Continuare în pag. a V-a) La Marea Adunare Naţională JOI, IN JURUL OREI 16:50, STAŢIILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIU­NE VOR TRANSMITE, IN­DIRECT, DIN CRAIOVA ADUNAREA POPULARĂ ORGANIZATĂ CU PRILE­JUL VIZITEI ÎN ACEST ORAŞ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Miercuri au continuat lucrării* sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Na­ţionale. In şedinţa de după-amiaza a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea , func­ţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniu­nii centrale a cooperativelor meş­teşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregi­me votului deputaţilor. Marea Adu­nare Naţională a aprobat prin vot secret, ai bile, Legea privind or­ganizarea şi funcţionarea coopera­ţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfir­­şit. Tovarăşul Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lu­crările sesiunii vor continua în co­­misiile permanente, urmînd ca re­luarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) ÎN PAGINA A III-A — LEGEA CU PRIVIRE LA EXERCITAREA ME­SERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞUGARI IN ATELIERE PROPRII — LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIO­NAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI (Continuare in pag. a V-a) IRIGAŢII LE­­­cale spre recolte sigure raid-anchetă în întreaga ţară, ca urmare a ho­­tărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Mi­niştri privind combaterea efectelor secetei, au fost luate măsuri pentru a se asigura irigarea şi udarea cultu­rilor agricole pe suprafeţe cit mai mari. De la bun început trebuie re­marcat faptul că oamenii muncii din agricultură, organele de partid şi de stat au răspuns cu promptitudine chemării cuprinse in hotărîre, parti­­cipînd activ la extinderea irigaţiilor şi combaterea efectelor dăunătoare ale secetei. Din datele comunicate la Comandamentul central constituit pe baza hotărîrii în scopul coordonării acţiunii de combatere a secetei, re­zultă că diferite organe centrale de stat şi economice au pus la dispozi­ţia agriculturii pînă la data de 15 mai agregate de pompare, precum şi alte utilaje şi materiale necesare iriga­ţiilor. Numeroşi mecanici din S.M.T. şi alte întreprinderi asigură funcţio­narea neîntreruptă a staţiilor de pompare. Pînă la data de 10 m­ai s-au aplicat udări pe 362 600 ha, din care 312 300 ha în sisteme amenajate, iar 50 300 ha prin aplicarea unor solu­ţii provizorii. Se constată însă că deşi solul, in cele mai multe locuri, este lipsit de umiditate nu se întreprind măsuri e­­nergice în vederea folosirii tuturor forţelor la irigat. Din datele comu­nicate de comandamentele judeţene rezultă că există încă multe judeţe unde nu s-a aplicat prima udare pe suprafeţe importante în sisteme de irigaţie amenajate: Arad, Argeş, Bi­hor, Brăila, Constanţa, Dîmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Il­fov, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Te­leorman, Vrancea şi altele. Principa­la cauză o constituie nefolosirea a­­gregatelor de pompare şi aspersiune în 3 schimburi şi neirigarea cu toată capacitatea. Este adevărat că, în ulti­mele zile, a plouat în multe judeţe, exceptînd Bărăganul, Dobrogea şi su­dul Moldovei. Se impune însă­ conti­nuarea lucrărilor de irigare şi uda­re, deoarece solul are încă deficit de apă. Mai ales în judeţele din sud-es­­tul ţării, unde seceta persistă, aceas­tă acţiune trebuie continuată cu cea mai mare intensitate. Raidul anche­tă întreprins de redacţia noastră în judeţele Ilfov, Prahova, Constanţa, Arad, Timiş şi Alba a scos la iveală unele din cauzele care determină, în unele locuri, rămînerea in urma la irigatul şi udatul culturilor. Muncă intensă, zi şi noapte Peste tot, în judeţele în care s-a organizat raidul de faţă, au putut fi văzuţi mii de oameni care lucrau la irigat, la transportul apei şi udatul culturilor. In cooperativele agricole din jude­ţul Ilfov, de exemplu, s-au irigat cir­ca 30 000 hectare, iar pe 18 299 ha s-a făcut şi udarea a doua şi a treia. Cum s-a ajuns la aceste rezultate? Organizaţiile de partid şi consiliile de conducere au antrenat la această acţiune mii de oameni. In comune­le Călugăreni, Epureşti şi Mi­­hăileşti, pe lingă echipele de coope­ratori, care lucrează zi şi noapte la irigat, pot fi văzuţi, în cursul zilei şi elevi ce udă îndeosebi legumele. O mobilizare asemănătoare de forţe am constatat şi în alte coopera­tive agricole din judeţul Ilfov. Chiar şi în locurile unde în zilele trecute a plouat, specialiştii au indicat să continue irigatul deoarece pămîntul continuă să aibă deficit de apă. Bune rezultate au fost obţinute in multe unităţi agricole din judeţul Constanţa. La cooperativa din Moş­neni, situată în bazinul legumicol Con­stanţa, era udată toată grădina de 80 hectare. Unele culturi, cum este varza, au fost udate a treia oară. La căratul apei în grădină erau antre­naţi circa 150 de oameni, întreaga brigadă legumicolă şi o brigadă de cîmp. La Limanu, lucrau la udat vreo 200 de cooperatori. La cele 8 agregate de irigat prin aspersiune, munca este organizată în două schim­buri. In Judeţul A­red s-a planificat iri­garea a peste 9 200 ha. Faţă de anii trecuţi, suprafaţa destinată irigării este mult mai mare — precizează Mircea Hagiescu, inginer principal la direcţia agricolă judeţeană. La rea­­menajarea terenurilor apreciem ca bune rezultatele obţinute de coopera­tivele agricole din Nădlac, Horia, Si­­cula, Sîntana, iar la amenajările noi — unităţile din Seltin, Semlac, Iratoş şi altele, care nu au precupeţit fon­duri şi eforturi fizice pentru a duce la bun afirşit această importantă acţiune. In judeţul Timiş, dacă în ceilalţi ani va dădea o adevărată bătălie pentru Înlăturarea surplusului de apă, acum ■e desfăşoară o amplă acţiune pentru a se asigura Irigarea culturilor. La I.A.S. Banloc, de exemplu, pînă In ziua de 7 mai s-a făcut prima udara pe cele 1480 ha amenajate pentru iri­gaţii şi a doua udare pe 90 ha. La ora actuală, in multe coopera­tive agricole din judeţul Prahova se lucrează, cu sprijinul specialiştilor din unităţile şi de la organele agri­cole judeţene, la punerea în valoare a noi rezerve de apă, astfel ca să se poată uda suprafeţe mai mari. După cum ne informează ing. Liviu Ior­­dăchescu, directorul adjunct al di­recţiei agricole judeţene, pînă în pre­zent s-au depistat surse de apă şi mijloace necesare pentru irigarea imediată a unui plus de 1 000 ha, iar ulterior a încă 1000. Const. CĂPRARU, Gh. RADEI, L PITICII, I. CIUCHI, Al. BRAD, St. DINICA

Next