Scînteia, mai 1968 (Anul 37, nr. 7690-7719)
1968-05-16 / nr. 7704
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MNÎji-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVII Nr. 7704 Joi 16 mai 1968 6 PAGINI-30 BANI VIZITA IN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean începerea convorbirilor oficiale Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităţilor dezvoltării cooperării economice între cele două ţări. (Agerpres) La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la intrarea în holul Palatului M.A.N se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica Paul NicuJeanu-Mj^LYJrgU- Trolin. Uie Verde^ waxîmBerghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Leonte Rautu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, onorată Mare Adunare Naţională, îmi revine înalta cinste şi, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al ţării noastre, Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle Doresc să subliniez. Domnule Preşedinte:... că prezentă Europea(Continuare în pag. a V-a) DUIIN OFICIAL OFERIT DE PREŞEDINTELE DE GAULLE ŞI SOŢIA SA Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) RECEPŢII OFERITA DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAI CEAUŞESCU ŞI SOŢIA SA Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: ■ Adeziune deplină faţă de hotărârile Plenarei C.C al P.C. R. ■ Activitatea culturală - o vastă zonă a vieţii satului ignorată de sociologi Cuvintarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sintem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România" ! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite de mult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile de principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză, şi cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, şipentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în Interiorul şi în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenţa, la dv şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă Dar, în pofida acestei diversităţi aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun In primul rind, noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit* Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progresul sau securitatea lumii, sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină Aceasta nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpini în casa noastră, dar, de asemenea, pentru că credem că naţiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul şi trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile şi resorturile indispensabile ale vieţii universale. Credem aceasta în primul rind în ce priveşte Europa noastră Care a fost, de fapt, cauza iniţială a cumplitelor sfîşieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp şi fiecare în parte, faţă de cel care pretindea să o domine? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decît printr-un conflict care, datorită unei ruşinoase dispariţii a suveranităţilor naţionale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuşi, în afara propriilor lor frontiere şi care despică continentul nostru ? (Continuare în pag. a V-a) La Marea Adunare Naţională JOI, IN JURUL OREI 16:50, STAŢIILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, INDIRECT, DIN CRAIOVA ADUNAREA POPULARĂ ORGANIZATĂ CU PRILEJUL VIZITEI ÎN ACEST ORAŞ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Miercuri au continuat lucrării* sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiaza a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea , funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperativelor meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, ai bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfirşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) ÎN PAGINA A III-A — LEGEA CU PRIVIRE LA EXERCITAREA MESERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞUGARI IN ATELIERE PROPRII — LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI (Continuare in pag. a V-a) IRIGAŢII LEcale spre recolte sigure raid-anchetă în întreaga ţară, ca urmare a hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind combaterea efectelor secetei, au fost luate măsuri pentru a se asigura irigarea şi udarea culturilor agricole pe suprafeţe cit mai mari. De la bun început trebuie remarcat faptul că oamenii muncii din agricultură, organele de partid şi de stat au răspuns cu promptitudine chemării cuprinse in hotărîre, participînd activ la extinderea irigaţiilor şi combaterea efectelor dăunătoare ale secetei. Din datele comunicate la Comandamentul central constituit pe baza hotărîrii în scopul coordonării acţiunii de combatere a secetei, rezultă că diferite organe centrale de stat şi economice au pus la dispoziţia agriculturii pînă la data de 15 mai agregate de pompare, precum şi alte utilaje şi materiale necesare irigaţiilor. Numeroşi mecanici din S.M.T. şi alte întreprinderi asigură funcţionarea neîntreruptă a staţiilor de pompare. Pînă la data de 10 mai s-au aplicat udări pe 362 600 ha, din care 312 300 ha în sisteme amenajate, iar 50 300 ha prin aplicarea unor soluţii provizorii. Se constată însă că deşi solul, in cele mai multe locuri, este lipsit de umiditate nu se întreprind măsuri energice în vederea folosirii tuturor forţelor la irigat. Din datele comunicate de comandamentele judeţene rezultă că există încă multe judeţe unde nu s-a aplicat prima udare pe suprafeţe importante în sisteme de irigaţie amenajate: Arad, Argeş, Bihor, Brăila, Constanţa, Dîmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Teleorman, Vrancea şi altele. Principala cauză o constituie nefolosirea agregatelor de pompare şi aspersiune în 3 schimburi şi neirigarea cu toată capacitatea. Este adevărat că, în ultimele zile, a plouat în multe judeţe, exceptînd Bărăganul, Dobrogea şi sudul Moldovei. Se impune însă continuarea lucrărilor de irigare şi udare, deoarece solul are încă deficit de apă. Mai ales în judeţele din sud-estul ţării, unde seceta persistă, această acţiune trebuie continuată cu cea mai mare intensitate. Raidul anchetă întreprins de redacţia noastră în judeţele Ilfov, Prahova, Constanţa, Arad, Timiş şi Alba a scos la iveală unele din cauzele care determină, în unele locuri, rămînerea in urma la irigatul şi udatul culturilor. Muncă intensă, zi şi noapte Peste tot, în judeţele în care s-a organizat raidul de faţă, au putut fi văzuţi mii de oameni care lucrau la irigat, la transportul apei şi udatul culturilor. In cooperativele agricole din judeţul Ilfov, de exemplu, s-au irigat circa 30 000 hectare, iar pe 18 299 ha s-a făcut şi udarea a doua şi a treia. Cum s-a ajuns la aceste rezultate? Organizaţiile de partid şi consiliile de conducere au antrenat la această acţiune mii de oameni. In comunele Călugăreni, Epureşti şi Mihăileşti, pe lingă echipele de cooperatori, care lucrează zi şi noapte la irigat, pot fi văzuţi, în cursul zilei şi elevi ce udă îndeosebi legumele. O mobilizare asemănătoare de forţe am constatat şi în alte cooperative agricole din judeţul Ilfov. Chiar şi în locurile unde în zilele trecute a plouat, specialiştii au indicat să continue irigatul deoarece pămîntul continuă să aibă deficit de apă. Bune rezultate au fost obţinute in multe unităţi agricole din judeţul Constanţa. La cooperativa din Moşneni, situată în bazinul legumicol Constanţa, era udată toată grădina de 80 hectare. Unele culturi, cum este varza, au fost udate a treia oară. La căratul apei în grădină erau antrenaţi circa 150 de oameni, întreaga brigadă legumicolă şi o brigadă de cîmp. La Limanu, lucrau la udat vreo 200 de cooperatori. La cele 8 agregate de irigat prin aspersiune, munca este organizată în două schimburi. In Judeţul Ared s-a planificat irigarea a peste 9 200 ha. Faţă de anii trecuţi, suprafaţa destinată irigării este mult mai mare — precizează Mircea Hagiescu, inginer principal la direcţia agricolă judeţeană. La reamenajarea terenurilor apreciem ca bune rezultatele obţinute de cooperativele agricole din Nădlac, Horia, Sicula, Sîntana, iar la amenajările noi — unităţile din Seltin, Semlac, Iratoş şi altele, care nu au precupeţit fonduri şi eforturi fizice pentru a duce la bun afirşit această importantă acţiune. In judeţul Timiş, dacă în ceilalţi ani va dădea o adevărată bătălie pentru Înlăturarea surplusului de apă, acum ■e desfăşoară o amplă acţiune pentru a se asigura Irigarea culturilor. La I.A.S. Banloc, de exemplu, pînă In ziua de 7 mai s-a făcut prima udara pe cele 1480 ha amenajate pentru irigaţii şi a doua udare pe 90 ha. La ora actuală, in multe cooperative agricole din judeţul Prahova se lucrează, cu sprijinul specialiştilor din unităţile şi de la organele agricole judeţene, la punerea în valoare a noi rezerve de apă, astfel ca să se poată uda suprafeţe mai mari. După cum ne informează ing. Liviu Iordăchescu, directorul adjunct al direcţiei agricole judeţene, pînă în prezent s-au depistat surse de apă şi mijloace necesare pentru irigarea imediată a unui plus de 1 000 ha, iar ulterior a încă 1000. Const. CĂPRARU, Gh. RADEI, L PITICII, I. CIUCHI, Al. BRAD, St. DINICA