Scînteia, iulie 1968 (Anul 37, nr. 7750-7780)
1968-07-01 / nr. 7750
PAGINA 2 Actualitatea culturală SPECTACOLE TEATRALE • Astă seară (luni 1 iulie), Ansamblul „Perinita“ îşi începe pe scena sălii Savoy stagiunea estivală folclorică. Spectacolul, intitulat „Varietăţi folclorice“, va fi prezentat între 1 iulie şi 31 august şi cuprinde ample tablouri muzical-coregrafice, dansuri şi cîntece culese din toate zonele ţării. El este realizat de regizorul Biţu Fălticineanu în decorurile lui Puiu Ganea; conducerea muzicală aparţine lui Ştefan Octavian Ciutac, iar coregrafia lui Petre Bodeuţ şi Eugeniei Popescu-Judeţ. • Teatrul „Matei Millo“ din Timişoara şi-a continuat turneul său bucureştean, prezentînd publicului din Capitală două spectacole. Pe scena Teatrului de Comedie actorii timişoreni, au interpretat piesa „Pădurea împietrită“ de Robert Sherwood, în regia lui Constantin Anatol şi scenografia Doinei Almăşan- Popa. Din distribuţie au făcut parte Radu Avram, Ovidiu Moldovan, Emil Reus, Ricardo Colberti, Horia Georgescu, Ştefan Moisescu, Elisabeta Jar, Dora Cherteş şi alţii. Astă seară, în aceeaşi sală, bucureştenii vor avea prilejul să vadă comedia lui V. Sardou şi E. Moreau „Madame Sans-Géne“, regizată de Marietta Sadova. Scenografia : Mircea Marosin. Alături de actriţa Florina Cercel, interpreta rolului titular, din distribuţie mai fac parte Ştefan Iordănescu, Garofiţa Bejan, Victoria Suchici, Elisabeta Jar, Radu Avram, Virgil Lechinţeanu, Al. Ternovici, Coca Ionescu etc. • De curînd, pe scena Teatrului maghiar din Satu Mare a fost prezentată premiera piesei „33 de scrisori anonime“ de Mehes György. • Aseară, la curtea domnească din Tîrgovişte a avut loc spectacolul Teatrului din Piteşti cu piesa „Io, Mircea Voevod“. Aceeaşi lucrare va fi montată în cursul lunilor iulie şi august pe cîmpul bătăliei lui Mircea cel Bătrîn de la Rovine, precum şi în alte locuri istorice. • Duminică 30 iunie Teatrul din Constanţa a prezentat in premieră piesa „Rosmersholm“ de Ibsen. Spectacolul a fost pregătit in regia studentei Anca Ovanez şi in scenografia semnată de Ovidiu Bubulac şi Dan Jitianu. Din distribuţie fac parte : Dan Herdan, Anca Neculce- Maximilian, Marcela Sassu, Romei Stănciugel, Paul Lavric, Valeriu Săndulescu. • Sîmbătă 6 iulie Teatrul „C. I. Nottara“ va oferi bucureştenilor la Teatrul de vară din parcul Herăstrău comedia-vodevil „Călătorie cu scandal“ de Eugen Labiche, în regia lui Mircea Avram şi scenografia Tatianei Apahideanu. Muzica aparţine lui Walter Vogel iar textele cîntecelor lui Fred Fireau şi I. Avian. Distribuţia cuprinde numeroşi actori ai teatrului bucureştean printre care : Nucu Păunescu, Ion Siminie, Petrică Popa, Rodica Sanda Ţuţuianu, Coca Enescu, Anda Caropol etc. Concertul celor mai tineri interpreţi Sala Mică a Palatului, pe care Filarmonica o oferă cu egală generozitate atit soliştilor consacraţi, formaţiilor de prestigiu cit şi talentelor în curs de afirmare, angajate pe drumul anevoios al propriei definiri, a fost zilele trecute gazda unor tineri interpreţi, elevi ai Liceului de Muzică nr. 2 din Bucureşti. Faptul merită a fi relevat cu atît mai mult cu cit producţiile periodice ale liceelor de muzică, prin nivelul realizărilor muzicale, al seriozităţii pregătirii viitorilor artişti, pot fi integrate firesc în contextul general, bogat şi divers, al vieţii noastre muzicale. In plus, aceste concerte au meritul de a supune atenţiei nu numai marelui public ci în special corpului profesoral al conservatoarelor — viitoarea etapă a devenirii profesionale, pe cei mai dotaţi, mai talentaţi dintre absolvenţii claselor instrumentale. Am ascultat cu reală emoţie atit în cadrul recitalului comun cit şi în „Concertul de concerte“, evoluţia unui grup de tineri solişti, înzestraţi cu reale aptitudini, capabili de a-şi dezvolta armonios datele talentului lor muzical. Ne referim în acest sens la Petri Victoria, pianistă, ce a putut deja fi apreciată cu ocazia ultimei ediţii a „Tribunei tinerilor solişti", organizate de Radioteleviziunea Română, la Giugaru Alexandru, vădind de pe acum o remarcabilă abilitate în mânuirea instrumentelor de percuţie, la Pavelchievici Paul, clarinetist de serioasă formaţie instrumentală. „Concertul de concerte" a permis de asemenea aprecierea roadelor unei prime colaborări a tinerilor interpreţi cu colectivul orchestrei liceului, condusă de dirijorul Ion Drăcea. Am remarcat astfel în mod deosebit meticulozitatea, claritatea frazării, la Pavlenco Camelia, sensibilitatea lucidă a lui Soreanu Florin — ambii pianiști ce dispun de bogate resurse interioare, tonul consistent, frumos timbrat, al harpistei Restea Iulia. Alături de aceștia, orchestra liceului s-a manifestat ca un colectiv perfectibil de instrumentişti, aflat în plin progres. Larga audienţă de care s-au bucurat cele două concerte justifică odată în plus necesitatea continuării unor asemenea acţiuni menite a prezenta publicului larg, într-o emoţionantă perspectivă, evoluţia viitorilor instrumentişti de care va dispune mîine viaţa noastră muzicală. Dumitru AVAKIAN CALEIDOSCOP Un valoros fond de carte imobilizat in baloturi In Piatra Neamţ există una din cele mai bogate şi valoroase biblioteci documentare din ţară, donaţie a profesorului G. T. Kirileanu, cuprinzînd peste 25 000 de volume: vechi cărţi româneşti, monografii, calendare, lucrări de critică literară, de folclor. Printre cele mai valoroase lucrări se numără: „Cartea românească de învăţătură“ a mitropolitului Varlaam, Biblia lui Şerban Cantacuzino, „Puterea armată şi arta militară la români“ dr. Nicolae Bilcescu (în primă ediţie), letopiseţele tipărite sub îngrijirea lui Mihail Ko gălniceanu. Se găsesc, de asemenea, colecţii ale unor ziare şi periodice rare, cum ar fi „Albina românească“, „Curierul de ambe sexe“, „Gazeta de Transilvania“, „Steaua Dunării“, ziarul „Timpul“ din vremea cind a lucrat la el Mihail Eminescu. In fondul documentar al bibliotecii cel mai bogat reprezentate sunt colecţiile Ion Creangă şi Mihail Eminescu. In afara lucrărilor cu caracter didactic şi de poveştile din ediţia 1890, fondul Creangă cuprinde şi operele marelui povestitor moldovean tipărite în zece limbi străine. Fondul Eminescu, care cuprinde opera poetului de la primele şi pînă la ultimele ediţii, însumează peste 350 de volume. Din păcate acest bogat tezaur cultural nu poate fi pe deplin valorificat pentru că nu dispune de un spaţiu corespunzător. In prezent cărţile stau împachetate în baloturi sau sunt înghesuite în locuri greu accesibile cititorilor. Invităm organele locale competente să facă o „vizită“ bibliotecii G. T. Kirileanu. Poate astfel se vor convinge de necesitatea mutării ei intr-un local pe măsura valorii fondului literar de care dispune. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii” există de mult timp o dispoziţie a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, indicînd amplasarea acestui monument în oraşul Satu Mare, nici pînă astăzi ea nu a fost încă respectată. După ce multă vreme a stat în curtea Muzeului Medrea din Bucureşti, lucrarea a fost în sfîrşit transportată la Satu Mare. Dar cu aceasta nu s-a rezolvat încă nimic deoarece discuţiile pentru găsirea unui bun amplasament se prelungesc în mod nefiresc. La 25 iunie s-a împlinit exact un an de cind statuia a fost „depozitată" — aşa cum se vede şi în fotografie — undeva in curtea unei şcoli, aşteptînd avizul organelor locale. Acum, la împlinirea unui an de neglijenţă şi dezinteres, se pune întrebarea cit timp va mai sta acest important monument pe soclul indiferenţei? Provizorat... permanent In numeroase judeţe, instalarea organelor de cultură a fost făcută în aşa fel incit să se asigure de la inceput condiţii corespunzătoare noilor instituţii. La Buzău, însă, modul de rezolvare a acestei probleme nu corespunde unor nevoi minime, deoarece soluţia instalării organelor la care ne referim in sediul Casei de cultură e cu totul nepotrivită. Pe de o parte, se stânjeneşte activitatea Casei de culturi, pe de altă parte comitetul judeţean de cultură şi artă şi Casa judeţeană a creaţiei populare se sufocă intr-un spaţiu insuficient şi degradat. Localul este prost întreţinut, cu chiriaşi particulari etc. Casa de creaţie ocupă o singură încăpere la etaj, mobilierul e uzat, aparatura tehnică — inexistentă. O situaţie aproape identică intîlnim şi la Comitetul de cultură. încă de cind au fost repartizate în acest local, instituţiile amintite au primit asigurări că totul e un provizorat de cîteva săptămîni. Numai că provizoratul acesta s-a... permanentizat. 51 toate acestea, în condiţiile în care, printr-o revizuire mai atentă a spaţiului existent in palatul administrativ, s-ar găsi soluţii optime pentru instalarea organelor de cultură. Cui ar trebui să-i vină ideea? Tiberiu BANULESCU Tradiţii muzicale clujene abandonate Ca pasionat al muzicii simfonice frecventez cu regularitate concertele Filarmonicii de Stat din Cluj urmărind în special concertele educative care se ţin în fiecare duminică dimineaţa in impunătoarea sală a Casei universitarilor. Pînă acum doi ani se obişnuia ca înaintea fiecărui program lucrările să fie prezentate de către un specialist, formulîndu-se cu aceste ocazii aprecieri interesante asupra conţinutului de idei al operei simfonice şi cîteva consideraţii asupra tabloului creaţiilor compozitorului a cărui lucrare intra în program. Publicul, format din elevi şi studenţi, era foarte mulţumit de un astfel de sistem de prezentare. Din păcate, de atunci s-a renunţat în mod cu totul nejustificat la această modalitate educativă. Unele schimbări de program de ultimă oră, neanunţate pe afiş, au dat naştere la confuzii. Programele de sală, nu întotdeauna suficiente ca număr, nu pot substitui persoana menită să facă exegeza artistică la nivelul înţelegerii auditoriului. Stagiunea simfonică se apropie de sfîrşit. Dar încă de pe acum am dori să aflăm că, din toamnă, concertele educative își vor redobîndi caracterul... educativ. Mihai MITEA student Cluj Statuie pe soclul... indiferenţei Cunoscutul monument înfăţişînd pe Vasile Lucaciu — luptător pentru unitatea naţională — operă de mare valoare a sculptorului Cornel Medrea, nu şi-a găsit încă locul. Deşi PREMIERE CINEMATOGRAFICE • Jenia, Jenicika şi Katiuşa — producţie în culori a studiourilor sovietice. Filmul regizat de Vladimir Moţii evocă perioada ultimului război privită fară fals patetism, prin ochii unui ostaş simplu. Printre interpreţi amintim pe Oleg Dal, Galina Figlovskaia, Mihai Kokoşenov, Pavel Morozenko. • O nouă comedie de moravuri a cunoscutului regizor maghiar Marton Keleti „Studiu despre femei". Din distribuţie fac parte o serie de vechi cunoştinţe ale spectatorilor noştri printre care István Darvas, Eva Ruttkay, Vera Venczel etc. • Aventurierii — producţie franceză, cinemascop in culori, a regizorului Robert Enrico, care promite o desprindere din şabloanele genului. In fruntea distribuţiei : Alain Delon, Lino Ventura, Johanna Shimkus şi Serge Reggianni. • Un alt film de acţiune: Alegere de asasini, coproducție franco-italiană, în regia lui Philippe Fourastié. Intriga deosebit de palpitantă ascunde in spatele ei o lucidă analiză a resorturilor sufletești umane. „HORA“ SUCEVEANA APLAUDATĂ IN ITALIA U Urmare a unei invitaţii primite din partea grupului folcloric de amatori din Nicastro, oraş din sudul Italiei, ansamblul folcloric de amatori „Hora" din Suceava a participat la mijlocul lunii iunie a.c la un festival internaţional de folclor organizat în această localitate. Alături de ansamblul românesc, la manifestări au luat parte ansambluri folclorice din Cehoslovacia, Iugoslavia, Turcia, precum și trei ansambluri italiene. Spectacolele prezentate în cadrul festivalului de ansamblul „Hora“ au constituit un minunat prilej de popularizare peste hotare a bogăţiei şi frumuseţii folclorului nostru, a cîntecului şi dansului popular românesc. Cu un repertoriu care a valorificat cele mai valoroase şi mai reprezentative creaţii artistice populare din diverse zone ale ţării, formaţia românească a cucerit de la început inimile zecilor de mii de spectatori din Italia de sud. Semnificativ pentru interesul de care s-a bucurat formaţia noastră este faptul că în următoarele spectacole prezentate, publicul însuşi a solicitat introducerea în programe a unor numere ca jocurile „Bărbuncul“, „Căluşarii“, „Jocuri din Oaş“, sau bucăţile muzicale Hora stacatto, Ciocirita etc. In momentul în care grupul muzical al ansamblului a interpretat în limba italiană cunoscutul cîntec popular „mama mia a maritari“, a izbucnit o adevărată explozie de aplauze şi urale, iar miile de spectatori au început să evite împreună cu interpreţii români. Se poate spune că prezenţa ansamblului folcloric „Hora" din Suceava la acest festival a însemnat o strălucită afirmare a comorilor spirituale ale poporului nostru peste hotare. Florian BANC • Căderea imperiului roman : PATRIA — 12,45 ; 16,30 ; 20. • Vicontele plăteşte poliţa : REPUBLICA — 11,30 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15, STADIONUL DINAMO — 20.30, GRIVIŢA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30, MELODIA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. • Alegere de asasini : LUCEAFĂRUL - 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,30 ; 20, CIRCUL DE STAT — 9,30 ; 13 ; 17,30 ; 20,30, FESTIVAL — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21,15 , la grădină — 20,45. • Prin Kurdistanul sălbatic : BUCUREȘTI — 10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15, ARENELE LIBERTĂȚII — 20,30, FEROVIAR — 12 , 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, EXCELSIOR — 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20, GLORIA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, MODERN — 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21,15. • Domnișoarele din Rochefort CAPITOL — 11 , 14 ; 17 , 20 ; la grădină — 20,30, GRADINA EXPOZIȚIA — 20,30. • Hirosima, dragostea mea : CENTRAL — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, GRADINA DOINA — 20,45. 0 De noapte, băieţi: VICTORIA - 11 , 13,15 ; 15,45; 18;15 ; 20,45. 0 Program pentru copii : DOINA — 9 , 10. 0 Zoltán Karpathy : LUMINA - 9—15,45 în continuare ; 18,30 ; 20,45. 0 Spartacus (ambele serii) : DOINA — 11,30 ; 18 ; 19.30. • Paşi în lumea frumosului — Orizont ştiinţific nr. 5/1968 — Arhitectura veche a Cubei — Sciţii — Anul revoluţionar 1848 . TIMPURI NOI — 9—21 în continuare : Bomba de la ora 10,18 : UNION — 15,30 ; 18 , 20,30. • Un dolar găurit : GIULEŞTI — 15,30 ; 18 , 20,30, TOMIS — 9—15,45 în continuare ,18,15 ; la grădină — 20,30, AURORA — 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15, la grădină — 20,30. • Sfintul la pîndă : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30 ; 17,45 ; 20. cinema • O lume nebună, nebună, nebună : DACIA — 8—20 în continuare. 0 Dirijabilul furat : BUZEȘTI — 15,30 ; 18 ; la grădină - 20,30. # Topkapi : GRINGAŞI — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Sfîrșitul agentului W4C : UNIREA - 15,30 ; 18 ; la grădină - 20,30. 0 Nebunul din laboratorul nr. 4 : BUCEGI — 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 21 ; la grădină — 20,30, FLAMURA — 9—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30. 0 Nuntă la Malinovka : FLACARA — 15,30 ;18 ; 20,30. 0 împușcătura : VITAN — 15 ; 17,30 ; 20. 0 Freddy, loveşte tu întii : MIORIŢA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. PROGRESUL - 15,30 ; 18 , 20,30. LIRA — 15 , 17,15 ; 19,30 ; la grădină — 20,30. 0 Blestemul rubinului negru : POPULAR — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Eu, eu, eu... şi ceilalţi : GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,30. 0 Inimă nebună... nebună de legat : ARTA — 9,15—16 în continuare ; 18,15 ; la grădină — 20,30. MOŞILOR — 15,30 ; 18 ; 20,30 ; la grădină — 20,30. FLOREASCA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. 0 Pentru cîţiva dolari în plus : MUNCA — 12 , 15 ; 17,45 ; 20,15. 0 Hocus-Pocus : COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 El Dorado : VIITORUL — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Obsesia : VOLGA — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45. 0 Pasărea timpurie : RAHOVA - 15,30 ; 18 ; la grădină — 20,30. 0 Oscar : DRUMUL SĂRII — 15 ; 17,30 ; 20. 0 Mumia intervine : FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Ea va rîde : COTROCENI - 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Eddie Chapman, agent secret : PACEA — 15 , 17.45 ; 20,30. 0 Răpirea fecioarelor : GRADINA PROGRESULPARC — 20,30. 0 Cînd tu nu ești : GRADINA VITAN — 20,30. I.C.R-ul se ascunde Constantin CHIRIŢĂ Aleg această cale a ziarului pentru a spune cîteva cuvinte la adresa întreprinderii sus-numite, pentru că în ciuda unor eforturi normale nu am izbutit, pînă acum, să intru în legătură, măcar prin telefon, cu vreunul din conducătorii ei, nici la nivelul trustului, nici la nivelul sectorului. Lucrurile sunt foarte simple şi, din păcate, foarte normale. Imobilul în care locuiesc, din strada Frederic Joliot-Curie, nr. 25, a intrat în reparaţii, pe baza unui contract între I.A.L. sectorul VI şi I.C.R. sectorul VI. S-au adus materiale, au început să se dărîme şi să se refacă sobele, ba chiar s-a scos şi parchetul din unele încăperi, apartamentul devenind, dacă nu total inutilizabil, în cel mai bun caz un fel de hibrid ciudat, bun pentru un film cu enigme. Fără îndoială că dacă n-aş fi avut asigurarea bceriştilor , că a doua zi va începe turnarea planşeului de beton şi imediat refacerea podelei, n-aş fi permis scoaterea parchetului, pentru a păstra cîtuşi de puţin aspectul şi rolul de locuinţă apartamentului. Au trecut însă aproape două săptămîni de cinci jumătate din locuinţă se află pe parchet, iar cealaltă jumătate pe grinzi, pe pămînt, pe ierburi şi cuiburi de lighioane renăscute. Şi cind mă gîndesc că mai sînt şi alte reparaţii de făcut... Totul ar părea o farsă, sau o răzbunare, sau o batjocură, sau o presiune cu un scop oarecare, sau o demonstraţie de forţă din partea unui inamic redutabil. Ce au urmărit aceşti tovarăşi de la I.C.R., pe care, căutîndu-i, afli de la secretare că sunt pe teren, probabil şi în cartierul meu, unde n-a poposit nici unul ?... Să mă împiedice să pun mina pe condei şi să mai aduc o dată la cunoştinţa opiniei publice dispreţul şi nepăsarea şi stilul anarhic cu care-şi tratează semenii, adică pe cei care, la urma urmei, le asigură salariul şi existenţa ? îşi închipuie oare că trăiesc pe baza unor decrete şi definiţii providenţiale şi nu printr-o foarte simplă şi clară convenţie socială ? Răbdarea îşi are limitele ei Probabil că unii din cei care sunt în fruntea acestor întreprinderi şi din cei care o tutelează sunt în conflict foarte sigur, dacă nu definitiv, cu normele şi spiritul care caracterizează relaţiile din societatea noastră. Asemenea oameni strică tocmai acolo unde semenii lor pun suflet şi inimă şi căldură , în înţelegerea, în încrederea şi respectul mutual, care constituia valorile fundamentale ale societăţii noastre, întreprinderea aceasta de reparaţii şi-a cîştigat o prea mare celebritate prin nepăsarea, şi dispreţul ei. Are nevoie de energie, de pricepere, de suflet. Adică are nevoie de oameni adevăraţi. . LICHIDAREA URMĂRILOR ECONOMICE ALE SECETEI (Urmare din pag. I) port“-Bucureşti a dat cu întîrziere comenzi şi frachte pentru fabricile de încălţăminte „Crişul“ şi „Solidaritatea“. Şi în prezent, la „Solidaritatea“ de exemplu, 26 la sută din planul anual de export nu este acoperit cu comenzi. Cu întîrziere acţionează în lansarea comenzilor şi „Tehnoforestexport“, „Cartimex“ şi alte întreprinderi ale M.C.E. Se înţelege că fără a se intensifica sprijinul şi colaborarea strînsă între unităţile producătoare şi cele de comerţ exterior, fără conjugarea eforturilor acestora nu se poate ajunge la obţinerea unor rezultate dintre cele mai bune, la realizarea în mod exemplar şi depăşirea sarcinilor de export. Pe această linie, considerăm că ar fi foarte utilă deplasarea mai frecventă la întreprinderile din judeţ a delegaţilor Ministerului Comerţului Exterior, pentru a ajuta unităţile la rezolvarea problemelor ce se ridică in acest domeniu şi nu numai cu ocazia... dezbaterii cifrelor de plan sau a unor acţiuni, cum a fost aceea de suplimentare a livrărilor la export. Potrivit indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, ne-am angajat să ne ocupăm şi de restrîngerea importului unor maşini, materii prime şi materiale, în scopul realizării de economii la fondurile valutare. In acest sens, de mai multă vreme, conducerile întreprinderilor au fost îndrumate să-şi cuprindă în programul de cercetare şi să treacă la asimilarea unor produse necesare economiei naţionale, ce se aduc din import. Se poate arăta că, în această direcţie, s-au obţinut unele rezultate. Aşa, de pildă, la fabrica „Sinteza“ s-a experimentat şi pus la punct procesul tehnologic al unui insecticid cu denumirea de carbatex, necesar agriculturii, pentru care a fost construită o staţie pilot, iar în prezent se pregăteşte punerea în funcţiune a unei secţii ce va realiza acest produs pe scară industrială. Tot la această fabrică s-au întreprins cercetări cu rezultate pozitive privind fabricarea în ţară a altor produse ce pot înlocui importul, cum sunt etionul, rogorul, etilvanilina şi altele. Demne de remarcat sunt şi eforturile ce le depun colectivele de la uzina „Infrăţirea“-Oradea pentru proiectarea şi pregătirea fabricaţiei maşinilor de găurit radiale, de la întreprinderea minieră „Bihorul“, în vederea experimentării şi asimilării bisulfurii de molibden şi a volastonicei, sau de la Uzina de alumină pentru valorificarea complexă a bauxitei în scopul obţinerii pentaoxidului de vanadiu şi a galiului metalic. Desigur, prin trecerea la fabricaţie pe scară industrială, aacestorproduse, importul lor se va reduce în proporţii considerabile. Nu peste tot însă s-a făcut o analiză temeinică asupra necesarului de materii prime şi materiale prevăzute a se importa, formulindu-se cereri nejustificate. Asemenea exagerări au avut loc prin nesocotirea condiţiilor concrete în care se desfăşoară producţia, prin umflarea consumurilor specifice. Solicitări de materiale şi utilaje în plus faţă de necesar au făcut fabrica de lacuri şi vopsele „Transilvania“, întreprinderea minieră Oradea, întreprinderea de electricitate și altele. Se desprinde deci, necesitatea de a se revizui în continuare, de către fiecare întreprindere, necesarul materiilor prime și materialelor solicitate din import pe anul în curs, iar in viitor să se dea dovadă de maximum de atenţie în formularea cererilor. Dar, în contextul problemelor privitoare la reducerea importului, ar prezenta o deosebită importantă editarea de către ministere şi alte organe economice centrale a unor cataloage complexe pentru produsele cerute din import de către întreprinderile subordonate, care fiind difuzate, in mod sigur s-ar găsi cine să fabrice o bună parte dintre ele. Totodată, in condiţiile diversificării continue a producţiei, ar fi necesară o mai amplă documentare, prin cataloage ori alte mijloace, a întreprinderilor asupra tuturor mărfurilor care se fabrică în ţară, pentru ca avîndu-le în vedere, cu ocazia întocmirii planului de import, unităţile să nu mai solicite astfel de produse. Asemenea măsuri, combinate cu cele care ţin de întreprinderile judeţului nostru, vor avea ca efect nu numai realizarea unor importante economii de fonduri valutare, dar şi stimularea colectivelor de specialişti spre cercetarea şi asimilarea de noi produse din categoria celor care astăzi se importă, spre gospodărirea cu cea mai mare grijă a banilor statului. me») "g-a.'-! , imuj ii—x a teatre_______ 1 1 o Teatrul de Comedie (la teatrul de vară din parcul Herăstrău) : Opinia 1 j publică — 20. 1o 0 Teatrul Mic (în sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“) : Tango — 20. 10 Ansamblul „Perlniţa“ (In sala Savoy a Teatrului „C. Tănase“) : Va- t rietăți folclorice — 19. SCINTEIA — luni 1 iulie 1968 .............................‘I I tv m naomnniansa nt] 17,30 — Pentru noi, femeile ! 5| ’ 18,00 — Actualitatea industrială. tó X 18,30 — Curs de limba franceză (lecţia a 23-a). . jjj 19,00 — Alma Mater. — Emisiune pentru studenţi. „Vacanţele tinereţii ■noastre“. W 0I1 19,30 — Telejurnalul de seară. to P 19,50 — Buletinul meteorologic. — Publicitate. W ’ 20,00 — „Mult mi-e drag cintul şi jocul“. Interpretează : Ana Pacatluş, N Polina Manoilă, Artemiza Bejan, Vlad Dionisie şi un grup de '' dansatori. ta (jffl 20,20 — Ce-aţi dori să revedeţi 7 Selecţiuni de la Festivalul Internaţional -J al filmelor de animaţie — Mamaia ’68. to 20,45 — Tele-universitatea : Istoria civilizaţiilor. Istoria a Început la io Sumer 7 — Prezintă acad. Emil Condurachi. ,J 21,20 — Film artistic : „Amprenta“ — o producţie a studioului cinema- .. . tografic Bucureşti. to J 23,05 — Telejurnalul de noapte. tó LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C. E. C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 IUNIE 1968 Cîştigurile revin, întregi, obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă și valoarea nominală a obligaţiunilor cîștigătoare. Plata cîștigurilor se face prin filialele C.E.C. . o« S u Valoarea —o su bele cîștigurilor cu 3§2 “sS --------------------C 5 in s5 *2 fl K5 .0 rmn 3 '2 w Si j: ZT.3 2 rt Z" 3.2 P-O“ C o 0 .Ou b o u cs *■ ______Zw ° ____ 1 23793 46 100.0001 100.000 1 06868 25 75.000 75.000 1 41461 13 50.000 50.000 1 12853 27 25.000 25.000 1 25132 33 10,000 10.000 1 20677 06 5.000 1 06585 06 5.000 1 13456 28 5.000 1 43874 01 5.000 1 17831 49 5.000 1 31782 28 5.000 1 40114 11 5.000 35.000 nT* f t is 4)H 60 667 06 2.000 60 276 02 2.000 60 293 38 2.000 3bO.UUU 60 745 03 1.000 60 542 06 1.000 120.000 600 41 12 800 600 25 49 800 600 81 27 800 1.440.000 21121 TOTAL___________I 2.215.000 LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL II/1968 Cîştigurile ieşite la sorţi se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10°/6 din valoarea cîştigului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10*/« din valoarea cîştigului, se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Titularii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la filialele C.E.C. de care depind unităţile care au emis libretele cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorti. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi valoarea cîştigurilor se lichidează în numerar la înmînarea obiectelor. .... Valoarea cistipurilor 0 Nr. Iibre________________ _ului cistiocător parțială totali î 459208 I 10.000 1 295953 I 10.000 1 1815529 10.000 1 1731656 10 000 1 990209 10.000 1 1886838 10 000 1 69984 10.000 1 40292 10.000 1 1046829 10.000 1 1512483 10.000 1 861674 10.000 1 1427356 10.000 120.000 Terminația libretului cisticăidi 19 69132 5.000 19 01203 . 000 19 31224 5.000 19 18499 5.000 19 64115 5.000 .„nnnn 19 83019 5.000 570.000 190 9809 2.000 190 7357 2.000 760.000 190 6910 1.000 190 7355 1.000 190 2261 1.000 570.000 190 3898 500 190 6627 500 190 4504 500 190 3089 500 190 9851 500 190 1230 500 190 5771 500 _____ 190 I 6189 500 760.000 ocna Total cîștiguri 2.780.000 în obiecte_____________