Scînteia, ianuarie 1969 (Anul 38, nr. 7934-7962)

1969-01-29 / nr. 7960

TABLOUL VIGUROS, DINAMIC AL ECONOMIEI NATIONALE IN ANUL 1968 Oamenii muncii din ţara noastră au luat cunoştinţă cu vie satisfacţie de rezultatele consemnate de C­omu­­nicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socia­liste România pe anul 1988, publicat în presa de ieri, în tabloul însufleţitor al realizărilor înfăţişate de co­municat, întregul nostru popor îşi vede materializate strădaniile şi activitatea sa creatoare, desfăşurate pe parcursul celui de-al treilea an al cincinalului, pentru înfăptuirea cu succes a programului de dezvoltare şi înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cifrele şi datele comunicatului evidenţiază cu pu­tere că în 1968, ca şi în ceilalţi doi ani precedenţi, au fost obţinute realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Sarcinile planului cincinal pentru perioada 1966—1968 s-au înfăptuit cu succes. Au continuat în ritm susţinut industrializarea socia­listă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei, a crescut bunăstarea oame­nilor muncii. „Dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al maselor în primii ani ai cincinalului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1968 — ilustrează realismul programului elaborat de Congresul al IX-lea, constituie o puternică dovadă a hotărârii şi abnegaţiei cu care întregul nostru popor munceşte pentru Îndeplinirea sa“. Progresele înregistrate în 1968 în dezvoltarea eco­nomică şi, în primul rînd, în creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei materiale, adăugîndu-se în mod firesc realizărilor din anii anteriori, atestă cu pregnanţă afirmarea tot mai puternică a României socialiste ca o ţară cu o economie dinamică, în plin proces de modernizare şi maturizare. în acest sens, reţin atenţia datele care înfăţişează tabloul de ansam­blu al dezvoltării economiei naţionale. Produsul so­cial, întruchipare a masei de bunuri — mijloace de producţie şi bunuri de consum create în întreaga sferă a producţiei materiale — a crescut în 1968 cu 7,5 la sută faţă de 1967 şi cu 30,2 la sută faţă de 1965, iar venitul naţional — care reprezintă valoarea nou creată de munca productivă — a sporit cu 7 la sută şi, respectiv, 26,2 la sută. în 1968, producţia globală in­dustrială a crescut cu 11,6 la sută faţă de 1967, sarcinile planului de stat fiind depăşite cu peste un miliard de lei. Comunicatul relevă că, în perioada 1966—1968, pro­ducţia globală industrială a crescut cu 41,8 la sută, într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, faţă de 10,7 la sută prevăzut prin planul cincinal pentru această perioadă. Pe baza unui asemenea ritm s-a consolidat poziţia industriei ca ramură dominantă, conducătoare în ansamblul economiei naţionale. Cîteva date compara­tive sunt semnificative pentru nivelul atins în dezvol­tarea industrială a ţării. Producţia globală industrială a anului 1968 depăşeşte pe cea realizată în întreaga perioadă a primului cincinal (1951—1955) , industria noastră a produs anul trecut în numai 27 de zile cît în întregul an 1938. Piatra unghiulară a acestor realizări o constituie continuarea în ritm susţinut a industrializării socia­liste pe care Congresul al IX-lea al P.C.R. a situat-o în centrul politicii economice a partidului. Elocvent în acest sens este faptul că ritmurile cele mai înalte au fost realizate în ramurile industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime şi exercită o funcţie esenţială în ridicarea nivelului tehnic al eco­nomiei — energia electrică şi termică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — ale căror sarcini stabilite prin planul cincinal pentru perioada 1966—1988 au fost îndeplinite şi depăşite. Concomi­tent, s-a accentuat ritmul de creştere a producţiei bu­nurilor de consum, ceea ce dovedeşte preocuparea sporită a conducerii partidului nostru pentru lichidarea rămînerii în urmă a acestui sector industrial, în scopul satisfacerii în condiţii tot mai bune a cerin­ţelor crescînde ale populaţiei. Este concludent in a­­ceastă privinţă faptul că în primii trei ani ai cinci­nalului, producţia industriei uşoare a crescut anual în medie cu 11.8 la sută, intr-un ritm superior celui prevăzut, fiind în 1968 cu aproape 40 la sută mai mare decit in 1965. Ca o trăsătură caracteristică deosebit de im­portantă a realizărilor obţinute în 1958 se des­prinde accentuarea rolului factorilor calitativi in dezvoltarea economică. In procesul de industria­lizare. Realizarea unor ritmuri inalte de creş­tere a producţiei a avut loc prin amplificarea eforturilor pentru organizarea mai raţională a pro­ducţiei şi a muncii în întreprinderi, ceea ce a creat con­diţii pentru folosirea mai bună a mijloacelor mate­riale şi a forţei de muncă, contribuind la sporirea pro­ductivităţii muncii, reducerea costurilor şi ridicarea eficienţei economice. Productivitatea muncii în In­dustrie a crescut în 1968 cu 6,8 la sută, depăşindu-se sarcina planificată, iar preţul de cost al producţiei­­marfă a fost redus faţă de preţul de cost mediu din 1967 cu aproape 2 la sută, realizîndu-se economii în valoare de peste 3 miliarde lei. Concomitent, in 1968 s-au realizat produse cu caracteristici superioare, s-a diversificat producția in diferite ramuri. In funcție de (Continuare In pag. a III-a) PAGINA A V-aI OMUL FAŢA ÎN FAŢA CU EL ÎNSUŞI...­­ Experienţe de viaţa pe fondul datoriei sociale O Amara trezire din zori PAGINA A VI-A PROGRESUL METALURGIE! în obiec­tivul cercetării ştiinţifice inteia Miercuri 29 ianuarie 1969 8 PAGINI - 40 BANI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7960 proletari DÍN toate TÂQÎLE. MNÎTÎ-VÂ! DINAMICA PRODUCȚIEI Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 Ianuarie au avut loc lucrările plenarei Con­siliului Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au partici­pat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene aie cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, con­ducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comite­tului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Va­lea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Ti­­feşti, judeţul Vrancea, ing. Con­stantin Timirgaziu, directorul sta­ţiunii experimentale agricole Se­­cuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, direc­torul I.M.A. Castelu, judeţul Con­stanţa, Stelian Mălnăşan, secreta­rul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul Me­hedinţi, Toader Miron, preşe­dintele C. A. P. Cosmeşti, ju­deţul Iaşi, Anghel Mircea, pre­şedintele C. A. P. Grindu, jude­ţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, pre­şedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedin­tele C.A.P. Buzescu, jud. Teleor­man, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, pre­şedintele Băncii Agricole, Ion A­­postolescu, preşedintele Uniunii ju­deţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Mi­lica Giura, preşedintele Uniunii ju­deţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Şte­fan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nico­lae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîm­boviţa. Plenara a analizat pe larg activi­tatea desfăşurată de uniunile coo­peratiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea e­­conomică şi organizatorică a coo­perativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea econo­miei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbu­nătăţirea şi perfecţionarea activi­tăţii Uniunii Naţionale şi a uniuni­lor judeţene în îndrumarea şi spri­jinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi in cele mai bune condiţii a sarcinilor ce revin sectorului agricol coopera­tist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi a­­plauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In cea de-a doua parte a şedin­ţei din 28 ianuarie a. c. plenara a adoptat regulamentul privind a­­plicarea normelor statutare de or­ganizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole de produc­ţie. Plenara a adoptat o hotărire privind îmbunătăţirea activităţii de îndrumare a cooperativelor a­­gricole şi asigurarea condiţiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărire, vor îndruma cooperativele agri­cole ca adunările generale să ana­lizeze temeinic şi multilateral re­sursele de care dispun pentru spo­ (Continuare in pag. a Vil-a) ÎN //V T ÍMPINA ALEGERILOR PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA ŞI CONSILIILE POPULARE -----AUTORITATEA SOCIALĂ-----% A MANDATULUI DE DEPUTAT Personalitate complexă a vieţii noastre sociale, deputatul işi îmbo­găţeşte necontenit mandatul cu răs­punderi de cea mai mare importanţă în concertul efortului general al poporului nostru pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilate­rală a ţării. Numele multor deputaţi s-au legat în aceşti ani de realizări majore în localităţile în care aceştia activează, de soluţionarea unor probleme importante în interesul maselor largi de cetăţeni. Oameni întreprinzători, cu iniţiativă şi pa­siune, cu sensibilitate la bucuriile ori la necazurile celor care i-au a­­les, la propunerile lor, deputaţii, în marea lor majoritate, au ştiut să-şi consacre timp şi energie pentru realizarea diferitelor sugestii, pen­tru lichidarea unor neajunsuri, pen­tru mersul înainte al vieţii noastre sociale. Gheorghe PANĂ prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov Cu atît mai mult în condiţiile ac­tuale, cînd realizarea programului de dezvoltare a fiecărui judeţ, a fiecă­rei unităţi teritorial-administrative de bază a devenit o sarcină com­plexă, deputatului i se cer o acti­vitate intensă, însuşiri politice, pro­fesionale şi morale deosebite, o vi­ziune modernă asupra funcţiei sale sociale. Perfecţionările care au fost aduse vieţii noastre economice si so­ciale in baza documentelor Congre­sului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului dau cele mai bune rezultate acolo unde acţionează oameni energici, talentat­, temeinic pregătiţi, animaţi de ataşament pro­fund faţă de cauza socialismului, care se preocupă continuu de ridi­carea competenţei lor, acţionînd cu un tot mai înalt spirit de responsa­bilitate civică. Tocmai aceste însu­şiri dau autoritate deputaţilor noştri, în faţa maselor, care-i Înconjoară cu stimă și încredere. „A trecut perioada diletantismului — spunea recent secretarul general al Comitetului Central al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — acum se cere muncă, muncă şi iar muncă, deoarece rezolvarea (Continuare in pag. a II-a) ÎN ZIARUL DE AZI, O DE LA CREATOR PINA LA VITRINA • METAMOR­­ FOZE IN APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA A UNOR ÎNTREPRINDERI • EXIGENTE ALE ACTIVITĂTII POLITICO-EDUCATIVE IN UNIVERSITATE • CUPRIN­ DERE SI ANALIZA IN RETROSPECTIVA LITERARA IM DGR1THIE» COMISIEI ECONOMICE D.H.U. Colaborarea tehnico-ştiinţifică intereuropeană CORESPONDENŢA DE LA HOR1A UMAN Acesta este spiritul în cart­e­ au desfăşurat lucrările recentei reu­niuni de la Geneva a experţilor gu­vernamentali pentru cooperarea şti­inţifică şi tehnică, organizată de Co­misia economică a O.N.U. pentru Europa. Progresul tehnic ca factor esenţial al creşterii economice a fost una din temele de bază ale dezbateri­lor acestei reuniuni. Importan­ţa problemei apare pregnant dintr-un document prezentat reuni­unii şi care subliniază că aportul factorului tehnic în creşterea pro­dusului naţional brut a reprezentat, in perioada 1945—1959, în opt ţări din Europa occidentală, un procent variind intre 51 şi 75 la sută. Această dezvoltare a tehnicii este inseparabil legată de pătrunderea masivă a ştiinţei în activitatea pro­ductivă. In majoritatea ţărilor eu­ropene cercetarea ştiinţifică s-a dez­voltat intr-un ritm extrem de rapid in anii postbelici. Cheltuielile con­sacrate cercetărilor şi dezvoltării in Olanda de pildă, au fost de două ori mai mari in 1964 decit in 1959, iar Iugoslavia a afectat în acest scop pentru anul 1970 credite reprezen­­tind dublul celor din 1966. Reuniunea de la Geneva a fost, după cum se ştie, iniţiată In tara noastră, prin propunerea — adoptată in unanimitate — din aprilie 1967, cu prilejul jubileului de două decenii de activitate a Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa. Desfăşura­rea ei a confirmat încă o dată rolul activ al României in cadrul comisiei­­ şi, în general, ca militantă pen­tru cauza colaborării internaţionale. Delegaţia noastră a relevat necesita­tea dezvoltării activităţilor Comisiei economice pentru Europa in dome­niul cooperării ştiinţifice şi tehnice, subliniind că organizaţia n-a epuizat sectoarele in care-şi poate aduce o contribuţie utilă. In acelaşi spirit s-au pronunţat şi alte delegaţ­ii (Bel­gia, Franţa etc.) care au apreciat valoarea reuniunii prin prisma posi­bilităţii de a examina mijloacele de lărgire şi intensificare a cooperării bilaterale in condiţii reciproc avan­tajoase. Reuniunea şi-a demonstrat utili­tatea prin aprofundarea problemelor favorizării unei mai bune cooperări (Continuare in pag. ■ VllI-a) In zilele noastre, ctndi ştiinţa şi tehnica joacă un rol din ce In ce mai important in dezvoltarea eco­nomică, cooperarea internaţională a­­pare ca o necesitate obiectivă, ca o expresie a imperativului creării u­­nui circuit viu de valori materiale şi spirituale între toate popoarele. Viaţa însăşi confirmă însemnătatea deosebită pe care o prezintă pro­movarea cooperării ştiinţifice şi teh­nologice, fără discriminări, care se afirmă tot mai pregnant, pe deasu­pra tendinţelor de scindare sau blo­care a relaţiilor dintre state. DEVA­ în fluxul energetic al socialismului Deva de astăzi, Deva nouă, renaşte sub zo­dia scînteii electrice. Construcţia d­in aceas­tă zonă a unei mari centrale electrice a declanşat impulsul ho­­tăritor. Literalmente sub ochii noştri ima­ginea oraşului se schimbă cu rapiditate. Este vorba despre o altă Devă decit cea pe care o cunoaşteţi din cărţile de geogra­fie, sau pe care poate aţi cercetat-o nemijlo­cit, ca vizitatori, a­­cum citiră ani. Afirm aceasta ca unul care m-am aflat în ambele ipostaze în aceste locuri în ultimul de­ceniu şi jumătate. Dar întrucît impre­siile — se ştie — sînt inevitabil subiective, să le confirmăm prin limbajul precis şi o­­biectiv al cifrelor sta­tistice. Vechea Devă — deşi centru adminis­trativ de judeţ — cu­noştea un ritm de viaţă şi o evoluţie ex­trem de lente. Popu­laţia oraşului in 1930: 10 594 ; în 1948 : 12 959. Deci în aproape două decenii un spor infim, de circa 2 400 de oa­meni. Si acum luaţi in consideraţie o altă cifră : 34 188. Este nu­mărul locuitorilor o­­raşului în anul 1968. Deci in alte două de­cenii — ale socialism­­ului — populaţia o­­rasului se triplează ! Sporul acesta e mai evident in ultimii trei ani, cifrîndu-se la cir­ca 7 000 de oameni. Apoi, alte argumen­te obiective, exprima­te tot cifric, care scot in evidentă ridicarea „tonusului vital“ al Devei. In 1948 orasul avea 4 240 de locuinţe. In anii socialismului s-au edificat 4 828 de apartamente (din­tre care 2 542 din anul 1965 si pină astăzi). Deci numărul locuin­ţelor noi (realizata practic in ultimul de­ceniu) întrece, ca vo­lum $1 confort, tot ceea ce s-a clădit aici FIŞE MONOGRAFICE de Vasile NICOROVICI de la oblrgia oraşului. Aceste construcţii noi s-au concretizat în a­­pariţia unor cartiere — Gojdu şi Progresul — în profilarea unor străzi, ca şi în clădi­rea unui centru mo­dern al oraşului, cu edificii publice şi co­merciale, care se îm­bină cu vechiul bule­vard central, prelun­­gindu-i fluxul intr-o nouă perspectivă ur­banistică. Trecutul şi prezen­tul, înscrise în marile edificii arhitectonice, stau faţă în faţă, se întrepătrund, dând la iveală farmecul aparte al acestui oraş de pe cursul de mij­loc al Mureşului. Privind spre artera nouă din centrul Devei, vezi un spaţiu larg, mărginit de blocuri moderne, cu magazine la parter — imagine deasupra căreia se profilează, la orizont, un bloc turn. Întorcîndu-şi privirile spre cealaltă parte, obţii acea pri­velişte atît de specifi­că oraşului: dealul abrupt, conic, ridicat de-a dreptul din cim­­pie, ca o piramidă, a­vînd în rtrf vestigii­le unei cetăţi vechi — cetatea Devei — clă­dită in secolul XIII. Urme mai vechi însă, care atestă existenta unor așezări omenești, ne urcă în timp pînă la romani și daci — pînă în epoca bron­zului. In secolul XIV. Deva împreună cu sa­tele înconjurătoare constituie un „district militar valah", ajuns la strălucire pe timpul Corvineştilor. Cu tim­pul, oraşul devine un centru al nobilimii şi este luat cu asalt, în sec. XVIII, de ţăranii (Continuare in pag. a VI-a) Coşul de fum al Centralei termo­electrice din Deva foto: S. Cristian

Next