Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)

1969-07-22 / nr. 8133

PAGINA 2 ! Industrializarea socialistă a dat noi dimensiuni hărniciei şi iscusinţei argeşenilor In cursul după-amiezii, conducă­torii de partid şi de stat vizitează zona industriei constructoare de maşini situată la poalele dealurilor Muscelului, nu departe de Colibaşi. Cele două mari întreprinderi de aici, cu profil asemănător, uzina de piese auto şi cea de autoturisme, poartă de curînd un nume comun : Uzina de autoturisme Piteşti. Unifi­carea acestor întreprinderi a fost realizată în scopul perfecţionării conducerii şi organizării producţiei, înlăturării unor paralelisme din ac­tivitatea lor. Aici, unde a luat naştere primul autoturism românesc, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de un mare num­ăr de constructori. Directorul general al uzinei, Du­mitru Mihai, înfăţişează oaspeţilor în faţa unei machete obiectivele a­­flate în construcţie : secţia de roţi dinţate, noua forjă, secţia de matri­­ţerie, hala de fabricaţie a segmenţi­­lor, cu o producţie anuală de 25 000 000 bucăţi şi sculăria, precum şi obiectivele care urmează să în­tregească această zonă industrială : fabrica de bolţuri, pistoane şi supape, turnătoria de piese nefe­roase şi hala monobloc pentru montajul noilor tipuri de autotu­risme. Oaspeţii vizitează apoi secţia de tratament termic dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate şi secţia pro­ducătoare de cutii de viteze esta­­fette. Urmărind procesul tehnologic de fabricare în aceste secţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat reco­mandă colectivului uzinei să acorde o deosebită atenţie calităţii şi preci­ziei pieselor executate. Se subli­niază importanţa ridicării califi­cării profesionale a cadrelor, re­crutării lor din rîndul locuitorilor oraşului, asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor. Se trece apoi prin hala de montaj a autoturismelor Dacia 1­100. De pe banda de montaj tocmai ieşea autoturismul cu nr. 10 031. Această cifră consemnează faptul că harni­cii constructori piteşteni şi-au de­păşit angajamentul luat în cinstea celui de-al X-lea Congres al parti­dului. Stăruie şi azi în amintirea lor momentul de debut al produc­ţiei de autoturisme­ româneşti. A­­tunci, la inaugurala primei serii de autoturisme româneşti, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a fost în mijlocul constructorilor. Acum, ei asamblează, zilnic, câte 50 de auto­turisme. întregul montaj se desfă­şoară automat, se folosesc pe scară mereu mai largă repere fabricate în ţară, iar cei peste 1 300 construc­tori de autoturisme şi-au însuşit în bună măsură procesul de fabricaţie. In timpul vizitei, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R. este infor­mat că anul acesta vor fi realizate aici peste 12 000 de autoturisme, că datorită numeroaselor solicitări producţia acestui tip de maşină va continua într-o proporţie mai mare şi în anul viitor. Concomitent cu procesul de fa­bricaţie al autoturismului Dacia 1­100, la uzina argeşeană se exe­cută lucrările pentru etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii în vederea trecerii la producerea al­tor tipuri cu caracteristici superi­oare. Conducătorii de partid şi de stat apreciază că uzina are posibilităţi pentru diversificarea producţiei şi recomandă constructorilor să acor­de o deosebită atenţie realizării unor produse la un preţ de cost cît mai scăzut, cu un consum redus de lubrifianţi, să se preocupe îndea­proape de asigurarea pieselor de schimb necesare autoturismelor a­­flate în exploatare. La încheierea vizitei, oaspeţilor li se prezintă schema de sistema­tizare a celor cinci sate din preaj­ma zonei industriale de la Colibaşi, subliniindu-se că aici urmează să fie construite o serie de locuinţe noi pentru constructorii de maşini. Toate acestea vor avea darul să schimbe înfăţişarea vechilor aşe­zări rurale, dîndu-le un aspect ur­ban corespunzător epocii socialiste şi înnoirilor pe care industrializa­rea le-a imprimat și pe plaiurile argeșene. SCINTEIA - marți 22 iulie 1969 (Continuare in pag. a IlI-a) VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢUL ARGEŞ (Urmare din pag. I) -------------------şi-------­mentelor de aleasă preţuire, dra­goste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întâmpină astăzi pe oaspeţii lor. El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită Întrecere socialistă în cinstea Con­gresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eli­berării patriei, în industrie şi agri­cultură, în dezvoltarea­­ social­­culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oa­menii­­muncii din judeţ un prim,­lej de a strînge şi mai mult rîn­­durile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămuta­tă de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii inter­ne şi internaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele ce­lor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locui-’ torilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al Consiliu­lui de Stat şi al guvernului şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civiliza­ţiei. Cuvintele secr­etarului general­­al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răpună urale pentru par­tid, pentru Comi­tetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slava partidu­lui. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a con­ducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme. „Dacia“ recent ieşite de pe banda de mon­taj, se îndreaptă apoi spre Topo­­loveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întimpină oaspetele în haine sărbă­toreşti. Peste tot sunt prezente sem­ne ale hărniciei şi priceperii oame­nilor de pe aceste locuri. Locuito­rii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o sărbătorească pri­mire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Prima­rul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urare salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici cos­tume populare, cusături de gher­ghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măies­tria moştenită din străbuni de har­nicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpe­tuează neasemuitele tradiţii ale ar­tei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se înca­drează organic şi armonios în tu­multuosul proces al industria­lizării. O a doua parte a expo­ziţiei oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topolo­­veni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activita­tea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Vă­leni — Podgoria. Locuitorii acestei comune au ţi­nut şi ei să-i întîmpine sărbătoreş­te pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Parti­dului Comunist Român. Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veşniciei continuităţii a acestui popor. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri re­prezentanţi ai noilor generaţii, vii­torul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, prim­­vicepreşedinte al U.N.C.A.P. Oas­peţii sunt invitaţi în sediul coope­rativei. Preşedintele ei, Gheorghe Neacşu, informează pe secretarul general al Comitetului Central al partidului despre succesele obţinu­te de cooperatori, despre planu­rile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost în­fiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5 300 000 lei. S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii şi pomiculturii. întrea­ga producţie, arată preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii a­­mănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor şi la extinderea suprafeţelor iriga­te. Se remarcă şi se apreciază po­zitiv faptul că realizările coopera­torilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat înveci­nate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere al coo­perativei, arătind că an chezăşie a bunului mers al muncii, este conlu­crarea, dezbaterea în comun a tutu­ror problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni — Pod­goria sunt felicitaţi pentru frumoa­sele rezultate obţinute, pentru hăr­nicia lor şi li se urează noi succese. La ieşirea din sediu, asistăm la o nouă şi emoţionantă manifesta­ţie, încă o dată braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşi“, „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Văleni se află staţiunea experimentală hortiviticolă din Ştefăneşti. Şi aici, oraşul de pe malurile Argeşului trăieşte o zi de sărbătoare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi, co­pii s-au pregătit să-i întâm­pine pe oaspeţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt sa­lutaţi, la sosire, de Alexan­dru Popescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în numele celor peste 100 000 de lo­cuitori ai oraşului, le urează un căl­duros „Bine aţi venit". Se aud u­­ralele celor ce se află de faţă, se scandează numele secretarului ge­neral al Comitetului Central a! partidului. La locul primirii o ex­poziţie prezintă succint realizările industriei piteştene. In prim plan, darul pe care colectivul uzinei de autoturisme îl face în aceste zile celor două mari sărbători, a XXV-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al X-lea Congres al partidului , autoturis­mul „Dacia 1 100“ cu numărul 10 000. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer îi felicită călduros pe constructori. Mai departe, se trece prin faţa unor mici standuri, unde fabrica de motoare electrice, combinatul petrochimic, combinatul de indus­trializare a lemnului, uzinele tex­tile, fabrica de stofe „An./- x a.f. fabrica de încălţăminte, fabrica de pîine, fabrica de bere, întreprinde­rea de industrie locală „Progresul“ şi cooperaţia­­ meş­teşug- tres­seă prezintă mostre ale produselor lor, ca de altfel pe întreg traseul, lo­cuitorii comunei au ieşit cu mic, cu mare, să salute trecerea conducă­torilor de partid. Steaguri trico­lore şi roşii flutură în vînt. O mare de urale întimpină pe condu­cătorii iubiţi. Mai departe, o vie nesfîrşită, plantată pe dea­luri odinioară sterpe. Mai mult de 5 000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din a­­ceastă staţiune. Podgoria şi-a cîşti­­gat, în scurt timp, un renume de care cei ce muncesc aici sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se opreşte. Oaspeţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momen­tul solemn al culesului viitor, pa­norama Piteştiului industrial. In depărtare, străluceşte flacăra veş­nică de la combinatul petrochimic­. Se vizitează podgoria. Directorul staţiunii, Constantin Budan, infor­mează că anul trecut s-au obţinut aici 7 000 kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii staţiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producţia să creas­că cu 50 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucră­rile de irigare şi recomandă ur­gentarea lor. Recomandă, de ase­menea, studierea tuturor posibili­tăţilor existente pentru valorifica­rea superioară a producţiei de stru­guri. în continuare, se face o vizită la Complexul de vinificaţie, o adevă­rată bijuterie a acelei industrii care pune în valoare aurul viilor. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile Comple­xului de la rampa de recepţie, tre­­cînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sunt conduşi apoi prin toate aceste obiective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează îndelung, exprimin­­du-şi ataşamentul faţă de politica partidului nostru comunist, adezi­unea fierbinte faţă de ţelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al par­tidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Oaspeţii se interesează de calita­tea şi preţul acestor produse, de cantităţile care se livrează comer­ţului pentru satisfacerea cerinţelor pepulaţiei. Se vizitează apoi fabrica de mo­toare electrice, unitate economică cu rol de pion avansat în indus- t­ria electrotehnică românească. In secţiile ei, înzestrate cu utilaje de cea mai înaltă tehnicitate, se pro­­duc sute de mii de motoare, care vor pune în mişcare tot atîtea fri­gidere, aspiratoare, maşini de cu­sut, maşini de spălat rufe etc. Prin cea mai nouă secţie a în­treprinderii — motoare asin­crone în carcasă de aluminiu — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, şi de directo­rul uzinei, Octavian Abrudan, care dau ample explicaţii în legătură cu recentele creaţii ale constructorilor de maşini de aici şi cu caracteristi­cile tehnice ale unor produse. Se apreciază faptul că, deşi tînără, u­­zina a reuşit în scurt timp să aco­pere în întregime necesarul de mo­toare p­entru fabricarea în ţara noastră a numeroase bunuri de uz casnic şi industrial. O serie de produse ale uzinei sunt exportate. Este impresionantă revărsarea de entuziasm cu care colectivul de aici îi primeşte pe oaspeţii săi. Peste tot se aclamă trecerea con­ducătorilor de partid şi de stat. Bucuria a înflorit pe fiecare chip. Se remarcă îndeosebi marele nu­măr al tinerilor, ei formează ma­joritatea muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor, reprezintă noua generaţie a clasei noastre munci­toare chemată să fie schimbul de miine. Conştienţi de aceasta chemare, ei şi-au însuşit tainele producţiei moderne, munceşte şi creează prin forţa braţelor şi a minţii România socialistă, stat in­dustrial modern, multilateral dez­voltat. La fel ca peste tot pînă a­­cum, oamenii scandează numele partidului, al secretarului său ge­neral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte pentru calda manifes­tare şi strînge mîinile celor ce se află în preajma sa. Oaspeţii se interesează de diferite aspecte ale procesului tehnologic, de parametrii tehnico-economici ai fabricii. La sfîrşitul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros colectivul întreprinderii pentru succesele obţinute şi îi urează noi realizări în viitor, pe linia valo­rificării depline a capacităţii de producţie a uzinei de înaltă tehnicitate, care cere o muncă de precizie, o calificare superioară şi organizare perfectă. Aceste cerinţe sunt cu atît mai necesare cu cît produsele uzinei presupun înmaga­­zinarea unei cantităţi tot mai mari de inteligenţă, dezvoltarea ei pre­supune creşterea densităţii inteli­genţei în fiecare produs realizat. Coloana oficială străbate apoi principalele artere ale oraşului a­­flat în plină restructurare urba­nistică, îndreptîndu-se spre o altă zonă industrială — platforma pe­trochimică. Zeci de mii de oameni sa­lută cu urale trecerea coloa­nei oficiale. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund aclamaţiilor cu care sunt întîmpinaţi. „De partid condus, poporul construieşte viitorul“ „Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească“ — scandează mulţi­­m­ea. Maşinile sunt acoperite de flori. Florile au împodobit balcoanele, fe­restrele caselor, întovărăşită de ovaţiile mulţimii, coloana oficială ajunge la platforma chimică, care îşi anunţă de departe prezenţa prin siluetele argintii ale agregatelor şi instalaţiilor gigant înălţate aici pe sute de hectare. Trei mari unităţi alcătuiesc aceasta platformă chimi­că piteşteană : combinatul petro­chimic, uzina de negru de fum şi o rafinărie. Oprire la combinatul petrochi­mic. Oaspeţii sunt salutaţi de Ale­xandru Roabă, ministrul industriei chimice, şi Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării. Obiectivul principal al combinatului — com­plexul de piroliză, unde se obţin produse ce constituie materia pri­mă pentru celelalte instalaţii — a şi început să producă. In aplauzele celor prezenţi, to­varăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală, moment care marchează intrarea în funcţiune a acestui mare obiectiv industrial. Celelalte obiective principale, ale combinatului , fabrica de polieti­lenă şi instalaţia de acrilonitril, aflate în probe tehnologice, vor intra în funcţiune în săptămânile următoare. Oaspeţii trec în revistă princi­palele secţii şi instalaţii ale com­binatului. Pe 80 de hectare au fost ridicate hale moderne, s-au montat peste 7 000 tone de uti­laje tehnologice, păienjenișul con­ductelor însumează 130 kilometri. Ultimele premiere industriale ale combinatului­­—■ explică directorul general al combinatului. Costache Sava '— vor face ca începând din 1970 unitatea piteşteană să producă din plin. Cele 22 de produse ce se vor realiza aici, polietilenă, benzen, etilena, acrilo­nitril, toluen, xilen, etc, vor face ca această unitate să se înscrie printre realizările de seamă ale construcţiei socialiste ■ din ţara noastră. Un alt obiectiv vizitat pe plat­forma industriei chimice piteştene este rafinăria de petrol aflată în pragul intrării în funcţiune. An­samblul impunătoarelor instalaţii in aer liber, unde se vor prelucra anual 3 milioane tone de ţiţei, a căpătat profilul definitiv. Aici, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Nicolae Toader, ministrul indus­triei petrolului. Străbătînd drumul printre principalele agregate ale rafinăriei — complexul de reforr­mare catalitică, instalaţia de disti­lare atmosferică şi­ desalinare e­­lectrică — conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu bucurie de chiriştii, constructorii şi njontorii ce se află aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi răs­pund aclamaţiilor cu semne prie­teneşti. Pretutindeni, secretarului general al C.C. al P.C.R. şi celorlalţi con­ducători de partid şi de stat li se face o primire călduroasă, însoţiţi de aplauzele şi uralele sutelor de muncitori, oaspeţii se îndreaptă spre cea mai tînără platformă in­dustrială a Piteştiului aflată in nordul oraşului, înspre Gavana. Pe întinderi vaste ce însumează sute de hectare aici s-au înălţat numeroase obiective industriale de mare însemnătate pentru întreaga ţară : fabrica de stofe „Argeşea­­na“,combinatul pentru articole tehnice din cauciuc, o fabrică de bere, alta de pîine, noi capaci­tăţi de producţie pentru in­dustria textilă şi o fabrică de drojdie furajeră. Unele din aceste întreprinderi au început să producă altele sunt în pragul intrării lor ii funcţiune. Ele fac de nerecunoscu un vechi cartier al Piteştilor, în­tregind aspectul modern al ora­­şului devenit o citadelă a indus­triei româneşti. Aici, pe platforma industriei bu­nurilor de larg consum se vizitea­ză fabrica de bere, aflată în probe tehnologice, ce va avea o produc­ţie anuală de 400 000 hi bere şi 11 000 tone malţ, însoţiţi de ministrul industriei construcţiilor, Dumitru Mosora, ministrul industriei alimentare, Gheorghe Moldovan, şi directorul fabricii, Ion Stanciu, conducătorii de partid şi de stat parcurg halele principale ale procesului de pro­ducţie, cerind explicaţii în legă­tură cu nivelul tehnic al utilaje­lor, cu stadiul intrării lor în func­ţiune. Adresîndu-se constructorilor, to­varăşul Nicolae Ceauşescu le reco­mandă să acorde mai multă aten­ţie finisării lucrărilor de construc­ţii, la costuri cît mai reduse, înlăturind cheltuielile inutile, pli­nind accent pe intrarea obiective­lor în funcţiune, pe calitatea şi e­­ficienţa producţiei. In încheierea vizitei la această fabrică se face o degustare din primele cantităţi de bere realizate în cadrul probelor tehnologice. Se vizitează apoi fabrica de stofe „Argeşeana“, unde a intrat de curînd în funcţiune prima sec­ţie — filatura. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat sunt sa­lutaţi aici de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun, şi de un mare număr de muncitori şi tehnicieni. Directorul întreprinderii, Ştefan Danciu, informează pe oaspeţi că punerea în funcţiune înainte de termen a acestei secţii la întreaga capacitate de 3 000 tone pe an fire pieptănate de lună, este un succes de seamă pe care constructorii, alături de colectivul întreprinderii, l-au consacrat celui de-al X-lea Congres al partidului şi aniversă­rii unui sfert de veac de la elibe­rarea patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că aici se află în construcţie şi o altă secţie — cea de ţesătorie — care urmează să intre în funcţiune spre sfîrşitul acestui an. Important obiectiv al planului cincinal, noua unitate a industriei uşoare din Piteşti va fi cea mai mare fabrică de stofe din ţară, urmînd să dea anual 10 000 000 mp ţesături fine tip lină. între­prinderea este dotată cu utilaje realizate la un înalt nivel tehnic, peste 60 la sută din ele fiind de fabricaţie românească. Un scurt popas la combinatul de articole tehnice din cauciuc. Oaspeţii fac cunoştinţă prin inter­mediul unei sugestive machete cu cele cinci fabrici ale acestei uni­tăţi care vor produce benzi trans­portoare, furtune pentru instalaţii industriale, cisterne pentru pro­duse petroliere, o gamă largă de garnituri pentru industria con­structoare de autovehicule. Dintre unităţile acestui combinat, fabrica de benzi transportoare se află în­­tr-un stadiu avansat de construc­ţie. Capacitatea întregului combinat de articole tehnice din cauciuc va fi de 22 000 tone anual. Un alt obiectiv vizitat în această zonă industrială este fabrica de drojdie furajeră intrată recent în funcţiune la combinatul pentru in­dustrializarea lemnului. Oaspeţii sunt salutaţi aici de Mihai Suder, ministrul economiei forestiere. Di­rectorul Combinatului,Victor Chelu, şi alţi specialişti dau explicaţii în legătură cu importanţa acestei uni­tăţi care valorifică apele reziduale de la fabricarea plăcilor fibrolem­­noase din cadrul combinatului după un procedeu original, unic în lume, pus la punct de un colec­tiv de specialişti de la Institutul de cercetări pentru economia fo­restieră. Fabrica are o producţie anuală de 1 600 tone. Se vizitează în continuare o expoziţie a fa­bricii de­ mobilă din cadrul ace­luiaşi combinat, unde sunt pre­zentate cele mai noi modele create de muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii unităţii. Este apreciată cali­tatea, linia modernă, practică, a unor garnituri de sufragerie şi mo­bilă de birou şi se recomandă colec­tivului de conducere al combinatu­lui să acorde în continuare aten­ţie mereu sporită diversificării pro­ducţiei, realizării unei mobile co­respunzător cerinţelor exigente ale consumatorilor, trecerii cît mai ra­pide de la exponate la producţia de serie, pentru ca în acest fel noile creaţii să fie puse la îndemîna populaţiei. Cu lumina dragostei în inimi şi-n priviri Autoturismul românesc la cel de-al 10 000-lea exemplar O manifestare spontană, emoţionantă, simbol al dragostei faţă de conducătorul iubit al poporului român

Next