Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)
1969-07-22 / nr. 8133
PAGINA 2 ! Industrializarea socialistă a dat noi dimensiuni hărniciei şi iscusinţei argeşenilor In cursul după-amiezii, conducătorii de partid şi de stat vizitează zona industriei constructoare de maşini situată la poalele dealurilor Muscelului, nu departe de Colibaşi. Cele două mari întreprinderi de aici, cu profil asemănător, uzina de piese auto şi cea de autoturisme, poartă de curînd un nume comun : Uzina de autoturisme Piteşti. Unificarea acestor întreprinderi a fost realizată în scopul perfecţionării conducerii şi organizării producţiei, înlăturării unor paralelisme din activitatea lor. Aici, unde a luat naştere primul autoturism românesc, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de un mare număr de constructori. Directorul general al uzinei, Dumitru Mihai, înfăţişează oaspeţilor în faţa unei machete obiectivele aflate în construcţie : secţia de roţi dinţate, noua forjă, secţia de matriţerie, hala de fabricaţie a segmenţilor, cu o producţie anuală de 25 000 000 bucăţi şi sculăria, precum şi obiectivele care urmează să întregească această zonă industrială : fabrica de bolţuri, pistoane şi supape, turnătoria de piese neferoase şi hala monobloc pentru montajul noilor tipuri de autoturisme. Oaspeţii vizitează apoi secţia de tratament termic dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate şi secţia producătoare de cutii de viteze estafette. Urmărind procesul tehnologic de fabricare în aceste secţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat recomandă colectivului uzinei să acorde o deosebită atenţie calităţii şi preciziei pieselor executate. Se subliniază importanţa ridicării calificării profesionale a cadrelor, recrutării lor din rîndul locuitorilor oraşului, asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Se trece apoi prin hala de montaj a autoturismelor Dacia 1100. De pe banda de montaj tocmai ieşea autoturismul cu nr. 10 031. Această cifră consemnează faptul că harnicii constructori piteşteni şi-au depăşit angajamentul luat în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului. Stăruie şi azi în amintirea lor momentul de debut al producţiei de autoturisme româneşti. Atunci, la inaugurala primei serii de autoturisme româneşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost în mijlocul constructorilor. Acum, ei asamblează, zilnic, câte 50 de autoturisme. întregul montaj se desfăşoară automat, se folosesc pe scară mereu mai largă repere fabricate în ţară, iar cei peste 1 300 constructori de autoturisme şi-au însuşit în bună măsură procesul de fabricaţie. In timpul vizitei, secretarul general al C.C. al P.C.R. este informat că anul acesta vor fi realizate aici peste 12 000 de autoturisme, că datorită numeroaselor solicitări producţia acestui tip de maşină va continua într-o proporţie mai mare şi în anul viitor. Concomitent cu procesul de fabricaţie al autoturismului Dacia 1100, la uzina argeşeană se execută lucrările pentru etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii în vederea trecerii la producerea altor tipuri cu caracteristici superioare. Conducătorii de partid şi de stat apreciază că uzina are posibilităţi pentru diversificarea producţiei şi recomandă constructorilor să acorde o deosebită atenţie realizării unor produse la un preţ de cost cît mai scăzut, cu un consum redus de lubrifianţi, să se preocupe îndeaproape de asigurarea pieselor de schimb necesare autoturismelor aflate în exploatare. La încheierea vizitei, oaspeţilor li se prezintă schema de sistematizare a celor cinci sate din preajma zonei industriale de la Colibaşi, subliniindu-se că aici urmează să fie construite o serie de locuinţe noi pentru constructorii de maşini. Toate acestea vor avea darul să schimbe înfăţişarea vechilor aşezări rurale, dîndu-le un aspect urban corespunzător epocii socialiste şi înnoirilor pe care industrializarea le-a imprimat și pe plaiurile argeșene. SCINTEIA - marți 22 iulie 1969 (Continuare in pag. a IlI-a) VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢUL ARGEŞ (Urmare din pag. I) -------------------şi-------mentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întâmpină astăzi pe oaspeţii lor. El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită Întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, în dezvoltarea socialculturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oameniimuncii din judeţ un prim,lej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locui-’ torilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi al guvernului şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului generalal C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răpună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slava partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme. „Dacia“ recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întimpină oaspetele în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o sărbătorească primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urare salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măiestria moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultuosul proces al industrializării. O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni — Podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român. Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veşniciei continuităţii a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, primvicepreşedinte al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul cooperativei. Preşedintele ei, Gheorghe Neacşu, informează pe secretarul general al Comitetului Central al partidului despre succesele obţinute de cooperatori, despre planurile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înfiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5 300 000 lei. S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii şi pomiculturii. întreaga producţie, arată preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor şi la extinderea suprafeţelor irigate. Se remarcă şi se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere al cooperativei, arătind că an chezăşie a bunului mers al muncii, este conlucrarea, dezbaterea în comun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni — Podgoria sunt felicitaţi pentru frumoasele rezultate obţinute, pentru hărnicia lor şi li se urează noi succese. La ieşirea din sediu, asistăm la o nouă şi emoţionantă manifestaţie, încă o dată braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşi“, „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Văleni se află staţiunea experimentală hortiviticolă din Ştefăneşti. Şi aici, oraşul de pe malurile Argeşului trăieşte o zi de sărbătoare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi, copii s-au pregătit să-i întâmpine pe oaspeţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi, la sosire, de Alexandru Popescu, prim-secretar al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în numele celor peste 100 000 de locuitori ai oraşului, le urează un călduros „Bine aţi venit". Se aud uralele celor ce se află de faţă, se scandează numele secretarului general al Comitetului Central a! partidului. La locul primirii o expoziţie prezintă succint realizările industriei piteştene. In prim plan, darul pe care colectivul uzinei de autoturisme îl face în aceste zile celor două mari sărbători, a XXV-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al X-lea Congres al partidului , autoturismul „Dacia 1 100“ cu numărul 10 000. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer îi felicită călduros pe constructori. Mai departe, se trece prin faţa unor mici standuri, unde fabrica de motoare electrice, combinatul petrochimic, combinatul de industrializare a lemnului, uzinele textile, fabrica de stofe „An./- x a.f. fabrica de încălţăminte, fabrica de pîine, fabrica de bere, întreprinderea de industrie locală „Progresul“ şi cooperaţia meşteşug- tresseă prezintă mostre ale produselor lor, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comunei au ieşit cu mic, cu mare, să salute trecerea conducătorilor de partid. Steaguri tricolore şi roşii flutură în vînt. O mare de urale întimpină pe conducătorii iubiţi. Mai departe, o vie nesfîrşită, plantată pe dealuri odinioară sterpe. Mai mult de 5 000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din această staţiune. Podgoria şi-a cîştigat, în scurt timp, un renume de care cei ce muncesc aici sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se opreşte. Oaspeţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momentul solemn al culesului viitor, panorama Piteştiului industrial. In depărtare, străluceşte flacăra veşnică de la combinatul petrochimic. Se vizitează podgoria. Directorul staţiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au obţinut aici 7 000 kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii staţiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de irigare şi recomandă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tuturor posibilităţilor existente pentru valorificarea superioară a producţiei de struguri. în continuare, se face o vizită la Complexul de vinificaţie, o adevărată bijuterie a acelei industrii care pune în valoare aurul viilor. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile Complexului de la rampa de recepţie, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sunt conduşi apoi prin toate aceste obiective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează îndelung, exprimindu-şi ataşamentul faţă de politica partidului nostru comunist, adeziunea fierbinte faţă de ţelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Oaspeţii se interesează de calitatea şi preţul acestor produse, de cantităţile care se livrează comerţului pentru satisfacerea cerinţelor pepulaţiei. Se vizitează apoi fabrica de motoare electrice, unitate economică cu rol de pion avansat în indus- tria electrotehnică românească. In secţiile ei, înzestrate cu utilaje de cea mai înaltă tehnicitate, se produc sute de mii de motoare, care vor pune în mişcare tot atîtea frigidere, aspiratoare, maşini de cusut, maşini de spălat rufe etc. Prin cea mai nouă secţie a întreprinderii — motoare asincrone în carcasă de aluminiu — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de directorul uzinei, Octavian Abrudan, care dau ample explicaţii în legătură cu recentele creaţii ale constructorilor de maşini de aici şi cu caracteristicile tehnice ale unor produse. Se apreciază faptul că, deşi tînără, uzina a reuşit în scurt timp să acopere în întregime necesarul de motoare pentru fabricarea în ţara noastră a numeroase bunuri de uz casnic şi industrial. O serie de produse ale uzinei sunt exportate. Este impresionantă revărsarea de entuziasm cu care colectivul de aici îi primeşte pe oaspeţii săi. Peste tot se aclamă trecerea conducătorilor de partid şi de stat. Bucuria a înflorit pe fiecare chip. Se remarcă îndeosebi marele număr al tinerilor, ei formează majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, reprezintă noua generaţie a clasei noastre muncitoare chemată să fie schimbul de miine. Conştienţi de aceasta chemare, ei şi-au însuşit tainele producţiei moderne, munceşte şi creează prin forţa braţelor şi a minţii România socialistă, stat industrial modern, multilateral dezvoltat. La fel ca peste tot pînă acum, oamenii scandează numele partidului, al secretarului său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte pentru calda manifestare şi strînge mîinile celor ce se află în preajma sa. Oaspeţii se interesează de diferite aspecte ale procesului tehnologic, de parametrii tehnico-economici ai fabricii. La sfîrşitul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros colectivul întreprinderii pentru succesele obţinute şi îi urează noi realizări în viitor, pe linia valorificării depline a capacităţii de producţie a uzinei de înaltă tehnicitate, care cere o muncă de precizie, o calificare superioară şi organizare perfectă. Aceste cerinţe sunt cu atît mai necesare cu cît produsele uzinei presupun înmagazinarea unei cantităţi tot mai mari de inteligenţă, dezvoltarea ei presupune creşterea densităţii inteligenţei în fiecare produs realizat. Coloana oficială străbate apoi principalele artere ale oraşului aflat în plină restructurare urbanistică, îndreptîndu-se spre o altă zonă industrială — platforma petrochimică. Zeci de mii de oameni salută cu urale trecerea coloanei oficiale. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund aclamaţiilor cu care sunt întîmpinaţi. „De partid condus, poporul construieşte viitorul“ „Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească“ — scandează mulţimea. Maşinile sunt acoperite de flori. Florile au împodobit balcoanele, ferestrele caselor, întovărăşită de ovaţiile mulţimii, coloana oficială ajunge la platforma chimică, care îşi anunţă de departe prezenţa prin siluetele argintii ale agregatelor şi instalaţiilor gigant înălţate aici pe sute de hectare. Trei mari unităţi alcătuiesc aceasta platformă chimică piteşteană : combinatul petrochimic, uzina de negru de fum şi o rafinărie. Oprire la combinatul petrochimic. Oaspeţii sunt salutaţi de Alexandru Roabă, ministrul industriei chimice, şi Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării. Obiectivul principal al combinatului — complexul de piroliză, unde se obţin produse ce constituie materia primă pentru celelalte instalaţii — a şi început să producă. In aplauzele celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală, moment care marchează intrarea în funcţiune a acestui mare obiectiv industrial. Celelalte obiective principale, ale combinatului , fabrica de polietilenă şi instalaţia de acrilonitril, aflate în probe tehnologice, vor intra în funcţiune în săptămânile următoare. Oaspeţii trec în revistă principalele secţii şi instalaţii ale combinatului. Pe 80 de hectare au fost ridicate hale moderne, s-au montat peste 7 000 tone de utilaje tehnologice, păienjenișul conductelor însumează 130 kilometri. Ultimele premiere industriale ale combinatului—■ explică directorul general al combinatului. Costache Sava '— vor face ca începând din 1970 unitatea piteşteană să producă din plin. Cele 22 de produse ce se vor realiza aici, polietilenă, benzen, etilena, acrilonitril, toluen, xilen, etc, vor face ca această unitate să se înscrie printre realizările de seamă ale construcţiei socialiste ■ din ţara noastră. Un alt obiectiv vizitat pe platforma industriei chimice piteştene este rafinăria de petrol aflată în pragul intrării în funcţiune. Ansamblul impunătoarelor instalaţii in aer liber, unde se vor prelucra anual 3 milioane tone de ţiţei, a căpătat profilul definitiv. Aici, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Nicolae Toader, ministrul industriei petrolului. Străbătînd drumul printre principalele agregate ale rafinăriei — complexul de reforrmare catalitică, instalaţia de distilare atmosferică şi desalinare electrică — conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu bucurie de chiriştii, constructorii şi njontorii ce se află aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi răspund aclamaţiilor cu semne prieteneşti. Pretutindeni, secretarului general al C.C. al P.C.R. şi celorlalţi conducători de partid şi de stat li se face o primire călduroasă, însoţiţi de aplauzele şi uralele sutelor de muncitori, oaspeţii se îndreaptă spre cea mai tînără platformă industrială a Piteştiului aflată in nordul oraşului, înspre Gavana. Pe întinderi vaste ce însumează sute de hectare aici s-au înălţat numeroase obiective industriale de mare însemnătate pentru întreaga ţară : fabrica de stofe „Argeşeana“,combinatul pentru articole tehnice din cauciuc, o fabrică de bere, alta de pîine, noi capacităţi de producţie pentru industria textilă şi o fabrică de drojdie furajeră. Unele din aceste întreprinderi au început să producă altele sunt în pragul intrării lor ii funcţiune. Ele fac de nerecunoscu un vechi cartier al Piteştilor, întregind aspectul modern al oraşului devenit o citadelă a industriei româneşti. Aici, pe platforma industriei bunurilor de larg consum se vizitează fabrica de bere, aflată în probe tehnologice, ce va avea o producţie anuală de 400 000 hi bere şi 11 000 tone malţ, însoţiţi de ministrul industriei construcţiilor, Dumitru Mosora, ministrul industriei alimentare, Gheorghe Moldovan, şi directorul fabricii, Ion Stanciu, conducătorii de partid şi de stat parcurg halele principale ale procesului de producţie, cerind explicaţii în legătură cu nivelul tehnic al utilajelor, cu stadiul intrării lor în funcţiune. Adresîndu-se constructorilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le recomandă să acorde mai multă atenţie finisării lucrărilor de construcţii, la costuri cît mai reduse, înlăturind cheltuielile inutile, plinind accent pe intrarea obiectivelor în funcţiune, pe calitatea şi eficienţa producţiei. In încheierea vizitei la această fabrică se face o degustare din primele cantităţi de bere realizate în cadrul probelor tehnologice. Se vizitează apoi fabrica de stofe „Argeşeana“, unde a intrat de curînd în funcţiune prima secţie — filatura. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi aici de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun, şi de un mare număr de muncitori şi tehnicieni. Directorul întreprinderii, Ştefan Danciu, informează pe oaspeţi că punerea în funcţiune înainte de termen a acestei secţii la întreaga capacitate de 3 000 tone pe an fire pieptănate de lună, este un succes de seamă pe care constructorii, alături de colectivul întreprinderii, l-au consacrat celui de-al X-lea Congres al partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că aici se află în construcţie şi o altă secţie — cea de ţesătorie — care urmează să intre în funcţiune spre sfîrşitul acestui an. Important obiectiv al planului cincinal, noua unitate a industriei uşoare din Piteşti va fi cea mai mare fabrică de stofe din ţară, urmînd să dea anual 10 000 000 mp ţesături fine tip lină. întreprinderea este dotată cu utilaje realizate la un înalt nivel tehnic, peste 60 la sută din ele fiind de fabricaţie românească. Un scurt popas la combinatul de articole tehnice din cauciuc. Oaspeţii fac cunoştinţă prin intermediul unei sugestive machete cu cele cinci fabrici ale acestei unităţi care vor produce benzi transportoare, furtune pentru instalaţii industriale, cisterne pentru produse petroliere, o gamă largă de garnituri pentru industria constructoare de autovehicule. Dintre unităţile acestui combinat, fabrica de benzi transportoare se află într-un stadiu avansat de construcţie. Capacitatea întregului combinat de articole tehnice din cauciuc va fi de 22 000 tone anual. Un alt obiectiv vizitat în această zonă industrială este fabrica de drojdie furajeră intrată recent în funcţiune la combinatul pentru industrializarea lemnului. Oaspeţii sunt salutaţi aici de Mihai Suder, ministrul economiei forestiere. Directorul Combinatului,Victor Chelu, şi alţi specialişti dau explicaţii în legătură cu importanţa acestei unităţi care valorifică apele reziduale de la fabricarea plăcilor fibrolemnoase din cadrul combinatului după un procedeu original, unic în lume, pus la punct de un colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări pentru economia forestieră. Fabrica are o producţie anuală de 1 600 tone. Se vizitează în continuare o expoziţie a fabricii de mobilă din cadrul aceluiaşi combinat, unde sunt prezentate cele mai noi modele create de muncitorii, tehnicienii şi inginerii unităţii. Este apreciată calitatea, linia modernă, practică, a unor garnituri de sufragerie şi mobilă de birou şi se recomandă colectivului de conducere al combinatului să acorde în continuare atenţie mereu sporită diversificării producţiei, realizării unei mobile corespunzător cerinţelor exigente ale consumatorilor, trecerii cît mai rapide de la exponate la producţia de serie, pentru ca în acest fel noile creaţii să fie puse la îndemîna populaţiei. Cu lumina dragostei în inimi şi-n priviri Autoturismul românesc la cel de-al 10 000-lea exemplar O manifestare spontană, emoţionantă, simbol al dragostei faţă de conducătorul iubit al poporului român