Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-01 / nr. 8203
SClNT Bl A — miercuri 1 octombrie 1969 pagina economica________ / In obiectivul aparatului fotografic - lucrările agricole şi citeva unităţi din judeţele Argeş şi Dîmboviţa In această perioadă de lucrări aglomerate în cîmp, cînd toate forţele şi mijloacele de care dispune agricultura trebuie să lucreze cu întreaga capacitate pentru stringerea, transportul şi depozitarea recoltei şi urgentarea însăminţării griului, se intîlnesc cazuri cind, din cauza slabei organizări a muncii de către conducerile unor unităţi agricole şi a controlului la I.A.S. Găieşti, judeţul Dîmboviţa, pînă în ziua de 29 septembrie s-au recoltat 2 .500 tone porumb, dar au fost transportate doar 1 100 tone. Pe cîmp sînt împrăştiate, în grămăjoare mici de cîte 30—60 kg fiecare, sute de tone ştiuleţi recoltaţi cu 6—7 zile în urmă. Directorul I.A.S.-ului recunoaşte că „se ciupeşte* din porumb, dar nu ştie cît anume. Nu are întreprinderea mijloace de transport suficiente ? Ba da, are ! Nu are forţe de muncă ? Are şi forţe de muncă ! Atunci de ce nu transportaţi porumbul, tovarăşe director ? * ineficient din partea organelor agricole judeţene, se irosesc un timp preţios şi importante forţe de muncă. Obiectivul aparatului fotografic a surprins cîteva imagini ale delăsării şi proastei gospodăriri în unele unităţi agricole din judeţele Argeş şi Dîmboviţa, pe care le trimitem spre informare şi organelor agricole judeţene. VEDERI“ PENTRU Dumnealor ce fac ? Au terminat de cules, de arat, de semănat ? Nicidecum. Pe o vreme cu soare ridicat mult deasupra orizontului, aceşti cooperatori din Leordeni, judeţul Argeş nu ştiu spre care tarla să-şi îndrepte paşii şi bicicletele. Brigadierul a uitat să le spună de cu seară ce au de făcut. Şi acum se tot uită pe uliţă, poate, poate vine brigadierul. Alţii, cu atelaje, cu caii înhămaţi, aşteaptă şi ei tot brigadierul. Mai adăstaţi, oameni buni. Dar dacă nu vine cel aşteptat, poate nimeriţi într-un lan de porumb bun de cules. Texte : Florea CEAUŞESCU Foto: S. Cristian Ce reprezintă această imagine ? Ar putea fi o aglomerare de munţi văzută din avion. Sau mai degrabă un peisaj selenar ? Nu, nu, pe Lună solul se pare că e mai neted şi mai pufos. Este „arătura“ unde, se spune, va fi semănat griul la C.A.P. Mătăsaru din judeţul Argeş. In ziua de 30 septembrie au început lucrările pe o tarla de 100 ha, cu 4 semănători şi 6 discuri, pe un teren bolovănos, denivelat şi cu mari greşuri. Pe la ora 10, din conducerea cooperativei agricole nu era nimeni. Mai tîrziu a sosit inginera Aurora Pufan, care ne-a spus că a întîrziat din cauză că a trebuit să expedieze săminţa pe cîmp. A continuat prin a se scuza că am găsit-o cu munca prost organizată și cu terenul nepregătit. In timp ce lucrările de semănat s-au efectuat pe un teren bolovănos, alături exista o tarla de 100 ha cu sol ca un pat de grădină, dar pe care nu a ajuns nici o semănătoare. Iar cînd va fi la seceriş, parcă auzi : „Vremea e de vină , cînd nu trebuia a plouat prea mult, cînd trebuia n-a plouat...“. Secţia de mecanizare care deserveşte cooperativa agricolă din Leordeni are în scripte 20 de tractoare. In realitate pe cîmp lucrează numai 14. Restul sînt „în fază“ de aşteptare, mai la umbră sau mai la soare. După inspiraţia de moment a mecanizatorilor, care, pentru cea mai mică defecţiune, pleacă din cîmp pînă la sediu pe distanţe de 3-4 km, Consiliul Superior al Agriculturii transmite, prin teleconferinţe săptăminale şi alte mijloace tehnice, indicaţii despre folosirea cu întreaga capacitate a tractoarelor. Se vede că indicaţiile tele... nu au ajuns pînă la Leordeni. Poate se deplasează cineva de la întreprinderea de mecanizare să le spună prin viu grai. Altfel nu mișcă tractoarele. (Urmare din pag. I) fierelor, s-au dat în folosinţă înainte de termen peste 350 de locuinţe (circa o treime -din numărul planificat pe anul în curs), precum şi numeroase obiective economice. Demn de remarcat mai, este şi faptul că atît la elaborarea tematicii de lucru a comitetelor de direcţie, cît şi la unele şedinţe ale acestora , la uzinele textile „30 Decembrie“, fabrica de încălţăminte „Libertatea“. LP.R.O.F.I.L-Pîncota au fost antrenate ca drepe specialişti şi cu munci de răspundere din afara unităţilor industriale. Totodată, multe din problemele analizate au ca izvor de inspiraţie propunerile şi sugestiile făcute in adunările generale ale salariaţilor. Confruntarea cu părerile cadrelor de specialişti, încunoştinţarea sistematică a acelora care au făcut propuneri şi sugestii asupra modului in care se soluţionează ele au întreţinut un dialog permanent şi fructuos între comitetele de direcţie şi masa de-.oameni ai muncii din întreprinderi, asigurînd creşterea contribuţiei lor la îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Pe drept cuvînt se poate spune că tematica muncii majorităţii comitetelor de direcţie este emanaţia gîndirii tehnice şi economice colective, a participării tuturor membrilor lor. In aceste condiţii a fost uşor să se decanteze problemele, să se stabilească priorităţile, să se manifeste puternic şi unitar voinţa de a evita neajunsurile, de a interveni ca un singur om în vederea perfecţionării laturilor calitative ale activităţii economice Aportul din ce în ce mai vizibil al reprezentanţilor salariaţilor şi preşedinţilor comitetelor sindicatului la fixarea şi înfăptuirea măsurilor este deosebit de valoros. Nu exagerez dacă afirm că un asemenea stil de muncă în stabi- • lirea tematicii de lucru, a căilor de soluţionare a problemelor puse în discuţie, a dus la crearea acelui climat psihologic prin care fiecare îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile adoptate, garanţie sigură că se vor depune toate eforturile în scopul înfăptuirii măsurilor preconizate, obţinerii neîntirziate a efectelor scontate. Desigur, rezultatele amintite nu pot fi apreciate ca maxime , nu se poate considera că tematica şi programul de lucru ale tuturor comitetelor de direcţie nu ar comporta şi unele corective. Este greu de înţeles de ce din tematica de lucru a unor comitete de direcţie lipsesc analizele aprofundate referitoare la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, folosirea timpului de lucru, calificarea cadrelor, asigurarea unor condiţii optime de muncă, lichidarea stocurilor supranormative. Edificator: In acest sens, este cazul Uzinei de vagoane Arad, unde comitetul de direcţie n-a avut în atenţie decit sporadic problemele deosebit de spinoase ale organizării superioare a producţiei şi a muncii Din cauza pregătirii insuficiente a fabricaţiei şi lipsei de decalaj între secţiile de prelucrare şi montaj, ritmicitatea producţiei lasă mult de dorit, iar planul pe 8 luni nu a fost realizat Comitetul de direcţie, în loc să analizeze aceste probleme, să ia măsurile cuvenite*, s-a ocupat de rezolvarea unor probleme mărunte, de dispecerat. La fel de nejustificate ni se par și prevederile întîlnite in planul de muncă al comitetului de direcție de la fabrica „Libertatea“, ca după circa doua luni de la încheierea semestrului I — deci foarte tirziu — să se studieze modul de îndeplinire a planului pe primele 6 luni ale anului,sau de la „Industria laptelui“. „Industria vinului“ și altele, ca în a doua jumătate a lunii septembrie a.c să analizeze stadiul realizării sarcinilor de plan pe trimestrul III. Analizele tardive sau cele inoportune nu-şi mai au nici un rost in momentul în care problemele majore, de perspectivă aşteaptă de mult să fie rezolvate în mod corespunzător. Nu se poate trece cu vederea şi un alt aspect — şi anume : de ce agenda şedinţelor de lucru ale unor comitete de direcţie — cum se intimplă la uzina de strunguri — este încărcată cu cite două, trei, sau mai multe probleme mari ?" De regulă, în cadrul acestor şedinţe se rezolvă şi o seamă de chestiuni curente ca urmare, nu mai rămîne timp suficient pentru analizarea temeinică a acestor probleme majore şi, datorită oboselii fireşti, discuţiile lîncezesc, nu se asigură o cercetare temeinică a studiilor supuse dezbaterii nu se mai ajunge la stabilirea unor soluţii eficiente, profund gîndite, încărcarea programului şi tematicii de lucru cu numeroase chestiuni, din care o bună parte sunt de domeniul conducerii operative, a făcut „necesară" convocarea a numeroase şedinţe extraordinare ale comitete-» lor de direcţie, la intervale scurte de timp De exemplu, la fabrica „Libertatea“ In 8 luni comitetul de direcţie a fost convocat de 16 ori in şedinţe de, lucru in afara programului Situaţii asemănătoare se intîlnesc şi la Fabrica de zahăr (13 şedinţe extraordinare) şi în alte unităţi industriale Există şi cazuri situate la cealaltă extremă unii directori — preşedinţi ai comitetelor de direcţie — amină nejustificat ţinerea şedinţelor la datele planificate. Astfel de cazuri s-au consemnat frecvent la uzina de strunguri, „Industria cărnii“ şi la „Teba“. La această din urmă întreprindere a industriei uşoare, este foarte grav faptul că în trei luni din acest an nu a avut loc nici o şedinţă a comitetului de direcţie. Un asemenea mod defectuos de a munci are consecinţe dintre cele mai nefavorabile deoarece diminuează rolul comitetului de direcţie, ca organ de conducere colectivă, îl îndepărtează ţie la îndeplinirea atribuţiilor sale stabilite prin lege, duce chiar la discreditarea membrilor acestuia în faţa salariaţilor. La aceste practici, se adaugă şi procedeul inadmisibil al unor directori de a fixa ei singuri tematica de lucru şi programul de activitate ale comitetelor de direcţie. Ca urmare, se urmează participarea celor mai competente cadre, cu iniţiativă şi spirit de răspundere, la organizarea şi conducerea activităţii întreprinderii, condiţie a evitării subiectivismului şi arbitrariului în luarea deciziilor Nu întîmplător, la şedinţele comitetelor de direcţie din anumite unităţi , cum ar fi „Arădeanca", „Teba", întreprinderea de morărit şi panificaţie, O.C.L Alimentara — iau cuvlntul, mai ales, cadrele de conducere ; în unele din ele, directorii îşi expun în aşa fel, încă de la început, punctul de vedere, incit răpesc celorlalţi membri posibilitatea de a-şi spune deschis părerea asupra problemelor discutate Astfel de şedinţe se încheie fără să se adopte măsuri sau hotărîri, considerîndu-se că indicaţiile directorilor au fost notate şi reţinute Eficacitatea muncii este scăzută, aplicarea puţinelor decizii fiind tărăgănată în mod nejustificat Dacă unele probleme nu se soluţionează la termen şi în bune condiţii, aceasta se datorează în bună parte şi faptului că reprezentanţii unor ministere şi organe economice centrale nu acordă suficient sprijin activităţii întreprinderilor şi nu iau parte la şedinţele de lucru ale acestora. Este cu totul necorespunzătoare practica forurilor de resort din Ministerul Economiei Forestiere şi Ministerul Industriei Alimentare de a trimite delegaţi numai la şedinţele în care se discută cifrele de plan, după care luni în şir nimeni nu mai vine în întreprinderi. Nu întîmplător, tocmai unităţile acestor ministere întîmpină cele mai mari greutăţi în realizarea planului, în utilizarea cît mai eficientă a potenţialului tehnic, material şi uman de care dispun. In ultimele săptămîni au avut loc adunările generale ale salariaţilor în majoritatea unităţilor economice ale judeţului, desfăşurate sub semnul exigenţelor şi sarcinilor economice majore înscrise în Directivele Congresului al X-lea al partidului. Nu insist asupra dezbaterilor purtate , relev doar că multe comitete de direcţie au fost criticate pentru modul in care aplică principiul muncii şi conducerii colective. Evident, Comitetul judeţean Arad al P.C.R. va acorda un sprijin mai susţinut şi calificat comitetelor de direcţie şi le va ajuta să-şi îmbunătăţească permanent stilul şi metodele de muncă, potrivit indicaţiilor conducerii de partid şi de stat Urmărim întărirea rolului de îndrumare şi control al organizaţiilor de partid asupra tematicii şi programului de lucru al comitetelor de direcţie asupra modului in care propunerile oamenilor muncii îşi găsesc soluţionarea neintirziată în toateîntreprinderile. Solicităm, însă, ca ministerele să-şi facă datoria şi să nu uite că pot fi trase la răspundere pentru felul în care acţionează comitetele de direcţie din întreprinderile subordonate Ele trebuie să ni se alăture neîntîrziat în activitatea de îndrumare şi control a muncii comitetelor de direcţie, în vederea înfăptuirii sarcinilor mari şi complexe din acest an şi din anul viitor, care stau în faţa unităţilor economice din judeţul nostru. Cristalizarea tematicii PAGINA 3 JUSTIFICĂRI „PRECONCEPUTE“ LA TEMELIA ALBUMUL NEGLIJENŢEIPREFABRICATELOR NEUTILIZATE In Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al partidului s-a insistat, în mod deosebit, asupra dezvoltării producţiei de prefabricate din beton şi alte materiale, in vederea reducerii consumului de metal şi lemn, ridicării gradului de industrializare a construcţiilor. Accentul se pune, cum este şi firesc, pe utilizarea cît mai judicioasă a capacităţilor de producţie din întreprinderile existente, cît şi pe construirea de noi unităţi ale subramurii materialelor de construcţii O asemenea unitate tînără, intrată în funcţiune cu aproape doi ani în urmă, este întreprinderea de prefabricate din beton de la Călăraşi. Paradoxal, însă, activitatea ei nu are în întregime o finalitate practică , economia naţională are nevoie de cantităţi tot mai mari de prefabricate din beton, iar la întreprinderea din Călăraşi mijloacele tehnice şi forţa de muncă nu sunt folosite pentru a da maximum de producţie în acest domeniu. La începutul lunii septembrie a.c., valoarea producţiei finite în stoc se ridica aici la circa 17 milioane de lei, influenţînd negativ situaţia economică şi financiară a fabricii. Din discuţia cu inginerul-şef, Gheorghe Apostol, cu alţi membri ai comitetului de direcţie, am reţinut părerea că cerinţele beneficiarilor pentru anumite tipuri de prefabricate — cum este cazul tuburilor din beton precomprimat — ar fi scăzut mult. — Capacitatea anuală totală de producţie este de 112 000 mc de prefabricate, dar în acest an avem plan pentru 75 400 mc, iar pentru anul viitor sarcinile se ridică la 77 000 mc, deşi in 1970 ar fi trebuit să lucrăm la nivelul capacităţii proiectate — ne-a spus inginerul-şef. — Aţi intervenit, în vreun fel, pentru înlăturarea suprastocurii, pentru ca instalaţiile întreprinderii să funcţioneze la nivelul capacităţii de producţie proiectată ? — Forurile noastre de resort din Ministerul Industriei Construcţiilor cunosc bine lucrurile, dar n-au reuşit încă să asigure lichidarea stocurilor de produse finite şi comenzile necesare pentru anul viitor.. Am fost înclinaţi să dăm crezare justificării formulate de inginerul-şef al întreprinderii din Călăraşi. Totuşi, rămînea un semn de întrebare : creşterea importantă, de la an la an, a volumului de investiţii in industrie, in agricultură şi in domeniul social-cultural, nu declanşează şi o „foame“ de elemente prefabricate ? Se ştie că lemnul, metalul şi alte materiale trebuie economisite, înainte de a discuta cu beneficiarii, ne-am adresat forurilor de resort din Ministerul Industriei Construcţiilor. Aici, adjunctul ministrului, ing Mircea Popescu, a afirmat : „Agricultura, beneficiarul potenţial al nostru, nu mai solicită tuburi din beton precomprimat pentru irigaţii la nivelul posibilităţilor de fabricaţie de care dispunem. Din cite am aflat, se introduc acum noi soluţii constructive pentru irigaţii, care nu mai necesită tuburi de dimensiuni mari Ca urmare, pentru anul viitor, Comitetul de Stat al Planificării a scos din repartizarea centralizată tuburile de 1 000 mm, astfel că la ora actuală conducerea ministerului nu ştie cum să acopere cu comenzi capacităţile existente la acest sortiment în fabricile de prefabricate de la Călăraşi, Craiova şi din Capitală“. În ceea ce priveşte stocurile create la Călăraşi, adjunctul ministrului ne-a răspuns : „Dacă prefabricatele nu au putut fi livrate, ministerul nostru a susţinut cererea întreprinderii de a obţine credite bancare pentru nevoi temporare, pentru a putea continua fabricaţia“ Din răspunsurile primite am reţinut, pînă acum, două concluzii. Mai intîi, Ministerul Industriei Construcţiilor se află azi în situaţia de a fi construit unităţi pentru prefabricate în care s-au investit zeci de milioane lei, fără să aibă garanţia utilităţii lor depline, fără să fie in posesia unui studiu, unor soluţii certe de perspectivă în acest sens. Apoi, ministerul aprobă finanţarea unei producţii fără desfacerea asigurată, facilitînd „umflarea“ stocurilor — şi aşa foarte mari create pînă acum — deci imobilizarea de fonduri materiale şi băneşti ale statului. Aminteam că întreprinderea din Călăraşi nu are nici doi ani de cînd a fost pusă în funcţiune cum de este posibil — şi la această întrebare aşteptăm un prim răspuns din partea conducerii ministerului — să se profileze liniile tehnologice pe anumite sortimente de prefabricate, care după doi ani nu mai sunt solicitate . Ce studii de apreciere a necesităţilor curente şi de perspectivă s-au aflat la baza angajării banilor statului în investiţia făcută la Călăraşi ? Cunoscînd punctele de vedere ale factorilor de răspundere de la întreprinderea de prefabricate din beton din Călăraşi şi din ministerul de resort, am continuat investigaţiile anchetei noastre la Consiliul Superior al Agriculturii , principalul beneficiar al tuburilor precomprimate şi al altor prefabricate din beton. Discuţia cu cadre de conducere ale Departamentului de îmbunătăţiri funciare din C.S.A., a dus la o răsturnare, dacă nu totală, cel puţin parţială a justificărilor inginerului-şef şi ale adjunctului ministrului industriei construcţiilor. Unităţile agricole nu numai că nu refuză, dar nu au primit, in întregime, in perioada care a trecut din acest an, cantităţile contractate de tuburi, existind restanţe chiar la tuburile mari, de 1000 mm. Este drept, în anii următori, va scădea cererea pentru aceste tuburi mari şi va creşte la tuburile de diametre mici „Ştim că întreprinderea din Călăraşi are depozitul plin cu prefabricate, de nu te poţi mişca in el — ne-a spus Iov Sîrbu — insă cu tuburi cu rezistenţă la presiunea de 4 şi 7 atmosfere, adică declasate, care nu ne trebuie. Noi avem nevoie de tuburi care să reziste la o presiune de 10 atmosfere“. In faţa realităţii, pe care i-am înfăţişat-o, şi pe care a constatat-o şi dînsul în urma întîlnirilor pe care le-a avut cu cadre de conducere din Consiliul Superior al Agriculturii, adjunctul ministrului industriei construcţiilor, ing. Mircea Popescu, a recunoscut, într-o nouă discuţie . „Intr-adevăr, problema calităţii produselor ne-a scăpat un timp din mînă“. Ne-am mai notat că intervenţia ministerului va consta acum în „stabilirea unor preţuri de vînzare mai scăzute pentru tuburile de 4 atmosfere, astfel ca beneficiarii să fie interesaţi să le cumpere“. Deci, ministerul nu are în intenţie măsuri hotărîte, care să ducă la curmarea neajunsurilor, la evitarea producerii unor sortimente de proastă calitate, ci preconizează să faciliteze doar reducerea preţurilor de vinzare şi, pe această cale, desfacerea producţiei declasate. Afirmaţia adjunctului ministrului că situaţia nu mai este actuală, că nivelul calitativ al producţiei de tuburi s-a îmbunătăţit, este infirmată de înseşi evidenţele existente la minister. In lunile de vară — deci in condiţii extrem de favorabile — la Întreprinderea din Călăraşi între 40 şi 52 la sută din volumul producţiei reprezintă tuburile declasate de 4 şi 7 atmosfere şi cîteva procente, tuburile rebat Cauzele ? Cele mai multe, de ordin subiectiv, care puteau fi eliminate. Ce probleme îşi aşteaptă soluţionarea cu cea mai mare acuitate ? In primul rînd, să se determine cu exactitate necesităţile in perspectivă de tuburi prefabricate ale economiei, cu concursul operativ al Consiliului Superior al Agriculturii, al altor beneficiari şi al C.S.P. Pe această bază, se poate stabili apoi un plan real de producţie, iar liniilor care — eventual — vor rămîne neincărcate, să li se găsească modalitatea cea mai puţin costisitoare de adaptare a profilului producţiei la cerinţe. In al doilea rînd, eliminarea stocurilor mari de tuburi cu rezistenţe scăzute, create la Călăraşi, dar mai ales intervenţia hotărîtă pentru curmarea apariţiei, zi de zi, a altora noi Justificarea „a scăzut cerinţa de prefabricate din beton" constituie un motiv prea străveziu pentru maldărele de prefabricate neutilizate. Este timpul să se renunţe la această justificare de loc plauzibilă şi să se urmeze calea sigură pentru creşterea producţiei de prefabricate şi a eficienţei ei economice ; realizarea de sortimente de bună calitate, la nivelul exigenţelor sporite ale şantierelor, ale economiei naţionale. Nicolae PANTILIE ancheta economică • UN PARADOX — ECONOMIA NAŢIONALA ARE NEVOIE DE CANTITĂŢI TOT MAI MARI DE PREFABRICATE DIN BETON, IAR LA CALARASI STOCURILE DE PRODUCŢIE FINITA SE RIDICA LA PESTE 17 MILIOANE LEI • NU CERERILE LIPSESC, CI INIŢIATIVA DE A FABRICA SORTIMENTELE SOLICITATE • IN LOC SA ÎNLĂTURE DEFICIENTELE, MINISTERUL FACILITEAZĂ CREŞTEREA SUPRADEPOZITELOR CU PRODUSE NECORESPUNZATOARE