Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)

1969-12-08 / nr. 8271

SCINTEIA — luni 8 decembrie 1969 DUMINICA SPORTIVA în Divizia A la fotbal RAPID-campioană de toamnă REZULTATELE ETAPE­ • DINAMO BACAU—RAPID 3—1 (1—0). Au mar­cat : Pană (min. 45 şi 88), Dembrovschi (min. 54) pentru dinamovişti­i Neagu (min. 62) pentru rapi­dei. • UNIVERSITATEA CRAIOVA— F.C.ARGES 2—2 (1—1). Au marcat: Nuţu (min. 40) şi Jercan (min. 89) pentru argeşeni ; Strîmbeanu (min. 41) şi Olteanu — autogol (min. 90) pentru craioveni. • DINAMO BUCUREŞTI—A.S.A. TG. MUREŞ 3—1 (1—0). Au marcat : Deleanu (min. 34), Stoenescu — din 11 m (min. 65) şi Radu Nunweiller (min. 79), pentru dinamovişti ; Naghi (min. 47) pentru mure­şeni. • U.T.A.—POLITEHNICA IAŞI 4—2 (2—0). Au marcat : Domide (min. 18), FI. Dumitrescu (min­.27) Lereter (min. 69 şi 83) pentru U.T.A.; Mari­ca (min.­ 49) şi Moldoveanu (min. 69) pentru Politehnica. • PETROLUL—STEAGUL ROŞU 2—0 (1—0). Au marcat : Cotigă (min. 38) şi Grozea — din 11 m (min. 61). • CRIŞUL—STEAUA 2—1 (1—0). Au marcat : Po­­povici — din 11 m (min 4), Casai (min 78) pentru Crişul , Dumitriu III (min. 67) pentru Steaua. • FARUL—C.F.R. Cluj 4—2 (2—2). Au marcat : S-­su (min. 22 şi 58), Tufan (min 23 şi 81) pentru Farul , Petrescu (min. 5) și Soo (min. 321 pentru Q­­T p • UNIVERSITATEA CLUJ—JIUL 4—1 (2—1). Au marcat : Oprea (min. 1 și 50), Munteanu (min. 43) și Uifuleanu (min. 76) pentru Universitatea­­ Sandu (min. 11) pentru Jiul. CLASAMENTUL DE TOAMNĂ 1. RAPID BUCUREȘTI 15 8 4 3 23—14 20 2. Dinamo București 15 9 1 5 30—16 19 3. Universitatea Craiova 15 7 5 3 22—16 19 4. F. C. Argeş Piteşti 15 7 4 4 31—20 18 5. Jiul Petroşani 15 7 2 6 21—22 16 6. U.T. Arad 15 7 2 6 22—23 16 7. Steagul roşu Braşov 13 8 0 7 23—25 16 8. Dinamo Bacău 15 6 4 5 22—25 16 9. Steaua Bucureşti 15 6 3 6 37—22 15 10. Universitatea Cluj 15 4 7 4 20—17 13 11. Farul Constanţa 15 7 1 7 20—23 15 12. Petrolul Ploieşti 15 5 4 6 16—18 14 13. Crişul Oradea 15 5 2 8 21—30 12 14. C.FJÍ. Cluj 15 4 3 8 13—26 11 15. Politehnica Iași 15 4 2 9 16—20 10 18. A.S.A. Tg. Mureş 15 3 2 10 12—29 8 Odihnă pentru sezonul care vine... Ultima zi a toamnei fotbalistice, ul­tima etapă a turului campionatului diviziei A. Un tur de campionat des­făşurat in umbra luptei dîrze pentru calificarea in turneul final al C.M. de fotbal, un sezon în care, nu de puţine ori, privirile, gîndurile noas­tre se concentrau mai ales asupra ce­lor „unsprezece“ ce trebuiau să ho­tărască prezenţa fotbalului nostru la „Mexico ’70“. Aflat sau nu in prim-plan, cam­pionatul şi-a văzut de drum şi ia­­tă-ne acum la capătul primei sale ju­mătăţi, gata să-i facem bilanţul. Rapid este „campioana de toam­nă“, în ciuda infrîngerii nete suferite ieri la Bacău, in ciuda „crizei de creştere“ pe care o traversează. Schim­­bînd din mers, după caz, „pinioa­­nele“, rapidiştii — antrenori şi jucă­tori — au acum satisfacţia înregis­trării unui succes rotund, indiferent de „penele“ pe care le-au avut în a­­ceastă lungă cursă. Sortiţi locului al doilea, dinam­ici­ş­­tii bucureşteni au susţinut, ieri după­­amiază, o partidă-mostră pentru fe­lul în care au evoluat in acest an, în meciul cu A.S.A. Tg. Mureş, Nun­weiller, Dinu, Lucescu, Dumitrache şi ceilalţi au avut şi momente foarte bune, dar şi lungi perioade in care au înotat umăr la umăr cu neexpe­rimentaţii lor parteneri de întrecere. Şi, parcă, pentru ca tabloul să fie ab­solut identic, Ghergheli a părăsit ac­cidentat terenul, după o jumătate de oră de joc. Şi poate că, după ega­­lare, dacă ar fi crezut o singură cli­pă în posibilitatea unei victorii, mu­reşenii ar fi înregistrat una dintre cele mai mari surprize ale anului. Şi egalul de la Craiova poate fi trecut în rindurile elementelor defi­nitorii pentru fizionomia competiţiei în general, în sensul echilibrului care a caracterizat-o. Echilibru datorat pre­ocupărilor pentru „preliminarii“ sau pur şi simplu egalizării forţelor ce­lor 16 combatante . Iată o întrebare al cărei răspuns nu-l vom obţine, probabil, nici după decernarea titlu­lui de campion in vara viitoare. La Bacău, tînărul Pană reuşeşte să înscrie două goluri lui Răducanu, performanţă-simbol şi ea pentru o a­­nume stare de lucruri din campio­natul nostru intern : ambiţia cu care „tineretul“ s-a bătut, în această toam­nă, pentru a-şi face joc în primele raiduri , ambiţia şi în multe cazuri şi reuşita acţiunii. Toamna aceasta s-a vorbit mai puţin despre „necesi­tatea promovării tineretului“, dar ea — spre deosebire de vremea vorbe­lor — s-a petrecut. Cam peste tot, chiar şi în „team­urile“ ce păreau incasabile din acest punct de vedere (să numim Steaua, de pildă). Şi, ceea ce este cel mai important, ti­neretul dovedeşte calităţi certe, fă­­cîndu-ne să privim cu încredere in viitorul apropiat. Deci, ne luăm la revedere da la campionat pentru o perioadă mai lungă, pînă în primăvară, pînă la prima din cele nouă etape dinaintea plecării în Mexic. Aceste etape însă vor fi, înainte de toate, prilejuri de pregătire, de autocontrol, de verifi­care pentru turneul final al C.M. Nu suntem­ singurii care procedăm ast­fel. Dimpotrivă, ne aliniem celorlalţi 15 cu care ne vom măsura forţele pe platourile mexicane. Deci, nimic mai normal. Marţi, selecţionabilii noştri pentru „campania mexicană" se vor întilni pentru inuiia oară. Va fi o zi a... re­capitulărilor şi a „lecturilor particu­lare“ pentru scurta vacanţă ce ur­mează. O vacanţă in care se vor o­­dihni, nu atît pentru sezonul abia În­cheiat, cit mai ales in vederea celui care vine... Valentin PAUNESCU Băcăoanii aplaudaţi pentru victorie (3-1 cu Rapid) şi pentru calitatea jocului BACAU­­ (prin telefon de la Gh. Baltă, coresponden­tul „Scînteii“). Deşi transmisă în întregime de către te­leviziune, partida de fotbal dintre Dinamo Bacău şi fruntaşa clasamentului, Rapid Bucureşti, a atras pe sta­dionul din Valea Bistriţei un mare număr de spectatori. Cei prezenţi n-au avut ce regreta, pentru că au asistat poate la cel mai frumos joc prestat în acest sezon de echipa locală. Vrînd să se reabiliteze in faţa localnici­lor, în urma eşecului suferit acum o săptâmînă, dinamo­­viştii, în ciuda terenului alunecos, au practicat un joc tehnic, cu faze de fotbal autentic, care au smuls ropote de aplauze la scenă deschisă. Se poate afirma cu certi­tudine că 3/4 din cele 90 de minute de joc au aparţinut gazdelor. Rapidiştii, veniţi la Bacău cu o carte de vi­zită mare, s-au apărat uneori chiar dur (ceea ce în min. 58 a atras eliminarea lui Pop pentru lovirea intenţio­nată a adversarului) şi au contraatacat uneori periculos prin Neagu şi Năsturescu. Ca atare, prima repriză s-a încheiat cu un avantaj minim în favoarea dinamovişti­­lor, avantaj obţinut prin golul tînărului Pană, promovat de curînd în prima­ echipă. După pauză a urmat acelaşi asalt la poarta interna­ţionalului Răducanu. După ce Dembrovschi şi Pană ra­tează ocazii bune de gol, în min. 56 dinamovişti­ bene­ficiază de o lovitură liberă laterală. Execută Nedelcu, şi Dembrovschi, printr-o execuţie tehnică splendidă, îl „păcăleşte“ pe Răducanu, introducînd balonul în poar­tă, 2-0 pentru Dinamo. Cel de-al treilea gol al dinamo­­viştilor este înscris de acelaşi Pană în min. 88. Cu toate că rămăseseră în 10 oameni, prin eliminarea amintită, rapidiștii au, redus din handicap in min. 63, cînd Neagu profită de neatenția apărătorilor băcăoani. PRONOSPORT Concursta din T decembrie \ Dinamo Bacău — Rapid I I „U“ Craiova — F.C. Argeș * \ Crişul — Steaua 1 | Petrolul — Steagul roşu 1 i „U" Cluj — Jiul 1 ,* U.T. Arad — Politehnica I­­ Farul — C.F.R. Cluj 1 \ Cagliari — Bologna (1—0) 1 4 Florentina — Inter U—U) 1 i Lanerossi — Roma (3—») 1 Lazio —* Napoli (U—2) 2 1 Milan — Juventus tu—2) 2 ţ Palermo — Sampdoria ta—U) 1 ^ i Craiovenii au egalat în ultimul minut printr-un... autogol piteştean CRAIOVA­­ (prin telefon de la N. Ţurcu­, corespon­dentul „Scînteii“). De rezultatul egal de la Craiova n-ar trebui să fie nemulţumiţi craiovenii, ci piteştenii ! In min. 89, oaspeţii conduceau cu 2—1 prin golul în­scris de Jercan pe un contraatac. De altfel, şi în prima repriză tot piteştenii au fost cei care au deschis scorul, prin Nuţu. Numai după două minute însă, la o învăl­măşeală in faţa porţii lui Niculescu, Strîmbeanu, din­­tr-un grup de aproape 16 jucători, a egalat pentru cra­ioveni. Egalarea a constituit parcă un totu­c pentru craioveni, dar apărarea piteşteană — in care s-au re­marcat Barbu, Vlad, Ivan II — a respins cu succes atacurile adverse. In repriza secundă studenţii au intrat hotărîţi să-şi adjudece victoria. Deşi din punct de ve­dere tehnic au dovedit o bună pregătire, ei au irosit numeroase posibilităţi de a marca. Aşa se face că în min. 89 piteştenii au luat conducerea. După circa un minut, Olteanu de la piteşteni aduce ...egalarea pen­tru craioveni şi astfel jocul se încheie cu scorul de 2—3. Arbitrajul lui Gh. Birsan (Galaţi) a fost umbrit de decizii in compensaţie­ şi neacordarea unui 11 m. pentru craioveni. Golul marcat de Radu Nunweiller în partida de ieri a fost, de fapt, al 30-lea înscris de echipa sa în actualul campionat Foto : M. Cioc IERI LA VOLEI MECIURI ATRACTIVE SI REZULTATE SURPRIZĂ Ultimele etape ale turului campio­natului aduc în scenă alte meciuri de atracţie. Confruntările masculine Rapid—Steaua, Politehnica Galaţi— Dinamo şi meciul feminin Universi­tatea Timişoara—Dinamo au dominat etapa de ieri. In Capitală, spectato­rii au asistat, în fine, la un meci dra­matic, deosebit de spectaculos, în care voleibaliştii de la Steaua au pri­mit replica tinerei garnituri a Ra­pidului. Pentru că în ultimii trei ani feroviarii n-au reuşit să-i întreacă niciodată pe campioni, se anticipa şi de această dată succesul steliştilor. Dar Rapidul, cu Drăgan în formă de zile mari, s-a într­ecut pe sine şi ju­­cînd admirabil a reuşit, la capătul a patru seturi, unul mai frumos ca celălalt, o excelentă victorie asupra campionilor, relansindu-se în disputa pentru intțietate. Steaua a fost ieri lipsită de voinţa ce o făcea atît de temută, atacurile jucătorilor — tra­sate parcă cu... şablonul — s-au izbit de un blocaj ferm, de o linie a doua dispusă la orice sacrificii pentru sal­varea baloanelor. Felicitindu-i pe fe­roviari, se cuvine a menţiona meri­tele deosebite ale antrenorului Gheorghe Petrescu. La Galaţi, dina­­moviştii au fost nevoiţi să plece din nou steagul, însă după un meci de mare luptă în finalul căruia studen­ţii au fost mai bine organizaţi. Două mari surprize au produs for­maţiile feminine ale C.P.B. şi Uni­versităţii Timişoara. Poligrafele au jucat dezinvolt şi au învins Medici­na, una din echipele bine cotate ale campionatului, în vreme ce timişo­­rencele şi-au înscris o victorie clară­­şi neaşteptată în dauna campioanelor ţării, dinamovistele bucureştene, a­­flate de cităva vreme (de ce ?) in­tr-un evident impas. Iată rezultatele complete ale eta­pei : Masculin : Rapid—Steaua 3—1 ; Politehnica Galaţi—Dinamo 3—2 ; Progresul—Minerul 3—1 ; Tractorul— Unirea Tricolor 3—0 ; Universitatea Craiova—Petrolul 3—2 ; Politehnica Timişoara—Viitorul 3—0. Feminin : Rapid—I.E.F.S. 3—0 ; U­­niversitatea Timişoara—Dinamo 3—1; C.P.B.—Medicina 3—1 ; Progresul— Ceahlăul 3—1 ; Farul—Penicilina 1—3 ; C.S.M. Sibiu—Voinţa Miercurea Ciuc 3—0. Din lumea largă , România - R.F.G. 12-7 la handbal feminin MÜNCHEN. — Desfășurat la Kas­sel, al doilea meci de handbal din­tre echipele feminine ale României și R. F. a Germaniei s-a încheiat cu scorul de 12—7 (6—1) în favoarea ju­cătoarelor românce. BUDAPESTA. — Din cauza timpu­lui nefavorabil (ninsoare abundentă) în „Cupa Dunării“ la hochei pe ghea­ţă ieri a avut loc un singur meci : Budapesta—Sofia, cîştigat de prima formaţie cu 5—4 (4—1, 1—1, 0—2). As­tăzi este programat meciul Budapes­ta—Bucureşti, LUXEMBURG. — Echipa de fotbal a Bulgariei s-a calificat pentru tur­neul final al celui de-al 9-lea Cam­pionat mondial de fotbal, invingind ieri, cu scorul de 3—1 (2—0), selecţio­nata Luxemburgului, în ultimul meci al grupei a 8-a europene. în momen­tul de faţă sunt cunoscute deci 15 echi­pe din cele 16 care vor participa anul viitor la turneul din Mexic. A 16-a echipă va fi cunoscută după dispu­tarea meciului, dintre formaţiile Aus­traliei şi Israelului. KIEL. — Boxerul vest-german Pe­ter Weiland a devenit campion euro­pean la categoria grea, în urma vic­toriei obţinute prin K.O., în prima repriză, asupra francezului Bernard Thebault. In vîrsta de 29 de ani, Weiland are în palmares 21 de victo­rii (dintre care 17 înainte de limi­tă), 2 meciuri nule şi 4 înfrîngeri. BELGRAD. — După patru runde, în turneul internaţional de şah de la Vranjacka Banja (Iugoslavia) con­duce maestra maghiară Maria Ivan­ka — 4 puncte, urmată de Lazare­­v­ici (Iugoslavia) — 3 puncte şi o par­tidă întreruptă, Gaprindașvili (U.R.S.S.) — 3 puncte, Alexandra Ni­­colau (România) — 2,5 puncte şi o partidă întreruptă. Margareta Teo­­dorescu, a doua şahistâ româncă par­ticipantă la turneu, ocupă locul 7 cu 1,5 puncte. In runda a 4-a, Alexan­dra Nivelau­ a învins-o în 34 de mu­tări pe cehoslovaca Vokralova, in timp ce Margareta Teodorescu a cîştigat la Aenevoldsen. MOSCOVA. — In turneul interna­ţional de hochei pe gheaţă, ce se desfăşoară în aceste zile la Palatul sporturilor din Moscova, reprezen­tativa U.R.S.S. a întrecut cu 8—2 (1—1, 3—1, 4—0), selecţionata Ceho­slovaciei. ROMA. — Echipa iugoslavă de polo pe apă Mladost Zagreb a cîşti­gat pentru a treia oară consecutiv „Cupa campionilor europeni“. In pri­mul meci, pe teren propriu, Mladost a învins cu 5—3 formaţia italiană Prorecco Genova, iar în cel de-al doilea a pierdut cu 2—3. şi totuşi Pele nu este golgeter mondial absolut... Potrivit unei ştiri, publicată de ziarele braziliene şi preluată de presa sportivă europeană, recor­dul mondial absolut de goluri nu aparţine fotbalistului brazilian Pele (care a înscris recent al 1­000-lea gol), ci unui compatriot al acestuia (nu mai puţin cele­bru la vremea sa) Arturo Frie­denreich, un metis din Rio care a marcat în 26 ani de activitate fotbalistică 1 329 goluri. Frieden­­reich şi-a încheiat activitatea (in 1925) la clubul Flamengo şi a decedat cu citeva luni în urmă, la vîrsta de 77 ani. După Frie­­denreich, al doilea golgeter al tuturor timpurilor ar fi austria­cul Binder (1­006 goluri), Pele venind deocamdată în poziţia a 3-a cu 1000 goluri, în timp ce locul 4 în acest clasament este ocupat de argentinianul Di Ste­fano cu 796 goluri. 30 DE ZILE PÂNĂ LA „MONDIALE " Handbaliştii noştri în plină pregătire „Cum apreciaţi actualul nivel de joc al tricolori­lor şi ce observaţii gene­rale aveţi despre ei şi des­pre ceilalţi competitori la turneul final al campiona­tului mondial din februa­rie—martie 1970 Pornind de la această în­trebare am susţinut o con­vorbire cu antrenorii eme­riţi NICOLAE NEDEF şi OPREA VLASE, care, îm­preună cu prof. Eugen Trofin, se ocupă de pregă­tirea lotului nostru repre­zentativ pentru cel de-al 9-lea campionat mondial de handbal. — Pentru etapa actuală — ne-a spus, mai intii, Nicolae Nedef — apreciez ca satisfăcător nivelul de joc al componenţilor lo­tului . A. Multora, califi­cativul li s-ar putea părea neconform cu realitatea deşi echipa noastră a cîştigat neînvinsă recentul turneu dotat cu „Trofeul Carpaţi“. Dar la aprecierea jocului şi a jucătorilor,­­noi, antrenorii (din acest punct de vedere imi permit să vorbesc si in numele ce­lor doi colegi, Trofin si Vlase) avem in vedere mai multe criterii decit, sa zi­cem, marele public — unele numai de noi stiute — pentru care, probabil, doar succesul final si unele faze spectaculoase contează la acordarea calificativului general... Constatăm o îm­bunătăţire evidentă a apă­rării, insă în atac dăinuie destule probleme. Și, orice s-ar spune, atacul rămine factorul decisiv al victo­riei ! Folosirea unor for­mule oarecum inedite, ba­­zîndu-se pe aportul — pînă acum sters — al cltorva jucători Înalţi, a asigurat, credem, o mai mare efici­enţă, dacă pot spune astfel, sistemului defensiv. Se pare că întărirea jocului nostru in apărare n-a sporit gra­dul durităţilor, ceea ce nu face decit să ne bucure şi mai mult. Remarc acest lu­cru, intrucît — am obser­vat şi la „Trofeul Carpaţi“ — excesul de durităţi în apărare a devenit cvasi­­general. Jocul dur nu este ci­tuşi de puţin permis de regulament la „cota" ad­misă, fără nici o motivare, de o serie de arbitri in­ternaţionali. La „mondi­ale“, lucrurile vor sta cu totul altfel. Federaţia inter­naţională de handbal, sesi­zată şi alarmată chiar de apărările „fortissime", in­tenţionează să reglemen­teze situaţia, obligîndu-i pe arbitri să fie extrem de e­­xigenţi. Revenind la apărarea e­­chipei noastre, la modul cum au reuşit toţi jucăto­rii să se integreze sistemu­lui preconizat de noi, vreau să mai fac o subli­niere — despre comporta­rea portarilor. Penu se a­­propie de forma maximă pe care a avut-o cîndva Mişu Redl; ceea ce dorim să reuşim în cazul lui Penu este de a-i asigura o comportare constant foarte bună la­ un intreg turneu ! Fluctuaţiile — u­­neori destul de supără­toare — sunt în cele mai multe din cazuri fără cau­ze vizibile ; la Timişoara, în meciul cu Franţa a a­­părut slab, iar în meciul cu Danemarca — excelent. In acest interval, de nu­mai două zile, noi, antre­norii, n-am adăugat nic­ic deosebit la programul zil­nic de pregătire... — Atacul totuşi rămine, , după cum spuneaţi, gene­ratorul celor mai multe probleme. Puteţi să vă referiţi la vreunele din­tre ele ? — Da, mai avem de lu­cru pentru îmbunătăţirea jocului ofensiv — inter­vine Oprea vlase. Handba­liştii noştri mizează un a­­tac pe o extrem de redusă gamă de aruncări la poar­tă. Şuturile lor — ale ce­lor înalţi, ca şi ale celor de talie medie — sînt exe­cutate, cu predilecţie, din săritură, mingiei impunîn­­du-i-se o traiectorie peste înălţimea, uneori impozan­tă, a zidului advers. Cunoscînd preferinţa noas­tră pentru acest gen de a şuta, adversarul nu are de­cât să execute corect blo­cajul, şi poarta îi este a­­părată... Au dispărut, com­plet aş zice, şuturile prin evitare, şuturile la semi­­înălţime, şuturile prin pă­trundere pe extreme. Dacă la forţa şuturilor lui Gru­ia, Guneş, Birtolom sau Dumitru, la acţiunile des­tul de variate in teren ale lui Gaţu, Moldovan, Oţelea s-ar adăuga şi diversitatea, în sensul ramintit, a şutu­rilor la poartă, eficacitatea echipelor noastre ar spori considerabil. De altfel, cred că numai in acest mod s-ar restabili echili­brul dintre apărare şi a­­tac, intrucît la ora actuală este cit se poate de evi­dent că, asemeni fotbalului, şi handbalul a intrat în „zo­dia apărărilor supraintă­­rite“, a apărărilor ce tind a deveni (in competiţiile feminine au şi devenit) extrem de dure. — Zilele acestea între­prindeţi un turneu de pre­gătire peste hotare. Care este itinerarul ? N. N. — Itinerarul nos­tru este I Elveţia (unde ju­căm cu naţionala ţării gazdă la 9 şi 11 decembrie), R. D. Germană (14 decem­brie), Cehoslovacia (16 şi 18 decembrie). Jucind in compania a­­cestora, putem, fireşte, cu­noaşte direct forţa lor de joc şi deci putem lua unele măsuri de contracarare a „armelor“ respective. Pro­gramul nostru însă include şi o perioadă de pregătire acasă, în luna ianuarie, cînd intenţionăm să dăm contur final formulelor de echipă d­in funcţie de par­ticularităţile de joc ale ad­versarilor — şi totodată să stabilim definitiv sarcinile de joc ale fiecărui compo­nent al lotului. Din acest ultim punct de vedere, este, cred, absolut necesar să precizăm Îndatoririle fiecă­rui jucător, îndatoriri ce vor trebui respectate necon­diţionat. Vrem să-i determi­năm pe toţi să acţioneze cu mai mult curaj în momen­tele de finalizare, să joace mai des şi mai hotărîţi la intercepţie, pentru a încer­ca acţiuni pe contraatac, „armă“ de temut la vechea noastră reprezentativă. Ne cunoaştem foarte bine forţele ! Şansele noastre la „mondiale“ pot fi însă fruc­tificate numai in măsura în care acum, în perioada pre­gătitoare, fiecare jucător va fi conştient de răspunderea ce o are şi se va pregăti în consecinţă. O. V. — In handbalul mondial, pe lingă valoarea sa de ansamblu, a crescut serios şi numărul acelor formaţii cu pretenţii absol­­ut justificate la primele locuri în ierarhia interna­ţională. Tocmai de aceea vrem ca jucătorii să aibă o atitudine activă faţă de propria lor pregătire, să se simtă ei înşişi răspunzători de respectarea programului de antrenament. In afară sau, dacă vreţi, Împreună cu echipele Ceho­slovaciei, Danemarcei, Ro­mâniei, clasate in această ordine pe locurile I—III la ediţia suedeză a cam­pionatului mondial (1967), gîndul marii victorii la C.M. din Franţa îl nutresc, a­­vind, repet, reale posibili­tăţi, şi echipele Uniunii Sovietice, Iugoslaviei, Re­publicii Democrate Germa­ne, Republică Federale a Germaniei, chiar și cele ale ■ Suediei, Poloniei, Ungă- I riei etc. | La Timișoara au fost pre- “ zente cinci dintre echipele I enumerate mai înainte, dar | numai trei (Danemarca, | Suedia și Polonia) au cu- . prins cu adevărat pe cei I mai buni jucători din ţările­­ respective. Acum avem o­­cazia să ne verificăm for- I ţele în compania altor for- I maţii de cea mai înaltă I clasă. ■ Nădăjduim ca împreună I — noi, antrenorii, şi com- | ponenţii lotului naţional —­­ să îndreptăţim speranţele I J iubitorilor de sport din I ţara noastră. Perioada ce ■ ne mai desparte de cam- ■ pionatul mondial, deşi foar- I te scurtă, o vom con- | sacra acumulării unor forţe fizice sporite, perfecţionării I diferitelor tactici de joc.­­ Cred că, dacă întreaga e- ■ chipă se va obişnui de pe fl acum să gîndească şi să ac- I ţioneze în aceeaşi „tonali- | tate“, succesele viitoare — _ pe care le dorim a fi pe I măsura prestigiului recu- I noscut al sportului româ­nesc — nu se vor lăsa aş- I teptate. | Ion DUMITRIU . Post-scriptum. Ieri dimi- I neaţă, lotul naţional de R handbal a plecat în Elveţia. ■ Au făcut deplasarea urmă- ft­­orii jucători : Penu, Orban, I Dincă, Oţelea, Gruia, Gaţu, ■ Samungi, Goran, Birtolom, ■ Moldovan, Popescu, Guneş, I Li­cu, Marinescu, Chirid. I Convorbire cu antrenorii emeriţi Nicolae NEDEF şi Oprea VLASE Cronica zilei La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, duminică a sosit în Capitală Zygfryd Wojniak, adjunct al minis­trului afacerilor externe al Republicii Populare Polone, însoţit de funcţio­nari superiori din M.A.E. polonez. La sosire, pe aeroportul Băneasa,­ oas­peţii au fost salutaţi de Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului aface­rilor externe, şi de funcţionari su­periori din M.A.E. al Republicii So­cialiste România. A fost prezent Jaromir Ocheduszko, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti. Luni, la Ministerul Afacerilor Externe , ur­mează să înceapă convorbiri bilate­rale în probleme de interes comun. ★ Duminică s-a înapoiat în Capitală prof. dr. docent Irimie Staicu, mem­bru corespondent al Academiei, care a participat la Addis Abeba, între 24­ noiembrie şi 5 decembrie, la cea de-a Xll-a şedinţă a Comitetului con­sultativ al O.N.U. pentru aplicarea ştiinţei şi tehnicii in folosul dezvol­tării. Alături de cei 18 membri ai comitetului, la şedinţă au luat parte delegaţi ai organizaţiilor specializate ale O.N.U. şi ai comisiilor economi­ce O.N.U. pentru America de Sud, Asia şi Africa. Pe lingă probleme cu caracter general, ca planul de acţiune al comitetului pentru viito­rul deceniu, dinamica populaţiei glo­bului, activitatea organizaţiilor spe­cializate ale O.N.U., aplicarea cerce­tărilor spaţiale in folosul dezvoltării, au fost discutate şi probleme speci­fice ale dezvoltării Africii. (Agerpres) Sărbătorirea unor licee Liceul din comuna Piatra, judeţul Teleorman, a sărbătorit duminică 100 de ani de existenţă. La aniversare au participat numeroşi locuitori din această veche aşezare teleormăneană, situată pe malul Dunării, elevi şi cadre didactice, precum şi invitaţi din alte localităţi, mulţi dintre ei foşti şcolari sau profesori ai liceului. A­­dunarea festivă a fost precedată de vernisajul unei expoziţii şi de dez­velirea unei plăci comemorative. Duminică s-au încheiat la Constan­ţa şi manifestările prilejuite de săr­bătorirea semicentenarului liceului nr. 2 „Mihail Eminescu“ din acest vechi oraş. O expoziţie documenta­ră a evocat activitatea liceului in cei 50 de ani de existenţă, s-a dezvelit o placă comemorativă închinată cadre­lor didactice care au slujit acest lăcaş de cultură, au avut loc întilniri cu foşti profesori şi elevi ai liceului. Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc, într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm, participanţii din ambele localităţi au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, telegrame prin care îşi exprimă recunoştinţa profundă faţă de partid şi de stat pentru gri­ja­ deosebită pe care o­­ poartă şcolii româneşti, corpului profesoral, pentru condiţiile tot mai bune de viaţă şi învăţătură create tineretului, anga­­jându-se să-şi exercite rolul de fac­tor activ şi responsabil în opera de formare multilaterală a tineretului. vremea Timpul probabil pentru 9, 10 şi 11 decembrie. In ţară , după o răcire trecătoare, vremea, se încălzeşte din nou incepînd din sud-vestul ţării Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipi­taţii temporare, mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperatura in scădere la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cu­prinse Intre minus 6 şi plus 4 grade. Iar maximele între 2 şi 12 grade. In Bucureşti , vremea în răcire la început, apoi în încălzire uşoară. Cer schimbă­tor. Vor cădea precipitaţii tem­porare. Vînt potrivit. Tempera­tura în scădere la început, apoi în creștere. PAGINA 3 0© ce trenează asimilarea unor mașini și utilaje ? • I­I (Urmare din pag. I) tivitatea de asimilare, dintre producă­tori și beneficiari, ca și prin simpli­ficarea procedurii de procurare din import a unor materiale necesare rea­lizării prototipurilor — drumul de la proiect la produsul realizat în serie poate fi scurtat cu multe luni de­ zile. Pe­ parcursul investigaţiilor ne-a au­­ mai fost sugerate şi alte posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii de asi­milare şi, implicit, de reducere a du­ratei acesteia. In trei mari uzine constructoare de maşini din Capi­tală, bunăoară, numeroşi specialişti s-au exprimat in termeni aproape identici în legătură cu necesitatea imperioasă a coordonării cu autori­tatea maximă, de către centralele in­dustriale mai ales, a cooperării in­­teruzinale, în scopul realizării mode­lelor, pieselor turnate şi a­ proto­tipurilor, lucrări care în prezent se fac, adesea, doar în urgenţa a doua. Se consideră, de asemenea, că spo­rirea capacităţii de pregătire tehno­logică — printr-o superioară organi­zare a muncii de concepţie tehnică — şi, mai ales, organizarea unor mode­lării specializate în executarea mode­lelor necesare pentru turnarea anu­mitor categorii de piese vor determina şi ele, in multe cazuri, o accelerare substanţială a lucrărilor de asimilare. Credem ca este pe deplin înteme­iată mai ales opinia potrivit căreia, în activitatea de asimilare în fabri-­­ r­aţie a noilor produse, mult timp se poate cîştiga prin mai buna utilizare a capacităţilor de concepţie, de crea­ţie tehnică şi tehnologică din uzine. Este vorba de controlul riguros al în­deplinirii sarcinilor individuale ala cadrelor tehnice care lucrează în a­­ceste compartimente, de întărirea disciplinei în muncă, înfiinţarea unor noi ateliere mixte de proiectare pe produse sau familii de produse,­­ex­tinderea unor metode productive de proiectare, care asigură suprapune­rea şi executarea parţial­ concomi­­tentă a unor faze de asimilare, pre­cum şi de evitarea oricărei risipe a muncii de concepţie. în foarte multe uzine, ritmul lu­crărilor de asimilare ar fi cu sigu­ranţă mult mai rapid decit în pre­zent, dacă colectivele respective ar fi intr-o mai mare măsură cointere­sate în menţinerea şi ridicarea per­manentă a competitivităţii produselor lor, cu alte cuvinte în continua mo­dernizare a acestora, în asimilarea cit mai operativă în fabricaţie a unor noi şi noi maşini şi utilaje cu per­formanţe şi caracteristici tehnico­­economice superioare celor cărora le iau locul. Pe această temă, în Minis­terul Industriei Construcţiilor de Ma­şini, ca şi în unele centrale indus­triale, se discută despre stimularea interesului uzinelor prin luarea în considerare a beneficiilor uzinelor exclusiv dacă provin din realizarea unor produse care nu depăşesc un anumit număr de ani, prin echivala­rea unui prototip cu realizarea unei anumite cantităţi de producţie­­marfă. Aceste măsuri, se susţine, ar determina uzinele să nu se mai ocupe de asimilări doar după ce s-au achitat de sarcinile de producţie, de export şi de investiţii, ,ci să-şi în­noiască în permanenţă şi în ritm accelerat producţia. Este, incontesta­bil, o idee interesantă. De ce nu­ trec neintîrziat la experimenta­rea acestor soluţii în vederea găsirii modalităţilor pentru di­namizarea acestei activităţi de mare însemnătate tehnică şi economică ? Am punctat, în cele de mai sus, doar o parte dintre posibilităţile care trebuie folosite de forurile de resort ale ministerului, de centralele indus­triale şi uzinele constructoare de maşini pentru grăbirea ritmului de asimilare în fabricaţie a unor noi produse. Valorificarea lor va permite însuşirea mai grabnică in fabricaţie a unor maşini şi utilaje de care econo­mia naţională are nevoie fie pentru a obţine sporuri de producţie în di­ferite ramuri ale sale şi a le moder­niza, fie pentru a-şi spori participa­rea, in condiţii economice tot mai a­­vantajoase, la schimbul internațional de valori materiale. Tragerea excepţională LOTO Marţi, 9 decembrie a.c., are loc tragerea excepţională LOTO, la care se atribuie au­toturisme la alegere, excursii de 2 locuri şi 1 loc în U.R.S.S. şi premii in bani. La această tragere se par­ticipă cu bilete de 10, 15, 25 lei şi cu bilete colective. Azi este ultima zi pentru procurarea biletelor.

Next