Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)
1970-01-29 / nr. 8321
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8321 Joi 29 ianuarie 1970 6 PAGINI - 30 BANI COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 In 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de-al patrulea an al cincinalului, economia naţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a In anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea in exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante in industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii şi in alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. Volumul producţiei globale, realizat in anul 1969, însumează aproape 265 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,2 la sută; valoarea producţiei obţinute peste prevederi reprezintă 472 milioane lei. Planul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în proporţie de 108,5 la sută de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale cooperaţiei de consum. In comparaţie cu anul 1968, producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. Potenţialul industriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioadă 1951— 1956. In cei patru ani ai cincinalului, producţia globală industrială a crescut intr-un ritm mediu anual de 11,9 la sută, depăşindu-se astfel limita superioară — 11,4 la sută — prevăzută prin planul cincinal pentru această perioadă. In aceşti patru ani, producţia mijloas dorit venitul naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de dezvoltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale în anul 1969 este caracterizat de următoarele date : Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1960 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei economice. Pe ministere şi la Întreprinderile Industriale ale consiliilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit astfel: celor de producţie a sporit în medie anual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum cu 10,4 la sută. Infăptuindu-se indicaţiile Congresului, al IX-lea al Partidului Comunist Român, o dezvoltare mai rapidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia industriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Volumul producţiei obţinute in anul 1969 la produsele industriale de bază, în comparaţie cu realizările din anul 1968, se prezintă astfel: * La majoritatea produselor, planul a fost îndeplinit, obţinindu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întinderilor în punerea in funcţiune a unor capacităţi de producţie, în special din industria chimică, unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi in cooperarea dintre întreprinderi, îndeosebi in industria construcţiilor de maşini. In industria alimentară, rămînerile în urmă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, precum şi de unele deficienţe in organizarea preluării şi transportului produselor vegetale. S-au manifestat, de asemenea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei contractuale de către unele întreprinderi, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra îndeplinirii planului de producţie de către unele unităţi, realizării prevederilor la investiţii, la livrări pentru export şi către fondul pieţei. In anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea in funcţiune a unui număr de 250 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele ; au fost construite noi linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kV, în lungime de aproape 1100 km. In industria petrolului, au intrat în producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şiinstalaţii la Rafinăria Brazi-Ploieşti. In industria minieră, au fost date în funcţiune carierele de lignit Gîrla, Betereaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru-Rovinari, precum şi noi capacităţi de producţie pentru extracţia minereurilor neferoase. în industria metalurgiei feroase, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1 700 mc. Şi-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1 250 000 tone ; la Combinatul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. In industria construcţiilor de maşini au fost date în fruncţiune noi capacităţi de producţie la uzina „Electroputere“-Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia“-Săcele, la uzina „Electronica“-Bucureşti, la uzina „Tractorul“-Braşov. In industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. De asemenea, s-a dezvoltat capacitatea de producţie cu 300 mii garnituri anvelope şi camere de aer la uzina de anvelope „Victoria“-Floreşti, precum şi la Uzina de aluminiu Slatina cu 27 000 tone aluminiu. In industria materialelor de construcţii s-au dat în funcţiune două linii tehnologice a 320 000 tone ciment la Medgidia, o capacitate de 5,3 milioane metri pătraţi geam la Tîrnăveni, trei fabrici de produse ceramice la Iaşi, Urziceni şi Bîrseşti, o fabrică pentru producţia elementelor prefabricate din beton armat la Hunedoara. In industria lemnului s-au dat în exploatare Fabrica de mobilă Oradea, Fabrica de platforme pentru autocamioane Braşov, secţia furnir din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Sighet. In industria uşoară au intrat în producţie Fabrica de tricotaje de bumbac Suceava, întreprinderea de ţesături şi fire din lină, fibre artificiale şi sintetice „Argeşana“-Piteşti, Fabrica de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Tăbăcăria minerală Corabia. In industria alimentară au început să producă Fabrica de ulei Slobozia, Fabrica de zahăr Oradea, fabricile de produse lactate Luduş şi Brăila, Fabrica de bere Piteşti, Fabrica de conserve de legume şi fructe Calafat. In anul 1969 a continuat introducerea şi extinderea tehnicii noi, prin înzestrarea întreprinderilor cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, aplicarea unor tehnologii avansate, mecanizarea şi automatizarea unor noi procese de producţie, asimilarea de produse cu performanţe superioare. Aproape întreaga producţie de fontă şi oţel s-a obţinut in instalaţii la care principalele operaţiuni sunt automatizate, iar peste patru cincimi din producţia de laminate finite pline s-a realizat pe laminoare automatizate. Industria construcţiilor de maşini a fost dotată cu noi maşini-unelte automate şi cu comandă program ; in industria textilă a sporit numărul războaielor automate de ţesut. Volumul de lucrări mecanizate a sporit, în principal, la lucrările miniere, la operaţiile grele din secţiile de turnătorie, precum şi la unele lucrări de exploatare forestieră. La extracţia minereurilor neferoase, peste 60 la sută din producţie a fost obţinută prin aplicarea de metode avansate, iar în industria petrolului forajul cu jet a crescut cu 46 la sută faţă de anul 1968. In industria siderurgică, mai mult de trei pătrimi din producţia de oţel Martin s-a obţinut prin folosirea oxigenului în cuptoare Martin cu lance, iar la turnarea oţelului calmat 73 la sută din producţia de oţel lingou s-a realizat prin folosirea de noi metode şi materiale. In Industria construcţiilor de maşini au fost asimilate circa 540 noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii, din care : maşina de rectificat universală 0 350, strungul carusel 0 1600, ruloul compactor vibrator autopropulsat de 6,8 tone forţă, compresorul de aer de 100 mc/min., locomotiva de mină Diesel antigrizutoasă, nava de călători fluvială de 300 locuri, un nou tip de vagon de călători, trei tipuri noi de tractoare agricole de 40 CP, combina autopropulsată pentru cereale. Au fost produse primele maşini electronice de calcul cu 4 operaţii, maşini de facturat şi contabilizat cu program, precum şi noi tipuri de maşini de calculat de birou electromecanice şi electronice. S-au produs noi sortimente de ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, produse alimentare. In acelaşi timp, au fost obţinute rezultate pozitive în îmbunătăţirea calităţii produselor in toate ramurile industriei. S-au perfecţionat caracteristicile calitative la laminate de oţel, autoturisme de teren, unele maşini şi aparate electrice, transformatoare de forţă, rulmenţi, fibre poliesterice, polietilenă, ţesături şi tricotaje din fibre naturale şi sintetice ş. a. La unele produse, însă, trebuie depuse, în continuare, eforturi pentru ridicarea performanţelor tehnico-economice. In anul 1969 au fost obţinute unele realizări în folosirea mai bună a capacităţilor de producţie şi în economisirea materiilor prime şi materialelor. In industria siderurgică a crescut cu 9 la sută gradul de utilizare a furnalelor şi cu 2,5 la sută a cuptoarelor Martin ; în industria materialelor de construcţii a crescut cu peste 3 la sută utilizarea cuptoarelor de (Continuare în pag. a IlI-a) I. INDUSTRIE Anul 1969 în procent faţă de 1968 Produsul social 107,4 Venitul naţional 107,3 Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 105,1 Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului 114,2 Producţia globală industriali 110,7 Producţia de construcţii-montaj 105,7 Producţia globală agricolă 104,8 Volumul comerţului exterior 108,4 Numărul salariaţilor 103,4 Productivitatea muncii în Industria republicană 105,5 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist 106,1 Vinzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist 104,7 Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 110,0 Procentul de Îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 102,1 Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcțiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,5 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului 10,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare mice Unitatea Producţia Anul 1969 în de obţinută in . procente faţă măsură anul 1969 de 1968 Fontă . mii tone 3477 116,2 Oţel mii tone 5540 116,6 din care : oţel aliat mii tone 330 104,4 Laminate finite pline mii tone 3816 112,5 Cărbune extras mii tone 19152 112,5 Țiței extras mii tone 13246 99,7 Benzine mii tone 2620 99,4 Motorină mii tone 4593 105,2 Gaze naturale — total mii. mc 24087 109,8 din care : -1 gaz metan extras mii. mc 19066110,7 Energie electrică mil. kWh 31491 113,2 Aluminiu primar și aliaje de aluminiu tone 89650 117,5 Mașini-unelte pentru așchierea metalelor buc. 13578 116,1 Mijloace de automatizare mii. lei 756 147,6 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 214 128,1 Vagoane de marfă pentru linii magistrale buc. echiv. 4 osii 7838 107,9 Autovehicule buc. 56998 146,8 din care : — autocamioane buc. 28331 118,8 — autoturisme buc. 19145 249,5 — autobuze buc. 1750 109,1 Tractoare fizice (40, 65 și 130 C.P.) mii buc. 24,9 117,4 Rulmenți mii buc. 22182 110,3 Produse sodice mii tone 916 121,5 Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 108,5 îngrășăminte chimice (100 la sută substanţă activă) mii tone 720 119,5 Unitatea Producţia Anul 1969 în de obţinută in procente faţă măsură anul 1969 de 1968 Negru de fum tone 56423 102,8 Materiale plastice şi răşini sintetice (100 la sută) mii tone 137 105,8 Fibre şi fire chimice tone 56437 105,5 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 2147 117,4 Cauciuc sintetic tone 55207 102,3 Hîrtie mii tone 398 104,7 Ciment mii tone 7515 107,0 Prefabricate din beton armat mii mc 1921 112,9 Geamuri trase (în echivalent 2 mm grosime) mii mp 32385 114,3 Cherestea mii mc 5262 100,5 Plăci din particule aglomerate şi fibrolemnoase mii tone 379 111,6 Mobilă mii. lei 5087 115,5 Ţesături mii mp 561738 109,3 Tricotaje mii buc. 121642 116,7 Confecţii textile ■ mii. lei 11438 112,1 încălţăminte mii per. 62898 102,2 Televizoare mii buc. 221 137,8 Aparate de radio mii buc. 428 110,3 Frigidere mii buc. 147 99,2 Carne mii tone 417 97,1 Preparate și conserve din carne mii tone 118 112,6 Peste mii tone 42,2 108,7 Bere mii hl. 3707 105,6 Lapte de consum (Inclusiv lapte prafi mii ViL 4003 103,2 Brînzeturi tone 67545 114,7 Unt tone 30806 107,8 Zahăr mii tone 428 111,7 Ulei comestibil mii tone 291 108,7 Conserve de legume și fructe mii tone 800 120,3 PAGINA A ll-A DIALOG CETĂȚENESC • Cînd te frigi cu „Supco"... n-ajungi la felul doi • Demolați monumentul nepăsării! • Cît costă „peticirea" străzilor Capitalei • Am primit scrisoarea dv. ! Cum se „medaliile de aur" ■ • „U", „V", „L", „SM" - INIŢIALE CARE DEVIN CUNOSCUTE IN 50 DE ŢĂRI , ASCENSIUNILE SE FAC PE ROŢI SAU ŞENILE, DAR ÎNTOTDEAUNA PRIN INGENIOZITATE • LA „TRACTORUL", „OBRAZUL SUBŢIRE"... PRIN MODERNIZARE SE ŢINE Ce se intîmplâ cînd creşte o uzină? Ce se petrece atunci cind toate componentele acestui vast organism productiv intră în „alerta“ unei importante perioade de salt ? In ce straie noi se învestmintă trupul cuprins, între zeci de hectare şi in ce fel „croitorii cei mari“ fac probele acestei înnoiri ? Avem temeiul să credem că, deşi curent, fenomenul adaptării din mers la necesităţile sporite ale economiei naţionale este unul dintre cele mai spectaculoase procese la care ne invită viaţa. Eroul acestor rinduri este „Tractorul“-Braşov. Nume cu rezonanţă internaţională, cunoscut în cele 50 de ţări pe părpîntul cărora tractoarele fabricate la încheietura Birsei s-au constituit in zeci de mii de ambasadori ai creativităţii şi aplicaţiei tehnice româneşti, prestigiu făurit, omologat şi consolidat la mari întîlniri competiţionale, în compania unor firme reputate ca Bolinder, Massey-Ferguson, Nuffield, Ford, Someca, Renault , marcă, in sfirşit, perfect reprezentativă pentru eforturile unui sfert de veac de industrializare socialistă. Prin urmare, ca să apelăm la o comparaţie, nu un copil, nu un adolescent a pretins acum haine mai mari, potrivite staturii sale, ci un bărbat in toată puterea. Cheltuielile nu au fost mici — reducerea costului de fabricaţie continuă să rămînă unul din Reportaj de Ştefan IUREŞ fronturile de luptă de maximă însemnătate şi stringenţă ale întregului colectiv braşovean. Dezvoltarea viitoare a uzinei „Tractorul" este armonios concepută în cadrul Centralei industriale de tractoare şi autocamioane din care face parte întreprinderea. Trei hale noi — una pentru producţia motorului la noile tipuri de tractor de 40 de cai, alta pentru sasiul aceloraşi, o a treia pentru pregătirea şi adaptarea tractoarelor, o magazie a pieselor de schimb pentru tractoarele destinate exportului, un laborator industrial central (mecanic, metalografic, chimic) — toate aceste obiective intră In funcţiune in 1970. La care trebuie adăugată dublarea halei tractorului greu, lucrare care începe în acest an fiind prevăzută pentru predarea treptată în anii imediat următori. De principalele dotări in utilaje beneficiază la sectorul cald de producţie — forja, la sectorul auxiliar — sculăria şi, bineînţeles, secţiile tractoarelor acum intrate în circuit, locul unde capătă viaţă ripid şi bine proporţionaţi ca nişte poney englezi, aceşti trăpaşi ai ogoarelor purtînd Indicativul 400 ca „nume de familie“ şi botezaţi individual cu nişte iniţiale distinctive : U — (universal), V — (viticol), L — (legumicol), SV — (tractor viticol pe șenile), SM — (tractor montant) etc. (Continuare în pag. a V-a) Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a ambasadorului Republicii Venezuela Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe Valentin Hernandez Acosta, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Venezuela la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Micul comerţ în faţa „mastodonţilor desfacerii“ Cind — cu un secol in urmă — Zola înfăţişa in „Au Bonheur des Dames“ drama micului comerţ, o dată cu apariţia „marilor magazine“ pariziene — mari pentru vremurile respective — el nu avea, desigur, cum să bănuiască proporţiile la care această situaţie se va reedita în zilele noastre, dimensiunile sociale şi economice pe care le va atinge. Aproape zilnic, presa relatează despre falimente şi închiderea de mici magazine , citeşti şi despre cazuri de sinucidere a unor mici comercianţi ; pe străzi vezi inmulţindu-se anunţurile de lichidare din vitrinele micilor prăvălioare. Simple fapte diverse ? Pentru mulţi mici comercianţi viitorul te prezintă tocmai în astfel de culori ______ sumbre: ruină şi faliment, şi nu rareori închisoare sau sinucidere. Manifestările de minte s-au înmulţit, o anumită fierbere se face simţită in rîndurile acestei categorii sociale din Franţa, ţară unde micul comerţ independent a constituit mult timp un sector din cele mai răspindite, cu tradiţii puternice. Şi in prezent ea numără mai bine de jumătate de milion de mici magazine, fără a socoti şi cafenelele-restaurant Situaţia multora din acestea a încetat însă a mai fi înfloritoare ca pe vremuri. Cauzele ? Restricţiile asupra creditelor, impozitele mari, prevederile nesatisfăcătoare privind unele probleme ale asigurărilor sociale. Toate acestea sunt poveri care apasă tot mai greu pe umerii micilor comercianţi. Elementul primordial este insă altul, şi el provine din profunda mutaţie prin care trece reţeaua de desfacere din Franţa, pe care unii o consideră cam „neadaptată“ comerţului modern, deoarece ar fi prea fărimiţată. De fapt, Franţa, ca şi alte ţări vest-europene, trăieşte acum, cu un decalaj de vreo două decenii, acelaşi fenomen de concentrare a comerţului prin care a trecut S.U.A. Procesul de concentrare capitalistă In comerţ evoluează rapid la fel ca in industrie şi in agricultură, şi consecinţele sale se manifestă tot atît de dureros. Micii comercianţi se văd condamnaţi să dispară treptat. Inamicii lor ? Mastodonţii comerţului modern cu denumiri impresionante : HYPERMARCHES. SUPERMARCHES. MACROMARCHES. giganţi ai desfacerii, după chipul şi asemănarea celor din S.U.A. In 1969 au apărut zeci şi sute de astfel de mastodonţi. Toate oraşele franceze de la 50 000 locuitori in sus au fost sau vor fi in curind invadate de sucursalele unor asemenea mari unităţi — un nou regat, al comerţului superconcentrat. Mastodonţii înlocuiesc comerţul tradiţional de detaliu, oferind toată gama bunurilor de consum curent. Bazate pe principiul autoservirii, aceste unităţi uriaşe vind cu beneficii reduse, compensate de marele volum al desfacerilor şi rotaţia rapidă a mărfurilor. Această rotaţie îmbinată cu reducerea sistematică a cheltuielilor generale, intre altele, deoarece personalul e puţin numeros, asigură cifre de afaceri record. Majoritatea acestor unităţi funcţionea ________________ ză şi în „nocturnă“, după închiderea birourilor şi întreprinderilor şi a micilor magazine. Ele oferă nu numai produse alimentare ci şi diferite alte mărfuri (textile, utilaj casnic, piese auto etc.), chiar şi benzină cu preţ redus (ceea ce stîrneşte protestul gestionarilor staţiilor de benzină obişnuite). Multe servesc masa de seară la preţuri de concurenţă faţă de micul restaurant tradiţional. Publicitatea lor asaltează din toate părţile pe consumator. Pagini întregi de ziare şi reviste le laudă avantajele. Automobiliştii sunt „captaţi", intrucit, deplasindu-se pentru cumpărături, cu maşina, găsesc aci facilităţi nesperate , instalate in mijlocul unor spaţii largi, toate aceste hypermarches şi supermarchet dispun de vaste terenuri proprii de parcare. Povara concurenţei unor asemenea coloşi se dovedeşte insuportabilă pentru micii comercianţi. Numărul falimentelor acestora a crescut vertiginos, prevăzindu-se pentru viitorul apropiat dispariţia a 100 000 comercianţi, poate chiar mai mulţi. Alţii mai fac incă eforturi disperate pentru a se menţine. Ei caută o supapă încercind să se adapteze formelor noi de comerţ. De asemenea, cer statului o politică care să-i ajute să supravieţuiască, să-i apere de atotputernicii lor concurenţi, prin credite şi alte măsuri. Oricum regatul micului comerţ independent trece prin puternice convulsii. Dacă nu vor obţine satisfacţie, micii comercianţi declară că protestul vor va îmbrăca noi forme de acţiune socială. CORESPONDENȚA DIN PARIS DE LA AL. ■GHEORGHIU