Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)

1970-01-03 / nr. 8295

SCiNT El A­­ simbätä 3 ianuarie 1970 Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu ziarului ."The Yomiuri Shimbun" din Tokio (Urmare din pag. I) Credem că extinderea colaborării economice, diplomatice, tehnico­­ştiinţifice, culturale este vital nece­­sară în epoca noastră în care fie­care popor este chemat să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea civiliza­ţiei, la amplificarea schimbului mondial de valori materiale şi spi­rituale ; aceasta contribuie la pro­gresul şi bunăstarea fiecărei na­ţiuni, fiecărui popor. Totodată, co­laborarea este calea încercată şi eficientă care permite mai buna cunoaştere reciprocă, înlăturarea neîncrederii şi suspiciunii între po­poare, promovarea unei atmosfere de înţelegere internaţională care să facă posibilă excluderea războiului din viaţa societăţii, instaurarea unei păci trainice. Dezvoltarea largă a cooperării internaţionale, în condiţii de des­tindere şi pace, necesită, după pă­rerea mea, acţiuni hotărîte din par­tea popoarelor pentru lichidarea oricăror surse — existente sau po­tenţiale — de încordare, a tuturor focarelor care pot declanşa vîlvă­­taia unui nou război mondial. In momentul de faţă, punctul cel mai fierbinte al globului, conflictul cel mai acut şi mai periculos pentru pacea lumii — care stîrneşte îngri­jorarea opiniei publice mondiale şi dezaprobarea profundă a omenirii progresiste — continuă să fie răz­boiul dus de Statele Unite ale A­­mericii în Vietnam. Considerăm că soluţionarea con­flictului din Vietnam trebuie să fie asigurată pe cale politică — şi nu prin continuarea înfruntării mili­tare. In acest sens este necesar ca Statele Unite ale Americii să-şi re­tragă toate trupele din Vietnam, să se ajungă la crearea unui guvern de coaliţie care să permită dezvol­tarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Poporul viet­namez trebuie lăsat să-şi rezolve treburile interne — inclusiv pro­blema unificării patriei sale — corespunzător voinţei şi dorinţei proprii, fără nici un amestec din afară. Aceasta este unica posibili­tate de lichidare a conflictului din Vietnam. Sperăm că tratativele de la Paris — care din păcate se ter­giversează — vor răspunde aştep­tării popoarelor, dorinţei opiniei publice de a se pune capăt războ­iului din Vietnam. Considerăm că este de datoria tuturor ţărilor să sprijine rezolvarea paşnică a aces­tui conflict. România va acţiona consecvent, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru soluţionarea problemei vietnameze în spiritul respectării dreptului la libertate şi independenţă al acestui popor, al păcii şi securităţii gene­rale. ÎNTREBARE : După cum, se ştie, intre U.R.S.S. şi R. P. Chi­neză există mari divergenţe. In Japonia se cunoaşte şi se dă o înaltă apreciere eforturi­lor depuse de România pentru aplanarea diferendelor dintre cele două ţări. Am dori să cu­noaştem părerea dumneavoas­tră în legătură cu aceste dife­rende pe care popoarele lumii le consideră nu numai ca pro­bleme ce privesc relaţiile din­tre cele două mari puteri, dar şi ca probleme majore ale asi­gurării păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume. RĂSPUNS : Noi am considerat Întotdeauna că existenţa unor ra­porturi normale, de colaborare prietenească între cele două mari state socialiste — Uniunea Sovie­tică şi Republica Populară Chi­neză, soluţionarea paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase şi diferendelor dintre ele au o deo­sebită importanţă internaţională, reprezintă un factor esenţial al păcii şi destinderii. Convingerea noastră este că divergenţele exis­tente între cele două state au un caracter temporar. Am salutat şi salutăm începerea tratativelor în­tre reprezentanţii oficiali ai po­porului sovietic şi poporului chi­nez şi ne exprimăm speranţa că, pe această cale, se va ajunge la soluţionarea problemelor litigioa­se. Aceasta ar corespunde atît in­tereselor celor două ţări, cit şi cau­zei generale a păcii şi progresului, dezvoltării şi cooperării internaţio­nale. ÎNTREBARE : Unul din as­pectele esenţiale ale diploma­ţiei actuale consacrate cauzei păcii şi destinderii încordării — promovate şi de guvernul ţării dumneavoastră — este intensificarea contactelor, a schimburilor de păreri între­­conducătorii de state, deasu­pra oricăror deosebiri de re­gim social-politic. In acest con­text am reţinut ca un element pozitiv vizita pe care a făcut-o acum cîteva luni în România preşedintele Nixon. Apreciem că această vizită — care este de fapt prima vizită pe care un preşedinte al Americii o face într-o ţară socialistă — constituie un eveniment sim­bolic pe linia destinderii între Est şi Vest, că ea reprezintă o importantă­ contribuţie la dez­voltarea legăturilor, a schim­burilor economice şi culturale între ţările aparţinînd celor două sisteme. Am dori să ex­puneţi părerea dumneavoastră în legătură cu perspectivele dezvoltării unor '' asemenea schimburi in viitor, cu acţiu­nile pe care le va întreprinde România in această privinţă. RĂSPUNS : Aplicînd în practică principiul coexistenţei paşnice, Ro­mânia promovează o politică de contacte largi, de întîlniri şi tra­tative cu conducătorii a numeroase ţări, fără deosebire de orînduire socială. In ultimii ani a avut loc un susţinut schimb de vizite, de întîlniri şi convorbiri — la dife­rite nivele — între reprezentanţii statului nostru şi ai altor state din Europa şi de pe alte continente. In acest context s-a înscris şi vi­zita pe care a făcut-o în România preşedintele S.U.A., Richard Nixon. După părerea noastră, această vizită a prilejuit un util schimb de păreri, o confruntare sinceră şi deschisă asupra problemelor care interesează cele două ţări şi a altor probleme ce preocupă omenirea contemporană. Ea a însemnat un pas înainte în ce priveşte dezvol­tarea colaborării dintre România şi S.U.A., în folosul ambelor popoare ; în acelaşi timp, vizita a constituit, după convingerea noastră, un aport la cauza generală a destinderii şi colaborării internaţionale. Este notoriu că România şi Sta­tele Unite ale Americii sunt state cu regimuri sociale diferite şi, ca atare, concepţiile lor despre dez­voltarea social-politică a lumii şi despre o serie de alte probleme ale vieţii internaţionale se deosebesc. Considerăm însă că existenţa unor asemenea deosebiri nu poate — şi nu trebuie — să împiedice desfă­şurarea relaţiilor normale între ţări; dimpotrivă, tocmai realitatea existenţei unor asemenea deosebiri între state impune — în interesul păcii şi colaborării — promovarea activă în viaţa internaţională a contactelor, a discuţiilor şi trata­tivelor. Pe această cale ţările pot contribui la găsirea — prin efor­turi comune — a mijloacelor şi po­sibilităţilor de a lichida litigiile, de a soluţiona eficient complicatele probleme ale vieţii internaţionale de astăzi, de a netezi drumul spre încredere şi colaborare între toate popoarele. Numai o asemenea poli­tică, profund constructivă, realistă şi lucidă, poate sluji interesele des­tinderii, păcii şi securităţii inter­naţionale. In acest sens, credem noi, trebuie să acţioneze fiecare stat, fără deosebire de orînduire socială şi indiferent pe ce conti­nent s-ar afla. România va continua şi în viitor să-şi dezvolte contactele şi schim­bul de vederi cu toate ţările, vă­­zînd în aceasta una din principa­lele premise ale apropierii şi înţe­legerii dintre popoare, ale consoli­dării păcii pe planeta noastră. ÎNTREBARE: Ţara dum­neavoastră es­te una din ţările est-europene cu care Japonia a restabilit relaţii diplomati­ce , legăturile economice şi schimburile culturale dintre cele două ţări cunosc o creş­tere evidentă, în ciuda deose­birilor dintre sistemele lor so­ciale. Am dori să exprimaţi părerea dumneavoastră în le­gătură cu evoluţia acestor re­laţii, cu ceea ce aşteptaţi de la ele în viitor. RĂSPUNS : Putem spune că re­laţiile României cu Japonia evo­luează în mod pozitiv , se dezvoltă schimburile economice, tehnico­­ştiinţifice, culturale şi de altă na­tură , ceea ce serveşte ambelor popoare, cit şi cauzei păcii şi coo­perării internaţionale. Desigur, în­tre România şi Japonia sînt atît diferenţe de regim social, cit şi mari distanţe geografice — dar a­­cestea nu împiedică întreţinerea unor bune relaţii de colaborare, ba­zate pe încredere şi stimă mu­tuală, pe avantaj reciproc. Fireş­te, nu se poate spune că s-au epui­zat toate posibilităţile de a dez­volta raporturile de colaborare româno-japoneze ; dimpotrivă, cre­dem că există în această privinţă rezerve încă neexplorate, care pot fi prospectate şi puse în valoare, prin eforturile şi dorinţa comună a ambelor ţări. Ce aşteptăm de la aceste relaţii în viitor ? Dorim ca ele să capete o tot mai mare extindere, ca schim­burile şi colaborarea dintre Româ­nia şi Japonia să devină şi mai fructuoase, ca popoarele noastre să conlucreze tot mai activ în slujba cauzei destinderii şi înţelegerii in­ternaţionale. Avem convingerea că relaţiile româno-japoneze se vor dezvolta în viitor pe o linie ascen­dentă, în interesul celor două po­poare, al colaborării şi păcii gene­rale. Profit de prilejul ce mi se oferă pentru a adresa, prin intermediul ziarului dumneavoastră, poporului japonez, forţelor înaintate din Ja­ponia, care militează pentru pro­gres, democraţie şi pace, un cald salut cu prilejul Anului Nou *, pen­tru a exprima din partea poporu­lui român şi a mea personal po­porului japonez cele mai cordiale urări de succes în activitatea con­sacrată prosperităţii şi fericirii sale. t­eatre • Opera Română­­ Traviata — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­ giale“ (sala Comedia) : Alizuna — 10,30. • Coana Chiriţa — 19,30. (sala Studio) : Părinţii teribili — 10,30; Năpasta — 19,30. • Teatrul de comedie ! Dispariţia lui Galy Gay — 10,30; Opinia pu­blică — 20. S. Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­ta“ (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu); Victimele datoriei — 15; Meteorul — 20 ; (sala din str. Alex. Sahla) ; Transplantarea Ini­mii necunoscute ; Viraj periculos — 15 ; Puricele In ureche — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru)­­ Cind luna e albastră — 10; La ciorba de potroace — 19,30; (sala Studio) : Anonimul — 10,30; Ce scurtă e vara — 20. • Teatrul Mic­­ Tango — 15,30 ; arlota — 20. • Teatrul Giulești : Comedie cu olteni — 10; Geamandura — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă" : Po­veste neterminată — 10. 0 Teatrul evreiesc de stat: Ma­­zel-tov! — 19,30. 0 Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei) : Nocturn I — spectacol pentru adulţi — 21,30 ; (sala din str. Academiei) : Ban­diţii din Kardemomme — 17. 0 Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Savoy) : Nu te lăsa, Stroe ! — 11 , 19,30 ; (sala din Ca­lea Victoriei nr. 174) : Nicuţă la Tănase — 19,30 ; (la Sala Palatu­lui) : Varietăţi — 11; 19. 0 Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor: Esop, viaţa, muzica şi noi — 20. • Circul de stat : Rapsodia sue­deză — 10; 19,30; c­inema • Bătălia pentru Roma (ambele serii) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20, BUCUREŞTI — 9; 12,30; 16,30; 20. • Taina leului : MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, LUCEA­FĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. 0 Intr-o seară, un tren... : CA­PITOL — 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18 45* 21 • ’ Prieteni fără grai : REPUBLI­QA _ 9* 11 15. 0 Ultimul mohican : REPUBLICA — 13,30; 16; 18,30; 21. 0 Băieţii din strada Pal : LUMI­NA — 9,15—15,45 în continuare ; 18,45; 20,45. 0 Un bărbat şi o femeie : CINE­MATECA — (sala Union) — 10; 12; 14. 0 Băieţii in haine de piele : FA­VORIT — 10; 13; 15,30; 18; 20,30. 0 Iubirea strict oprită : VICTO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. 0 La război ca la război : CEN­TRAL — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. 0 Program pentru copii : DOINA — 9—16 în continuare. 0 Viridiana : DOINA — 18,15; 20,30. 0 Program de filme documentare: TIMPURI NOI — 9—15 în conti­nuare. O 101 dalmaţieni : TIMPURI NOI — 15,15—21 în continuare. 0 Valea păpuşilor : FEROVIAR — 9; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30, TO­MIS — 9,30; 14,30; 17, 20, FLA­MURA — 9,15; 12; 14,30; 17,15; 20. 0 Winnetou in Valea morţii : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. 0 My fair lady : GRIVIŢA — 9; 12,30; 16,15; 19,45. 0 Becket (ambele serii) : MIO­RIŢA — 9,45; 13; 16,30; 20. 0 Căldura : ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 15,15; 17,45; 20. 0 Femeia îndărătnică : BUZEŞTI — 15,30; 18 20,30. 0 Beru şi comisarul San Antonio: DACIA — 8—20,45 în continuare. 0 Războiul domniţelor : BUCEGI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30, FLOREASCA — 9; 11,15; 13,45; 16; 18,15; 20,30. 0 Baladă pentru Măriuca : UNI­REA — 15,30; 18; 20,15. 0 Noile aventuri ale răzbunăto­rilor : LIRA — 15,30, 18; 20,15, VI­TAN — 15,30; 18; 20,15. 0 Omul, orgoliul, vendeta : DRU­MUL SĂRII — 15; 17,30; 20. 0 Mina cu briliante : FEREN­TARI — 15,30; 18; 20,15, MUNCA — 16; 18; 20. 0 In împărăţia leului de argint: GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,30. 0 Galileo Galilei : COTROCENI — 15,30; 18; 20,30. 0 Baltagul : PACEA — 15,45; 18; 20,15. 0 Lupii albi : CRINGAŞI — 15,30; 18; 20,30. 0 Blow-up : VOLGA — 10—15 in continuare ; 17,45; 20,15. 0 Fraţii Karamazov : VIITORUL — 15,30; 19. 0 Corabia nebunilor (ambele se­rii) : MOŞILOR — 15,30; 19. 0 America, America : POPULAR — 15,30; 18; 20,30. 0 Cind se aud clopotele : COS­MOS — 15,30; 18, 20,30. 0 Morţii rămin tineri : FLACĂRA — 15,30; 18; 20,30. 0 Vă place Brahms 7 : ARTA — 9—15,45 in continuare; 18,15; 20,30. 0 Sezon mort : RAHOVA — 15,30. 0 Angelica şi sultanul : PRO­GRESUL — 15,30; 18, 20,15.­ ­ 0 Programul I 17.00 — Emisiune m­ Umba ger­mană. 18.00 — La mulţi ani, fete ! La mulţi ani, băieţi ! Reali­zatori : Elisabeta Monda­­nos şi Titt Acs. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — Reportaj '70. 19.45 — Muzică populară româ­nească. 20.10 — Tele-enciclopedia. 21.10 — Roman foileton : „Moara de pe Floss­ (III). 21.55 — Invitata noastră : Marie Laferet. 22.30 — Telejurnalul de noapte — Telesport. 23.10 — Romanţe Interpretate de Ioana Radu, Marioara Tă­nase şi Constantin Co­criş. 23.30 — închiderea emisiunii pro­gramului I. Programul II 20.10 — Mozaic cinematografic. 21.00 — Momentele comice ale Re­velionului TV 1970. 22.10 — Film serial : „Noile aven­ turi ale căpitanului Kloss" (III) — episodul „Trăda­rea“. 23.15 — închiderea emisiunii pro­gramului II. |WVWWVWV\/W\/W\/W\/VWWWW\/VWVV' | DEMARAJ BUN ÎN NOUL AN . Colectivul Combi­natului siderurgic din Hunedoara a demarat bine în noul an. In furnalele automatizate, de mare capacitate, s-a produs pe fiecare mc volum util cu 52 kg de fontă mai mult de­cit era prevăzut. Topi­torii de la cuptoarele Martin şi electrice au elaborat 162 tone de oţel peste prevederi, din care mai mult de 100 tone oţel aliat. In aceeaşi zi, lucrătorii de la uzina cocsochi­­mică şi cei de la fa­bricile de aglomerare a minereurilor au livrat furnalelor, peste sar­cinile de plan, 100 tone de cocs metalurgic şi 200 tone de minereu feros aglomerat. La rindul lor, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la laminorul de pro­file uşoare şi cei de la laminorul de 800 mm au realizat in plus a­­proape un vagon de la­minate. • Chimiştii de la Combinatul de îngră­şăminte azotoase din Tg. Mureş au înregis­trat încă din primele zile ale acestui an rit­muri înalte de produc­ţie. Fabricile de amo­niac au realizat in zi­lele de 1 şi 2 ianuarie o producţie cu circa 3 la sută peste prevede­rile de plan. Ca ur­mare, şi fabricile de azotat de amoniu din cadrul combinatului şi-au depăşit indicato­rii de producţie prevă­zuţi. Astfel, chimiştii de pe această modernă platformă industrială au realizat in primele zile ale noului an o producţie cu 50 tone peste capacitatea pro­iectată a instalaţiilor şi cu circa 3 la sută peste prevederi. (Agerpres) LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe librete C.E.C. de economii cu cîștiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1969 Calcularea și Înscrierea cîştiguri­­lor în librete se face de către filia­lele C.E.C. după normele stabilite prin regulament. Terminaţiile I M. numerelor Procentele I Nr crt libretelor de cîștig­­ ciștigătoare 1 088 250«/« 2 084 200«/, 3 911 100»/, 4 401 50»/, 5 737 25«/, 6 612 25«/, 7 700 23»/, 8 941 25«/, 9 786 25»­, 10 811 25»/, 11 178 25»/, 12 330 25«­, 13 203 25», 14 509 25«/, 15 789 25«/, PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL PRONOEXPRES AL REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1970 : EXTRAGEREA l : 18 24 34 42 37 5 EXTRAGEREA a 1l-a : 15 26 0 42 34 20 17 EXTRAGEREA a lll-a: 16 5 14 7 33 8 EXTRAGEREA a IV-a : 6 1 22 30 23 29 EXTRAGEREA a V-a : 10 5 43 41 36 44 11 37. FONI DE PREMII -• 3 502 600 lei. DE LA ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31 decembrie 1969 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere . Toţi asiguraţii care au poliţele in vigoare şi au trecute în ele una sau mai multe din aceste combinaţii, ale căror stere sunt înscrise in ordinea ieşirii la tragere, se vor prezenta la unitățile ADAS pentru a-și primi sumele cuvenite. 5) L.O.O. 8) D.N.D. 1) F.K.R. 2) B.O.W. 3) J.C.M. 4) D.C.L. 6) T.Z.Y. 7) A.F.M. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 DECEMBRIE 1969 2887 TOTAL: I I 2 830 000 Cîştigurile revin, Întregi, obligaţiu­nilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din cîştigurile­ de mai­ sus. In valoarea cîştigurilor este cu­prinsă şi valoarea nominală a obli­gaţiunilor ciştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin fi­lialele C.E.C. I I — u 5* 5-2* Valoare» -a cîştigurilor 2~ « = § 2.2 c ---------,------------­ijH ■“ •— — c?» ~ «s "5«xE »o j 2*“ 73 « 1% ss pi 1 . 3 v |o_e g a ____________z a__________I___________ I 06871 09 100 000 100 000 I 36064 30 75 000 75 000 1 21751 12 50 000 50 000 l 00983 02 25 000 25 000 1 27409 09 10 000 10 000 l 72406 04 5 000 t 32467 29 5 000 10 000 2 c ŢC e£ I i.» r-80 I 225 30 2 000: 80 143 14 2 000 320 000 80 825 02 1 000 80 131 34 1 000 80 307 24 1 000 80 510 01 1 000 320 000 800 38 35 800 800 33 19 800 800 00 45 800 1 920 000 LOTO •s Numerele extrase la tragerea Reve­lionului Loto din 2 ianuarie 1970­­ Extragerea I : 47 83 11 3­5 77 30 58 80 12 41 25. Extragerea a II- a: 11 48 50 61. Extragerea a III-a : 89 3 78 11 16 72. Extragerea a IV-a : 60 43 67 34 58 3. Extragerea a V-a : 63 72 87 83 89 1 74 60. Fond de premii: 3 938 000 lei. T­elegrame Excelenţei Sale Domnului HANS PETER TSCHUDI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia instalării în înalta funcţie de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi de succes în îndeplinirea importantei dumnea­voastră misiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului EL HADJ AHMADOU AHIDJO Preşedintele Republicii Federale Camerun -witSâiHâkii.*- YAOUNDE Am plăcerea de a vă transmite, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionala a Republicii Federale Camerun, felicitări cordiale şi urări pentru feri­cirea dumneavoastră personală şi progresul poporului camerunez. Cu înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc sincer pentru amabilul mesaj pe care Excelenţa Voas­tră a binevoit să mi-l trimită cu ocazia celei de-a V-a aniversări a ale­gerii mele la preşedinţia Republicii. Vă rog, la rindul meu, să primiţi urările mele cele mai bune pentru prosperitatea ţării dumneavoastră, pentru o colaborare fructuoasă între Italia şi România, în interesul păcii şi pentru fericirea dumneavoastră personală. GIUSEPPE SARAGAT Cronica zilei TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a adresat o telegramă mi­nistrului relaţiilor externe al Repu­blicii Cuba, Raul Roa Garcia, în care exprimă cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Cuba — Ziua eliberării. ★ în seara zilei de 1 ianuarie, am­basadorul Republicii Cuba la Bucu­reşti, Jesus Barreiro Gonzalez, a vorbit la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a Zilei eliberării — ziua naţională a Republicii Cuba. ★ O delegaţie a Oficiului Naţional de Turism, condusă de preşedintele Ale­xandru Sobaru, a plecat în R. F. a Germaniei. Membrii delegaţiei vor purta convorbiri cu personalităţi şi reprezentanţi ai unor cercuri econo­mice şi financiare din această ţară în legătură cu promovarea schimbu­rilor turistice dintre cele două ţări. (Agerpres) v­remea ieri in ţară . Vremea s-a menţinut umedă şi s-a răcit în jumătatea da vest. Cerul a fost mai mult acoperit. Au căzut precipitaţii locale sub for­mă de ploaie, care apoi s-au trans­format în lapoviţă şi ninsoare în Transilvania şi nordul Moldovei. In Muntenia, sudul Moldovei şi Dobro­­gea, locul a plouat. în rest, precipi­taţiile au fost izolate. Vîntul a suflat potrivit, cu unele intensificări în su­dul ţârii, predominînd din sectorul estic. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre minus 3 grade la Sînni­­colau Mare şi 10 grade la Mangalia. Timpul probabil pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie. In ţară . Vremea se va menţine în general umedă, cu ce­rul mai mult acoperit. Precipitaţii locale. Vînt potrivit. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse în­tre minus 10 şi zero grade, izolat mai coborîte, iar maximele între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă locală. In Bucureşti: Vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Tempo­rar precipitaţii. Vînt potrivit. Tem­peratura în scădere. Ceaţă slabă. SPORT SPORTIVI ROMANI PESTE HOTARE IN STATIUNEA DE SPORTURI DE IARNA DE LA CORTINA D’AMPEZZO se vor desfăşura as­tăzi şi miine campionatele euro­pene de bob. In urma antrena­mentelor de ieri, cel mai bun timp a fost înregistrat de echipajul R.F. a Germaniei alcătuit din Floth şi Bader cu rezultatul de 1'27”34/100. Panţuru­l Focşeneanu (România) au obţinut al doilea timp al zilei : 1’27”83/100. Suedezii Eriksson şi Carlen au fost cronometraţi in 1*28­’28/100. IN FINALA TURNEULUI INTER­NAŢIONAL MASCULIN DE HAND­BAL care are loc la Berlin se vor intîlni echipele oraşelor Berlin şi Leipzig care au cîştigat grupele res­pective. Selecţionata oraşului Bucu­reşti care a jucat în grupa B s-a clasat pe locul doi şi va juca pentru locurile 3—4 ale clasamentului final In compania echipei oraşului Copen­haga. In grupa respectivă handba­­liştii români au învins cu 8—7 echipa Budapestei şi au pierdut cu 6—9 jo­cul cu Leipzig. SELECŢIONATA CLUBURILOR DE HANDBAL din Berlinul occi­dental a cîştigat turneul internaţio­nal fulger, desfăşurat în Palatul sporturilor. Echipa Politehnica Timi­şoara s-a clasat pe locul doi urmată de formaţiile oraşelor Amsterdam şi Hamburg. Rezultate tehnice: Berli­nul occidental — Amsterdam 8—­5 ; Hamburg — Politehnica Timişoara 6—5 ; Berlinul occidental — Hamburg 11—8 ; Politehnica Timişoara — Am­sterdam 8—6 ; Amsterdam — Ham­burg 8—5 ; Berlinul occidental — Politehnica Timişoara 6—5 (3—3). ECHIPA DE RUGBI­ZARUL CON­STANŢA care se află in turneu în Franţa a jucat la Bourges cu echipa locală U.S. Berry. Rugbiştii români au obţinut victoria cu scorul de 14—9 (8—6). , „URTAIN" — 24 VICTORII PRIN K.O. Cunoscutul boxer spaniol de cat. grea Jose Manuel Ibar „Urtain" a obţinut cel de-al 24-lea k.o. al ca­rierei sale invingîndu-l pe brazilia­nul Vasco Faustino în mai puţin da­­ minut. MEXICANUL MARTINEZ A CÎŞTIGAT CROSUL DE LA SA0 PAULO Tradiţionalul cros internaţional, care se desfăşoară în fiecare an in noc­turnă, la 31 decembrie, pe străzile oraşului brazilian Sao Paulo, a fost cîştigat de atletul mexican Juan Martinez. Acesta a stabilit şi un nou record al traseului par­­curgînd cei 8.500 km in 24’02” Surpriză la tradiţionalul cros de la Sao Paulo : mexicanul Juan Marti­nez trece primul linia de sosire ! Telefoto­­ Agerpres 3/10. La startul probei au fost prezenţi 277 de atleţi reprezentînd 20 de ţări. In prima parte a cursei au condus mexicanii Martinez şi Saldi­var talonaţi de japonezul Sawaki, marele favorit al probei, şi de en­glezul Tagg. Această situaţie s-a menţinut pînă la 30 m de sosire cind atletul mexican în mare vervă a plasat un atac irezistibil. El a sprintat prelungit, s-a detaşat şi a trecut linia de sosire cu un avans apreciabil. Pînă în prezent recordul traseului era deţinut de belgianul Roelants cu timpul de 24’31”2/10. Clasamentul probei­­ 1. Juan Mar­tinez (Mexic) 24’02”3/10; 2. Michel Tagg (Anglia) — 24’08”6/10 ; 3. Daniel Karica (Iugoslavia) — 24’09”9/10; 4. Reilly Eamon (S.U.A.) — 24T7”6/10 ; 5. Mario Saldivar (Mexic) — 24’38” 8/10 ; 6. Joachim Liess (R. F. a Ger­maniei) — 25’01 ; 7. Keisuke Sawaki (Japonia) — 25T2” etc. TURNEELE DE ŞAH DE LA HASTINGS ŞI GRONINGEN După 4 runde, în turneul Interna­ţional masculin de şah de la Has­tings pe primul loc în clasament se află Portisch (Ungaria) cu 3,5 puncte, urmat de Smîslov (U.R.S.S.) — 3 puncte, Medina (Spania) — 2,5 punc­te, Gligorici (Iugoslavia) — 2 puncte etc. Drimer (România) are 1 punct şi o partidă întreruptă la Gligorici. După 7 runde, în turneul interna­ţional de şah pentru juniori de la Groningen pe primul loc se află 4 ju­cători : Adorján (Ungaria), Urzică (România), Bellon (Spania) şi Be­­liavski (U.R.S.S) fiecare cu 5 puncte. In runda a 70-a românul Urzică a re­mizat în 42 de mutări cu Adorján. PENAROL ÎN POSESIA SUPER­CUPEI Echipa de fotbal Penarol Monte­video (Uruguay) a cîştigat competiţia internaţională „Super­coupe" a Ame­ricii de Sud. In ultimul joc disputat la Buenos Aires, Penarol a învins cu scorul de 2—1 echipa Estudian­­tes River Plata. La Lisabona, in „Cupa europeană a tîrgurilor“, echipa Setubal a termi­nat la egalitate : 1—1 (1—1) cu echipa vest-germană Hertha. PAGINA 3 LA HOCHEI, CEHOSLOVACII-CANADA 4-0! Echipa de hochei pe gheaţă a Ce­hoslovaciei a obţinut o nouă victo­rie asupra echipei Canadei în jocul desfăşurat la Toronto. Hocheiştii cehoslovaci au cîştigat cu scorul de 4—0 (2—0, 2—0, 0—0). Echipa Ceho­slovaciei va mai juca la London (Ontario) şi Ottawa.

Next