Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)

1970-02-01 / nr. 8324

SCINTEI­A — duminică 1 februarie 1970 pagina economica I HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor personalului din unităţile de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o , hotărîre experimentarea cu începere de la 1 februarie 1970 a noului sistem de salari­zare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii, salariile lu­crătorilor din muzee, biblioteci, case şi pa­late de cultură, de creaţie populară, universi­tăţi populare şi cămine culturale se majo­rează in medie cu 11,9 la sută , împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansan­blu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15 000 sala­riaţi, ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. , Noua salarizare aprobată pentru persona­lul din unităţile de cultură are la bază prin­cipii similare de remunerare cu ale celor­lalte ramuri ale economiei , încadrarea sa­lariaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gra­daţii, spor de vechime, gratificaţii anuale etc. Totodată ea prevede unele elemente co­respunzătoare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile­ cadrelor de conducere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii ţinînd seama de volumul, im­portanţa şi complexitatea activităţii ce o des­făşoară. O dată cu aplicarea noului sistem de sala­rizare se asigură şi corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul culturii cu cele ale salariaţilor cu funcţii com­parabile din alte ramuri. Astfel, sala­riile directorilor din cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice trans­ferate din învăţămînt, sunt majorate în me­die cu 17,8 la sută, asigurindu-li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţă­mînt. La unităţile de cultură cu activitate com­plexă unde se desfăşoară şi o muncă de cercetare ştiinţifică se permite utilizarea, in cazuri justificate, a funcţiilor şi salariilor ta­rifare aprobate pentru personalul de cerce­tare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărîrii se menţin in-’ dentnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiin­ţă, artă, culturar­ şi,­ cadrif­­didactice care,­par­­lingă funcţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi populare şi că­mine culturale, în scopul stimulării lucrătorilor din unită­ţile de cultură pentru obţinerea unor rezul­tate deosebite in activitatea lor, li se acor­dă gratificaţii anuale. De acest avantaj poa­te beneficia şi activul obştesc care contri­buie la realizarea de către instituţiile res­pective de venituri peste cele planificate din manifestări cultural-artistice. De asemenea, directorii de cămine culturale care au un a­­port important în difuzarea filmului în me­diul rural pot beneficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţi­le de cultură reprezintă un puternic factor mobilizator în perfecţionarea şi creşterea e­­ficienţei activităţilor cultural-artistice, în va­lorificarea multiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în vederea ridicării gradului de conştiinţă şi a nivelului de cul­tură al tuturor cetăţenilor ţării noastre. Printr-o altă hotărîre a Consiliului de Mi­niştri s-a aprobat experimentarea noului sis­tem de salarizare şi majorarea salariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în uni­tăţile de justiţie, procuratură şi arbitraj. Hotărîrea prevede majorarea în medie teu 15 la sută a salariilor lucrătorilor din instan­ţele judecătoreşti, unităţile judeţene şi lo­cale de procuratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbitraj. De a­­ceastă creştere a salariilor beneficiază a­­proape 7 400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justiţie, procu­ratură şi arbitraj se face pe baza principii­lor aplicate şi in celelalte ramuri ale eco­nomiei naţionale, adaptate la particularită­ţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se înlocuieşte remunerarea pe gru­pe de vechime a judecătorilor, procurorilor şi notarilor cu încadrarea pe funcţii cu gra­daţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sistem, acordarea gra­daţiilor se face din trei în trei ani fiind con­diţionată şi de aptitudinile personale, pre­cum şi de calităţile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîştigurile celor care acti­vează in aceste domenii sunt nemijlocit le­gate de modul în care fiecare salariat îşi în­deplineşte atribuţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcţii similare din alte ramuri de activitate. Ca şi în celelalte sectoare de activitate, şi personalul din aceste unităţi beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă şi de gratificaţii anuale. Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor vor constitui pentru per­sonalul din justiţie, procuratură, notariate ?i arbitrajul de stat un nou imbold pentru în­tărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţu­lui de răspundere in îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, pentru sporirea contribuţiei sale la apărarea consecventă a legalităţii social­­iste. (Agerpres) Uzinele „23 August" din Capitală : Motorul de 700 CP, M-12 la bancul de probe Jubileul Uzinei metalurgice din Bacău BACAU (corespondentul „Scriteii)­­ Colec­tivul Uzinei metalurgice din Bacău a sărbă­torit 50 de ani de existenţă. In trecut, aici erau nişte ateliere de lucerie, mici, întunecoase şi insalubre ; azi, uzina a devenit o unitate mo­dernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, care îşi aduce contribuţia la creşterea avuţiei naţionale. La ora actuală, în numai trei zile se realizează întreaga producţie ce se obţinea în anul 1948 , această producţie înseamnă utilaje pentru industria petrolieră şi alimentară. La adunarea jubiliară ce a avut loc cu acest prilej au luat cuvîntul directorul uzi­nei, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai forurilor de resort. Parti­cipanţii la adunare au adoptat cu entuziasm şi însufleţire o telegramă adresată C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Ne angajăm ca în acest an să obţinem în plus faţă de preve­derile planului o producţie-marfă in valoare de 1 milion lei, să sporim productivitatea muncii ,cu 1 la sută faţă de plan, să realizăm o econo­mie de 157 tone de metal, să livrăm la export peste prevederi produse in valoare de 120 000 lei valută. Totodată, ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a pune in funcţiune, la termenul stabilit, noua fabrică de vane, cu o capacitate anuală de 20 000 tone piese turnate.* (Urmare din pag. I) timent va asigura mari cantităţi din acelaşi produs, uniforme din punct de vedere calitativ. Se înţelege că specializarea fermei pe unul din ti­purile descrise nu exclude posibili­tatea ca în practică să se realizeze produse şi pentru alte destinaţii de­cît cea de bază. De exemplu, fer­mele care realizează produse pen­tru export şi unde in mod normal rezultă unele cantităţi care nu co-­­ respund din punct de vedere cali­tativ, ele vor fi date fie pentru prelucrare, fie pentru consum in stare proaspătă. Dacă la cele arătate se adaugă și faptul că au fost luate măsuri în vederea asigurării mijloacelor teh­­nico-materiale şi financiare nece­sare organizării producţiei, iar acum adunările generale din cooperativele agricole dezbat şi aprobă constitui­rea fermelor, se poate spune că a fost creat cadrul organizatoric necesar bunei desfăşurări a activităţii în le­­gumicultură Esenţial este ca acum să se depună toate eforturile în ve­derea asigurării producţiei de legu­me din acest an. Şi trebuie spus că măsurile tehnice,şi organizatorice luate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi direcţiile agricole judeţene s-au soldat cu unele rezul­tate bune. Pînă la această dată au fost identificate toate terenurile care urmează a fi cultivate cu legume şi s-a stabilit planul de producţie pentru fiecare din cele 700 ferme. A fost organizat, de asemenea, un instructaj cu toţi şefii de fermă în care s-au dezbătut principiile de or­ganizare şi tehnologiile noi de cul­tivare a legumelor. Acum, toate e­­forturile sunt îndreptate în direcţia amenajării de răsadniţe şi solarii, asigurării seminţelor, pregătirii uti­lajelor de irigat şi efectuării altor lucrări de care depinde producţia de legume din acest an Deşi au fost obţinute rezultate mai bune decît în ceilalţi ani in ce priveşte desfă­şurarea acestor acţiuni, se cons­tată, totuşi, unele deficienţe, care vor tre­bui înlăturate in timpul cel mai scurt de către organele agricole ju­deţene şi de către conducerile coo­perativelor agricole. Problema cea mai importantă la ordinea zilei o constituie asigurarea răsadurilor necesare plantărilor in cîmp sau in solarii. In acest scop urmează ca pe lîngă răsadniţele vechi să se amenajeze altele noi în suprafaţă de 142 hectare. Or, pînă pe data de 26 ianuarie se realizaseră numai 42 hectare. Că se putea face mai mult o dovedesc rezultatele cooperativelor agricole din judeţele Ilfov şi Tulcea care au terminat această lucrare. Construirea de ră­sadniţe noi este întîrziată îndeosebi în judeţele Mehedinţi, Teleorman,­­­Cluj, Olt, Gorj şi altele, care n-au realizat nici 10 la sută din preve­deri In construirea de solarii noi, din planul de 600 ha au fost exe­cutate 163 ha. Este adevărat că acest lucru constituie o realizare faţă de ceilalţi ani, cînd amenajarea de so­larii începea abia în luna februarie Ţinînd seama că materialele şi do­cumentaţiile tehnice au fost asigu­rate din vreme, la această dată, construirea de solarii putea fi mult mai avansată. Intr-un ritm cu totul nesatisfăcător se lucrează în cooperativele agricole din judeţele Arad, Brăila, Dolj, Prahova, Timiş, Vrancea De asemenea, din cele­­ 430 hectare solarii vechi au fost reparate numai 628 hectare. Este necesar ca în cooperativele agri­cole în care construirea răsadniţelor şi a solariilor a întîrziat să fie luate măsuri urgente in vederea grăbirii acestor lucră­ri Acum nu se mai poate motiva rămînerea în urmă prin lipsa de materiale. Acestea au fost asigurate la cantităţi îndestulă­toare. Neajunsul este că multe coo­perative intîrzie preluarea şi trans­portul lor din bazele de aprovizio­nare Paralel cu amenajarea răsadniţe­lor trebuie să se facă şi însâmînţa­­rea lor eşalonată cu soiurile ce se vor cultiva Din prevederile pe luna ianuarie de 225 500 mp răsadniţe s-au însămînţat numai 138 500 mp, lu­crările fiind intîrziate mai ales în cooperativele agricole din judeţele Galaţi, Gorj, Maramureş, Alba, Bo­toşani, Vaslui, Dîmboviţa. Ţinîndu-se seama de neajunsurile care au exis­tat anul trecut în ce priveşte asigu­rarea cantitativă şi calitativă a răsadurilor, această problemă tre­buie să fie privită cu mai multă răs­pundere de cadrele de conducere ale unităţilor agricole, de specialişti şi de către direcţiile agricole Realizarea suprafeţelor propuse a se cultiva cu diferite sortimente de legume necesită asigurarea canti­tăţilor necesare de seminţe. E ade­vărat că la morcovi, pătrunjel şi castraveţi cornişon nu au fost asi­gurate cantităţi suficiente de seminţe şi de aceea vor trebui folosite chib­zuit cele care există. Dar chiar şi cantităţile de seminţe de legume care au fost asigurate încă n-au fost ridicate de către unităţile agricole Este vorba în special de speciile timpurii : varză, co­nopidă, gun­oaie, tomate hibride. Direcţiile agricole trebuie să ia măsuri ca toate seminţele de legume să ajungă în timpul cel mai scurt în unităţile cultivatoare. Măsurile luate în vederea perfec­ţionării activităţii în legumicultura — crearea de ferme specializate la conducerea cărora se află specialişti cu studii superioare­­ vor duce la rezultate corespunzătoare cu con­diţia ca, încă de pe acum, să se lu­creze în mod organizat şi toate ac­ţiunile să se desfăşoare pe baza pla­nurilor de măsuri întocmite. După cum s-a văzut, unele acţiuni sunt intîrziate. Pentru succesul deplin al acestei acţiuni se impune deci ca o necesi­tate de prim ordin ca membrii con­siliilor de conducere, direcţiile a­­gricole, toate departamentele care concură la această importantă ac­ţiune să-şi îndeplinească cu promp­titudine sarcinile ce le revin. Se cere ca, în fiecare judeţ, să se pro­ducă toate cantităţile de legume­ care au fost stabilite şi sunt nece­sare consumului local, să nu se ba­zeze pe aducerea acestor produse din alte judeţe. De aceea, trebuie să se acorde importanţa cuvenită fiecărei lucrări în parte, înce­­pînd de la aprovizionarea cu mate­riale şi seminţe pînă la recoltarea şi valorificarea produselor. In acest fel se va putea asigura o recoltă spo­rită de legume, care să contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei cu aceste produse. Fermele agricole La plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie anul trecut s-a cerut Ministeru­lui Transporturilor ca, îm­preună cu ministerele bene­ficiare, să ia măsuri ener­gice pentru a curma nea­junsurile existente în or­ganizarea și desfășura­rea transportului pe calea ferată, în folosirea parcu­lui de mijloace teh­nice de care acesta dispu­ne. Pe baza indicaţii­lor plenarei, este în curs de elaborare un program eşalonat, cuprinzînd măsuri­­ pentru utilizarea cît mai raţională a vagoanelor, creşterea capacităţii de în­cărcare şi descărcare a mărfurilor la marile uni­tăţi economice, dotarea a­­cestora cu mijloace de me­canizare. In cadrul acestui pro­gram de măsuri se înscrie şi îmbunătăţirea planului desfăşurător al transportu­lui de mărfuri pe calea ferată, defalcat pe mi­nistere şi pe trimestre, aflat acum in faza de definitivare. Această fa­ză­ se prelungeşte însă, deoarece propunerile fă­cute­­ de Departamentul căilor ferate din Ministe-­ rul Transporturilor, în ce priveşte volumul mărfu­rilor de transportat trimes­trial — determinat pe baza capacităţii parcului de va­goane existent — nu con­cordă nici pe departe cu solicitările ministerelor e­­conomice. In majoritatea cazurilor, ministerele şi consiliile populare jude­ţene pretind pentru tri­mestrul I al anului un volum mai mic de trans­­port decît cel propus de calea ferată. In ciu­da unui eventual argu­ment că timpul este nefavo­­­rabil în lunile de iarnă, în­trebăm pe tovarăşii din Mi­nisterul Construcţiilor In­dustrial* — care au de executat în trimestrul I un volum de lucrări de con­­strucţii-montaj de peste 20 la sută din total — cum cred că este posibil un transport judicios de măr­furi cînd solicită pentru această perioadă doar 12,1 la sută din volumul anual de transport al acestui mi­nister ? Considerăm că re­partizarea pe trimestre a transportului de mărfuri este o problemă care soli­cită ministerelor să­ ia in­­calcul nu numai necesităţile lor stricte, ci şi posibilităţi­le economiei naţionale. Sunt oare perisabile — nu pot fi depozitate, în cel mai rău caz, dacă nu se folosesc imediat — produsele de ca­rieră, tovarăşi din organi­zaţiile de construcţii ? întrebarea se cuvine a­­tent analizată de forurile de resort din acest minis­ter, ca şi din alte ramuri ale economiei care promo­veaza sistemul aglomerării transporturilor spre sfîrşit de an şi de trimestru. In discuţia avută cu tov ing. Alexandru Filioreanu, adjunct al şefului Departa­mentului căilor ferate din Ministerul Transporturilor, era abordat, tocmai proble­ma măsurilor care se im­pun pentru îmbunătăţir­ea ritmicităţii transporturilor — Este drept —, ne-a spus el — in urma investi­ţiilor făcute de stat, par­cul de vagoane este în creştere, fiind în orice caz mai mare la sfîrşit de an decît în primul trimestru Acesta nu este însă un ar­gument pentru folosirea lui mult sub posibilităţi, în­­cepînd din primul trimes­tru şi pînă spre mijlocul trimestrului II şi pentru suprasolicitarea acestuia în restul timpului. Din a­­cest motiv, în ultimele luni ale anului unele cereri de transporturi nu mai pot fi satisfăcute sau sunt îndepli­nite cu întîrziere, afectând activitatea productivă. — Care teste soluţia a­­cestei probleme ? — Eşalonarea mai judi­cioasâ a programului de producţie al unităţilor eco­­momice, asigurarea ritmi­cităţii fabricaţiei şi a desfa­cerii produselor sunt con­diţii esenţiale în acest scop. Este nevoie, totodată, de organizarea mai rigu­roasă a circuitului materii­lor prime şi produselor pe­ artidele economiei, pentru evitarea transporturilor pe distanţe lungi şi încruci­şate, încă frecvente în pre­zent. Iată, aşadar, cerinţe asu­pra cărora ministerele, alte organe economice titulare de plan de transport vor trebui să reflecteze mai mult. Să coborîm însă din această sferă a transportu­lui feroviar de mărfuri spre regionalele de cale fe­rată, staţii şi întreprinderi economice. Investigat pe regionale, volumul de încărcări şi descărcări de mărfuri pt tipuri de vagoane — de ci­ment, petrol, cocs ,­ etc. — diferă de la o regională la alta şi nu se­ echilibrează perfect. In judeţele deser­vite de regionalele C.f.11, Bucureşti, Galaţi şi Deva, bunăoară, sosirile de măr­furi sunt mai mari faţă de expedieri Aceste regio­nale au un excedent total de aproximativ 450 000 10 000 şi, respectiv, 44 000 vagoane goale anual, în timp ce regionalele Craio­va şi Cluj încarcă mai mult decît descarcă, defici­tul fiind de circa 1 100 şi, respectiv, 800 vagoane zil­nic. Acest fenomen­­ deter­mină o transbordare pe dis­­tanţe destul de mari a va­goanelor de­ mărfuri, cu un anumit timp înainte de o­­peraţiunile propriu-zise de încărcare şi descărcare L u­ni­tăţile de transporturi cau­tă ca transbordările să fie efectuate cu cursa plină dar acest lucru nu este po­sibil întotdeauna. Cît de importantă apare, în acest context, respecta­rea unor planuri de trans­port dinainte stabilite ! Pen­­­tru că, în caz contrar va­goanele sunt remanevrate, cu pierderi de timp și bani, ajungîndu-se adeseori la lipsa unui anumit fel de vagoane. Un recent exem­plu este semnificativ in a­­cest sens. Ministerul Pe­trolului a solicitat Mi­nisterului Transporturilor, pentru zilele de 7, 8 şi 9 ianuarie a.c., un număr sporit de vagoane — circa 600 zilnic — pentru deservirea noilor instalaţii de­ la Rafinăria Piteşti Calea ferată a început să le maseze spre destinaţia dorită Ministerul Petro­lului însă a cerut apoi anulări pentru jumătate din numărul vagoanelor, iar in ziua de 7 ianuarie nu era încărcat din disponi­bil, pînă la ora 17, nici un vagon de produse albe şi numai 103 vagoane pentru păcură. Situaţia s-a repe­tat aproape aidoma şi în zilele următoare. Urma­rea ? Vagoanele imobiliza­te la Rafinăria Piteşti au generat o restanţă în bazi­nul Ploieşti de 80 cisterne pentru motorină şi în re­gionala Galaţi de 262 cis­terne. Exemplul amintit nu constituie o excepţie, ci evidenţiază o anumită practică din partea unită­ţilor beneficiare. Anulările şi schimbarea destinaţiei transporturilor reprezintă, în unele cazuri, 20—30 la sută din solicitările unor întreprinderi sau minis­tere. Numai în luna de­cembrie, anul trecut, din­­tr-u­n volum total de încărcare de circa 23. 000 tone marfă — în zona Regionalei C.F.R. Galaţi — Ministerul Industriei Metalurgice a anulat sau schimbat destinaţia a circa 95 000 tone marfă, iar Ministerul Construcţiilor Industriale, dintr-un vo­lum total de transport de circa 136 600 tone, a anulat sau schimbat destinaţia la circa 100 000 tone de măr­furi. Este drept­, s-au plă­tit unele per­alizări căilor ferate, dar ce folos, situa­ţia se repetă în continuare, ministerele şi întreprinde­rile în cauză nu se sperie de anulări şi de consecin­ţele lor. Este clar, deci, că penalizările nu sunt luate in consideraţie, nu obligă la respectarea planului de transport. In plus, chiar și asupra penalizărilor pri­mează adeseori cauzele „o­­biective", care le anulează. Ce sunt oare aceste cau-’ ze „obiective" care, evi­dent, împiedici realizarea planului de transport'’ Cine le dă atributul de ..o­­biective"? Paradoxal, dar unităţile de­­transport — care se plîng prin numeroa­se adrese telefonice ■ sau scrise trimise la întreprin­de­ri pentru nerespectarea programării vagoanelor —­­ avizează asupra obiectivi­tăţii acestor cauze. înseşi reglementările în vigoare facilitează acest lucru. Ele prevăd, spre exemplu, că sunt scutiţi de penalizările pentru neexecutarea planu­lui de transport acei bene­ficiari la care încărcarea mărfurilor nu s-a putut e­­fectua din motive de forţă majoră, ca incendii, înză­­peziri, inundaţii etc. A­­ceastă clauză este cel mai des invocată de întreprin­deri, chiar dacă realitatea este alta.­­ Investigaţiile anchetei noastre au pus în evidenţă doar cîteva fenomene, câ­­­teva anomalii care gene­rează utilizarea neraţională a capacităţii de transport pe calea ferată. Programa­rea defectuoasă a transpor­turilor, anulările de vagoa­ne, schimbarea destinaţiei acestora sunt practice neeco­­terom­ice, la care trebuie sâ­­se renunţe definitiv Spiri­tul de prevedere, calculul­­de optimizare, metodele moderne de programare trebuie să devină instru­mente de lucru în organi­­zarea transporturilor de materii prime și produse Dan POPESCU Vagoane care „transportă pagubă“ PAGINA 3 CONTRASTE » Comisioane pentru... „servicii In calea directă a mărfii de la producă­tor la beneficiar exis­tă, într-o serie de ca­zuri, anumite „barie­re“, denumite curent unităţi de aprovizio­nare şi desfacere. Ar­măturile pentru insta­laţiile sanitare, de pildă, fabricate la UREMOAS Bucu­rești, sunt „prelua­te“ — formal — de Baza I a M.I.C.M.­­ în realitate, ele ră­mîn tot în depozitul din incinta întreprin­derii producătoare în­treprinderea de apro­vizionare a municipiu­­lui București (I.A.M.B.) le cumpără „scriptic" de la această bază și Ie facturează mai depar­te către întreprinderea de aprovizionare pen­tru construcţii (I.A.C.) de pe lîngă Consiliul popular al municipiu­lui Bucureşti. Aceasta, la rîndul ei, vinde ar­măturile întreprinderi­lor de construcţii din raza Capitalei. Efectiv numai I.A.C. face ofi­ciul de a ridica marfa din depozit şi de a o transporta şi distribui potrivit necesităţilor consumatorilor finali­­ şantierele. Pentru „os­teneala“ de a factura şi refactura produsele, Baza 1 şi I.A.M.R. îşi reţin un comision de 5 la sută din preţ. Se justifică oare econo­mic un atare sistem care complică inutil circulația produselor . Tocători de furaje care toacă bani... Multe cooperative a­­gricole din judeţul Iaşi, cum­ sunt cele din Probota, Leţcani, Coz­­meşti, Mogoşeşti, Roş­eanu, Pocreaca şi altele au comandat, prin în­treprinderea judeţeană de aprovizionare, tocă­tori de furaje. Aceste utilaje au sosit în a­­ceastă întreprindere, dar beneficiarii nu se învrednicesc să le ri­dice. Alături de to­­citorile de furaje se mai găsesc aci printre altele, o batoză de bătut porumb, co­mandată de coopera­tiva agricolă­­ Vîrcă­­tori-Pașcani, un teasc de struguri pentru cooperativa Scheia, hrănitori şi­­adăpători pentru păsări, cerute de cooperativa din Costeşti, o basculă­­ pentru cooperativa Schitu-Duca, numeroa­se pluguri de lucrat in vii şi aparate de stro­pit pentru cooperati­vele agricole Băiceni, Cosmeşti, Mironeasa şi altele Valoarea to­tală a acestor utilaje se ridică la peste 2 milioane lei Tocăto­­rile n-au­­ ajuns încă să mărunţească furaje Dar toacă... bani, de­oarece banca aplică penalizări întreprinde­rii care le-a comandat şi achitat. De ce nu celor care nu ridică a­­ceste utilaje ? • Vor insăminţa neglijenţă ? D­eşi suntem­ la în­ceput de februarie, primăvara este pe a­proape. Meteorologii chiar dau a se înţe­lege că, în acest an, lucrările agricole în cîmp vor începe mai devreme Cei harnici se pregătesc asiduu La laboratorul pen­tru controlul seminţe­lor din Oradea sunt a­­duse în aceste zile pro­be din seminţele care urmează să fie însămînţate în pri­măvară. De la coo­perativele agricole se­minţele sosesc cu ţî­­rîita. Pînă la aceas­tă dată, numai 12 din ele - Madăraş,­ Bo­rod, Sîntimbreu, Oşor­­hei, Belfir, Tarcea etc. — au adus la analiză probe de seminţe. Ce­­­­lelalte stau şi aşteaptă ca primăvara să bată la uşă. Şi atunci, con­form obiceiului, vor„ da buzna cu seminţele la analiză Cum sunt 123 .cooperative, este uşor de închipuit că cereri­le lor nu vor putea fi satisfăcute cu prompti­tudine. Atunci ce vor pune în pămînt ? Poa­te vor îngropa o dată pentru totdeauna lipsa de prevedere. . Imobilizări eterne La sfirşitul anului trecut, uzina ,,7 Noiem­brie" din Craiova avea un împrumut restant de 3,8 milioane lei Cauza : existenţa (la acea dată) în această întreprindere construc­toare de maşini a u­­nor importante stocuri ce depăşeau normati­vul aprobat ; 1,3 mili­oane lei reprezentau imobilizări în materii prime şi materiale Alte 2 milioane lei erau produse finite imobilizate, în prin­cipal, ca urmare a ne­­ritmicităţii producţiei. In fine, 500 000 lei se investiseră în obiecte de inventar, al căror volum depăşea nece­sităţi­e perioadei res­pective. Nu se poate spune că această uzină cra­­ioveană nu a între­prins nimic pentru li­chidarea imobilizări­lor. S-au făcut planuri de măsuri, dar ele au rămas pe hîrtie... Deci, nimic nu s-a schimbat în bine de cînd trans­formarea opticii con­ducerii întreprinderii în ce privește pro­blemele financiare ale activităţii de pro­ducţie ? Vîrtejul Create de curînd, unele dintre noile centrale industriale şi-au început activita­tea sufocînd întreprin­derile din subordine cu un tir continuu de adrese şi cereri de si­tuaţii De pildă, Com­binatul de piele şi în­călţăminte nr. 3 Sibiu, care impulsionează ac­tivitatea fabricii „Că­prioara" din Sebeş, punind să lucreze in­tens nu benzile de fa­bricaţie — acestea duc lipsă de materie pri­mă şi materiale — ci... dactilografele şi per­sonalul tehnico-admi­­nistrativ, încărcat cu întocmirea de situaţii şi adrese. înainte de constituirea combina­tului, fabrica trimitea Ministerului Industriei Uşoare, decadal, o si­tuaţie cu privire la li­vrările la fondul pie­ţei. Acum se trimit combinatului, tot deca­dal, două asemenea situaţii, care sunt apoi înaintate ministerului Numărul convorbirilor telefonice ale fabricii s-a dublat în acest răstimp Serviciului de contabilitate îi sunt so­licitate în plus de că­tre combinat patru si­tuaţii, iar serviciului plan-producţie — 5 si­tuaţii care prin miş­carea hirtiilor îşi în­deplineşte atribuţiile Combinatul de piele şi încălţăminte nr. 3 Si­biu ?

Next