Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)
1970-02-01 / nr. 8324
SCINTEIA — duminică 1 februarie 1970 pagina economica I HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor personalului din unităţile de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o , hotărîre experimentarea cu începere de la 1 februarie 1970 a noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii, salariile lucrătorilor din muzee, biblioteci, case şi palate de cultură, de creaţie populară, universităţi populare şi cămine culturale se majorează in medie cu 11,9 la sută , împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansanblu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15 000 salariaţi, ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. , Noua salarizare aprobată pentru personalul din unităţile de cultură are la bază principii similare de remunerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei , încadrarea salariaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gradaţii, spor de vechime, gratificaţii anuale etc. Totodată ea prevede unele elemente corespunzătoare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile cadrelor de conducere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii ţinînd seama de volumul, importanţa şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură şi corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul culturii cu cele ale salariaţilor cu funcţii comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile directorilor din cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice transferate din învăţămînt, sunt majorate în medie cu 17,8 la sută, asigurindu-li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţămînt. La unităţile de cultură cu activitate complexă unde se desfăşoară şi o muncă de cercetare ştiinţifică se permite utilizarea, in cazuri justificate, a funcţiilor şi salariilor tarifare aprobate pentru personalul de cercetare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărîrii se menţin in-’ dentnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiinţă, artă, culturar şi, cadrifdidactice care,parlingă funcţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi populare şi cămine culturale, în scopul stimulării lucrătorilor din unităţile de cultură pentru obţinerea unor rezultate deosebite in activitatea lor, li se acordă gratificaţii anuale. De acest avantaj poate beneficia şi activul obştesc care contribuie la realizarea de către instituţiile respective de venituri peste cele planificate din manifestări cultural-artistice. De asemenea, directorii de cămine culturale care au un aport important în difuzarea filmului în mediul rural pot beneficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură reprezintă un puternic factor mobilizator în perfecţionarea şi creşterea eficienţei activităţilor cultural-artistice, în valorificarea multiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în vederea ridicării gradului de conştiinţă şi a nivelului de cultură al tuturor cetăţenilor ţării noastre. Printr-o altă hotărîre a Consiliului de Miniştri s-a aprobat experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj. Hotărîrea prevede majorarea în medie teu 15 la sută a salariilor lucrătorilor din instanţele judecătoreşti, unităţile judeţene şi locale de procuratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbitraj. De această creştere a salariilor beneficiază aproape 7 400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justiţie, procuratură şi arbitraj se face pe baza principiilor aplicate şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale, adaptate la particularităţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se înlocuieşte remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procurorilor şi notarilor cu încadrarea pe funcţii cu gradaţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sistem, acordarea gradaţiilor se face din trei în trei ani fiind condiţionată şi de aptitudinile personale, precum şi de calităţile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîştigurile celor care activează in aceste domenii sunt nemijlocit legate de modul în care fiecare salariat îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcţii similare din alte ramuri de activitate. Ca şi în celelalte sectoare de activitate, şi personalul din aceste unităţi beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă şi de gratificaţii anuale. Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor vor constitui pentru personalul din justiţie, procuratură, notariate ?i arbitrajul de stat un nou imbold pentru întărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţului de răspundere in îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, pentru sporirea contribuţiei sale la apărarea consecventă a legalităţii socialiste. (Agerpres) Uzinele „23 August" din Capitală : Motorul de 700 CP, M-12 la bancul de probe Jubileul Uzinei metalurgice din Bacău BACAU (corespondentul „Scriteii) Colectivul Uzinei metalurgice din Bacău a sărbătorit 50 de ani de existenţă. In trecut, aici erau nişte ateliere de lucerie, mici, întunecoase şi insalubre ; azi, uzina a devenit o unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, care îşi aduce contribuţia la creşterea avuţiei naţionale. La ora actuală, în numai trei zile se realizează întreaga producţie ce se obţinea în anul 1948 , această producţie înseamnă utilaje pentru industria petrolieră şi alimentară. La adunarea jubiliară ce a avut loc cu acest prilej au luat cuvîntul directorul uzinei, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai forurilor de resort. Participanţii la adunare au adoptat cu entuziasm şi însufleţire o telegramă adresată C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Ne angajăm ca în acest an să obţinem în plus faţă de prevederile planului o producţie-marfă in valoare de 1 milion lei, să sporim productivitatea muncii ,cu 1 la sută faţă de plan, să realizăm o economie de 157 tone de metal, să livrăm la export peste prevederi produse in valoare de 120 000 lei valută. Totodată, ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a pune in funcţiune, la termenul stabilit, noua fabrică de vane, cu o capacitate anuală de 20 000 tone piese turnate.* (Urmare din pag. I) timent va asigura mari cantităţi din acelaşi produs, uniforme din punct de vedere calitativ. Se înţelege că specializarea fermei pe unul din tipurile descrise nu exclude posibilitatea ca în practică să se realizeze produse şi pentru alte destinaţii decît cea de bază. De exemplu, fermele care realizează produse pentru export şi unde in mod normal rezultă unele cantităţi care nu co- respund din punct de vedere calitativ, ele vor fi date fie pentru prelucrare, fie pentru consum in stare proaspătă. Dacă la cele arătate se adaugă și faptul că au fost luate măsuri în vederea asigurării mijloacelor tehnico-materiale şi financiare necesare organizării producţiei, iar acum adunările generale din cooperativele agricole dezbat şi aprobă constituirea fermelor, se poate spune că a fost creat cadrul organizatoric necesar bunei desfăşurări a activităţii în legumicultură Esenţial este ca acum să se depună toate eforturile în vederea asigurării producţiei de legume din acest an. Şi trebuie spus că măsurile tehnice,şi organizatorice luate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi direcţiile agricole judeţene s-au soldat cu unele rezultate bune. Pînă la această dată au fost identificate toate terenurile care urmează a fi cultivate cu legume şi s-a stabilit planul de producţie pentru fiecare din cele 700 ferme. A fost organizat, de asemenea, un instructaj cu toţi şefii de fermă în care s-au dezbătut principiile de organizare şi tehnologiile noi de cultivare a legumelor. Acum, toate eforturile sunt îndreptate în direcţia amenajării de răsadniţe şi solarii, asigurării seminţelor, pregătirii utilajelor de irigat şi efectuării altor lucrări de care depinde producţia de legume din acest an Deşi au fost obţinute rezultate mai bune decît în ceilalţi ani in ce priveşte desfăşurarea acestor acţiuni, se constată, totuşi, unele deficienţe, care vor trebui înlăturate in timpul cel mai scurt de către organele agricole judeţene şi de către conducerile cooperativelor agricole. Problema cea mai importantă la ordinea zilei o constituie asigurarea răsadurilor necesare plantărilor in cîmp sau in solarii. In acest scop urmează ca pe lîngă răsadniţele vechi să se amenajeze altele noi în suprafaţă de 142 hectare. Or, pînă pe data de 26 ianuarie se realizaseră numai 42 hectare. Că se putea face mai mult o dovedesc rezultatele cooperativelor agricole din judeţele Ilfov şi Tulcea care au terminat această lucrare. Construirea de răsadniţe noi este întîrziată îndeosebi în judeţele Mehedinţi, Teleorman,Cluj, Olt, Gorj şi altele, care n-au realizat nici 10 la sută din prevederi In construirea de solarii noi, din planul de 600 ha au fost executate 163 ha. Este adevărat că acest lucru constituie o realizare faţă de ceilalţi ani, cînd amenajarea de solarii începea abia în luna februarie Ţinînd seama că materialele şi documentaţiile tehnice au fost asigurate din vreme, la această dată, construirea de solarii putea fi mult mai avansată. Intr-un ritm cu totul nesatisfăcător se lucrează în cooperativele agricole din judeţele Arad, Brăila, Dolj, Prahova, Timiş, Vrancea De asemenea, din cele 430 hectare solarii vechi au fost reparate numai 628 hectare. Este necesar ca în cooperativele agricole în care construirea răsadniţelor şi a solariilor a întîrziat să fie luate măsuri urgente in vederea grăbirii acestor lucrări Acum nu se mai poate motiva rămînerea în urmă prin lipsa de materiale. Acestea au fost asigurate la cantităţi îndestulătoare. Neajunsul este că multe cooperative intîrzie preluarea şi transportul lor din bazele de aprovizionare Paralel cu amenajarea răsadniţelor trebuie să se facă şi însâmînţarea lor eşalonată cu soiurile ce se vor cultiva Din prevederile pe luna ianuarie de 225 500 mp răsadniţe s-au însămînţat numai 138 500 mp, lucrările fiind intîrziate mai ales în cooperativele agricole din judeţele Galaţi, Gorj, Maramureş, Alba, Botoşani, Vaslui, Dîmboviţa. Ţinîndu-se seama de neajunsurile care au existat anul trecut în ce priveşte asigurarea cantitativă şi calitativă a răsadurilor, această problemă trebuie să fie privită cu mai multă răspundere de cadrele de conducere ale unităţilor agricole, de specialişti şi de către direcţiile agricole Realizarea suprafeţelor propuse a se cultiva cu diferite sortimente de legume necesită asigurarea cantităţilor necesare de seminţe. E adevărat că la morcovi, pătrunjel şi castraveţi cornişon nu au fost asigurate cantităţi suficiente de seminţe şi de aceea vor trebui folosite chibzuit cele care există. Dar chiar şi cantităţile de seminţe de legume care au fost asigurate încă n-au fost ridicate de către unităţile agricole Este vorba în special de speciile timpurii : varză, conopidă, gunoaie, tomate hibride. Direcţiile agricole trebuie să ia măsuri ca toate seminţele de legume să ajungă în timpul cel mai scurt în unităţile cultivatoare. Măsurile luate în vederea perfecţionării activităţii în legumicultura — crearea de ferme specializate la conducerea cărora se află specialişti cu studii superioare vor duce la rezultate corespunzătoare cu condiţia ca, încă de pe acum, să se lucreze în mod organizat şi toate acţiunile să se desfăşoare pe baza planurilor de măsuri întocmite. După cum s-a văzut, unele acţiuni sunt intîrziate. Pentru succesul deplin al acestei acţiuni se impune deci ca o necesitate de prim ordin ca membrii consiliilor de conducere, direcţiile agricole, toate departamentele care concură la această importantă acţiune să-şi îndeplinească cu promptitudine sarcinile ce le revin. Se cere ca, în fiecare judeţ, să se producă toate cantităţile de legume care au fost stabilite şi sunt necesare consumului local, să nu se bazeze pe aducerea acestor produse din alte judeţe. De aceea, trebuie să se acorde importanţa cuvenită fiecărei lucrări în parte, începînd de la aprovizionarea cu materiale şi seminţe pînă la recoltarea şi valorificarea produselor. In acest fel se va putea asigura o recoltă sporită de legume, care să contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu aceste produse. Fermele agricole La plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie anul trecut s-a cerut Ministerului Transporturilor ca, împreună cu ministerele beneficiare, să ia măsuri energice pentru a curma neajunsurile existente în organizarea și desfășurarea transportului pe calea ferată, în folosirea parcului de mijloace tehnice de care acesta dispune. Pe baza indicaţiilor plenarei, este în curs de elaborare un program eşalonat, cuprinzînd măsuri pentru utilizarea cît mai raţională a vagoanelor, creşterea capacităţii de încărcare şi descărcare a mărfurilor la marile unităţi economice, dotarea acestora cu mijloace de mecanizare. In cadrul acestui program de măsuri se înscrie şi îmbunătăţirea planului desfăşurător al transportului de mărfuri pe calea ferată, defalcat pe ministere şi pe trimestre, aflat acum in faza de definitivare. Această fază se prelungeşte însă, deoarece propunerile făcute de Departamentul căilor ferate din Ministe- rul Transporturilor, în ce priveşte volumul mărfurilor de transportat trimestrial — determinat pe baza capacităţii parcului de vagoane existent — nu concordă nici pe departe cu solicitările ministerelor economice. In majoritatea cazurilor, ministerele şi consiliile populare judeţene pretind pentru trimestrul I al anului un volum mai mic de transport decît cel propus de calea ferată. In ciuda unui eventual argument că timpul este nefavorabil în lunile de iarnă, întrebăm pe tovarăşii din Ministerul Construcţiilor Industrial* — care au de executat în trimestrul I un volum de lucrări de construcţii-montaj de peste 20 la sută din total — cum cred că este posibil un transport judicios de mărfuri cînd solicită pentru această perioadă doar 12,1 la sută din volumul anual de transport al acestui minister ? Considerăm că repartizarea pe trimestre a transportului de mărfuri este o problemă care solicită ministerelor să ia incalcul nu numai necesităţile lor stricte, ci şi posibilităţile economiei naţionale. Sunt oare perisabile — nu pot fi depozitate, în cel mai rău caz, dacă nu se folosesc imediat — produsele de carieră, tovarăşi din organizaţiile de construcţii ? întrebarea se cuvine atent analizată de forurile de resort din acest minister, ca şi din alte ramuri ale economiei care promoveaza sistemul aglomerării transporturilor spre sfîrşit de an şi de trimestru. In discuţia avută cu tov ing. Alexandru Filioreanu, adjunct al şefului Departamentului căilor ferate din Ministerul Transporturilor, era abordat, tocmai problema măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea ritmicităţii transporturilor — Este drept —, ne-a spus el — in urma investiţiilor făcute de stat, parcul de vagoane este în creştere, fiind în orice caz mai mare la sfîrşit de an decît în primul trimestru Acesta nu este însă un argument pentru folosirea lui mult sub posibilităţi, începînd din primul trimestru şi pînă spre mijlocul trimestrului II şi pentru suprasolicitarea acestuia în restul timpului. Din acest motiv, în ultimele luni ale anului unele cereri de transporturi nu mai pot fi satisfăcute sau sunt îndeplinite cu întîrziere, afectând activitatea productivă. — Care teste soluţia acestei probleme ? — Eşalonarea mai judicioasâ a programului de producţie al unităţilor ecomomice, asigurarea ritmicităţii fabricaţiei şi a desfacerii produselor sunt condiţii esenţiale în acest scop. Este nevoie, totodată, de organizarea mai riguroasă a circuitului materiilor prime şi produselor pe artidele economiei, pentru evitarea transporturilor pe distanţe lungi şi încrucişate, încă frecvente în prezent. Iată, aşadar, cerinţe asupra cărora ministerele, alte organe economice titulare de plan de transport vor trebui să reflecteze mai mult. Să coborîm însă din această sferă a transportului feroviar de mărfuri spre regionalele de cale ferată, staţii şi întreprinderi economice. Investigat pe regionale, volumul de încărcări şi descărcări de mărfuri pt tipuri de vagoane — de ciment, petrol, cocs , etc. — diferă de la o regională la alta şi nu se echilibrează perfect. In judeţele deservite de regionalele C.f.11, Bucureşti, Galaţi şi Deva, bunăoară, sosirile de mărfuri sunt mai mari faţă de expedieri Aceste regionale au un excedent total de aproximativ 450 000 10 000 şi, respectiv, 44 000 vagoane goale anual, în timp ce regionalele Craiova şi Cluj încarcă mai mult decît descarcă, deficitul fiind de circa 1 100 şi, respectiv, 800 vagoane zilnic. Acest fenomen determină o transbordare pe distanţe destul de mari a vagoanelor de mărfuri, cu un anumit timp înainte de operaţiunile propriu-zise de încărcare şi descărcare L unităţile de transporturi caută ca transbordările să fie efectuate cu cursa plină dar acest lucru nu este posibil întotdeauna. Cît de importantă apare, în acest context, respectarea unor planuri de transport dinainte stabilite ! Pentru că, în caz contrar vagoanele sunt remanevrate, cu pierderi de timp și bani, ajungîndu-se adeseori la lipsa unui anumit fel de vagoane. Un recent exemplu este semnificativ in acest sens. Ministerul Petrolului a solicitat Ministerului Transporturilor, pentru zilele de 7, 8 şi 9 ianuarie a.c., un număr sporit de vagoane — circa 600 zilnic — pentru deservirea noilor instalaţii de la Rafinăria Piteşti Calea ferată a început să le maseze spre destinaţia dorită Ministerul Petrolului însă a cerut apoi anulări pentru jumătate din numărul vagoanelor, iar in ziua de 7 ianuarie nu era încărcat din disponibil, pînă la ora 17, nici un vagon de produse albe şi numai 103 vagoane pentru păcură. Situaţia s-a repetat aproape aidoma şi în zilele următoare. Urmarea ? Vagoanele imobilizate la Rafinăria Piteşti au generat o restanţă în bazinul Ploieşti de 80 cisterne pentru motorină şi în regionala Galaţi de 262 cisterne. Exemplul amintit nu constituie o excepţie, ci evidenţiază o anumită practică din partea unităţilor beneficiare. Anulările şi schimbarea destinaţiei transporturilor reprezintă, în unele cazuri, 20—30 la sută din solicitările unor întreprinderi sau ministere. Numai în luna decembrie, anul trecut, dintr-un volum total de încărcare de circa 23. 000 tone marfă — în zona Regionalei C.F.R. Galaţi — Ministerul Industriei Metalurgice a anulat sau schimbat destinaţia a circa 95 000 tone marfă, iar Ministerul Construcţiilor Industriale, dintr-un volum total de transport de circa 136 600 tone, a anulat sau schimbat destinaţia la circa 100 000 tone de mărfuri. Este drept, s-au plătit unele peralizări căilor ferate, dar ce folos, situaţia se repetă în continuare, ministerele şi întreprinderile în cauză nu se sperie de anulări şi de consecinţele lor. Este clar, deci, că penalizările nu sunt luate in consideraţie, nu obligă la respectarea planului de transport. In plus, chiar și asupra penalizărilor primează adeseori cauzele „obiective", care le anulează. Ce sunt oare aceste cau-’ ze „obiective" care, evident, împiedici realizarea planului de transport'’ Cine le dă atributul de ..obiective"? Paradoxal, dar unităţile detransport — care se plîng prin numeroase adrese telefonice ■ sau scrise trimise la întreprinderi pentru nerespectarea programării vagoanelor — avizează asupra obiectivităţii acestor cauze. înseşi reglementările în vigoare facilitează acest lucru. Ele prevăd, spre exemplu, că sunt scutiţi de penalizările pentru neexecutarea planului de transport acei beneficiari la care încărcarea mărfurilor nu s-a putut efectua din motive de forţă majoră, ca incendii, înzăpeziri, inundaţii etc. Această clauză este cel mai des invocată de întreprinderi, chiar dacă realitatea este alta. Investigaţiile anchetei noastre au pus în evidenţă doar cîteva fenomene, câteva anomalii care generează utilizarea neraţională a capacităţii de transport pe calea ferată. Programarea defectuoasă a transporturilor, anulările de vagoane, schimbarea destinaţiei acestora sunt practice neecoteromice, la care trebuie sâse renunţe definitiv Spiritul de prevedere, calcululde optimizare, metodele moderne de programare trebuie să devină instrumente de lucru în organizarea transporturilor de materii prime și produse Dan POPESCU Vagoane care „transportă pagubă“ PAGINA 3 CONTRASTE » Comisioane pentru... „servicii In calea directă a mărfii de la producător la beneficiar există, într-o serie de cazuri, anumite „bariere“, denumite curent unităţi de aprovizionare şi desfacere. Armăturile pentru instalaţiile sanitare, de pildă, fabricate la UREMOAS București, sunt „preluate“ — formal — de Baza I a M.I.C.M. în realitate, ele rămîn tot în depozitul din incinta întreprinderii producătoare întreprinderea de aprovizionare a municipiului București (I.A.M.B.) le cumpără „scriptic" de la această bază și Ie facturează mai departe către întreprinderea de aprovizionare pentru construcţii (I.A.C.) de pe lîngă Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Aceasta, la rîndul ei, vinde armăturile întreprinderilor de construcţii din raza Capitalei. Efectiv numai I.A.C. face oficiul de a ridica marfa din depozit şi de a o transporta şi distribui potrivit necesităţilor consumatorilor finali şantierele. Pentru „osteneala“ de a factura şi refactura produsele, Baza 1 şi I.A.M.R. îşi reţin un comision de 5 la sută din preţ. Se justifică oare economic un atare sistem care complică inutil circulația produselor . Tocători de furaje care toacă bani... Multe cooperative agricole din judeţul Iaşi, cum sunt cele din Probota, Leţcani, Cozmeşti, Mogoşeşti, Roşeanu, Pocreaca şi altele au comandat, prin întreprinderea judeţeană de aprovizionare, tocători de furaje. Aceste utilaje au sosit în această întreprindere, dar beneficiarii nu se învrednicesc să le ridice. Alături de tocitorile de furaje se mai găsesc aci printre altele, o batoză de bătut porumb, comandată de cooperativa agricolă Vîrcători-Pașcani, un teasc de struguri pentru cooperativa Scheia, hrănitori şiadăpători pentru păsări, cerute de cooperativa din Costeşti, o basculă pentru cooperativa Schitu-Duca, numeroase pluguri de lucrat in vii şi aparate de stropit pentru cooperativele agricole Băiceni, Cosmeşti, Mironeasa şi altele Valoarea totală a acestor utilaje se ridică la peste 2 milioane lei Tocătorile n-au ajuns încă să mărunţească furaje Dar toacă... bani, deoarece banca aplică penalizări întreprinderii care le-a comandat şi achitat. De ce nu celor care nu ridică aceste utilaje ? • Vor insăminţa neglijenţă ? Deşi suntem la început de februarie, primăvara este pe aproape. Meteorologii chiar dau a se înţelege că, în acest an, lucrările agricole în cîmp vor începe mai devreme Cei harnici se pregătesc asiduu La laboratorul pentru controlul seminţelor din Oradea sunt aduse în aceste zile probe din seminţele care urmează să fie însămînţate în primăvară. De la cooperativele agricole seminţele sosesc cu ţîrîita. Pînă la această dată, numai 12 din ele - Madăraş, Borod, Sîntimbreu, Oşorhei, Belfir, Tarcea etc. — au adus la analiză probe de seminţe. Celelalte stau şi aşteaptă ca primăvara să bată la uşă. Şi atunci, conform obiceiului, vor„ da buzna cu seminţele la analiză Cum sunt 123 .cooperative, este uşor de închipuit că cererile lor nu vor putea fi satisfăcute cu promptitudine. Atunci ce vor pune în pămînt ? Poate vor îngropa o dată pentru totdeauna lipsa de prevedere. . Imobilizări eterne La sfirşitul anului trecut, uzina ,,7 Noiembrie" din Craiova avea un împrumut restant de 3,8 milioane lei Cauza : existenţa (la acea dată) în această întreprindere constructoare de maşini a unor importante stocuri ce depăşeau normativul aprobat ; 1,3 milioane lei reprezentau imobilizări în materii prime şi materiale Alte 2 milioane lei erau produse finite imobilizate, în principal, ca urmare a neritmicităţii producţiei. In fine, 500 000 lei se investiseră în obiecte de inventar, al căror volum depăşea necesităţie perioadei respective. Nu se poate spune că această uzină craioveană nu a întreprins nimic pentru lichidarea imobilizărilor. S-au făcut planuri de măsuri, dar ele au rămas pe hîrtie... Deci, nimic nu s-a schimbat în bine de cînd transformarea opticii conducerii întreprinderii în ce privește problemele financiare ale activităţii de producţie ? Vîrtejul Create de curînd, unele dintre noile centrale industriale şi-au început activitatea sufocînd întreprinderile din subordine cu un tir continuu de adrese şi cereri de situaţii De pildă, Combinatul de piele şi încălţăminte nr. 3 Sibiu, care impulsionează activitatea fabricii „Căprioara" din Sebeş, punind să lucreze intens nu benzile de fabricaţie — acestea duc lipsă de materie primă şi materiale — ci... dactilografele şi personalul tehnico-administrativ, încărcat cu întocmirea de situaţii şi adrese. înainte de constituirea combinatului, fabrica trimitea Ministerului Industriei Uşoare, decadal, o situaţie cu privire la livrările la fondul pieţei. Acum se trimit combinatului, tot decadal, două asemenea situaţii, care sunt apoi înaintate ministerului Numărul convorbirilor telefonice ale fabricii s-a dublat în acest răstimp Serviciului de contabilitate îi sunt solicitate în plus de către combinat patru situaţii, iar serviciului plan-producţie — 5 situaţii care prin mişcarea hirtiilor îşi îndeplineşte atribuţiile Combinatul de piele şi încălţăminte nr. 3 Sibiu ?