Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-28 / nr. 8379
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8379 Sîmbătă 28 martie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Iupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însuşită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat in unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. "Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. Aş dori, înainte de toate, a spus tovarăşul Mihai Dalea,să informez Marea Adunare Naţională că, în anul trecut, din însărcinarea forului suprem al ţării şi a Consiliului de Stat, Comisia pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale a dezbătut acte principale de politica internaţională a Republicii Socialiste România. Comisia a discutat şi avizat decretul de ratificare a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare, poziţia ţării noastre în problemele securităţii europene, acorduri şi convenţii internaţionale ale României. Subliniez cu deplină satisfacţie unanimitatea cu care comisia a aprobat documentele dezbătute, apreciind în mod deosebit rolul activ şi iniţiativele statului român in viaţa internaţională, concordanţa lor deplină cu linia politică elaborată de Congresele al IX-lea şi al X-lea ale Partidului Comunist Român. In mod deosebit, ţin să reliefez activitatea laborioasă în elaborarea şi înfăptuirea politicii externe desfăşurată de Comitetul Central al partidului, de conducerea superioară a partidului şi statului, contribuţia hotăritoare a secretarului general (Continuare în pag. a 11-a) PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă până acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii, ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.Copreşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăblrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenatei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerior oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, in crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît cei ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţii pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni, ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor in înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej, să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, la realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie poate o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni, ca o metodă permanentă, întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cît şi pentru creatori. În felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel încît să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp insă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie'' în gehfen' ifedr' înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sînt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din Institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi Biroul Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem in vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal , finind seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţii, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor care-(Continuare în pag. a IlI-a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANĂ Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1968 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 in domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi, de prestigiu ale vieţii publice, culturale, art&KasL etc..« avu» Largi det aamed ai jqtiftsU din. i$ate, ţările conţinentului, împărtăşesc tfterea trfui latens această convingere şi apreciaza ca este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi al Apelului de la Budapesta ale Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de În Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cît şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe cu drepturi deplin egale reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că , atît în perioada premergătoare, cît şi în cursul desfăşurării conferinţei vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauze, înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, finind seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţe, pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA HOTARÎREA Marii Adunări Nationale 9 cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu jadiluvanter intersmțjonală desfășurată de Republica Socialistă România în anul 1969. Hotărăşte : Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969 . Reafirma hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi i. viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne», avantajului reciproc — sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL IUnităţile Ministerului Industriei Lemnului şi-au îndeplinit sarcinile de plan prevăzute pentru primul trimestru. Potrivit aprecierii direcţiei de resort din minister, pină la sfirşitul trimestrului se va înregistra o producţie suplimentară de 5 000 mc lemn de mină, 10 000 mc lemn de celuloză, 10 000 mp cherestea de râşinoase, 5 000 mp uşi şi ferestre, 10 000 mp furnir şi 500 tone hîrtie. ★ Industria, judeţului Satu-Mare, a îndeplinit, vineri, sarcinile de plan pe primul trimestru al anului 1970 la producţia globală şi marfă. De remarcat faptul că sarcinile pe acest trimestru au fost cu peste 20 la sută mai mari decit cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Se apreciaza că in zilele care au rămas pînă la sfirşitul trimestrului industria judeţului va da o producţie globală peste plan de 26 milioane lei şi o producţie marfă de peste 20 milioane lei. Totodată, productivitatea muncii va fi cu circa 1 la sută mai mare decit nivelul planificat. ★ Montorii de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit sarcinile de plan revenite pe primul trimestru. După cum s-a anunţat, nu de mult, aceştia au efectuat una dintre cele mai importante faze legate de punerea in funcţiune a primului hidroagregat , introducerea rotorului generatorului electric în interiorul statorului. In prezent, colectivul respectiv lucrează la cuplarea acestor piese. La hidroagregatul numărul 2 a fost terminată operaţia de asamblare a rotorului turbinei şi s-a încheiat montarea pe fundaţie a statorului de la generator. In acelaşi timp, a început asamblarea pe platformă a aparatului turbinei 3, iar la ultimele două se montează camera rotoarelor, lucrările înscriindu-se în graficele stabilite. (Agerpres) La cooperativa agricolă Perișoru, județul Ialomița, se lucrează intens la semănat „Premieră" industrială Odorheiul Secuiesc, o veche aşezare transilvăneană, a cărei dezvoltare economică cunoaşte in ultimii ani noi dimensiuni, a trăit un mare eveniment industrial ; s-a pus in funcţiune — in prima etapă — Fabrica de atâ, cea mai modernă unitate de acest gen din ţară. In această etapă, noua întreprindere va lucra cu o capacitate anuală de 1 000 tone aţă. Moderna unitate a industriei uşoare este concepută la nivelul celor mai noi cuceriri ale tehnicii, atît in ce priveşte utilajul, cit şi tehnologia. Cele peste 500 de utilaje principale sunt adevărate bijuterii ale tehnicii înalte, iar in cele 9 secţii ale fabricii, atit bumbacul, cit şi fibrele chimice parcurg un complex proces tehnologic pină să devină aţa cunoscută de noi toţi. In fabrică lucrează acum sute de muncitori, a căror virstă medie nu depăşeşte 19 ani. Potrivit proiectului, capacitatea finală a noii întreprinderi trebuie atinsă pină la 1 iulie a.c.