Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-03 / nr. 8413

SCINTEIA—duminică 3 /mai 1970 CAPITALA PATRIEI SUB ARCUL SĂRBĂTORESC AL INTllULUI DE MAI (Urmare din pag. I) tă filă a primăverii, tot ceea ce oa­menii — martori şi autori ai victo­riilor înscrise pe panourile sărbăto­reşti ale zilei — au vrut să arate, să raporteze, cu mîndrie de stăpini ai oraşului lor. Marile uzine bucureştene, arborind In această zi steaguri roşii şi trico­lore, impodobindu-şi faţadele cu pa­nouri şi grafice ale hărniciei, au ofe­rit dimineţii de 1 Mai — prin fap­tele înscrise în registrul întrecerii, prin tumultuoasele şi bogatele fapte de muncă şi de creaţie — contraforţe pe care şi-a înălţat arcul festiv. Ma­rile noastre pieţe şi bulevarde, brăz­date monumental de noile arhitecturi ale veacului, ne-au oferit, prin po­doabele simple şi cu atlt mai emo­ţionante aşternute de mina omului, prin ramurile in floare sau covorul lăsat să fluture sub fereastră, acea imagine care trece dincolo de cifre şi indici, luminînd fluxul străfund al vieţii noastre sociale, optimismul, e­­lanul şi voia bună care ne însoţesc eforturile, izvorite din conştiinţa că drumul pe care ne-am angajat e dru­mul cel bun, că ziua de azi şi cea de miine ne aparţin. ...Bucureştii — platformă industria­lă, Bucureştii — creier şi inimă a vieţii social-politice a României, Bucureştii — vastă scenă pe care slu­jitorii muzelor aduc prinosul lor de dragoste şi bucurie — Bucureşti, o­­raşul românesc, primul între egali, a întimpinat marea sărbătoare pe măsura prestigiului său, pe măsura puterii sale, a vibraţiei unanime cu care locuitorii săi au venit Înaintea marii sărbători. Muncitorimea Capitalei a Intîmpi­­nat Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc cu noi şi noi reali­zări în producţie. Graiul cifrelor este, şi de astă­ dată, concludent : până în ajunul marii sărbători, industria bucureşteana realizase o producţie peste plan de 206,4 milioane lei , o cincime de miliard, care reprezintă rodul hărniciei şi competenţei mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor din Bucureşti. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că producţia peste plan a fost obţinută, intr-o pro­porţie covîrşitoare, pe seama creşterii productivităţii muncii, întreprinderile bucureştene au ve­nit in intimpinarea marii sărbători cu o adevărată ghirlandă de cifre. Vom alege, dintre ele, doar benefi­ciile peste plan din primul trimestru. Fabrica de elemente automatizate — aproape 7 milioane lei, uzinele „Au­tomatica“ — 1,7 milioane lei, uzine­le „Vulcan“ — 2,3 milioane lei, uzi­nele „Semănătoarea“ — 1,6 milioane lei, combinatul de cauciuc „Jilava“ — 4,3 milioane lei. Sint doar citeva dintre ele, citeva dintre unităţile in­dustriale unde oamenii muncii, mo­bilizaţi de măreţele sarcini pe care Congresul at­ît-tea «t partidului le-a pus in faţa celor ce muncesc, s-au străduit să întîmpine marea sărbă­toare cu noi şi noi realizări. Panourile cu cifre şi date pregă­tite pentru ziua de 1 Mai — aceste fişe şi imagini destinate unei sin­gure zile, dar fixind memoria unui timp colectiv — au căpătat o strălucire aparte în locurile în care ecourile sărbătoreşti ale zilei mun­cii s-au Încărcat cu ecourile muncii Însăşi. Marile secţii cu „foc continuu“ de la uzinele „Republica“ sau „La­minorul“, Centrala electrică de ter­­moficare Bucureşti-sud, ca şi o se­rie de alte unităţi incluse în sistemul dispecerului energetic al ţării, nume­roase şantiere de construcţii etc. au lucrat in această zi ca Întotdeauna, dind patriei oţel, laminate, energie electrică, inălţind ziduri noi pentru cetăţile de industrie şi arhitectură ale epocii noastre. Industria bucu­­reşteană a livrat, în primul trimestru al anului, 516 tone de laminate peste prevederile planului , la realizarea a­­cestei cifre, uzina „Republica“ se înscrie ca autoare de frunte, panou­rile sale de 1 Mai raportînd o pro­ducţie globală peste plan in valoare de 8 250 000 lei. La laminorul de 6 toni al acestei uzine — creaţie a pro­iectelor româneşti — cuptorul rotativ cu o productivitate de 35 tone pe oră a mers, in dimineața primei zile de mai, din plin, adăugind date noi pe panoul sărbătoresc al întrecerii : „fo­cul continuu“ — ne-a informat tov. Constantin Ostroveanu, inginer teh­nolog al uzinei, primit în rindurile membrilor de partid în preajma zilei de 1 Mai — s-a dovedit aici nu nu­mai o realitate de ordin tehnic, ci o metaforă, simbol al pasiunii muncii ridicate la o nouă incandescenţă. Toate echipele care lucrează la lami­nor şi-au Îndeplinit şi şi-au depăşit. In această zi, sarcinile de plan, în ajunul zilei de 1 Mai, l-am în­­tîlnit pe maistrul Dumitru Pădure, de la secţia uzinai locomotive a u­­zinelor „23 August“. Ne-a vorbit despre oameni, despre realizările u­­zinei şi, mai ales, a ţinut să ne vor­bească despre cîţiva bucureşteni. „Sărbătoarea muncii — ne-a spus el, pe bună dreptate­­*■ te face să te gindeşti la cei care, prin munca lor, îndreptăţesc stima noastră, a tuturor, în 1969 produceam 11 locomotive in fiecare lună ; in 1970 producem 17. Sunt evoluţii cantitative, uşor de de­tectat. Evoluţiile calitative se sesi­zează poate şi mai uşor, de la un an la altul, în viaţa colectivului, în viaţa unor oameni , este retorta unde au loc adinei procese de dezvoltare şi afirmare a oamenilor, adevărate sim­boluri ale permanentei transformări prin care trece societatea noastră în evoluţia ei firească spre perfecţio­nare, spre Împlinire. Mă bucură evo­luţia unor oameni cu care întregul colectiv al uzinelor „23 August“ se mîndreşte : Carol Dima, care a fost muncitor ajustor şi astăzi este ingi­ner, adjunctul şefului secţiei sculă­­rie ; Constantin Croicu, cu cîţiva ani in urmă tehnician, este astăzi ingi­ner proiectant, secretarul organiza­ţiei de partid de la serviciul cerce­­tare-proiectare. Sau Constantin­­ Hol­man, sau Grigore Răureanu, sau... dar cîţi alţii care au parcurs a­­celeaşi traiectorii, semnificative pen­tru eforturile pe care le face societa­­tea noastră socialistă în vederea creşterii competenţei, a plusului de valoare socială pentru fiecare dintre membrii ei“. Tot despre oameni, tot despre creş­terea lor ne-a vorbit „tinărul“ pen­sionar Constantin Mihăilescu, fost lă­cătuş la uzinele „Republica“. Am scris „tinărul“ pentru că el a ieşit la pensie în cursul lunii aprilie a a­­cestui an. „O viaţă de muncă — din care ultima parte plină de satisfac­ţii — asta las in urmă. De 1 Mai, detaşamentul muncitoresc de la „Re­publica“ numără in rindurile sale ti­neri printre tineri, pe elevii şcolii profesionale şi pe ucenici. Am senti­mentul că, părăsind uzina, am lăsat-o pe miini bune ; sunt sigur că ei vor Îndreptăţi, că vor confirma cu stră­lucire speranţele pe care noi, cei mai virstnici, ni le punem in ei". Chipul sărbătoresc al oraşului, cu marile sale artere împodobite, pline de veselie şi de culoare, a fost, in prima zi de mai, chipul unui oraş care munceşte, al unui oraş ai cărui locuitori se străduiesc, zi de zi, să sărbătorească prin muncă prezentul socialist al patriei, făurindu-i prin ea viitorul. ...După-amiază, soarele primei zile de mai a prins să sclipească peste străzi şi pieţe ; pulberea proaspătă de aur primăvăratic a luminat sim­bolic această zi de sărbătoare a mun­cii. Capitală a muncii ţării, sediu al primăverii, al trandafirilor şi al teilor înfloriţi, cetate a unei industrii moderne, oraş al bulevardelor cu contemporană ţinută arhitectonică, Bucureştiul a trăit, plenar, o zi care-i slujeşte — lui şi patriei — ca marcă şi ca simbol. Strins uniţi in jurul partidului, cu inimile pline de optimism şi încredere, de tot ceea ce simbolizează această sărbătoare a muncii şi a speranţelor, a frăţiei oa­menilor muncii de pretutindeni, oa­menii Capitalei au conferit primei zile de mai lumina aceea unică a marilor împliniri, desprinzînd din aura ei dimensiunea unor noi certi­tudini. Am privit, pină seara tîrziu, ampla şi vesela revărsare a mulţimii pe străzi. Am privit feţele oamenilor, hainele lor, decorul proaspăt şi înnoit al oraşului, ne-am lăsat pătrunşi de curgerea săr­bătorească a mulţimii, cu ritmurile ei de feerie a mulţumirii obşteşti, cu ritmurile ei de poem şi bilanţ. Cit a trecut de la primul 1 Mai liber, cit, măsurate in intensitate, măsoară aceste două decenii şi jumătate ? în­tre atunci, cind demonstra doar for­ţa mulţimii eliberate, cind manifes­taţiile de mai erau grandioase numai prin revărsarea lor, intre atunci şi acum, cind curgerea mulţimilor pe străzile Bucureştiului are o altfel de grandoare, grandoarea solemnităţii şi împlinirilor, cu bucuria matură a contemplării unor realizări dobîndite prin ani eroici — și care stau la temelia viitorului nostru — se așter­ne acea punte de aur care înseamnă aurul faptelor, aurul inestimabil al muncii, aurul convingerilor întemeia­te, aurul temeliei adinei pe care le sprijinim edificiul socialist in plină desâvirşire. Cu acest aur mai de preț decit aurul împlinim, prin munca noastră cotidiană, stema patriei, ste­ma partidului. Prin muncă au cinstit „Ziua muncii (Urmare din pag. I) Şi la marele Combinat chimic din Craiova a fost „foc nestins“. Operatorii chimişti Constantin Stoica de la cazane acetilenă, Ilie Bălan de la amoniac II, Ene Dragan, laboranta Domnica Troacă, Mihai Ghinea de U. A.M.C. îngrăşăminte şi mulţi al­ţii au venit la demonstraţie di­rect din schimbul de noapte. Lingă ei se află Ion Tumbă, o­­perator chimist la centrul dispe­cer, Ilie Curmătureanu, operator la tabloul de comandă al secţiei de oxigen. După manifestaţie a­­ceştia s-au dus direct în schim­bul de după-masă. După cum ne-a declarat tov. Iustin Rogoz, directorul general al combinatu­lui, care se afla in tribună, in zilele din preajma lui 1 Mai, in­stalaţiile platformei „vechi" a combinatului au atins cele mai înalte cote de producţie, reali­­zînd zilnic cite 1 200 de tona a­­zotat de amoniu şi uree, cote care s-au menţinut ţi In zilele următoare. Constructorii hidrocentralei de pe Lotru au sărbătorit 1 Mai tot prin muncă, efectuind lucrări de întreţineri pe cei 150 de kilo­metri de galerii. Scopul: să por­nească cu forţe proaspete. In a doua zi, „ofensiva" lor In adincu­­rile pămintului. In galerii, peste 100 de oameni — mecanici si electricieni îndeosebi — intre care şeful de brigadă N. Iones­­cu, electricianul P. Oniţor, se aflau la datorie. La Malaia se puneau, de asemenea, la punct utilajele. De curind, şantierul Malaia a obţinut un autentic record : peste ISO metri realizați la betonări . in continuare, șta­cheta recordului nu a fost cobo­­rită, ci, dimpotrivă, ridicată. în parcul Herăstrău... LA IARBA VERDE. Nici acest început de mai n-a dezminţit tra­diţia bucureştenilor de a-şi petrece zilele de sărbătoare în parcu­rile şi pădurile din ve­cinătatea Capitalei. Cu mic, cu mare, bătrîni şi tineri, cu nepoţi şi cu bunice, bucureşte­­nii au asaltat literal­mente. In ziua de 2 mai, cind soarele a fost ceva mai darnic, Cişmigiul, Herăstrăul, Teiul, Parcul Libertăţii, Băneasa şi alte puncte din podoaba de ver­deaţă a oraşului, lun­ca Argeşului, Snago­­vul, Cernica şi pădu­rea Pustnicul. Pretu­tindeni, în aceste locuri de popas la iarbă verde puteau fi intilnite numeroase grupuri vesele de fa­milii ale salariaţilor din marile întreprin­deri bucureştene, din diferite institute de proiectări şi cercetări, din instituţii de cul­tură, din unităţi me­dicale, ceferişti, stu­denţi şi, îndeosebi, foarte mulţi şcolari. Acestora li s-au adău­gat, bineînţeles, mii de vizitatori sosiţi din ţară. Dintr-o dată, parcurile şi pădurile s-au umplut de o bine­venită voioşie ; tran­­zistoarele, magneto­foanele şi... toată gama de instrumente muzicale erau nelip­site de la „mesele“ şi jocurile întinse pe pa­jişti, în aceste zile, am­barcaţiunile de pe sal­ba de lacuri a Bucu­reştiului au dat „exa­men“ pentru sezonul cald. La debarcaderele lacului Herăstrău sau ale celui amenajat în plin centrul unuia din­tre cele mai mari car­tiere bucureştene con­struite in anii din urmă — Balta Albă — erau prezenţi zeci şi sute de amatori de plimbări de agrement. Momentele de destin­dere petrecute ieri au constituit o veritabilă cură tonifiantă pentru toţi cei ce... nu au stat acasă. MASĂ TOVĂRĂŞEASCĂ IN CINSTEA DELEGAŢIILOR SINDICALE DE PESTE HOTARE INVITATE IN TARA NOASTRĂ ŞI SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Consiliul Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România a oferit, vineri seara, o masă to­vărăşească în cinstea delegaţiilor sindicale de peste hotare, invitate la sărbătorirea în ţara noastră a zilei de 1 Mai. Au participat membri ai Comi­tetului Executiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. Masa s-a desfăşurat într-o at­mosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Cronica zilei La invitaţia organelor locale ale oraşului Kromeriz, o delegaţie a municipiului Rîmnicu-Vîlcea, con­dusă de Gheorghe Rizescu, prim­­secretar al comitetului municipal al P.C.R., preşedintele comitetului executiv al consiliului popular municipal, a plecat în R. S. Ceho­slovacă pentru a participa la festi­vităţile prilejuite de cea de-a 25-a aniversare a­ eliberării Cehoslova­ciei de sub jugul fascist. (Agerpres) De la ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 30 aprilie 1970 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : E.M.Y.; Z.C.G. ; N.I.V.; Z.H.H. ; V.B.E.; A.N.T. ; J.E.F. ; N.P.D. Toţi asiguraţii care au poli­ţele în vigoare şi au trecute în ele una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror li­tere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere se vor pre­zenta la unităţile ADAS pen­tru a-şi primi sumele cuve­nite. BĂRBĂŢIE Reţineţi un loc şi o dată : Schela petrolieră Tîrgovişte, 1 Mai 1970. I­u­ile ore ale sărbătorii muncii i-au găsit pe sondorii din echipa de in­tervenţie a maistrului Petre Ionescu la lucru. In inima cîmpiei dîmboviţene, sonda de extracţie nr. 28 Şuţa şi-a în­trerupt drumul spre adîn­­cimi, se defectase coloana de extracţie. Sosiţi In grabă cu maşina de intervenţie, cei 5 petrolişti au început munca. O muncă dîrză, bărbătească, de citeva ore şi sonda a intrat în pulsurile ei obişnuite. Nu­mele acestor bărbaţi — Con­stantin Bălaşa, Mihalache Du­­mitrache, Marin Dincă, Ion Pascale şi Petre Ionescu. Cornel POPA de la redacţia ziarului „Dîmboviţa -Tîrgovişte ...și la Băneasa Foto­­ M. Andreescu Precizări in legătură cu noul mod de calculare a impozitului pe salarii şi alte venituri . Zilele trecute, presa a publicat Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea unor salarii tarifare, reducerea şi reaşezarea impozitului pe salarii şi alte veni­turi. Această Hotărire a suscitat un viu interes din partea salariaţilor atît datorită faptului că ea prevede creşteri de salarii la o masă largă de angajaţi, cit şi pentru că siste­mul de calculare a impozitului pri­veşte pe fiecare salariat din ţara noastră. Tocmai de aceea, vă ru­găm, tovarăşe ministru, să furnizaţi o serie de detalii in legătură cu calcularea impozitului pe salarii şi venituri potrivit noilor prevederi. — Presa, radioul, televiziunea au pus clar în evidenţă ecoul favorabil pe care aceste măsuri l-au avut in cele mai largi mase de oameni ai muncii. Interesul şi adeziunea mani­festate faţă de recenta hotărire sunt fireşti dacă avem in vedere faptul că de avantajele băneşti pe care ea le creează beneficiază peste 2 000 000 de salariaţi, adică mai mult de 40 la sută din numărul total al acestora. Aşa cum se ştie, această primă categorie beneficiază de o creştere a salariului. Alte aproape 2 000 000 de salariaţi cu venituri între 1 210 şi 1 700 lei lunar nu vor fi afectate de nici un fel de majorare a impozitului, menţinîn­­du-se procentele aplicate In prezent. Ţin să precizez că scutirile şi redu­cerile de impozit au fost astfel sta­bilite incit salariaţii cu venituri de pină la 1 210 Iei lunar să beneficieze atît de sporurile de salariu menţio­nate, cit şi de reducerea impozi­telor prevăzută in recenta Hotărire. Această ultimă Hotărire se defineşte in toate prevederile sale prin promo­varea consecventă a principiului so­cialist al repartiţiei după muncă, prin spiritul de echitate şi dreptate, ca­racteristic societăţii noastre, întrucit presa a oferit cititorilor şi o serie de exemple edificatoare in legătură cu aceste prime largi cate­gorii de salariaţi, cred că nu mai este necesar să furnizez detalii su­plimentare privind calculele respec­tive. — Intr-adevăr, in legătură cu pro-Interviu cu ministrul finanţelor Florea DUMITRESCU blemele legate de majorarea sala­riilor mai mici, de reducerea sau menţinerea impozitelor pentru alte categorii, lucrurile sunt clare citito­rilor noştri. Ar fi interesant să le oferim explicaţii suplimentare asu­pra celorlalte categorii de salariaţi, respectiv, a celor cu venituri de peste 1 700 lei lunar. Hotărirea pre­vede că veniturile mai mari de 1 700 lei lunar vor fi impuse potrivit principiului progresivităţii. Cum se va reflecta in nivelul impozitelor pe salarii aplicarea principiului men­ţionat 7 — Aplicarea principiului progresivi­­tăţii asigură un raport echitabil intre veniturile diferitelor persoane, aduce o contribuţie la diminuarea dispro­porţiilor nejustificate intre ciştigurile unor categorii de cetăţeni. Aşa cum se arată in Hotărire, impozitele asu­pra salariilor mai mari de 1 700 lei lunar se vor recalcula in sensul ma­jorării lor. Astfel, la un salariu de 1 800 de lei lunar, impozitul creşte cu 2 lei, iar la un salariu de 2 000 de lei lunar, cu 5 lei. De aici, apare evident că la o largă categorie de salariaţi cu venituri in jur de 2 000 de lei lunar creşterea impozitului este neînsemnată, ea neafectînd decit in mod simbolic ve­niturile acestei categorii. Şi de aici reiese spiritul de echitate care stă la baza impozitului pe salarii, precum şi preocuparea pentru ca o masă nu­meroasă de oameni ai muncii să nu suporte o diminuare sensibilă a veni­turilor lor In ceea ce priveşte salariul de 2 500 de lei, impozitul pentru acesta va creşte cu 20 de lei faţă de cel aplicat pină acum, iar la salariul de 3 000 Iei, cu 35 de lei. Deci, la ca­tegorii de salariaţi cu funcţii de mai pregnanţă Însemnătate creşterea im­pozitului se ridică la citeva zeci de lei. O creştere mai accentuată a im­pozitului se aplică la salariile de pes­te 3 000 lei, astfel incit la un salariu de 4 000 lei lunar noul impozit va a­­tinge un procent de 16,2 la sută, ceea ce înseamnă o creştere efectivă de 75 de lei faţă de vechiul impozit. La salariul de 5 000 de lei, cota de im­pozit va fi de 17 la sută, insumînd o creştere efectivă de 115 lei pe lună. O majorare mai accentuată a procen­telor de impunere apare la veniturile care depăşesc 5 000 de lei lunar, ast­fel incit, urcînd scara progresivităţii, la un venit lunar de 10 000 de lei im­pozitul ajunge la 19,3 la sută. Este necesar să precizez că Înlesni­rile la impozit acordate in prezent celor care au in Întreţinere mai mult de 3 persoane şi realizează un sala­riu tarifar de pină la 2 500 de lei, celor distinşi cu ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, ca şi Înlesnirile acordate altor categorii de salariaţi se menţin in continuare. — Ce ne puteţi spune despre a­­plicarea impozitului în situaţiile cind veniturile salariatului provin din mai multe surse ? — In general, prevederile actualei legislaţii se menţin în sensul că sa­lariile, premiile, alte adausuri la sa­lariu ce se realizează de către un salariat la același loc de muncă se impun cumulat. La veniturile do­bîndite din mai multe locuri de mun­că de către același salariat, impozitul se aplica separat la fiecare loc de muncă. De acum înainte, veniturile realizate din salarii de acelaşi cetă­ţean, din mai multe locuri de muncă, se vor impune şi ele cumulat, spre a se asigura şi in aceste situaţii res­pectarea principiului progresivităţii impozitului. încheind, ţin să menţionez încă o dată că recenta Hotărire pune in evidenţă grija statornică a conducerii partidului şi statului nostru pentru creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei, pentru perfecţionarea sistemului de repartiţie conform principiilor socialiste, pentru Înfăp­tuirea tot mai consecventă a dreptă­ţii şi echităţii sociale in ţara noastră. Interviu consemnat de Constantin MORARU­ S­PORT FOTBAL România CB­ -Salvador 2-0 Selecţionata secundă de fotbal a României a susţinut la San Salvador al doilea meci în compania echipei statului Salvador, care se pregăteşte pentru turneul final al campionatului mondial. Peste 25 000 de spectatori au urmărit acest joc, care s-a încheiat cu o frumoasă victorie a fotbaliştilor români, obţinută cu rezultatul de 2—0 (0—0). Scorul a fost deschis în mi­nutul 61 de Tătaru, care a înscris imparabil de la aproximativ 12 m. Cel de-al doilea punct a fost realizat in minutul 80 de Pîrcălab. După cum se ştie, în primul joc cele două e­­chipe terminaseră la egalitate : 2—2. M­I .. In citeva rînduri CAMPIONATUL MONDIAL FEMININ DE ȘAH Turneul zonal de la Vrnjacka Banja • După 9 runde, în turneul zonal fe­minin de șah de la Vrnjacka Banja (Iugoslavia), în fruntea clasamentu­lui se află Polihroniade (România) cu 7 puncte și o partidă întreruptă, ur­mată de Baumstarck (România) 6 puncte şi două partide întrerupte, R. Jovanovici (Iugoslavia) 5,5 (1) puncte etc. In runda a 9-a, Polihroniade a ciştigat la Litmanovici. Baumstarck şi Tuk au întrerupt. Turneul de la Neapole Tenismanul român Ilie Năstase continuă seria succeselor. In semifi­nalele turneului internaţional de la Neapole, el l-a eliminat cu 6—1, 6—2, 6—0 pe grecul Kalogheropoulos. In finală, Năstase ii va intîlni pe italo­­australianul Mulligan, care l-a învins cu 3—6, 6—1, 6—3, 3—6, 6—3 pe italia­nul Panatta. în semifinalele probei de dublu masculin, Năstase (Româ­nia) și Pala (Cehoslovacia) au învins cu 6—4, 6—4, 6—3 pe italienii Bar­­toni, Castigliano. • Sala Floreasca din Capitală a găzduit derbiul campionatului repu­blican masculin de baschet dintre e­­chipele bucureștene Dinamo și Steaua. La capătul unui joc in care au fost superiori, baschetbaliştii de la Dina­mo au obţinut victoria cu scorul de 73—52. • Cunoscutul fotbalist englez Jac­kie Charlton a devenit Incert pentru echipa naţională, deoarece s-a acci­dentat în cursul meciului Chelsea— Leeds United. J. Charlton suferă de o întindere musculară şi participarea sa la turneul final al campionatului mondial din Mexic a devenit proble­matică. Internaţionalul englez se află in prezent sub îngrijirea medi­cilor, care se vor pronunţa săptămîna viitoare. • In runda a 14-a a turneului In­ternaţional de şah de la Zagreb, ma­rele maestru american Bobby Fischer l-a învins pe Bertolt. Hort a cişti­gat la Brown şi Korcvnci la Udov­­cici. Maestrul român Teodor Ghi­­ţescu a remizat cu iugoslavul Maro­­vici, rezultat consemnat şi in parti­dele Ivkov—Uhlmann, Minici—Ko­­vacevici şi Parma—Gligorici. Restul partidelor s-au întrerupt. In clasament continuă să conducă Fischer (S.U.A.) cu 11,5 puncte, ur­mat de Korcinoi (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, Gligorici (Iugoslavia) — 9 puncte etc. Ghițescu (România) ocu­pă locul 12 cu 6 puncte. ­­V PROGRAMUL I 8,15 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 8,20 Matineu duminical pentru copii si şcolari • Gimnastica de înviorare • Pre­mieră pioniereasca. Selecţiuni din spectacolele prezentate la primul Festival naţional de teatru al pionierilor şi şcolarilor de la Pia­tra Neamţ • Legendele mării. Transmisiune directă de la Mu­zeul Marinei din Constanţa • Film de desen animat : „Căpitanul şi covorul fermecat“. 10,15 Ora satu­lui. 11,15 Concert simfonic. In program . Concertul nu re minor pentru două viori şi orchestră de Bach. Solişti : Yehudi Menuhin şi Robert Master . Simfonia a V-a de Schubert. Interpretează Menu­hin Festival Orchestra. Prezintă compozitorul Alexandra Hrisani­­de. 12,00 De strajă patriei. 12,35 Emisiune în limba maghiară. 13,35 închiderea emisiunii de diminea­ţă. 17,30 Deschiderea emisiunii • Microavanpremiera • Cupa Mondială de fotbal Mexic 1970. Emisiune de Informaţii şi repor­taje filmate din pregătirile celor 16 echipe participante la turneul final, prezentată de Cristian Ţo­­pescu şi Eftimie Ionescu. 18,00 Film serial : „Oliver Twist“ (VII). 18,30 Rapsodia română — La Izvo­rul dorului — montaj muzical-co­­regrafic. 19,00 Telejurnalul de sea­ră. 19,20 Itinerar eroic. „Primăva­ra victoriei" — reportaj de Dio­­nisie Sincan. 19,50 Film artistic : „Rebecca“. Un film cu Laurence Olivier și Joan Fontaine. 21,50 In X major. Spectacol muzical trans­mis din Sala Palatului Republicii Socialiste România, îşi dau con­cursul : Mariana Bădoiu, Ionel Banu, Jean Pfiunescu, Ionel Du­mitru, Duo Felini, Cvartetul de muzicuţe „Ritmic“, Didi Balboni (Italia). Prezintă : George Cara­bin. Dirijor : Sile Dinicu. 23,10 Telejurnalul de noapte. 23.25 în­chiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 20.00 Filme documentare pro­ducţii ale studioului „Al. Sahia" — o Portret şi pictură militantă in opera lui Gh. Tattarescu . Băieţelul lui tăticu. 20.20 Seară de teatru : „Şeful sectorului su­flete" de Al. Mirodan. Regia : Moni Ghelerter. In distribuţie : Radu Beligan, Vasilica Tastaman, Amza Pelea, Dem. Savu, Sanda Tom­a, Dumitru Chesa. 22,00 Re­cital Valentin şi Ştefan Gheor­­ghiu. La violoncel Cătălin Ilea. 22,20 Roman foileton : „Portretul unei doamne“ — reluarea episo­dului I. 23,00 închiderea emisiunii programului II. PAGINA 3 LISTA DE CÎŞTIGURI­­ la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 APRILIE 1970 Ciştigurile revin, intregi, obligaţi­unilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4, res­pectiv 1/8, din ciştigurile de mai sus. în valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor câştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filia­lele C.E.C. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe libretele de economii pentru construirea de locuinţe TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL I 1970 Plata ciştigurilor se face de către filialele C.E.C. prin virarea in contul contractului pentru construirea de locuinţe, prin depunerea pe instru­mente de economisire C.E.C. sau in numerar, la cererea titularului libre­tului.

Next