Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-03 / nr. 8413
SCINTEIA—duminică 3 /mai 1970 CAPITALA PATRIEI SUB ARCUL SĂRBĂTORESC AL INTllULUI DE MAI (Urmare din pag. I) tă filă a primăverii, tot ceea ce oamenii — martori şi autori ai victoriilor înscrise pe panourile sărbătoreşti ale zilei — au vrut să arate, să raporteze, cu mîndrie de stăpini ai oraşului lor. Marile uzine bucureştene, arborind In această zi steaguri roşii şi tricolore, impodobindu-şi faţadele cu panouri şi grafice ale hărniciei, au oferit dimineţii de 1 Mai — prin faptele înscrise în registrul întrecerii, prin tumultuoasele şi bogatele fapte de muncă şi de creaţie — contraforţe pe care şi-a înălţat arcul festiv. Marile noastre pieţe şi bulevarde, brăzdate monumental de noile arhitecturi ale veacului, ne-au oferit, prin podoabele simple şi cu atlt mai emoţionante aşternute de mina omului, prin ramurile in floare sau covorul lăsat să fluture sub fereastră, acea imagine care trece dincolo de cifre şi indici, luminînd fluxul străfund al vieţii noastre sociale, optimismul, elanul şi voia bună care ne însoţesc eforturile, izvorite din conştiinţa că drumul pe care ne-am angajat e drumul cel bun, că ziua de azi şi cea de miine ne aparţin. ...Bucureştii — platformă industrială, Bucureştii — creier şi inimă a vieţii social-politice a României, Bucureştii — vastă scenă pe care slujitorii muzelor aduc prinosul lor de dragoste şi bucurie — Bucureşti, oraşul românesc, primul între egali, a întimpinat marea sărbătoare pe măsura prestigiului său, pe măsura puterii sale, a vibraţiei unanime cu care locuitorii săi au venit Înaintea marii sărbători. Muncitorimea Capitalei a Intîmpinat Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc cu noi şi noi realizări în producţie. Graiul cifrelor este, şi de astă dată, concludent : până în ajunul marii sărbători, industria bucureşteana realizase o producţie peste plan de 206,4 milioane lei , o cincime de miliard, care reprezintă rodul hărniciei şi competenţei muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din Bucureşti. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că producţia peste plan a fost obţinută, intr-o proporţie covîrşitoare, pe seama creşterii productivităţii muncii, întreprinderile bucureştene au venit in intimpinarea marii sărbători cu o adevărată ghirlandă de cifre. Vom alege, dintre ele, doar beneficiile peste plan din primul trimestru. Fabrica de elemente automatizate — aproape 7 milioane lei, uzinele „Automatica“ — 1,7 milioane lei, uzinele „Vulcan“ — 2,3 milioane lei, uzinele „Semănătoarea“ — 1,6 milioane lei, combinatul de cauciuc „Jilava“ — 4,3 milioane lei. Sint doar citeva dintre ele, citeva dintre unităţile industriale unde oamenii muncii, mobilizaţi de măreţele sarcini pe care Congresul atît-tea «t partidului le-a pus in faţa celor ce muncesc, s-au străduit să întîmpine marea sărbătoare cu noi şi noi realizări. Panourile cu cifre şi date pregătite pentru ziua de 1 Mai — aceste fişe şi imagini destinate unei singure zile, dar fixind memoria unui timp colectiv — au căpătat o strălucire aparte în locurile în care ecourile sărbătoreşti ale zilei muncii s-au Încărcat cu ecourile muncii Însăşi. Marile secţii cu „foc continuu“ de la uzinele „Republica“ sau „Laminorul“, Centrala electrică de termoficare Bucureşti-sud, ca şi o serie de alte unităţi incluse în sistemul dispecerului energetic al ţării, numeroase şantiere de construcţii etc. au lucrat in această zi ca Întotdeauna, dind patriei oţel, laminate, energie electrică, inălţind ziduri noi pentru cetăţile de industrie şi arhitectură ale epocii noastre. Industria bucureşteană a livrat, în primul trimestru al anului, 516 tone de laminate peste prevederile planului , la realizarea acestei cifre, uzina „Republica“ se înscrie ca autoare de frunte, panourile sale de 1 Mai raportînd o producţie globală peste plan in valoare de 8 250 000 lei. La laminorul de 6 toni al acestei uzine — creaţie a proiectelor româneşti — cuptorul rotativ cu o productivitate de 35 tone pe oră a mers, in dimineața primei zile de mai, din plin, adăugind date noi pe panoul sărbătoresc al întrecerii : „focul continuu“ — ne-a informat tov. Constantin Ostroveanu, inginer tehnolog al uzinei, primit în rindurile membrilor de partid în preajma zilei de 1 Mai — s-a dovedit aici nu numai o realitate de ordin tehnic, ci o metaforă, simbol al pasiunii muncii ridicate la o nouă incandescenţă. Toate echipele care lucrează la laminor şi-au Îndeplinit şi şi-au depăşit. In această zi, sarcinile de plan, în ajunul zilei de 1 Mai, l-am întîlnit pe maistrul Dumitru Pădure, de la secţia uzinai locomotive a uzinelor „23 August“. Ne-a vorbit despre oameni, despre realizările uzinei şi, mai ales, a ţinut să ne vorbească despre cîţiva bucureşteni. „Sărbătoarea muncii — ne-a spus el, pe bună dreptate*■ te face să te gindeşti la cei care, prin munca lor, îndreptăţesc stima noastră, a tuturor, în 1969 produceam 11 locomotive in fiecare lună ; in 1970 producem 17. Sunt evoluţii cantitative, uşor de detectat. Evoluţiile calitative se sesizează poate şi mai uşor, de la un an la altul, în viaţa colectivului, în viaţa unor oameni , este retorta unde au loc adinei procese de dezvoltare şi afirmare a oamenilor, adevărate simboluri ale permanentei transformări prin care trece societatea noastră în evoluţia ei firească spre perfecţionare, spre Împlinire. Mă bucură evoluţia unor oameni cu care întregul colectiv al uzinelor „23 August“ se mîndreşte : Carol Dima, care a fost muncitor ajustor şi astăzi este inginer, adjunctul şefului secţiei sculărie ; Constantin Croicu, cu cîţiva ani in urmă tehnician, este astăzi inginer proiectant, secretarul organizaţiei de partid de la serviciul cercetare-proiectare. Sau Constantin Holman, sau Grigore Răureanu, sau... dar cîţi alţii care au parcurs aceleaşi traiectorii, semnificative pentru eforturile pe care le face societatea noastră socialistă în vederea creşterii competenţei, a plusului de valoare socială pentru fiecare dintre membrii ei“. Tot despre oameni, tot despre creşterea lor ne-a vorbit „tinărul“ pensionar Constantin Mihăilescu, fost lăcătuş la uzinele „Republica“. Am scris „tinărul“ pentru că el a ieşit la pensie în cursul lunii aprilie a acestui an. „O viaţă de muncă — din care ultima parte plină de satisfacţii — asta las in urmă. De 1 Mai, detaşamentul muncitoresc de la „Republica“ numără in rindurile sale tineri printre tineri, pe elevii şcolii profesionale şi pe ucenici. Am sentimentul că, părăsind uzina, am lăsat-o pe miini bune ; sunt sigur că ei vor Îndreptăţi, că vor confirma cu strălucire speranţele pe care noi, cei mai virstnici, ni le punem in ei". Chipul sărbătoresc al oraşului, cu marile sale artere împodobite, pline de veselie şi de culoare, a fost, in prima zi de mai, chipul unui oraş care munceşte, al unui oraş ai cărui locuitori se străduiesc, zi de zi, să sărbătorească prin muncă prezentul socialist al patriei, făurindu-i prin ea viitorul. ...După-amiază, soarele primei zile de mai a prins să sclipească peste străzi şi pieţe ; pulberea proaspătă de aur primăvăratic a luminat simbolic această zi de sărbătoare a muncii. Capitală a muncii ţării, sediu al primăverii, al trandafirilor şi al teilor înfloriţi, cetate a unei industrii moderne, oraş al bulevardelor cu contemporană ţinută arhitectonică, Bucureştiul a trăit, plenar, o zi care-i slujeşte — lui şi patriei — ca marcă şi ca simbol. Strins uniţi in jurul partidului, cu inimile pline de optimism şi încredere, de tot ceea ce simbolizează această sărbătoare a muncii şi a speranţelor, a frăţiei oamenilor muncii de pretutindeni, oamenii Capitalei au conferit primei zile de mai lumina aceea unică a marilor împliniri, desprinzînd din aura ei dimensiunea unor noi certitudini. Am privit, pină seara tîrziu, ampla şi vesela revărsare a mulţimii pe străzi. Am privit feţele oamenilor, hainele lor, decorul proaspăt şi înnoit al oraşului, ne-am lăsat pătrunşi de curgerea sărbătorească a mulţimii, cu ritmurile ei de feerie a mulţumirii obşteşti, cu ritmurile ei de poem şi bilanţ. Cit a trecut de la primul 1 Mai liber, cit, măsurate in intensitate, măsoară aceste două decenii şi jumătate ? între atunci, cind demonstra doar forţa mulţimii eliberate, cind manifestaţiile de mai erau grandioase numai prin revărsarea lor, intre atunci şi acum, cind curgerea mulţimilor pe străzile Bucureştiului are o altfel de grandoare, grandoarea solemnităţii şi împlinirilor, cu bucuria matură a contemplării unor realizări dobîndite prin ani eroici — și care stau la temelia viitorului nostru — se așterne acea punte de aur care înseamnă aurul faptelor, aurul inestimabil al muncii, aurul convingerilor întemeiate, aurul temeliei adinei pe care le sprijinim edificiul socialist in plină desâvirşire. Cu acest aur mai de preț decit aurul împlinim, prin munca noastră cotidiană, stema patriei, stema partidului. Prin muncă au cinstit „Ziua muncii (Urmare din pag. I) Şi la marele Combinat chimic din Craiova a fost „foc nestins“. Operatorii chimişti Constantin Stoica de la cazane acetilenă, Ilie Bălan de la amoniac II, Ene Dragan, laboranta Domnica Troacă, Mihai Ghinea de U. A.M.C. îngrăşăminte şi mulţi alţii au venit la demonstraţie direct din schimbul de noapte. Lingă ei se află Ion Tumbă, operator chimist la centrul dispecer, Ilie Curmătureanu, operator la tabloul de comandă al secţiei de oxigen. După manifestaţie aceştia s-au dus direct în schimbul de după-masă. După cum ne-a declarat tov. Iustin Rogoz, directorul general al combinatului, care se afla in tribună, in zilele din preajma lui 1 Mai, instalaţiile platformei „vechi" a combinatului au atins cele mai înalte cote de producţie, realizînd zilnic cite 1 200 de tona azotat de amoniu şi uree, cote care s-au menţinut ţi In zilele următoare. Constructorii hidrocentralei de pe Lotru au sărbătorit 1 Mai tot prin muncă, efectuind lucrări de întreţineri pe cei 150 de kilometri de galerii. Scopul: să pornească cu forţe proaspete. In a doua zi, „ofensiva" lor In adincurile pămintului. In galerii, peste 100 de oameni — mecanici si electricieni îndeosebi — intre care şeful de brigadă N. Ionescu, electricianul P. Oniţor, se aflau la datorie. La Malaia se puneau, de asemenea, la punct utilajele. De curind, şantierul Malaia a obţinut un autentic record : peste ISO metri realizați la betonări . in continuare, ștacheta recordului nu a fost coborită, ci, dimpotrivă, ridicată. în parcul Herăstrău... LA IARBA VERDE. Nici acest început de mai n-a dezminţit tradiţia bucureştenilor de a-şi petrece zilele de sărbătoare în parcurile şi pădurile din vecinătatea Capitalei. Cu mic, cu mare, bătrîni şi tineri, cu nepoţi şi cu bunice, bucureştenii au asaltat literalmente. In ziua de 2 mai, cind soarele a fost ceva mai darnic, Cişmigiul, Herăstrăul, Teiul, Parcul Libertăţii, Băneasa şi alte puncte din podoaba de verdeaţă a oraşului, lunca Argeşului, Snagovul, Cernica şi pădurea Pustnicul. Pretutindeni, în aceste locuri de popas la iarbă verde puteau fi intilnite numeroase grupuri vesele de familii ale salariaţilor din marile întreprinderi bucureştene, din diferite institute de proiectări şi cercetări, din instituţii de cultură, din unităţi medicale, ceferişti, studenţi şi, îndeosebi, foarte mulţi şcolari. Acestora li s-au adăugat, bineînţeles, mii de vizitatori sosiţi din ţară. Dintr-o dată, parcurile şi pădurile s-au umplut de o binevenită voioşie ; tranzistoarele, magnetofoanele şi... toată gama de instrumente muzicale erau nelipsite de la „mesele“ şi jocurile întinse pe pajişti, în aceste zile, ambarcaţiunile de pe salba de lacuri a Bucureştiului au dat „examen“ pentru sezonul cald. La debarcaderele lacului Herăstrău sau ale celui amenajat în plin centrul unuia dintre cele mai mari cartiere bucureştene construite in anii din urmă — Balta Albă — erau prezenţi zeci şi sute de amatori de plimbări de agrement. Momentele de destindere petrecute ieri au constituit o veritabilă cură tonifiantă pentru toţi cei ce... nu au stat acasă. MASĂ TOVĂRĂŞEASCĂ IN CINSTEA DELEGAŢIILOR SINDICALE DE PESTE HOTARE INVITATE IN TARA NOASTRĂ ŞI SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România a oferit, vineri seara, o masă tovărăşească în cinstea delegaţiilor sindicale de peste hotare, invitate la sărbătorirea în ţara noastră a zilei de 1 Mai. Au participat membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Cronica zilei La invitaţia organelor locale ale oraşului Kromeriz, o delegaţie a municipiului Rîmnicu-Vîlcea, condusă de Gheorghe Rizescu, primsecretar al comitetului municipal al P.C.R., preşedintele comitetului executiv al consiliului popular municipal, a plecat în R. S. Cehoslovacă pentru a participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 25-a aniversare a eliberării Cehoslovaciei de sub jugul fascist. (Agerpres) De la ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 30 aprilie 1970 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : E.M.Y.; Z.C.G. ; N.I.V.; Z.H.H. ; V.B.E.; A.N.T. ; J.E.F. ; N.P.D. Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în ele una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere se vor prezenta la unităţile ADAS pentru a-şi primi sumele cuvenite. BĂRBĂŢIE Reţineţi un loc şi o dată : Schela petrolieră Tîrgovişte, 1 Mai 1970. Iuile ore ale sărbătorii muncii i-au găsit pe sondorii din echipa de intervenţie a maistrului Petre Ionescu la lucru. In inima cîmpiei dîmboviţene, sonda de extracţie nr. 28 Şuţa şi-a întrerupt drumul spre adîncimi, se defectase coloana de extracţie. Sosiţi In grabă cu maşina de intervenţie, cei 5 petrolişti au început munca. O muncă dîrză, bărbătească, de citeva ore şi sonda a intrat în pulsurile ei obişnuite. Numele acestor bărbaţi — Constantin Bălaşa, Mihalache Dumitrache, Marin Dincă, Ion Pascale şi Petre Ionescu. Cornel POPA de la redacţia ziarului „Dîmboviţa -Tîrgovişte ...și la Băneasa Foto M. Andreescu Precizări in legătură cu noul mod de calculare a impozitului pe salarii şi alte venituri . Zilele trecute, presa a publicat Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea unor salarii tarifare, reducerea şi reaşezarea impozitului pe salarii şi alte venituri. Această Hotărire a suscitat un viu interes din partea salariaţilor atît datorită faptului că ea prevede creşteri de salarii la o masă largă de angajaţi, cit şi pentru că sistemul de calculare a impozitului priveşte pe fiecare salariat din ţara noastră. Tocmai de aceea, vă rugăm, tovarăşe ministru, să furnizaţi o serie de detalii in legătură cu calcularea impozitului pe salarii şi venituri potrivit noilor prevederi. — Presa, radioul, televiziunea au pus clar în evidenţă ecoul favorabil pe care aceste măsuri l-au avut in cele mai largi mase de oameni ai muncii. Interesul şi adeziunea manifestate faţă de recenta hotărire sunt fireşti dacă avem in vedere faptul că de avantajele băneşti pe care ea le creează beneficiază peste 2 000 000 de salariaţi, adică mai mult de 40 la sută din numărul total al acestora. Aşa cum se ştie, această primă categorie beneficiază de o creştere a salariului. Alte aproape 2 000 000 de salariaţi cu venituri între 1 210 şi 1 700 lei lunar nu vor fi afectate de nici un fel de majorare a impozitului, menţinîndu-se procentele aplicate In prezent. Ţin să precizez că scutirile şi reducerile de impozit au fost astfel stabilite incit salariaţii cu venituri de pină la 1 210 Iei lunar să beneficieze atît de sporurile de salariu menţionate, cit şi de reducerea impozitelor prevăzută in recenta Hotărire. Această ultimă Hotărire se defineşte in toate prevederile sale prin promovarea consecventă a principiului socialist al repartiţiei după muncă, prin spiritul de echitate şi dreptate, caracteristic societăţii noastre, întrucit presa a oferit cititorilor şi o serie de exemple edificatoare in legătură cu aceste prime largi categorii de salariaţi, cred că nu mai este necesar să furnizez detalii suplimentare privind calculele respective. — Intr-adevăr, in legătură cu pro-Interviu cu ministrul finanţelor Florea DUMITRESCU blemele legate de majorarea salariilor mai mici, de reducerea sau menţinerea impozitelor pentru alte categorii, lucrurile sunt clare cititorilor noştri. Ar fi interesant să le oferim explicaţii suplimentare asupra celorlalte categorii de salariaţi, respectiv, a celor cu venituri de peste 1 700 lei lunar. Hotărirea prevede că veniturile mai mari de 1 700 lei lunar vor fi impuse potrivit principiului progresivităţii. Cum se va reflecta in nivelul impozitelor pe salarii aplicarea principiului menţionat 7 — Aplicarea principiului progresivităţii asigură un raport echitabil intre veniturile diferitelor persoane, aduce o contribuţie la diminuarea disproporţiilor nejustificate intre ciştigurile unor categorii de cetăţeni. Aşa cum se arată in Hotărire, impozitele asupra salariilor mai mari de 1 700 lei lunar se vor recalcula in sensul majorării lor. Astfel, la un salariu de 1 800 de lei lunar, impozitul creşte cu 2 lei, iar la un salariu de 2 000 de lei lunar, cu 5 lei. De aici, apare evident că la o largă categorie de salariaţi cu venituri in jur de 2 000 de lei lunar creşterea impozitului este neînsemnată, ea neafectînd decit in mod simbolic veniturile acestei categorii. Şi de aici reiese spiritul de echitate care stă la baza impozitului pe salarii, precum şi preocuparea pentru ca o masă numeroasă de oameni ai muncii să nu suporte o diminuare sensibilă a veniturilor lor In ceea ce priveşte salariul de 2 500 de lei, impozitul pentru acesta va creşte cu 20 de lei faţă de cel aplicat pină acum, iar la salariul de 3 000 Iei, cu 35 de lei. Deci, la categorii de salariaţi cu funcţii de mai pregnanţă Însemnătate creşterea impozitului se ridică la citeva zeci de lei. O creştere mai accentuată a impozitului se aplică la salariile de peste 3 000 lei, astfel incit la un salariu de 4 000 lei lunar noul impozit va atinge un procent de 16,2 la sută, ceea ce înseamnă o creştere efectivă de 75 de lei faţă de vechiul impozit. La salariul de 5 000 de lei, cota de impozit va fi de 17 la sută, insumînd o creştere efectivă de 115 lei pe lună. O majorare mai accentuată a procentelor de impunere apare la veniturile care depăşesc 5 000 de lei lunar, astfel incit, urcînd scara progresivităţii, la un venit lunar de 10 000 de lei impozitul ajunge la 19,3 la sută. Este necesar să precizez că Înlesnirile la impozit acordate in prezent celor care au in Întreţinere mai mult de 3 persoane şi realizează un salariu tarifar de pină la 2 500 de lei, celor distinşi cu ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, ca şi Înlesnirile acordate altor categorii de salariaţi se menţin in continuare. — Ce ne puteţi spune despre aplicarea impozitului în situaţiile cind veniturile salariatului provin din mai multe surse ? — In general, prevederile actualei legislaţii se menţin în sensul că salariile, premiile, alte adausuri la salariu ce se realizează de către un salariat la același loc de muncă se impun cumulat. La veniturile dobîndite din mai multe locuri de muncă de către același salariat, impozitul se aplica separat la fiecare loc de muncă. De acum înainte, veniturile realizate din salarii de acelaşi cetăţean, din mai multe locuri de muncă, se vor impune şi ele cumulat, spre a se asigura şi in aceste situaţii respectarea principiului progresivităţii impozitului. încheind, ţin să menţionez încă o dată că recenta Hotărire pune in evidenţă grija statornică a conducerii partidului şi statului nostru pentru creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei, pentru perfecţionarea sistemului de repartiţie conform principiilor socialiste, pentru Înfăptuirea tot mai consecventă a dreptăţii şi echităţii sociale in ţara noastră. Interviu consemnat de Constantin MORARU SPORT FOTBAL România CB -Salvador 2-0 Selecţionata secundă de fotbal a României a susţinut la San Salvador al doilea meci în compania echipei statului Salvador, care se pregăteşte pentru turneul final al campionatului mondial. Peste 25 000 de spectatori au urmărit acest joc, care s-a încheiat cu o frumoasă victorie a fotbaliştilor români, obţinută cu rezultatul de 2—0 (0—0). Scorul a fost deschis în minutul 61 de Tătaru, care a înscris imparabil de la aproximativ 12 m. Cel de-al doilea punct a fost realizat in minutul 80 de Pîrcălab. După cum se ştie, în primul joc cele două echipe terminaseră la egalitate : 2—2. MI .. In citeva rînduri CAMPIONATUL MONDIAL FEMININ DE ȘAH Turneul zonal de la Vrnjacka Banja • După 9 runde, în turneul zonal feminin de șah de la Vrnjacka Banja (Iugoslavia), în fruntea clasamentului se află Polihroniade (România) cu 7 puncte și o partidă întreruptă, urmată de Baumstarck (România) 6 puncte şi două partide întrerupte, R. Jovanovici (Iugoslavia) 5,5 (1) puncte etc. In runda a 9-a, Polihroniade a ciştigat la Litmanovici. Baumstarck şi Tuk au întrerupt. Turneul de la Neapole Tenismanul român Ilie Năstase continuă seria succeselor. In semifinalele turneului internaţional de la Neapole, el l-a eliminat cu 6—1, 6—2, 6—0 pe grecul Kalogheropoulos. In finală, Năstase ii va intîlni pe italoaustralianul Mulligan, care l-a învins cu 3—6, 6—1, 6—3, 3—6, 6—3 pe italianul Panatta. în semifinalele probei de dublu masculin, Năstase (România) și Pala (Cehoslovacia) au învins cu 6—4, 6—4, 6—3 pe italienii Bartoni, Castigliano. • Sala Floreasca din Capitală a găzduit derbiul campionatului republican masculin de baschet dintre echipele bucureștene Dinamo și Steaua. La capătul unui joc in care au fost superiori, baschetbaliştii de la Dinamo au obţinut victoria cu scorul de 73—52. • Cunoscutul fotbalist englez Jackie Charlton a devenit Incert pentru echipa naţională, deoarece s-a accidentat în cursul meciului Chelsea— Leeds United. J. Charlton suferă de o întindere musculară şi participarea sa la turneul final al campionatului mondial din Mexic a devenit problematică. Internaţionalul englez se află in prezent sub îngrijirea medicilor, care se vor pronunţa săptămîna viitoare. • In runda a 14-a a turneului Internaţional de şah de la Zagreb, marele maestru american Bobby Fischer l-a învins pe Bertolt. Hort a ciştigat la Brown şi Korcvnci la Udovcici. Maestrul român Teodor Ghiţescu a remizat cu iugoslavul Marovici, rezultat consemnat şi in partidele Ivkov—Uhlmann, Minici—Kovacevici şi Parma—Gligorici. Restul partidelor s-au întrerupt. In clasament continuă să conducă Fischer (S.U.A.) cu 11,5 puncte, urmat de Korcinoi (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, Gligorici (Iugoslavia) — 9 puncte etc. Ghițescu (România) ocupă locul 12 cu 6 puncte. V PROGRAMUL I 8,15 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 8,20 Matineu duminical pentru copii si şcolari • Gimnastica de înviorare • Premieră pioniereasca. Selecţiuni din spectacolele prezentate la primul Festival naţional de teatru al pionierilor şi şcolarilor de la Piatra Neamţ • Legendele mării. Transmisiune directă de la Muzeul Marinei din Constanţa • Film de desen animat : „Căpitanul şi covorul fermecat“. 10,15 Ora satului. 11,15 Concert simfonic. In program . Concertul nu re minor pentru două viori şi orchestră de Bach. Solişti : Yehudi Menuhin şi Robert Master . Simfonia a V-a de Schubert. Interpretează Menuhin Festival Orchestra. Prezintă compozitorul Alexandra Hrisanide. 12,00 De strajă patriei. 12,35 Emisiune în limba maghiară. 13,35 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17,30 Deschiderea emisiunii • Microavanpremiera • Cupa Mondială de fotbal Mexic 1970. Emisiune de Informaţii şi reportaje filmate din pregătirile celor 16 echipe participante la turneul final, prezentată de Cristian Ţopescu şi Eftimie Ionescu. 18,00 Film serial : „Oliver Twist“ (VII). 18,30 Rapsodia română — La Izvorul dorului — montaj muzical-coregrafic. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Itinerar eroic. „Primăvara victoriei" — reportaj de Dionisie Sincan. 19,50 Film artistic : „Rebecca“. Un film cu Laurence Olivier și Joan Fontaine. 21,50 In X major. Spectacol muzical transmis din Sala Palatului Republicii Socialiste România, îşi dau concursul : Mariana Bădoiu, Ionel Banu, Jean Pfiunescu, Ionel Dumitru, Duo Felini, Cvartetul de muzicuţe „Ritmic“, Didi Balboni (Italia). Prezintă : George Carabin. Dirijor : Sile Dinicu. 23,10 Telejurnalul de noapte. 23.25 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 20.00 Filme documentare producţii ale studioului „Al. Sahia" — o Portret şi pictură militantă in opera lui Gh. Tattarescu . Băieţelul lui tăticu. 20.20 Seară de teatru : „Şeful sectorului suflete" de Al. Mirodan. Regia : Moni Ghelerter. In distribuţie : Radu Beligan, Vasilica Tastaman, Amza Pelea, Dem. Savu, Sanda Toma, Dumitru Chesa. 22,00 Recital Valentin şi Ştefan Gheorghiu. La violoncel Cătălin Ilea. 22,20 Roman foileton : „Portretul unei doamne“ — reluarea episodului I. 23,00 închiderea emisiunii programului II. PAGINA 3 LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 APRILIE 1970 Ciştigurile revin, intregi, obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4, respectiv 1/8, din ciştigurile de mai sus. în valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor câştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filialele C.E.C. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe libretele de economii pentru construirea de locuinţe TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL I 1970 Plata ciştigurilor se face de către filialele C.E.C. prin virarea in contul contractului pentru construirea de locuinţe, prin depunerea pe instrumente de economisire C.E.C. sau in numerar, la cererea titularului libretului.