Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)

1970-06-01 / nr. 8442

SCI­NT­EI A — luni 1 iunie 1970 ^ —mmmi■—e—^——————la— In asaltul cu apele Dunării, deviza noastră este: APA NU VA TRECE! — Interviu-fulger cu primari ai localităţilor riverane — Bătălia pentru protejarea zonelor de pe malul Du­nării — cu imensele lor avuţii materiale şi umane — de viitura care-şi propagă „cocoaşa" de ape se desfăşoară în aceste zile cu maximă încordare. Pentru a-i informa pe cititori despre stadiul actual al acestei acţiuni de interes naţional, trimişii şi corespon­denţii noştri au adresat primarilor unor localităţi rive­rane următoarele întrebări: 1) PENTRU CE DATA SE PREVEDE IN ZONA DV. PUNCTUL CULMINANT AL VIITURII SI CARE VA FI COTA CEA MAI ÎNALTA A APELOR ? 2) CE LOCALITĂŢI SAU OBIECTIVE POT FI PRIMEJ­DUITE ? 3) CE MASURI SE ÎNTREPRIND, CE FORTE UMANE SI MATERIALE SUNT ANGAJATE ? BECHET: Chiar şi in cazul că apele vor depăşi cota maximă... Alexandru GLĂVAN, primarul comunei­­­ ­ Aici se aşteaptă ca nivelul cel­­ mai înalt al apelor să atingă 800 cm cam în perioada 5—6 iunie. „ Ce avem de apărat ? In primul­­ rînd, aproape 60 000 hectare acope­rite cu griu, porumb, sfeclă de zahăr, legume şi alte culturi, precum şi în­semnate suprafeţe de păşuni. Numai in incinta Jiu — Dăbuleni se află a­­proape 10 000 hectare teren arabil. E vorba — după calcule estimative — de circa 200 000 tone produse agrico­le, ce se pot obţine de pe toate su­prafeţele îndiguite. D In funcţie de prognoză au fost în­treprinse şi măsurile de înălţare a digului, care trebuie să fie cu cel pu­ţin 50 cm mai înalt decît fusese ridi­cat iniţial. De-a lungul celor aproa­pe 100 kilometri de dig — de la Rast pînă aproape de Calafat — muncesc mii de ţărani cooperatori, ostaşi ai forţelor armate, conducători auto, tractorişti, buldozerişti, sute de spe­cialişti. Incepînd din 30 mai au so­sit pe acest front de luptă şi o mie de utecişti, elevi ai liceelor şi şco­lilor profesionale din Craiova, iar de duminică li s-au alăturat 2 000 de studenţi de la universitatea craio­­veană. Sute de autocamioane, screpere, în­cărcătoare, zeci de mii de saci, mii de metri cubi de fascine, peste 4 000 kg folii de polietilenă au fost con­centrate în această zonă. La o sin­gură carieră, numai în ultimele două zile, au fost încărcaţi şi transportaţi pe dig peste 100 000 saci cu pămînt. In cea mai mare parte digul a atins cota maximă stabilită — de 850 cm. Au rămas citeva puncte mai critice unde, din cauza ploilor şi a umeze­lii mari, nu s-a putut lucra satisfă­cător. Aici au fost concentrate însem­nate forţe umane şi materiale. Ne-am propus să realizăm o creştere a ni­velului digului, cu pămînt şi saci, pentru a crea un coeficient de sigu­ranţă sporit în cazul că apele vor de­păşi prognoza. Toată lungimea digu­lui este supravegheată cu atenţie ma­ximă pentru a se putea depista la timp orice primejdie. TURNU SEVERIN. Planul de măsuri se îndeplineşte operativ Iulian PLOŞTINARU, primarul municipiului .­ ­ După prognoza dată de coman-­­ damentul central de apărare împotriva inundaţiilor, cât şi după calculele specialiştilor noştri, cota maximă a Dunării — circa 860 centi­metri — va fi atinsă la Turnu Seve­rin în jurul lui 3—4 iunie, cînd nive­lul de azi va fi depăşit cu 40 de cen­timetri. 2 In primul rînd, Sistemul hidroener­­­­getic şi de navigaţie Porţile de Fier, apoi Şantierul Naval, cu puter­nicele sale capacităţi de producţie. Mai sînt ameninţate : linia ferată dintre podul Topolniţa şi Gura Văii, gara Turnu Severin-est, precum şi drumul naţional 6, intre kilometrii 346—349 şi 332 + 600 — comuna Şi­­mian. 2 S-a întocmit un plan de măsuri, ** care, în cea mai bună parte, au şi fost aplicate. Precizez că măsurile au fost eşalonate ţinîndu-se seama de di­feritele niveluri ale apei, pînă la cota 940 centimetri, deci cu mult peste ma­ximul prevăzut a se atinge. La gru­pul de şantiere I.C.H. Porţile de Fier există un plan special, stabilit în comun cu tovarăşii iugoslavi­, cu­­prinzînd măsurile ce se impun pentru fiecare centimetru de creştere a co­telor Dunării. Pe baza acestui plan s-a supraînălţat digul­amente de se­paraţie în zona T. 3-T. 6. Tot aici au fost pregătiţi peste 2 300 saci cu ar­gilă (din care mai bine de 1 000 au şi fost aşezaţi), 30 000 metri cubi an­­rocamente pentru localizarea even­tualelor eroziuni ale platformei ; tot­odată, sunt gata toate utilajele şi mijloacele de transport (buldozere, excavatoare, macarale, autobasculan­te) pentru a putea fi folosite in orice moment. Zi şi noapte, din patru în patru ore, se iau date asupra regi­mului apelor. Pentru celelalte obiec­tive, cum ar fi drumul naţional, ca­lea ferată, Şantierul Naval, portul, comuna Şimian, s-au ridicat diguri de peste un metru înălţime, s-au transportat piatră brută şi pămînt, s-au făcut consolidări cu anrocamen­­te şi saci cu pămînt pentru a le feri de subspălări, au fost evacuate mate­rialele şi mărfurile potabile în afara zonei primejduite, a fost evacuat un număr de familii. Menţionez că miile de muncitori, tehnicieni, ingineri muncesc cu dîr­­zenie la locurile de producţie, hotă­­râţi să-şi realizeze exemplar sarcinile de plan şi angajamentele luate, să dea chiar şi in aceste zile importan­te sporuri de producţie. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • SPORT • SPORT MEXICO ’70CAMPIONATUL LA POPICE: SPORTIVII ROMANI MONDIAL A ÎNCEPUT se Întorc CU TITLURI MONDIALE Primul meci: Mexic-U.R.S.S. 0-0 CIUDAD DE MEXICO 31 (Ager­­pres). — A început ultimul „act“ al celui de-al 9-lea campionat mondial de fotbal. Peste 100 000 de spectatori au fost prezenţi duminică după­­amiază în tribunele elegantului sta­dion „Azteca“ din Ciudad de Mexico pentru a urmări mai întîi o splendi­dă festivitate de deschidere, iar a­­poi desfăşurarea primului joc al turneului final : Mexic—U.R.S.S. Ce­remonia de deschidere a durat mai mult de o oră. Ea a început cu de­filarea orchestrei marinei mexicane, după care au păşit pe zgura pistei de atletism tineri care purtau stea­gurile celor 136 de ţări afiliate la Fe­deraţia internaţională de fotbal (F.I.F.A.). Apoi şi-a făcut apariţia un grup de 16 tineri ce purtau pan­carte cu inscripţia fiecărei ţări par­ticipante la turneul final : Anglia, Brazilia, Belgia, Bulgaria, Ceho­slovacia, R.F. a Germaniei, Israel, Italia, Mexic, Maroc, Peru, România, Salvador, Suedia, Uruguay şi U.R.S.S. In aplauzele spectatorilor, din tri­buna oficială a coborît pe gazon preşedintele Republicii Mexicane, Gustavo Diaz Ordaz, însoţit de sir Stanley Rous, preşedintele F.I.F.A., şi de Guillermo Canedo, preşedintele Comitetului de organizare a campio­natului mondial. Gustavo Diaz Ordaz a declarat deschisă Întrecerea. După o scurtă pauză, pe teren şi-au făcut apariţia echipele Mexicului şi U.R.S.S. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări după care arbitrului vest-german Otto Tschen­­cher i s-au prezentat următoarele formaţii : Mexic : Calderon, Pena, Perez, Her­nandez, Lopez, Vantoira, Guzman, Pulido, Velarde, Valdivia, Fragoso. U.R.S.S. : Kavazaşvili, Kaplicinii, Lovcev, Logofet, Şesternev, Asatiani, Muntean, Serebrianikov, Rîşeveţ, E­­vriujihin, Nodia. Jocul a prilejuit o luptă sportivă care a ţinut in permanenţă încordată atenţia spectatorilor. In prima repri­ză, ambele echipe au practicat un joc prudent, in care s-au „studiat“ reci­proc. După 45 de minute tabela de marcaj indica: 0-0. La reluare, fotbaliştii celor două formaţii au im­primat un ritm rapid intîlnirii, care a luat aspectul unei partide specifice de cupă. In ultima parte a jocului fotbaliştii mexicani, frenetic încura­jaţi de spectatori, au dominat mai mult, însă n-au putut înscrie, astfel că partida s-a încheiat cu un rezultat egal (0—0). Miine sunt programate trei partide : Anglia — România, Uruguay — Israel și Peru — Bulgaria. ! Radioteleviziunea română va transmite ...următoarele meciuri de la campionatul mondial de fotbal: • LA TELEVIZIUNE : Româ­nia—Anglia (marţi, 2 iunie — în direct, de la orele 23,50) ; România—Cehoslovacia (dumi­nică, 7 iunie — înregistrare, de la ora 16,50); Anglia—Brazilia (duminică, 7 iunie — în direct, de la orele 19,50) ; România— Brazilia (joi, 11 iunie — înre­gistrare, de la orele 16,50). • LA RADIO : România— Anglia (marţi, 2 iunie — de la orele 23,50) ; România—Ceho­slovacia (sâmbătă, 6 iunie — de la orele 23,50) ; România— Brazilia (miercuri, 13 iunie — de la orele 23,50). • In afara acestor meciuri nominale, pe „micul ecran“ vor mai putea fi urmărite : un meci din cadrul sferturilor de finală (duminică, 14 iunie — în direct, de la orele 19,50) ; pri­ma semifinală (miercuri, 17 iu­nie — în direct, de la orele 23,50) ; a doua semifinală (joi, 18 iunie — înregistrare, de la orele 16,50) ; meciul pentru locurile 3—4 (sîmbătă, 20 iunie — in­direct, de la orele 23,50) și finala propriu-zisă (dumini­că, 21 iunie — în direct, de la orele 19,50). Finala va fi trans­misă, în acelaşi timp, şi pe pos­turile de radio. TURNU MĂGURELE: întreaga populaţie — ca un singur om! Anton SOFRONIE, primarul municipiului :­ ­ Cota maximă a viiturii pe Dună-­­­re se preconizează a fi la noi de 730 cm, în jurul datei de 6 iunie. Nu este însă exclus să ajungă la 750 cm din cauza revărsării în Dunăre a Oltului, care aduce mari cantităţi de apă. 2 Valorile pe care le apărăm, atît în perimetrul municipiului, cit şi in jurul său, sunt extrem de mari. Aş aminti pe scurt : combinatul de în­grăşăminte , pămînturile cooperati­velor agricole de producţie Islaz, Ce­tatea, Turnu Măgurele şi Ciuperceni, a căror producţie globală pe anul 1970 este apreciată la peste 26 mili­oane ; 400 locuinţe individuale ; cul­turi de lucernă şi fabrica de granulat lucernă a I.A.S. Liţa ; 6 staţii de pompare şi un sistem de­­ irigaţii. Dacă ar fi să însumăm toate acestea, am ajunge la un total de peste 1 miliarde lei. 2 La combinatul chimic au fost înăl­ţate diguri pe o lungime de trei kilometri, pentru care au fost trans­portaţi peste 10 000 mc pămînt, iar la Islaz a fost ridicat un dig de cinci ki­lometri din peste 25 000 mc pămînt. La acest amplu efort patriotic au participat activ pînă in prezent peste 16 000 de oameni — chimişti din ma­rele combinat, ţărani cooperatori şi mecanizatori, membri ai gărzilor pa­triotice. Practic însă întreaga popu­laţie a municipiului şi a comunelor în­vecinate s-a ridicat ca un singur om în această luptă de apărare, partici­­pînd intr-un fel sau altul — chiar dacă nu direct pe dig — la lupta pen­tru a bara eventuala ofensivă a flu­viului. Un întreg arsenal de mijloace de transport ne stă la indemină : pes­te 250 autocamioane basculante, trac­toare cu remorci. Echipa României pentru meciul cu Anglia GUADALAJARA, 31 (cores­pondenţă specială). — Se poa­te spune că pregătirile tu­turor sunt încheiate, aşteptin­­du-se doar fluierul de începere a primului meci. In tabăra echi­pei române, ultimele semne de întrebare ce planau asupra for­maţiei pentru partida de marţi, cu Anglia, au dispărut , după ultimul meci de verificare (4—1 cu F.C. Oro, echipă din prima divizie), antrenorul Angelo Ni­­culescu s-a stabilit asupra „un­­sprezecelui“ cu care va începe lupta. Iată-l : Adamache — Săt­­măreanu, Lupescu, Dinu, Moca­­nu — Dumitru, Nunweiller — Dembrovschi, Tătaru, Dumitra­­che, Lucescu. Sîmbătă şi-au încheiat pregăti­rile şi fotbaliştii englezi. Echipa primă a jucat cu formaţia de re­zerve („Rezervele“ au cîştigat cu 3—1 !). Pentru meciul cu Româ­nia, antrenorul Ramsey a anun­ţat următoarea formaţie : Banks, Newton, Labone, Moore, Cooper, Mullery, Ball, B. Charlton, Pe­ters, Lee, Hurst. Meciul România—Anglia se va disputa pe stadionul „Monu­mental Jalisco“, cu începere de la ora 14 (ora locală — la Bucu­reşti, ora 24). Va arbitra la cen­tru belgianul Vital Loraux, aju­tat la tuşă de Roger Machin (Franța) și Diego de Leo (Mexic). Campionatele mondiale de popice au luat sfîrșit la Bolzano (Italia) cu un strălucit succes al sportului din România. Proba feminină a fost do­minată de jucătoarele românce, care au ocupat primele două locuri în clasamentul final. Titlul de campi­oană a lumii a revenit Corneliei Pe­­trușcă, cu 1 320 puncte. Pe locul doi — Elena Trandafir cu 1 277 puncte. La masculin, pe primul loc s-a cla­sat T. Zieher (R.F. a Germaniei) — 2 728 puncte, urmat de E. Luther (R.D. Germană) — 2 726 puncte. Pe locul trei — C. Vînătoru (România) — 2 714 puncte. Cele trei medalii obţinute de spor­tivii noştri în ultima zi a campiona­telor se adaugă altor trei medalii cucerite în zilele precedente — două de aur (echipa feminină şi cuplul fe­minin Elena Trandafir şi Cornelia Petruşcă) şi una de argint (cuplul masculin Ilie Băiaş şi Iosif Tismă­­naru). Tenismanii români la Paris Ieri, Ilie Năstase s-a calificat în sferturile de finală ale campio­natelor internaţionale de tenis ale Franţei de la Roland Garros, în opti­mile de finală, jucînd din nou exce­lent, l-a eliminat cu 6—4, 6—3, 6—4 pe australianul Dick Crealy. La dublu masculin, perechea Năs­tase, Ţiriac (România) a învins în turul IV, cu 6—2, 6—1, 8—6, pe ita­lienii Mulligan şi Pietrangeli. K. Flet­cher (Australia) şi P. Mărmureanu (România) au eliminat cu 7—5, 9—7, 5— 7, 6—2 pe Alexander, Dent (Aus­tralia). La dublu mixt Krantzche, Ruffels (Australia) au cîştigat cu 6—0, 6— 0 in faţa lui Lieffing (Franţa), Măr­mureanu (România). Optimile de finală ale „Cupei României Meciurile din cadrul optimilor de finală ale „Cupei României“ la fotbal — disputate sâmbătă şi duminică — s-au încheiat cu următoarele rezul­tate : Steaua Bucureşti — Sportul studenţesc 4—1 (2—0) ; Steagul roşu Braşov — Universitatea Cluj 2—1 (2—1) ; Dinamo Bucureşti — Tracto­rul Braşov 3—0 (0—0) ; Petrolul Plo­ieşti — Dinamo Bacău 2—0 (1—0) ; Fa­rul Constanţa — C.F.R. Paşcani 3—1 (2—1) ; F. C. Argeş Piteşti — Meta­lul Turnu Severin 3—1 (3—0) ; Jiul Petroşani — C.I.L. Gherla 2—1 (după prelungiri) ; U.T.A. — A.S.A. Tg. Mu­reş 1—0 (după prelungiri). Exceptînd primul meci, celelalte șapte au avut loc pe terenuri neutre. GIURGIU, in apărarea unor valori inestimabile Vasile TRONARU, primarul municipiului s 1 In zilele de 7—8 — deci spre sfîr­­şitul săptămînii — apa va atinge cel mai înalt nivel atins vreodată : 820 cm. O Digurile care au fost executate în * această febrilă şi minuţioasă ac­ţiune de preîntîmpinare a stihiilor a­­pără circa trei sferturi din oraşul Giurgiu, Şantierul naval, Fabrica de zahăr, complexul de porci de 150 000 capete, o fabrică de piine şi aproape 7 000 locuinţe.­­ In vederea momentului culminant­­ al viiturii s-au luat măsuri de supraînălţare a digului existent ce apără oraşul pe o lungime de 2178 metri, supraînălţare care a ajuns la cota 960 cm (avind deci o rezervă de 140 cm împotriva valurilor şi a eventualelor creşteri). S-a trecut la execuţia celui de-al doilea gard pro­tector de saci şi fascine, realizîndu-se pînă azi 600 m. Menţionez, de ase­menea, începerea executării unui dig menit să apere cartierul Slobozia în caz că Dunărea va atinge o cotă mai mare de 820 cm. In întreprinderile situate în zona neîndiguită a oraşu­lui şi supuse direct asaltului apei — Şantierul Naval, Fabrica de zahăr — s-au executat diguri iepureşti care înconjoară incintele industriale. De la declanşarea acţiunii, lucră­rile au fost executate cu un număr mediu zilnic de circa 1000 locuitori ai oraşului şi peste 300 militari. Lu­crările mecanizate, transporturile au fost asigurate de un număr de 3 excavatoare, 3 buldozere, 24 autobas­culante, 10 tractoare cu remorcă şi un mare număr de camioane. In zilele următoare vom termina în prima urgenţă al doilea gard de fascine, pentru protecţia împotriva valurilor, şi vom definitiva şi finisa digul­ bretea, executînd şi protejarea acestuia cu fascine. GALAŢI: 0 bătălie contra cronometru Gheorghe CHIRIŢĂ, primarul municipiului . 1 Ultimele pronosticuri, date de spe-­­ cialişti, indică perioada 11—12 iu­nie, cînd Dunărea ar urma să atingă la Galaţi cota cea mai înaltă — 600 centimetri. 2 Dunărea ameninţă partea de jos a­­ oraşului, unde sunt concentrate multe din principalele întreprinderi ale judeţului: Şantierul naval, Lami­norul de tablă, Uzina mecano-navală, Direcţia navigaţiei fluviale, între­prinderea „Export lemn“, staţia de sor­tare a minereului pentru Combinatul siderurgic, întreprinderea de prefa­bricate din beton, fabrica de ulei „Prutul“, întreprinderea de panifica­ţie şi paste făinoase „Dunăreană“, unităţi ale întreprinderii „11 Iunie“ şi altele. Numai valoarea bunurilor materiale care aparţin acestor între­prinderi trece de 1 250 000 000 lei. în plus, în această zonă a oraşului se află şi cartiere de locuinţe care adă­postesc 22 000 familii. 2 Cunoscind din vreme data aproxi- i mativă cînd apele Dunării vor a­­tinge la Galaţi nivelul maxim, co­mandamentul judeţean a acţionat cu energie şi promptitudine, mobilizind în acţiunea de apărare a oraşului mii de oameni, masive mijloace tehnice şi importante cantităţi de materiale, încă de la 21 mai a început o bătă­lie contra cronometru cu viitura de pe Dunăre. La 27 mai — deci după o săptămină de muncă intensă de zi şi de noapte — s-a terminat construc­ţia unui dig masiv, lung de 8,3 km, care se întinde de la faleza oraşului pînă dincolo de staţia de sortare a minereului, dig înălţat la cota de 750 centimetri. In prezent se află in sta­diu de terminare digul de joncţiune dintre cel construit pe cheiul Dunării şi cel de pe Calea Prutului, spre a bara astfel complet drumul puhoaielor. Pentru înălţarea digului în ritmul formidabil pe care-l impunea imi­nenţa primejdiei, au muncit zilnic pînă la 4 000 de oameni — munci­tori, ostaşi, membri ai gărzilor patrio­tice, studenţi — îndrumaţi de un grup de specialişti. Ca mijloace teh­nice s-au folosit 12 excavatoare, 150 autobasculante, 6 cilindri compresori, o macara de 30 tone, iar ca materia­le — 35 000 saci cu nisip, 500 metri cubi cherestea, 100 traverse de beton armat, sute de tone de tablă pentru construcţii navale. Atenţia noastră e îndreptată totodată spre mobilizarea colectivelor tuturor întreprinderilor pentru ca, încă din aceste zile, să prindă viaţă angajamentul suplimen­tar luat de unităţile economice ale judeţului Galaţi. PAGINA 3 Tur de orizont hidrometeorologic VREMEA. După cum ne-a in­format Comisia centrală de apă­rare împotriva inundaţiilor, în următoarele 24 de ore vremea va fi călduroasă, îndeosebi în sudul şi sud-estul ţării, unde temperaturile vor urca pînă la 28 grade. Cerul va fi mai mult senin. In Transilvania, Banat, nordul Moldovei şi regiunea de munte, cerul se va înnora în cursul zilei şi vor cădea ploi, mai cu seamă sub formă de a­­verse însoţite de descărcări elec­trice. Cantităţile de apă vor a­­tinge pe alocuri 15—20 litri pe mp, mai ales în munţi. Aceasta poate duce la creşterea nivelu­lui riurilor din zonele amintite. Situaţia hidrologică, potrivit da­telor înregistrate duminică, se prezintă astfel : DUNĂREA. Nivelurile sunt in uşoară scădere pe sectorul Ba­­ziaş-Drencova, cresc cu 3 cm la Tr. Severin, cu 8—14 cm pe sec­torul Gruia — Bechet, cu 5—8 cm pe sectorul Corabia — Călă­raşi, cui 2 cm între Cernavodă — Hîrşova. In următoarele zile a­­pele Dunării vor continua să crească pe tot sectorul. APELE INTERIOARE. Pe MUREŞ, nivelul apei este în scă­dere pe tot cursul, menţinîndu-se peste cotele de inundaţii numai pe sectorul Săvîrşin — Arad. In următoarele zile se aşteaptă scă­derea cotelor pe întregul curs. OLTUL scade pe tot cursul, menţinîndu-se însă peste­ cotele de inundaţii in zona Feldioara, Făgăraş şi Rm. Vîlcea. SIRETUL este, de asemenea, în scădere pe tot cursul, situîn­­du-se peste cotele de inundaţii doar la Şendreni şi Lungoci. Apele PRUTULUI sunt în scă­dere pe tot cursul. In următoa­rele zile, ca urmare a propagă­rii undei de viitură din zona­­Ingheni — Drînceni, se prevede creşterea apelor în sectorul Drînceni — Fălciu şi Oancea. (Agerpres) 1 j jJJi_______i i 17,55 Deschiderea emisiunii l­­­a Microavanpremiera l 18,00 Buletin de ştiri ) J 18,05 De ziua voastră — emisiune­­ I pentru copii şi şcolari. Cîntă 1 Corul de copil al Radiotele- t \ viziunii­­ 1 19,00 Actualitatea în economia l­­ 19,15 Anunţuri — publicitate \ \ 19,00 „1001 de seri" : „Fata babei­­­i şi fata moşului“ ţ­­ 19,30 Telejurnalul de seară l­­ 20,00 Roman-foileton „Casa Bud­ . I­denbrook“ (I). Prefaţă da­­­t Vladimir Streinu i l 20,50 Steaua fără nume. Prezintă 1 ţ Dan Deşliu ( l 21,50 Reportaj TV ? T 22,10 Rampa ţ ţ 22,45 Telejurnalul de noapte ( I 23,00 închiderea emisiunil­ o­r SPRIJIN ACORDAT ROMÂNIEI PENTRU ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR INUNDAŢIILOR Manifestări de solidaritate din partea unor state, organizaţii de Cruce Roşie şi alte organizaţii Guvernul bulgar a hotărît să acor­de un ajutor material în valoare de 450 000 leva, Crucea Roşie bulgară 2­50 000 leva, iar UCECOM din Bul­garia — 100 000 leva, pentru ajuto­rarea regiunilor lovite de calamităţi. Guvernul Republicii Democrate Germane a pus la dispoziţie, prin in­termediul Crucii Roşii din R.D.G., pentru ajutorarea populaţiei sinis­trate din România, noi ajutoare in valoare de 500 000 mărci. De aseme­nea, va fi suplimentat ajutorul pen­tru sinistraţi prin trimiterea de ga­­maglobulină şi alte medicamente, substanţe pentru purificarea apei, pături. Organele de comerţ exterior din R.D.G. au pregătit livrări, în a­­fara Convenţiei pentru schimbul de mărfuri, care sunt necesare pentru învingerea greutăţilor în economia naţională a României. Televiziunea R.D. Germane a trimis donaţii de so­lidaritate Televiziunii române con­­stînd din 15 000 metri material de film şi 100 000 metri bandă sonoră. Printr-o telegramă, guvernul ar­­gentinean anunţă ca a hotărît să a­­corde României un sprijin material în valoare de 10 milioane pesosi vechi (circa 30 000 dolari), constînd în me­dicamente şi griu. Guvernul norvegian a aprobat un fond de 100 000 coroane, care va fi pus la dispoziţia guvernului român. Intr-o telegramă sosită pe adresa întreprinderii de stat pentru comerţ exterior „Petrom“, consiliul organi­zaţiei „Naftagas" din Novi Sad îşi exprimă dorinţa de a contribui la re­ducerea pagubelor provocate de inun­daţii, donînd în acest scop suma de 5 000 dolari. Pe lingă donaţia de 25 000 mărci, oferită de grupul Gutehoffnungshütte, Man, Schloemann şi Kirchfeld, din R. F. a Germaniei, imputernicitul grupului pentru România, anunţă, printr-o telegramă adresată Ministe­rului Comerţului Exterior, că oferă colaborare la repunerea în funcţiune a instalaţiilor avariate, prin consulta­ţii tehnice, in măsura în care acest sprijin se va considera util. Reprezentanţi ai firmei „Siemens" la Bucureşti au comunicat la I.C.S. „Industrialimport“ că au hotărît să doneze pentru zonele sinistrate di­verse materiale electrice în valoare totală de 50 000 mărci germane. De asemenea, vor pune la dispoziţie, la cerere, personalul tehnic necesar. Din S.U.A. au mai anunţat dona­ţii firmele : „Philipp Brothers“ — 10 000 dolari ; „Vapor International“ Guvernul venezuelean a hotărît să doneze 20 000 doze de vaccin anti­­tific. Comitetul Central al Asociaţiei ge­nerale a coreenilor rezidenţi în Ja­ponia a donat 3 000 dolari, iar Crucea Roşie din Japonia, 13 000 tablete clo­­ramfenicol. Un avion englez a sosit sim­bătă noaptea cu un transport de 20 tone alimente şi 1,5 tone medicamente şi aparataj me­dical, donate de Crucea Roşie britanică, pentru ajutorarea lo­cuitorilor din zonele afectate de inundaţii. In portul Constanţa a acostat duminică nava grecească „A­­pollo 11“, care a adus 3 000 de pături, 249 saltele şi 2 000 de cearşafuri acordate de firma grecească „Laris“ pentru ajuto­rarea sinistraţilor din ţara noas­tră. In cursul zilei s-a trecut la descărcarea baloturilor şi expe­dierea lor imediată spre judeţele calamitate. Sindicatele israeliene au donat 110 kg de medicamente, iar Asocia­ţia adventistă din Zurich a hotărît să doneze 10—15 tone de îmbrăcăminte, pături, medicamente. Din Vatican se anunţă că organi­zaţia „Caritas“ a donat 10 000 dolari­ — 500 dolari şi „Moschalades Bros“ — 3 000 dolari. Din Elveţia, firma „Tradax“ a transferat în contul C.E.C. 1000 suma de 50 000 franci elveţieni, iar firma „Urichi Rohrer-Marti“ oferă gratuit, pentru folosinţă timp de trei luni, 20 de utilaje de construcţii , exca­vatoare, betoniere etc. Grupul chimic „Geigy-Bazel“ donează un nou aju­tor, în numerar, de 5 000 franci elve­ţieni. Proprietarul firmei indiene „Push­­pa Engineering Co.“, A. D. Bhatt, a donat ca ajutor pentru sinistraţi suma de 25 000 rupii. Firma „Barakati“ din Iran a ofe­rit 76 000 riali, echivalind cu circa 1 000 dolari. Din Anglia au anunţat donaţii fir­mele „Shell“ — 1740 dolari S.U.A. ; „Universal Mathey Product“ — 120 lire sterline ; „First Wickers Ltd“ — 1 000 dolari S.U.A. ; „Wiking Ltd“, „C. Charnikow“, „British Metal Cor­poration“ şi „Henri Gardner Ltd“ — 6 400 dolari S.U.A. ; „Reccol“ — 4 546 litri substanţă dezinfectantă, 700 kg alimente pentru copii. Din Olanda au anunţat donaţii : firma „Deonde Delft“ — zece apara­te Roentgen in valoare de 170 000 florini ; concernul „Philipp Brothers“ 10 000 dolari ; firma „D van der Ploegs“ — 10 tone fasole în valoare de 30 000 florini ; firmele „înhuma“, „Jos van der Berg“ și „Schrooder“ — 11 000 florini. Gesturi de simpatie ale membrilor corpului diplomatic Ambasada R. P. Bulgaria la Bucu­reşti a hotărît să contribuie la fon­durile destinate ajutorării sinistraţi­lor cu suma de 4 860 Iei. ...ale altor prieteni de peste hotare Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Japonia-România, Sho­­jiro Kawashima, a donat, personal, 1 000 dolari în vederea ajutorării ju­deţelor calamitate. Cetăţeanca sovietică Tatiana Heiss, traducătoare de literatură din limba română, a oferit suma de 150 ruble pentru ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din România. De la filiala Tg. Mureş a Băncii Naţionale am fost informaţi că printre numeroşii cetăţeni care s-au prezentat la ghişeele de depunere in contul sinistraţilor se află şi Roth Eugen din Israel, aflat în vizită în acest oraş, şi care, în numele familiei sale, a depus suma de 200 de franci elveţieni. Cetăţeni şi oameni de afaceri din Nicosia-Cipru au anunţat donaţii in lire cipriote şi lire sterline, pentru fondul de ajutorare a zonelor afec­tate de inundaţii din ţara noastră. Cetăţeanul francez Basil Cheno­ a donat 200 dolari S.U.A. Cu gîndul la ţara de origine Comitetele de ajutorare formate de cetăţeni de origine română, sub patronajul preotului paroh al Biseri­cii ortodoxe române din Londra, Lu­cian Gafton, au colectat şi expediat in România peste 400 kg îmbrăcă­minte. Dintre aceştia, familia Lopez a donat 1000 tablete pentru purifi­carea apei, 1000 tablete de polivita­­mine, 500 tablete tetraciclină şi 150 kg produse alimentare. Mai mulţi cetăţeni de origine ro­mână din Canada au donat 600 do­lari canadieni şi 970 dolari ameri­cani, in folosin locuitorilor din ju­deţele sinistrate. Cetăţeanul Ben Mintz a dăruit 500 pături. De asemenea, din S.U.A., familia Safirescu, de origine română, a do­nat 150 dolari, iar societatea „Dorul" din New York, 1000 dolari. Din partea unor firme și oameni de afaceri

Next